ISTORIA M!

R"I#ORULUI
M!R"I#ORUL este un mic obiect de podoab! legat de un "nur mpletit dintr-un fir alb "i unul ro"u, care apare n tradi#ia romnilor "i a unor popula#ii nvecinate. Femeile "i fetele primesc m!r#i"oare "i le poart! pe durata lunii martie, ca semn al sosirii prim!verii. mpreun! cu m!r#i"orul se ofer! adesea "i flori timpurii de prim!var!, cea mai reprezentativ! fiind ghiocelul. Mituri ale M$r%i&orului Voinicul care a eliberat Soarele Un mit poveste"te cum Soarele a cobort pe P!mnt n chip de fat! preafrumoas!. Dar un zmeu a furat-o "i a nchis-o n palatul lui. Atunci p!s!rile au ncetat s! cnte, copiii au uitat de joac! "i veselie, "i lumea ntreag! a c!zut n mhnire. V!znd ce se ntmpl! f!r! Soare, un tn!r curajos a pornit spre palatul zmeului s! elibereze preafrumoasa fat!. A c!utat palatul un an ncheiat, iar cnd l-a g!sit, a chemat zmeul la lupt! dreapt!. Tn!rul a nvins creatura "i a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat napoi pe Cer "i iar!"i a luminat ntregul p!mnt. A venit prim!vara, oamenii "i-au rec!p!tat veselia, dar tn!rul lupt!tor z!cea n palatul zmeului dup! luptele grele pe care le avuse. Sngele cald i s-a scurs pe z!pad!, pn! cnd l-a l!sat pe tn!r f!r! suflare. n locurile n care z!pada s-a topit, au r!s!rit ghiocei vestitori ai prim!verii. Se zice c! de atunci lumea cinste"te memoria tn!rului curajos legnd cu o a#! dou! flori: una alb!, alta ro"ie. Culoarea ro"ie simbolizeaz! dragostea c!tre frumos "i aminte"te de curajul tn!rului, iar cea alb! este a ghiocelului, prima floare a prim!verii. Lupta Prim$verii cu Iarna Conform unui mit care circul! n Republica Moldova, n prima zi a lunii martie, frumoasa Prim!var! a ie"it la marginea p!durii "i a observat cum, ntr-o poian!, ntr-o tuf! de porumbari, de sub z!pad! r!sare un ghiocel. Ea a hot!rt s!-l ajute "i a nceput a da la o parte z!pada "i a rupe ramurile spinoase. Iarna, v!znd aceasta, s-a nfuriat "i a chemat vntul "i gerul s! distrug! floarea. Ghiocelul a nghe#at imediat. Prim!vara a acoperit apoi ghiocelul cu minile ei, dar s-a r!nit la un deget din cauza m!r!cinilor. Din deget s-a prelins o pic!tur! de snge fierbinte care, c!znd peste floare, a f!cut-o s! renvie. n acest fel, Prim!vara a nvins Iarna, iar culorile m!r#i"orului simbolizeaz! sngele ei ro"u pe z!pada alb!.[3] Istoric Originile s!rb!torii m!r#i"orului nu sunt cunoscute exact, dar se consider! c! ea a ap!rut pe vremea Imperiului Roman, cnd Anul Nou era s!rb!torit n prima zi a prim!verii, n luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul r!zboiului, ci "i al fertilit!#ii "i vegeta#iei. Aceast! dualitate este remarcat! n culorile m!r#i"orului, albul nsemnnd pace, iar ro"u r!zboi. Anul Nou a fost s!rb!torit pe 1 martie pn! la nceputul secolului al XVIII-lea. Cercet!ri arheologice efectuate n Romnia, la Schela Cladovei, au scos la iveal! amulete asem!n!toare cu m!r#i"orul datnd de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite n alb "i ro"u erau purtate la gt. Documentar, m!r#i"orul a fost atestat pentru prima oar! ntr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune c! n Moldova "i Bucovina m!r#i"orul era compus dintr-o moned! de aur sau de argint, prins! cu a#! alb!-ro"ie, "i era purtat de copii n jurul gtului. Fetele adolescente purtau "i ele m!r#i"or la gt n primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi s! l prind! n p!r "i s!-l p!streze pn! la sosirea primilor cocori "i nflorirea arborilor. La acel moment, fetele "i scoteau m!r#i"orul "i-l atrnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o d!deau pe ca". Aceste ritualuri asigurau un an productiv.

