Nazismul sau National Socialismul este o ideologie totalitara care a fost aplicata in timpul dictaturii nationaliste a lui Adolf

Hitler, in Germania intre 1933 si 1945. Adolf Hitler a devenit liderul partidului politic Nationalist German al Muncitorilor (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei). Numele de Nazism vine chiar de la prescurtarea acestui partid, de la National Socialism (Nationalsozialismus). n momentul de fata, in Germania moderna, nazismul este interzis de le!e, dar inca mai e"ista factiuni neo#naziste. deolo!ia National Socialista spune ca natiunea este cea mai importanta creatie a unei rase, de aceea, marile natiuni sunt creatile unor mari rase. $eoria mai spune ca marile natiuni se formeaza pe baza unei puteri militare, care creste din cultura rationala, civilizata. ar o cultura bo!ata se obtine doar la rasele cu o % sanatate & buna si care au ca trasaturi cura'ul, a!resivitatea si inteli!enta. Natiunile mai slabe era considerate rasele % impure &, deoarece acestea nu s#au putut pastra unite si de aceea au o cultura mai slaba. Nazistii considerau o !reseala evidenta permiterea sau incura'area a mai multor limbi in cadrul aceleiasi natiuni, de aceea, nazistii !ermani doreau atat de mult unificarea tuturor teritoriilor in care se afla vorbitori de limba !ermana. Natiunile care nu si#au putut apara !ranitele de invadatori au fost considerate rase slabe sau % sclave &. Acestea erau considerate ca valoreaza mai putin decat % rasele stapan &. De aceea, % rasele stapane & au nevoie de spatiu vital (% (ebensraum &), care era considerat un drept al lor si aveau dreptul sa#l ia chiar omorand % rasele sclave & indi!ene. De aceea, rasele fara o patrie erau considerate % rase parazit &, iar cu atat mai instariti erau membrii unei rase parazit, cu atat mai virulent era considerat parazitismul lor. ) rasa stapan putea, conform ideolo!iei naziste, sa isi mareasca puterea prin eliminarea raselor parazite de pe teritoriul lor. Aceasta era 'ustificarea teoretica a opresiunii si eliminarii evreilor si a *i!anilor, o datorie pe care ma'oritatea nazistilor o considerau repu!nanta. +i considerau ca reli!iile care recunosteau aceste % adevaruri & erau considerate reli!ii adevarate, iar cele care predicau iubirea si toleranta % in contradictie cu faptele & erau considerate ca reli!ii false. )amenii care recunosteau acestea erau % lideri naturali &, iar cei care nu le acceptau erau % sclavi naturali &. Sclavii, in special cei inteli!enti, erau considerati raul societatii, deoarece erau promotorii reli!iilor si a doctrinelor politice false. ,onform cartii Mein -ampf ((upta mea), Adolf Hitler relizeaza aceste adevaruri prin observatii atente ale politicii mperiului Austro#.n!ar. $eoria economica nazista se concentra pe interesele domestice immediate si separat cu conceptii ideolo!ice economice internationale. /olitica economica interna era in!ustata in trei obiective principale 0

eliminarea soma'ului eliminarea inflatiei devastatoare e"tinderea productiei de bunuri de lar! consum pentru a imbunatati standardele de viata ale claselor de mi'loc si 'os.

$oate aceste obiective erau puse pentru a imbunatati situatia 1epublicii de la 2eimar si sa solidifice suportul partidului. n ceea ce priveste evolutia economica, partidul a avut mare succes. ntre 3455 si 3456, /N7 al Germaniei a crescut cu o rata anuala de 4,89, in timp ce doar industria a crescut in medie cu 3:,;9. +"pansiunea economica a scos Germania din criza economica in care se afla si a redus soma'ul substantial in mai putin de < ani. n acelasi timp, consumul public a crescut in aceeasi perioada anual cu 3=,:9, in timp ce consumul privat cu 5,69.

