Un Cocktail de Simturi...

Voi ce simtiti cand o imagine va vorbeste? Ce vedeti cand atingeti o fotografie? Ce auziti cand priviti o imagine? Indiferent de natura imaginilor, de ceea ce ele surprind, puterea lor e inimaginabila. Ceea ce le face si mai puternice, in opinia mea, e faptul ca nu le constientizezi influenta! Poate suna ciudat o astfel de asociere de termeni, dar personal o consider fascinanta. Sunt convinsa ca vi s-a intamplat cel putin o data sa ramaneti muti si blocati in fata unei fotografii, sa simtiti caldura sau aerul rece transmis prin nuante si forme, sa auziti o adiere sau niste valuri spargandu-se de un tarm. Sa retraiti inocenta privind chipul unui copil, surprins artistic, sa va incarcati de energie numai vazand pentru o clipa un rasarit de soare de la celalalt capat al lumii. Sa simtiti ceea ce traiesc la un moment dat ceilalti, doar tinand in maini o fotografie, sa simtiti ca trebuie sa fiti intr-un loc, doar vazand o infima parte suprinsa in mai putin de o secunda. Sa va lumineze ziua, trecandu-va prin fata ochilor o imagine creionata a unor persoane ce zambesc cu adevarat! Cate cuvinte credeti ca foloseste un fotograf sau un pictor pentru a fauri creatii ce raman eterne? Exact, nici unul ! De ce obisnuim sa fotografiem cele mai importante momente din viata noastra? Pentru ca nu le-am putea reconstitui verbal cu adevarat niciodata! Poate v-ati intrebat si de ce fiecare grup de persoane de orice fel, isi creeaza o sigla, un totem, o imagine,un simbol reprezentativ, iar unul dintre raspunsurile mele e cel pe care l-ati mai auzit cu siguranta, dar pe care poate abia acum il ascultati...o imagine face cat o mie de cuvinte! ( personal as merge mult mai departe cu privire la numarul de cuvinte, ca o adevarat persoana pasionata de observarea a ceea ce nu se observa, dar va las pe voi sa decideti, fiecare in parte, pentru ca fiecare vede, simte, aude, intelege si apreciaza in felul sau, lucru eminamente de respectat). Nu neg nicidecum taria cuvintelor, subtitlitatea lor, fonia lor remarcabila, amplificata de unicitatea timbrelor vocale, insa ce privesti intr-o secunda nu poti reda in cuvinte intr-un minut, ba chiar le poate pune pe fuga.

Ma uitam de curand prin diferite albume foto ale unor omulti pasionati, din diferite colturi ale lumii, ce au surprins cu o incredibila finete si incarcatura emotionala, un moment, poate banal, ca cel al servirii unei cesti de cafea dis-de-dimineata, precum si un lan de grau in bataia vantului. De la o strada ce reflecta fiecare raza de lumina prin picaturile cristaline de

ploaie, pana la cel mai insorit peisaj hawaiian, de la imaginea impovarata a unui pod ce reflecta semnificativ trecerea timpului, pana la imaginea unui copil inconjurat de natura. De la surprinderea unui gest impresionant, in diverse contexte si tipuri de relatii interumane, pana la cea mai simpla imagine a umbrei unei pasari pe stancile goale. Realizez ca nu exista nimic lipsit de farmec in jurul nostru, trebuie doar sa stim cum sa privim, iar iubitorii de arta vizuala, si nu numai, sunt modele demne de urmat. Asadar , cum realitatea imediata nu e mereu de partea noastra, iar obisnuitul nu ne prea incanta, propun sa schimbam usor perspectivele si sa observam ce simtim atunci cand auzim, sa observam ce vedem atunci cand atingem si sa ascultam cu adevarat atunci cand privim!

Corina Matei