.4 1. Obiectele inveniei brevetabile. Clasificarea lor. 1.1 Identificai condiiile de brevetabilitate a unei invenii.

O inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa corespunda urmatoarelor cerinte de baza pentru brevetabilitate: inventia trebuie sa fiesusceptibila de aplicare industriala; inventia trebuie sa fienoua; inventia trebuie sa implice oactivitate inventiva. Noutatea. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii, care include cunostintele ce au devenit accesibile publicului oriunde in lume pana la data prioritatii inventiei in cauza. Activitatea inventiva.O inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu rezulte in mod evident din stadiul tehnicii. In cazul brevetelor de inventie de scurta durata se considera ca o inventie implica o activitate inventiva, daca ea prezinta un avantaj tehnic sau practic. Aplicarea industriala.O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de activitate umana.

1.2Analizai obiectele inveniei brevetabile.

Produs- masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, agregate, instalatii, circuite, elemente de constructie, mobilier, articole de uz casnic, jucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze de date electronice etc.; substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort creativ; amestecuri fizice sau fizico-chimice. Procedeu- activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (inclusiv produsele biologice sau genetice) sau programe pentru calculator ca un mod de transformare si transmitere a semnalului electronic. Metoda- activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau tratament medical uman sau veterinar). Microorganisme- microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte mutante, tulpini de cultura celulara de plante si animale. Aplicarea unui produs sau procedeu- aplicarea unui produs, procedeu sau unei metode conform altei destinatii si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare. Inveniile din domeniul biotehnologiei snt brevetabile n cazul cnd se refer la: a) un material biologic izolat din mediul su natural ori produs printr-un procedeu tehnic, chiar dac anterior se producea n natur; b) plante sau animale, dac realizarea tehnic a inveniei nu se limiteaz la un anumit soi e plante sau la o anumit ras de animale; c) un procedeu microbiologic ori la un alt procedeu tehnic sau la un produs, altul dect un soi de plante ori o ras de animale, obinut prin aceste procedee; d) un element izolat din corpul uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvena ori secvena parial a unei gene, chiar dac structura acestui element este identic cu cea a unui element natural.

1.3Aplicnd prevederile legislaiei n vigoare ndividualizai cazurile n care AGEPI va refuza brevetarea unor categorii de creaii intelectuale? Cum considerai dvs. Oare pot fi protejate aceste creaii prin alte acte normative? Dac da, atunci care sunt acele acte?

Excepii de la brevetabilitate (1) Nu se acord brevete, conform prezentei legi, pentru: a) inveniile a cror publicare sau exploatare este contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele duntoare sntii i vieii oamenilor, animalelor, plantelor, i care snt de natur s aduc atingeri grave mediului, cu condiia ca aceast excepie s nu fie generat numai de interzicerea, printr-o dispoziie legal, a exploatrii inveniei; b) soiurile de plante i rasele de animale; c) procedeele esenial biologice de obinere a plantelor sau a animalelor; aceast dispoziie nu se aplic procedeelor microbiologice i produselor obinute prin aceste procedee; d) inveniile avnd ca obiect corpul uman n diferite stadii ale formrii i dezvoltrii acestuia, precum i simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvena ori secvena parial a unei gene. (2) Nu se acord brevete, conform alin.(1) lit.a), n special pentru: a) procedeele de clonare a fiinelor umane; b) procedeele de modificare a identitii genetice a liniei germinale a fiinelor umane; c) utilizarea embrionilor umani n scopuri industriale sau comerciale; d) procedeele de modificare a identitii genetice a animalelor de natur s le produc suferine fr a aduce un beneficiu medical substanial oamenilor sau animalelor, precum i pentru animalele rezultate din astfel de procedee.

2. Prezentai deosebirile dintre sistemul de protecie a mrcii i denumirea de firm 2.1Definii noiunea de marc i denumire de firm. Ce individualizeaz fiecare dintre ele?
marc orice semn susceptibil de reprezentare grafic, care servete la deosebirea produselor i/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice; firma este acea denumire sub care antreprenorul si intreprinderea lui isi desfasoara activitatea de antreprenoriat,deci este o combinare de cuvinte,intocmita in conforitate cu lg in vigoare ,care are scopul de a individualiza intreprinderea in realizarea capacitatii sale juridice.