Mare parte din aceasta productie a fost indreptata insa inspre masinaria de razboi, de aceea, o data cu inceperea razboiului a inceput sa se simta din nou o presiune economica, dar nu atat de acuta ca in timpul republicii de la 2eimar. Se pare ca succesul economiei !ermane a fost unul dintre motivele pentru care societatea a fost de acord cu razboiul. Din punct de vedere international, partidul Nazist credea ca o conspiratie internationala a marilor bancheri a creat criza economica din anii >5?. ,ontrolul acestei conspiratii era identificat ca fiind un !rup de evrei, ceea ce motiva distru!erea acestei etnii in timpul Holocaustului. +"istenta acestor or!anizatii ale bancherilor erau bine cunoscute in acea vreme si se stia ca puteau influenta statele nationale prin e"tinderea sau retra!era creditelor. Aceasta influenta nu era limitata doar statelor mici, precum statuletele !ermane care au precedat crearea natiunii !ermane din anii 3=:?, dar chiar si marile puteri europene incepand cu 38??. De fapt multe corporatii transnationale in perioada 38??#3=?? (Dutch +ast ndia ,ompan@, ca e"emplu) care au fost create special pentru a se an!a'a in razboaie cu o imputernicire din partea !uvernelor, iar acum devenise chiar invers. Deci se poate spune ca /artidul Nazist era impotriva puterilor corporatiilor multinationale fata de statul#natiune. Aceasta opinie anti#corporatista era comuna cu partidele politice de centru#stan!a si de asemenea chiar de !rupurile politice anarhiste, care se afla total opus in spectrul politic. +ste interesant de observat ca /artidul Nazist avea o conceptie foarte limitata de economie internationala. Dupa cum numele de % National Socialist & spune, acesta dorea sa incorporeze resursele companiilor internationale in 1eich cu forta decat prin comert. Din punct de vedere economic, nazismul si fascismul au multe le!aturi. Nazismul poate fi considerat ca fiind o subdiviziune a fascismului (toti nazistii sunt fascisti, dar nu toti fascistii sunt nazisti). /rintre aceste idei economice se afla controlul complet al !uvernului asupra finantelor si investitiilor (alocarea de credite), industria si a!ricultura. $otusi in amandoua aceste sisteme, puterea corporatiilor si sistemul de economie de piata in ceea ce priveste preturile, inca e"istau. n loc ca statul sa ceara bunuri din productia industriala companiilor si sa aloce materiile prime necesare la productia lor (ca in sistemul comunistAsocialist), statul platea pentru aceste bunuri. Acestea permitea pretului sa 'oace un rol esential in ceea ce privea informatia in le!atura cu lipsa de bunuri sau necesarul de capital in tehnolo!ie sau munca pentru a produce bunuri. De asemenea o structura sindicalista de suprafata era prezenta in corporatii ## amandoua partidele fasciste italiene si !ermane au inceput lupta politica fiind miscari sindicale ale muncitorilor si au devenit dictaturi totalitare. deea s#a pastrat in timp, cu un control al statului pentru a elimina conflictele probabile in relatiile patronat si muncitori. $oate aceste teorii au fost utilizate sa 'ustifice a!enda politica totalitara, de ura rasiala si opresiunea folosind toate metodele statului. Acestea se putea limita la0

Nationalismul etnic, inclusiv notiunea de status a !ermanilor ca % rasa stapana & (HerrenvolB) 1asismul si anti#semitismul Anti#comunismul Anti#clericismul +u!enia, pentru a purifica rasa

(iderul principal (CDhrerprinzip) era un elemen cheie in ideolo!ia fascista, care simboliza intruparea miscarii politice si a natiunii. ,el mai proeminent nazist a fost Adolf Hitler, care a condus Germania intre 5? ianuarie 3455 pana la sinuciderea sa pe 5? aprilie 34<8, care a dus Germania in al doilea 1azboi Mondial, si a fost responsabil pentru moartea a peste ;? de milioane de oameni si resoponsabil pentru Holocaust. n timpul lui Hitler, nationalismul si rasismul au fost combinate printr#o ideolo!ie militarista care servea *elurile sale proprii. Dupa razboi, multi nazisti importanti au fost 'udecati pentru crime de razboi si impotriva umanitatii la /rocesele de la Nurember!.

