DESPRE PCAT N GENERAL

Pcatul este o infidelitate si o nedreptate fat de Dumnezeu si semenii nostri. Pcatul a existat de cnd este omenirea, exista si va exista ct va dura omenirea. Indiferent de civilizatie, stiint sau tehnic, interiorul omului, cu pcatele sau virtutile lui, a rmas acelasi. Pcatul facut cu 5.000 de ani n urm este acelasi cu cel pe care-l facem noi oamenii azi. eli!ia, de-a lun!ul mileniilor, a avut rolul acesta de a-l disciplina pe om, de a-l feri de pcat. "n aceleasi pcate poate cdea si un simplu cersetor sau un muncitor, ca si un savant sau mare demnitar. Pornirile spre a pctui exist n acelasi fel la toti oamenii, datorit alterrii fiintei umane n urma pcatului lui #dam. Deci, cu nclinatia spre pcat, se naste !enealo!ic fiecare om muritor de pe acest pmnt. Ins disciplinarea $iolo!icului, schim$area traiectoriei tentatiei, canalizarea ener!iei nma!azinate n fiinta noastr pot fi foarte usor controlate cu a%utorul harului Duhului &fnt din &fintele 'aine ale (isericii noastre )rtodoxe. Deci numai (iserica, prin &fintele 'aine, cu a%utorul preotului, poate salva omenirea. *ici o stiint sau tehnic nu poate aduce moralitatea, dimpotriv contri$uie foarte mult la deprtarea omului de Dumnezeu, de tot ceea ce este natural si firesc. #rtificialul creat de om l or$este, l duce ntr-un automatism stereotip, l desfi!ureaz si l ro$otizeaz. +redinta n Dumnezeu tine de structura intim a persoanei umane, precum si de fondul moral ancestral, n virtutea cruia omul nzuieste spre $ine, dreptate etc., si cnd le realizeaz are multumire, satisfactie de natur moral. Diavolul, care urste pe om foarte mult, i falsific aceast realitate si l manevreaz cum vrea. *ici un om nu poate s spun c nu stie ce este si ce nu este pcat. ,iecare avem constiinta moral, care nu este altceva dect !lasul lui Dumnezeu n om si care ne spune totdeauna cnd facem un lucru dac e $ine sau ru. +el mai important este s ascultm de aceast constiint moral si Dumnezeu ne va feri de pcat. Pcatul a avut urmri !rave de la nceputul creatiei. Dup ce #dam a pctuit, Dumnezeu att de mult s-a mniat pe el, nct pedeapsa s-a repercutat nu numai asupra lui ca om, ci si asupra +reatiei. 'ot asa, pcatul fcut azi de fiecare ins n parte se rsfrn!e nu numai asupra celui care l-a fcut, ci si asupra familiei, casei, copiilor, !ospodriei etc., deci are urmri !rave asupra tuturor. De aceea vom expune succint pcatele cele mai mari, care se ntlnesc zilnic, care cauzeaz fiintei umane, ar$orelui nostru !enealo!ic si implicit naturii ncon%urtoare.

Dialog cu Printele Arhimandrit Sofian Boghiu de !re !cat i !o"edanie

# Ce e te !catul$ Printe Sofian% 'oat lumea este plin de pcate. &untem ca ntre mii si milioane de micro$i. *e dm seama n ce mediu suntem si totusi stm, rmnem pe loc. +e $ine ar fi dac n-ar fi pcatele pe lume- #m fi ca n!erii - curati, strvezii, luminosi... Dar din nefericire exist pcatul, si este lsat n acest ansam$lu universal chiar de la nceputul omenirii. Primii oameni au !resit fat de Dumnezeu, si dup ei, ceilalti toti. Pcatul, ca definitie, este clcarea le!ii lui Dumnezeu cu voint si cu stiint. &untem constienti c este ru, dar facem pcatul din interese meschine sau din cauza nimicurilor care ne ncon%oar, precum si din cauza li$erttii cu care am fost nzestrati de la nceput. &untem li$eri s facem orice pe pmntul acesta. Dar, pentru orice fapt a noastr, vom da seama. .ste n .van!helie un cuvnt cumplit de adevrat/ 0"n zilele acelea, oamenii vor da seama pentru orice cuvnt desert spus n viat0. )rice cuvnt, orice prostie, orice viclenie se nre!istreaz undeva, si cndva vom fi confruntati cu noi nsine si cu ceea ce am spus odat n viat. *u este de !lum. #ceast vor$ desart este o stare de pcat, n care alunecm foarte des. Pcatul este, asadar, clcarea le!ii lui Dumnezeu, cu stiint si voint, pe $aza li$erttii noastre depline. Putem face orice, suntem li$eri. *i se pare c nu ne urmreste nimeni, si aceasta ne ncura%eaz parc la pcat... # Cum !utem recunoa te !catul$ cum !utem deo e&i &inele de ru% .xist un for luntric/ constiinta, care ne spune totdeauna dac ceea ce facem este plcut lui Dumnezeu si nu este o rusine, dac ceea ce facem este $ine sau ru. Desi!ur, exist si constiinte pervertite, opace - mai mult dect opace - care nu mai pot distin!e $inele de ru. Daltonistii, de pild, confund culorile, rosu cu verde. +am 1