2.2Analizai comparativ regimul juridic al denumirii de firm i al mrcii. (condiii de protecie, drepturi subiective, dobndirea, subiecii, procedura de eliberare, termen, aprarea etc.)
Titular al mrcii este persoana fizic sau juridic ori grupul de persoane fizice i/sau juridice n numele creia/cruia marca este protejat n conformitate cu prezenta lege. Drepturile dobndite prin nregistrarea mrcii n Registrul naional al mrcilor se confirm prin titlul de protecie certificatul de nregistrare a mrcii. Drepturile asupra mrcii pot fi dobndite individual sau n coproprietate n indiviziune. Modul de utilizare a drepturilor n coproprietate asupra mrcii se stabilete prin acordul ncheiat ntre coproprietari. n caz contrar, litigiul se soluioneaz de instana de judecat competent,iar la firma ca antreprenor poate fi orice cet al RM care indeplinesc cerintele pt a se okupa cu activitatea de antreprenoriat ,cet straini si apatrizii ce au domic permanent in rm

2.3Spe: SRL Finel este o denumire de firm nregistrat n 1996 ce individualizeaz unul din cei trei mari productori de paste finoase din R.M. n 2007 o alt societate comercial depune cerere de nregistrare a mrcii Finel la AGEPI pentru individualizarea produselor lactate pe care le comercializeaz. Cum considerai dvs. care vor fi aciunile AGEPI vizavi de nregistrarea mrcii respective? Argumentai rspunsul.

Va fi un refuz relativ,deorece este identic ori similar cu o marc anterioar i este

solicitat spre nregistrare pentru produse i/sau servicii care nu snt similare cu cele pentru care marca anterioar este nregistrat, n cazul cnd marca anterioar se bucur d e renume n Republica Moldova i dac utilizarea mrcii solicitate, fr un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele mrcii anterioare sau le -ar aduce atingere acestora.

3. Coninutul drepturilor patrimoniale de autor. 3.1Definii drepturile patrimoniale de autor i evideniai trsturile lor. Din ce moment apar aceste drepturi?
drept patrimonial, drept subiectiv care are un coninut economic, poate fi cedat prin act juridic, transmis prin motenire i exercitat prin reprezentare. Poate fi absolut ori relativ, real sau de crean. Dreptul la aciune pentru valorificarea dreptului patrimonial este, de regul, supus prescripiei extinctive.Aceste drept apar din momentul crearii operei si totodata inregistrarii ei la agepi.

3.2Enumerai i caracterizai succint drepturile patrimoniale de autor.