Simbolul nazist era svastiBa in sensul acelor de ceasornic. Acest simbol era considerat de mii de ani ca fiind simbol al norocului si al prosperitatii. Aproape toate popoarele din lume aveau acest simbol, inclusiv ndienii, Grecii, 1omanii, ,eltii, +vreii si Dacii. Hitler se pare ca a preluat#o prin filiera hindusa. 1elatia intre nazism si crestinatate poate fi descrisa ca fiind comple"a si controversata. Hitler folosea simbolistica crestina pentru propriile scopuri, dar ramane sub semnul controversei faptul daca Hitler se considera crestin. Anumiti scriitori crestini il considerau ateu, ocultist, sau chiar satanist, desi se pare ca familia lui Adolf Hitler avea descendenta evreiasca. Multi preoti catolici care s#au opus nazismului din cauza incompatibilitatii cu morala crestina. (a fel ca si oponentii politici, multi din acesti preoti, au fost trimisi in la!are de concentrare. Dar ierarhia superioara a bisericii, inclusiv papa /ius al E #lea a acceptat in liniste aceasta doctrina si in ziua de azi e"ista multe aluzii despre complicitatea papei. Nazismul este de multe ori confundat cu fascismul. n timp ce nazismul preia elemente din fascism, sin!urele similaritati intre cele doua sunt dictatura, iredentismul teritorial is bazele teoriei economice. De e"emplu, 7enito Mussolini, fondatorul fascismului, nu era antisemit pana sa intre in alianta cu Hitler, de la care provine rasismul prezent in Nazism. Dictatorul spaniol Crancisco Cranco folosea des cuvantul % fascist & ca fiind cineva care se opunea comunismului. nspre sfasitul secolului EE, miscari neo#naziste au aparut in mai multe tari, Germania si Statele .nite si alte cateva tari europene. Aceasta este deseori asociata cu tinerii % sBinhead &. De asemenea, in multe tari din +uropa vestica s#a observat in ultimul timp o crestere a importantei partidelor nationaliste (Austria, Cran*a, in Germania unele partide neo#naziste chiar au casti!at ale!erile in cateva land#uri), ca o reactie a !lobalismului si a culturii americane.

Misterul mortii lui Hirtler

Ce s-a intamplat in ultimele zilele dinaintea caderii Berlinului? Impuscat sau otravit? Cine au fost de fapt, purtatorii acelor nume a caror simpla pronuntare mai infioara inca omenirea? (a aceste intrebari si la multe altele, rostite si nerostite va vor raspunde urmatorele randuri care sunt o marturie despre a!onia uneia dintre cele mai cumplite dictaturi din toate timpurile, si a dictratorului cazut victima propriei sale mistificari. n septembrie 34<8, impre'urarile in care a murit Hitler au ramas obscure si misterioase. Au circulat mai multe versiuni despre moartea sau fu!a lui Hitler. .ni au declarat ca a murit luptand la 7erlin, altii ca a fost asasinat de ofiteri $ier!arten. Alti presupuneau ca a fu!it pe calea aerului sau cu un submarin si se afirma ca ar fi trait cand intr#o insula invaluita in ceata din Marea 7altica, cand intr#o fortareata de piatra din $ara 1inului alteori intr#o manastire spaniola, ori intr#un ranch din America de Sud sau in mi'locul unor banditi voitori din Albania, iar rusii care ar fi fost cei mai in masura sa limpezeaca lucrurile, daca ar fi vrut sa o faca, au preferat sa pastreze obscuritatea. (a un moment dat ei l#au declarat mort, in alt moment au pus la indoiala propria lor declaratie, mai tarziu au anuntat ca au descopirt cadavrele, atat cel a lui Hitler cat si cel al +vei 7raun pe urma au acuzat autoritatile britanice ca o ascund pe +va 7raun si probabil pe Hitler in zona en!leza din Germania. n acel moment autoritatile britanice au incercat sa scoata la iveala adevarul, incercand sa se folosesca de orice dovada pentru a demonstra contrariul afirmatilor aduse de catre autoritatile rusesti. .ltimul, si cel mai concludent temei oficial, al morti lui Hitler, parea sa acrediteze relatarea mortii printr#o radiodifuzata a amiralului Donitz adresata poporului