In alte documente, istoria martisorului are la baza atestari documentare inca din secolul trecut. Istoria martisorului incepe cand Soarele intruchipat intr-un barbat chipes cobora pe pamant pentru a dansa hora in sate. Un dragon l-a rapit si l-a inchis intr-un beci al unui palat. Nimeni nu indraznea sa-l salveze pe Soare. Un tanar curajos a calatorit 3 anotimpuri (vara, toamna si iarna) pana a gasit castelul si s-a luptat cu dragonul multe zile pana a reusit sa-l infranga. Soarele a fost eliberat iar sangele tanarului ranit cadea pe zapada transformand-o in ghiocei, mesageri ai primaverii. Tanarul curajos a murit fericit vazand ca viata sa a servit unui scop atat de nobil: venirea primaverii. Istoria martisorului mai spune ca de atunci exista obiceiul ca oamenii sa ofere doamnelor si domnisoarelor amulete: un fir alb impletit cu unul rosu. N PREZENT n prezent, m!r#i"orul este purtat ntreaga lun! martie, dup! care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede c! aceasta va aduce bel"ug n casele oamenilor. Se zice c! dac! cineva "i pune o dorin#! n timp ce atrn! m!r#i"orul de pom, aceasta se va mplini numaidect. La nceputul lui aprilie, ntr-o mare parte a satelor Romniei "i Moldovei, pomii sunt mpodobi#i de m!r#i"oare. n Republica Moldova, n fiecare an are loc festivalul muzical M!r#i"or, care ncepe pe data de 1 martie "i dureaz! pn! la 10 martie. n acest an, festivalul se afl! la edi#ia a 44-a. n unele jude#e ale Romniei, m!r#i"orul este purtat doar primele dou! s!pt!mni. n localit!#ile transilv!nene m!r#i"oarele sunt atrnate de u"i, ferestre, de coarnele animalelor domestice, ntruct se consider! c! astfel se poate de speriat duhurile rele. n jude#ul Bihor de crede c! dac! oamenii se spal! cu apa de ploaie c!zut! pe 1 martie, vor deveni mai frumo"i "i mai s!n!to"i. n Banat fetele se spal! cu z!pad! pentru ca s! fie iubite. n Dobrogea m!r#i"oarele sunt purtate pn! la sosirea cocorilor, apoi aruncate n aer pentru ca fericirea s! fie mare "i naripat!.n zona Moldovei pe 1 martie se ofer! m!r#i"oare b!ie#ilor de c!tre fete, ace"tia oferind la rndul lor fetelor m!r#i"oare de 8 martie (o mic! diferen#! fa#! de restul #!rii). Obiceiuri asem!n!toare se pot ntlni n zona Balcanilor, n Bulgaria unde se cheam! Marteni!a ("#$%&'()#), Macedonia, Albania.

ISTORIA MARTISORULUI n alte documente

La ROMA, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 Martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica nasterea naturii. La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas-Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii. In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martiaoare cu o vechime mai mare de 8 000 de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si negru, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor, era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta sau inmormantare. Raspandit in toate proviciile tarii, martisorul este pomenit pentru prima data de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relateaza ca in Moldova si Bucovina martisorul consta intr-o moneda de aur sau de argint legata cu un snur alb si rosu la gatul copiilor. Era credinta ca portul martisorilui face ca acestia sa aiba noroc.

Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana la sosirea berzelor sau pana ce inflorea primul pom. Dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului, iar cu banul primit isi cuparau cas, pentru ca tot anul sa la fie fata frumoasa si alba. Ast!zi e prima zi de prim!var!, prilej de bucurie pentru fiecare dintre noi. Bucurie pe care o vom mp!rt!$i cu to%i cei apropia%i c!rora, dac! nu le-am preg!tit din timp un m!r%i$or sau o floare, m!car le vom oferi un zmbet plin de speran%!. A$a-i tradi%ia, pe care inclusiv dacii o respectau. Se crede c! $i pe vremea lor simbolurile prim!verii erau realizate iarna, dar se purtau doar dup! prima zi de martie. Pe vremea dacilor, micile amulete de prim!var! nu erau m!r%i$oare, ca ast!zi, ci pietricele albe $i ro$ii. Tot n vechime, n unele locuri, m!r%i$oarele erau monede atrnate de fire sub%iri de ln!, n cele dou! culori naturale ale lnii, alb $i negru. Moneda era, dup! rangul celui ce o poart!, de aur, argint sau bronz $i se purta pentru a avea noroc $i pentru a aduce vreme bun! n tot timpul anului. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumuse%e $i previn arsurile cauzate de soare. n vechime, m!r%i$oarele se purtau pn! nfloreau pomii, iar apoi se atrnau de crengile acestora, pentru a le feri de nghe% $i a favoriza roade bogate. Despre m!r%i$or au ap!rut $i multe legende care s-au transmis din genera%ie n genera%ie. Multe snt legate de baba Dochia, personaj din mitologia popular!. Una dintre aceste legende spune c! o femeie b!trn!, care se numea Dochia, avea o fiic! vitreg! pe care o chinuia cu munci grele. ntr-o zi de iarn!, Dochia i-a dat fetei o hain! neagr! $i i-a cerut s! o spele la ru pn! devine alb! ca z!pada. S-a chinuit degeaba fata $i a cuprins-o disperarea, c!ci, cu ct sp!la mai tare, haina se nnegrea. Atunci a ap!rut un b!rbat care se numea M!r%i$or $i i-a d!ruit fetei o floare fermecat!, ro$ie $i alb!, care a f!cut o minune $i haina cea neagr! s-a f!cut alb! ca neaua. Se spune c!, de ciud!, baba a plecat n lume, iar pe drum $i-a aruncat furioas! cojoacele... M!r%i$orul, ca s!rb!toare popular! romneasc!, celebreaz! venirea prim!verii. n cea mai mare parte a %!rii se ofer! persoanelor apropiate m!r%i$oare, ca mici semne de pre%uire $i dragoste . Dup! tradi%ie, m!r%i$orul este alc!tuit dintr-o fundi%! de m!tase ro$u cu alb, care semnific! mpletirea dintre iarn! $i prim!var!, $i la care se adaug! alte simboluri ale norocului. M!r%i$oarele se poart! la vedere o s!pt!mn! sau dou!. n Bucovina, n zona Gura HumoruluiCmpulung Moldovenesc, n prima zi de martie snt r!sf!%a%i b!rba%ii. Doamnele snt cele care ofer! m!r%i$oare sau mici obiecte simbolice, ca diploma pentru cel mai bun so%, $ef ori amant. Micile suveniruri snt cump!rate de la comercian%i veni%i special de la sute de kilometri $i snt oferite $i primite cu bucurie. Nu exist! o explica%ie pentru inversarea obiceiului, dar acesta se p!streaz! cu str!$nicie. De altfel, doamnele bucovinence nu pierd nimic dac! fac astfel de gesturi delicate pentru partenerii lor: impresiona%i, ace$tia se simt foarte obliga%i ca, de opt martie, s! ntoarc! partenerelor investi%ia sentimental! nmiit.