(1) Autorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv s efectueze, s permit sau s interzic valorificarea operei, inclusiv prin: a) reproducerea operei-este fixarea materiala a operei prin orice procedee care permit comunicarea ei publicului in mod indirect.Opera este reprodusa din momentul ce exista un exemplar reprodus.drept procedeu exemplificam desenul,mulajul,dactilografia,tiparul,fotografia,inregistrarea fotografica. b) distribuirea originalului sau a exemplarelor opereic) nchirierea exemplarelor operei, cu excepia operelor de arhitectur i a operelor de art aplicat; d) importul exemplarelor operei n vederea distribuirii, inclusiv al exemplarelor confecionate cu consimmntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor- prin importarea operei trebuie sa intelegem posibilitatea autorului de a efectua controlul asupra import pe teritoriul unde actioneaza dr de autor asupra operei sale,a exemplarelor ce au fost confectionate peste hotare.Exemplarele distribuite spre importare sint confectionate cu permisiunea autorului sau a altui titular al dr de autor.importarea operelor sunt destinate pt folosirea personala si nu in scopul de efectua o distribuire sau inkiriere contra plata,nu este considerata inkalcare a dr de importare a exemplarelor operei. e) demonstrarea public a operei-este o demonstrare a originalului sau a unui exemp al operei ,interpretarii,emisiunii organizatiei de difuziune nemijlocit sau pe ecran cu ajutrul peliculei,astfel inkit ele sa poata receptionate de pers care nu fac parte din cercul familiei. f) interpretarea public a operei-este reprezentarea operelor,interpretarilor,fonogramelor,jok,cintec sau intr-un alt mod atit in interpretare pe viu,cit si ku ajutorul diverselor dispositive si procedee g) comunicarea public a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele- radiodifuziune), sau prin cablu-satelit-directiva subintelege orice satelit operand pe baza unor frecvente care sunt rezervate radiodifuzarii prin semnale ce pot fi receptionate de public;prin comunicare prin satelit catre public-este actul de introducere,sub controlul si raspunderea organismului de radiodifuziune ,de semnele purtatoare de programe,destinate a fi captate de public,intr-un lant neintrerupt de comunicare,conducind la satelit si revenind la pamint. h) retransmiterea simultan i fr modificri, prin eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter sau prin cablu-este retransmiterea simultana neskimbata si integrala prin cablu sau un system de difuzare prin unde ultra scurte in vederea receptarii de catre public a unei transmisiuni initiale fara fir sau prin satelit,emanind dintr-un alt stat membru ,a unor emisiuni de televiziune sau radio ,destinate de a fi captate public i) punerea la dispoziie n regim interactiv a operei; j) traducerea operei;

3.3Aplicnd prevederile legislaiei n vigoare, analizai dreptul la remuneraie, precum i drepturile suplimentare ale autorilor operelor de art plastic.
Dreptul de autor asupra operelor de art plastic. Dreptul de acces (1) Autorul unei opere de art plastic are dreptul s cear proprietarului operei s-i permit s reproduc opera (dreptul de acces). Concomitent, proprietarului nu i se poate cere expedierea operei autorului acesteia. (2) Crearea i difuzarea unei opere de art plastic ce conine un portret se permit numai cu consimmntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia. Articolul 20. Dreptul de autor asupra operelor de art. Dreptul de suit (1) n cazul fiecrei revnzri a operei originale de art, ulterioar primei cesionri de ctre autor a dreptului de proprietate, vnztorul este obligat s achite autorului sau succesorilor si o remuneraie n cuantum de 5% din preul de revnzare dac acest pre constituie cel puin 20 de salarii minime (dreptul de suit). Dreptul de suit este inalienabil toat viaa autorului i trece exclusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecie a dreptului de autor. (2) Dreptul de suit prevzut la alin. (1) se aplic n toate cazurile de revnzare a unei opere originale de art, care i implic, n calitate de vnztori, cumprtori sau intermediari, pe comercianii de opere de art, cum snt organizatorii de licitaii, saloane, galerii de art, magazine etc. (3) n sensul prezentului articol, prin opere originale de art se neleg operele de art plastic sau grafic (imaginile, colajele, picturile, desenele, gravurile, tipriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramic, din sticl i fotografiile) dac acestea snt create personal de artist sau reprezint exemplare considerate opere originale de art. Exemplarele operelor originale de art care au fost executate ntr-un numr limitat personal de ctre autorul lor sau cu consimmntul acestuia (de regul, numerotate, semnate sau n alt mod autentificate de ctre acesta) snt considerate opere originale de art. (4) Dreptul de suit, prevzut la alin. (1), poate fi exercitat numai prin intermediul unei organizaii de gestiune colectiv a drepturilor patrimoniale. (5) n decurs de 3 ani de la data revnzrii, titularul dreptului de suit sau organizaia de gestiune colectiv a drepturilor patrimoniale, care reprezint interesele acestuia, are dreptul s cear oricrui comerciant de opere de art, menionat la alin. (2), s prezinte informaia necesar pentru a asigura plata sumelor datorate pentru revnzare. (6) Titularul dreptului de suit, prevzut la alin. (1), care nu este cetean al Republicii Moldova i nu are domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova poate beneficia de respectivul drept numai dac legislaia rii al crei cetean este acord dreptul de suit titularilor de drepturi care snt ceteni ai Republicii Moldova.