!erman in seara zilei de 3mai 34<8. n declaratia sa, Donitz a anuntat moartea lui Hitler in fruntea trupelor sale de la 7erlin. Aceata relatare a fost acceptata in acel timp, poate datorita si faptului ca in celebrul ziar en!lezesc F$he $imesG dl de Halera a prezentat condoleante ministrului !erman care era la Doublin, si numele lui Hitler a fost e"clus de pe lista criminalilor de razboi !ermani, care urmau sa fie 'udecati la Nurnber! si datorita faptului ca un oarecare -arl Heinz Spath din Sttut!ard a declarat sub 'uramant ca Hitler a fost ranit !rav la plamani intr#un bombardament rusesc in buncarul sau, in dupa#amiaza zilei de 3mai 34<8 si ca poate canstata moartea lui Hitler. mediat dupa declaratia sub 'uramnt a lui -arl Heinz Spath a apatut o ziarista elvetiana ,armen Moro@, care a declarat la Hambur! ca dupa anumite informatii poe care le detinea, Hitler era in viata si se !asea la o mosie din 7avaria cu +va 7raun. ,ele doua marturii nu puteau fi adevarate amandoua, deci declararea lor sub 'uramant nu putea fi acceptata ca proba, mai ales ca lipsa de valoare a probei cu martori este evidenta, atunci au fost cautati cei doi, care au depus acele declaratii, iar ,armen Moro@ a recunoscut ca nu la vazut pe Hitler vreodata iar -arl Heinz Spath si#a dat o identitate falsa. ,rearea de mituri a continuat, fiind o caracteristica a rasei umane mai raspandita ca fidelitatea fat de adevar, pentru ca in decembrie 34<: un aviator !erman a declarat ca la dus pe Hitler in Danemarca, in ;= aprilie 34<8. aceste trei povesti sunt pline de fictiune, fiind niste povesti fanteziste, care au fost create cu un scop anume ori pentru a deveni celebru ori pentru a scapa de vreo acuzatie si a a'un!e in centrul atentiei. .n alt mit a fost creat de Schellenber! dupa ce sa predat in Suedia si care a fost crezut repede de creduli, Schellenbre! a spus ca Himmler, concucatorul trupelor S.S., l#a otravit pe Hitler. Dupa o cercetare amanuntita a antura'ului luiHimmler si le!enda lui Schellenber! sa topit la fel ca cele lasate de -arl Heinz Spath si Moro@. Dovezile asupra mortii lui Hitler sa redus la declaratia lui Donitz, dar acesta a parasit 7erlinul la ;3 aprilie si de atunci nu la mai vazut niciodata pe Hitler. 1adiodifuzarea facuta la /lon, la 38? de mile de locul unde s#a petrecut incidentul pe care pretindea sa#l relateze a creat o intrebare. ,um avea cunostinta de soarta lui HitlerI 1aspunsul a fost !asit foarte usor, cand asa zisul !uvern de la Clensbur! a fost arestat, toate hartiile au fost confiscate si printre ele au fost !asite mai multe tele!rame care au fost transmise intre Donitz si cartirul !eneral a lui Hitler. .ltima tele!rama a fost transmisa de Goebbels lui Donitz la 3 mai. n ea era informat ca Hitler a murit FieriG adica la 5?aprilie 34<8. Apropiatii lui Hitler0 Donitz, -eitel, Jodl, SpeerK pana la ;; aprilei cand acesta a tinut celebra sedinta de stst ma'or, in urma caruia lui Hiler i#a sazut cura'ul, a cerutcomandatilor sai sa plece afirmand ca el va ramane la 7erlin (in perioada (;;aprilie#;mai) perioada cea mai nea!ra pentru aflarea unor raspunsuri care puteau fi date doar de apropiatii lui Hitler, care au cazut in mainile aliatilor rusi. ,u toate acesta rusii au fost primii care au ocupat 7erlinul la ; mai nemai!asind nici o urma a lui Hitler doar a unor oameni mai putin importanti, dar totusi ar fi putut da unele raspunsuri la intrebarile al care rusii nu !aseau raspuns in urma intero!arii celor care au parasit 7erlinul in ;;aprilie au reusit sa ii desmneze pe cei care au ramas in 7erlin dupa marele e"od din ;;aprilie.