asa sunt cei ce triesc permanent n acest mediu al pcatului. &i, la drept vor$ind, toat societatea noastr este cam daltonist, pentru c cei asa-zisi 0normali0 nclin tot mai mult spre acest daltonism, deformnd $inele si transformndu-l n ru. # Printe Sofian$ "or&iti'ne de !re !o i&ilitatea iertrii !catului( Da... Pentru cinta cu lacrimi, Dumnezeu ne iart ndat. De o$icei, omul se ntoarce la Dumnezeu atunci cnd are un necaz mare. #tunci stri!, tip, d acatiste, face metanii. +nd necazul este mare, se roa! fiecare la nivelul lui. &fntul #postol Pavel spune/ 02-am fcut tuturor toate, ca pe toti s-i do$ndesc0. #dic se apleac la nevoile fiecrui om si caut s-l a%ute, s intre n viata lui, n necazul lui. &fntul Pavel din partea lui Dumnezeu spune acest cuvnt. De la Dumnezeu mprumut aceast formul, pentru c si Dumnezeu face la fel. Dumnezeu caut mntuirea tuturor, nu numai a monahilor. &e mntuiesc nu numai monahii, ci si lumea simpl, de rnd, laic. Dumnezeu nu are nevoie de o filozofie foarte $ine ntocmit ca s asculte ru!ciunile noastre. De multe ori un oftat, un suspin din adncul inimii este de a%uns3 o chemare foarte scurt/ 0Doamne, a%ut-m, nu m prsi0. 4n cuvnt sincer si smerit spus cu durere si ncredere n acest Dumnezeu, att de prezent n inima si n constiinta noastr. *oi "l alun!m, mereu, pe Dumnezeu prin faptele noastre. Dar dac ne cim, dac ne pare ru cu adevrat si dac nu mai repetm pcatul, Dumnezeu, ntotdeauna prezent, ne iart ndat si ne a%ut. &unt foarte multe persoane care au !resit fat de Dumnezeu si au fost iertate, ncepnd cu cei doi mari apostoli Petru si Pavel. Pavel pri!oneste cumplit, la nceput, (iserica lui 5ristos, apoi se ntoarce la Dumnezeu si Dumnezeu l face vas ales al &u. Petru, care a fost totdeauna cu .l si I-a f!duit c-6 va nsoti pn la moarte, la un moment dat a %urat c nu-6 cunoaste pe Iisus. &i a fost iertat, dar a plns toat viata lui pentru aceast t!ad. "n istoria de dou mii de ani a crestinismului au fost multe cazuri cunoscute, dar mai multe necunoscute, nespuse, nemrturisite, care se petrec n constiinta fiecrui om. &tim c Dumnezeu exist si c este de fat, si totusi suntem mincinosi, suntem ftarnici. &i cine stie cum ne vine un !nd din partea lui Dumnezeu si ne cim, ne pare ru, Dumnezeu ne iart, si intrm din nou n relatii normale cu .l. "n aceast lume foarte variat, foarte pestrit, fiecare are pro$lemele lui cu Dumnezeu. 4nii pctuiesc toat viata lor. De altii se ndur Dumnezeu, le d un !nd mare de cint pentru viata lor ticloas si se ndreapt. *u putem sti ns dac ni se d aceast sans, acest !nd... *u tre$uie s asteptm. ,iecare are relatia lui personal cu Dumnezeu. *u exist un sa$lon prin care s se mntuiasc oamenii. 'oti suntem pctosi, dar tre$uie s avem, din cnd n cnd, aceast ntoarcere ctre sine, pentru c toti suntem n lips. & ne cim, cu constatarea sincer c suntem nevrednici. Dumnezeu nu ne face procese, cum ne fac oamenii, ci ne primeste cu toat dra!ostea. Dra!ostea lui Dumnezeu este mai presus dect orice dra!oste lumeasc. &i dac a%un!em s ntele!em aceast $untate a lui Dumnezeu, chiar dac suntem czuti, chiar dac am a%uns la un nivel %osnic de viat, s ne ntoarcem spre Dumnezeu, s-I cerem iertare, dar o iertare profund, cu lacrimi, cu cint, si Dumnezeu ne va ierta ndat. *iciodat nu suntem sin!uri, ci totdeauna cu Dumnezeu. Dumnezeu este pretutindeni si este cu att mai prezent n viata noastr, cu ct "l chemm mai des. .ste o ru!ciune pe care o spune monahul, o ru!ciune de invocare a numelui lui Dumnezeu/ 0Doamne Iisuse 5ristoase, ,iul lui Dumnezeu, mntuieste-m pe mine pctosul0. #ceast ru!ciune suntem datori, dup rnduial, s o spunem mereu. &i ncet-ncet, aceast datorie se transform ntr-o chemare de dra!oste, pentru c suntem foarte apropiati de Dumnezeu si Dumnezeu tre$uie s locuiasc n noi. &i dac aceast chemare este fcut struitor mai mult timp, rezultatele ei sunt foarte plcute. &e produce o cldur duhovniceasc n fiinta noastr, ne creste credinta n Dumnezeu, ne sporeste dra!ostea pentru Dumnezeu, dra!ostea pentru oameni si pentru natur. #ceast dra!oste care vine din inim vine din partea lui Dumnezeu. *e ptrunde sentimentul de trire n Dumnezeu. #sa cum trieste pestele n ap, asa trieste monahul n Dumnezeu, ntr-o atmosfer n care te simti deplin n Dumnezeu. 2 refer la monahii care triesc dup rnduiala lui Dumnezeu, pentru c nu totdeauna te poti mentine n aceast stare. &i peste noi, monahii, npdesc tot felul de valuri ale vietii pmntesti. Practic, nu suntem deloc oameni ceresti, desi am vrea s fim, si ne strduim, prin chemarea lui Dumnezeu n viata noastr, ca prin .l s devenim fiinte nesin!ure, fiinte cu Dumnezeu. Dac reusim s-I facem 7