Au fost desemnati oameni politici si !enerali, !arda de a!enti a lui Hitler din care 'umatate a fost evacuata in ;;aprilie la 7erchtes!aden, unde au fost facuti prizonieri, !arzile SS a lui Hitler, asa zisul Cuhrerbe!leitsBommando. ,um puteau fi !asitiIacesti oameni au creat o intrebare care a ridicat o problema nu prea mare pentru ca oameni nu dispar si nici nu se evaporeaza nici macar in periadele de catastrofa. Acesti oameni ori mor ori raman in viata o a treia posibilitate nu e"ista. Daca au murit valoarea lor ca martori sa terminat, dar daca traiesc ei trebuie cautati ori prin la!are daca sunt prizonieri ori prin alte locuri, daca sunt liberi cautati prin re!istre au fost !asiti : martori printre care cel mai insemnat +rich -empa, ofiterul insarcinat cu transporturile lui Hitler. ,a urmare a raportului intocmit de catre cei care i#au intero!at pe cei care au ramas in 7erlin inclusiv +rich -empa dupa ;;aprile au constatat ca Hitler a murit la 5?aprilie asa cum a spus Goebbelssi alte ipoteze ale disparitiei sale erau contrare sin!urei dovezi potitive si nesustinute de absolut nici o proba. ,ririci nu contestau dovezile prezentate, dar sustineau ca e"ista totusi posibilitatea dea eluda o concluzie atat de cate!orica, ei sustineau asfel ca trupul neinsufletit care a fost ars nu era a lui Hitler, ci a unei dubluri, schimbat in ultima clipa. Multi sustineau ca martorii si cei care au intocmit rapotrul au creat o poveste falsa, intentionat preconceputa, care trebuie respinsa in totalitate, si reconstituirea in mod satisfacator a realitatii, ramand loc pentru dezvoltarea nestavilita a oricarei teori ce pare atra!atore pentru inventatorul ei. Adevarul mortii lui Hitler Hitler a inceput sa isi pre!ateasca el sin!ur sfarsitul nefiind impuscat, asasinat, sau otravit de vreun tovaras sau dusman. n cusul acelei zile de 5?aprilie a primit ultimele stiri din lumea e"terioara, faptul ca Mussolini a fost prins de catre partizani si e"ecutat L cel care a fost profetul fascismului si partasul crimelor lui Hitler. Capt care la determinat sa#si !rabesca sfarsitul punand prima data sa#i fie ucis cainele apoi si#a otravit secretarele incepand asfel ceremonia de adio, vorbind linstit dand ordin sa i se aduca benzina si cateva momente sa nu fie deran'at . Dupa dupa un timp +rich -empa a intrat in camera lui Hitler unde la !asit pe Hitler si pe +va 7raun intr#o balta de san!e rezultatul unei sinucideri, apoi a turmat benzina peste cadavrele lor dandu#le foc ca rusii sa nu !aseasca nici o urma a lui Hitler. (a urma urmei sa dovedit ca hitler sa sinucis, nu au fost adevarate ipotezele aduse de creatorii de mituri care doreau din a!onia lui Hitler sa o prefaca intr#o izbMnda.

Scrisoarea lui Adolf Hitler ctre regele Carol al II-lea

(17 iulie 1940) Maiestatea Voastr, Evenimentele, ca i unele consultri determinate de ele, nu mi-au ngduit pn azi s exprim opiniile mele despre propunerile pe care Maiestatea Voastr mi le-a comunicat. Trebuie s v rog s admite i c situa ia extraordinar i pericolele pe care le prezint constituie explica ia absolutei !ranc"e i a gndurilor pe care doresc s le exprim. #-am in!ormat pe duce despre aceast scrisoare. $...% &up rzboiul mondial, 'omnia, !avorizat de o ans excep ional, a dobndit de la trei state teritorii pe care, dup prerea mea, nu le mai poate pstra mult timp din punctul de vedere al politicii de !or . (lta ar !i !ost situa ia dac 'omnia ar !i reuit s realizeze asimilarea intern a acestor teritorii din punct de vedere etnic i politic sau dac slbiciunea militar a rilor vecine ar !i rmas permanent. )rima alternativ nu s-a putut materializa, iar pe cea de-a doua nu ar putea conta nimeni dintre cei care au cunotin de legile ce guverneaz evolu ia na iunilor. &ac 'omnia este astzi silit pe calea concesiei s napoieze teritoriile pe care le-a dobndit, aceasta nu reprezint altceva dect ceea ce previziunea omeneasc trebuia s se atepte a se ntmpla ntr-o zi. *mi pare de+a un mare ctig !aptul c ,ngaria - dup cum consider c am motive s cred - nu insist asupra unei de!iniri strict +uridice a revendicrilor ei, ci este gata s le negocieze pe baza unui compromis ec"itabil. $...% Eu am !cut ns i guvernului ungar urmtoarea declara ie clar*n eventualitatea c nu ar exista nici o posibilitate de n elegere panic ntre 'omnia, ,ngaria i .ulgaria, /ermania 0 la rndul ei 0 ar putea anun a n mod clar c de acum nainte ea se va dezinteresa total !a de viitoarea evolu ie n sudestul Europei. 'eic"ul german este destul de puternic pentru a se prote+a el nsui, cu promptitudine i prin propria !or , mpotriva amenin rii oricrei agresiuni. Totui, eu nu voi permite niciodat ca 1e"rmac"tul german s !ie angrenat ntr-un con!lict pentru c"estiuni care sunt absolut dispropor ionate cu +ert!ele cerute de un rzboi. &ac 'omnia, ,ngaria i .ulgaria consider c nu pot a+unge la o n elegere, convingerea mea este c aceast atitudine nu va aduce bene!icii nici uneia dintre aceste ri, ci, din contra, le va aduce pedeapsa tuturor. *n acest caz, nu m simt c"emat s ntreprind ceva spre a ine sub control evolu ia viitoare. $...% &ac Maiestatea Voastr ar !i acum n msur s revad punctul de vedere al 'omniei n acest sens i ar !i dispus s m in!ormeze despre aceasta, a !ace imediat cunoscut lui Mussolini acest !apt, ca i guvernelor ungar i bulgar. &ac, pe de alt parte, Maiestatea Voastr ar considera c nu poate !i de acord cu modul meu de a ra iona, eu nu l voi mai continua n viitor, ci, pur i simplu, voi in!orma guvernele ungar i bulgar c guvernul german, la rndul lui, nu vede calea pe care ar putea porni la solu ionarea acestor probleme. &ac totui ar !i posibil s se a+ung la o reglementare satis!ctoare ntre cele trei ri printr-o asemenea atitudine, aceasta ar nsemna, pentru !ericirea i viitorul tuturor celor trei interesa i, mai mult dect orice presupus succes tactic de moment, care, mai devreme sau mai trziu, ar duce inevitabil la noi crize. (dol! 2itler. 23 August 1944. Documente, vol. 3, 4565-4576, .ucureti, Editura 8tiin i!ic i Enciclopedic, 4597, pp. 99-54