loc lui Dumnezeu n noi, cu att mai $ine pentru noi, ca si pentru cei din %urul nostru. # Printe$ "or&iti'ne de !re Taina S!o"edaniei( 'aina &povedaniei este mare, cu adevrat. 'e cureti prin ea de tot ce este murdar n fiinta ta, ca ntr-o ap curat. Primii care au spovedit n viata (isericii au fost #postolii. +ei doi, #nania si &afira, de care ne vor$esc ,aptele #postolilor, s-au spovedit la #postolul Petru, au mintit la aceast spovedanie si au murit ndat. *oi nu ntre$m la spovedanie/ 0+e ai fcut80, pentru c spovedania nu este anchet, ci fiecare tre$uie s se prasc sin!ur/ 0Iat, printe, asta si asta am fcut-0 Dar spovedania s nu fie numai o nsiruire de pcate, cci nu are nici o valoare dac nu este fcut cu toat sinceritatea, cu toat durerea luntric pentru c ai fost n stare s !resesti fat de un Dumnezeu att de $un. Dac este o simpl nsiruire de pcate nu are nici o valoare. 're$uie s avem constiinta c datorit pcatelor noastre pierdem harul lui Dumnezeu, pierdem nfierea. *u mai suntem copii ai lui Dumnezeu, copii ai luminii, ci fii ai dezordinii, ai pcatului. ,iecare om ar vrea s pstreze viata lui n tain, s rmn niste un!here ale sufletului pe care s nu le stie nimeni, asa cum ascundem !unoiul su$ covor. Preotul primeste spovedania, dar nu divul! acest secret al spovedaniei. &unt canoane foarte aspre n aceast privint. "n acelasi timp, se uit faptul c +el care primeste spovedania este 2ntuitorul 5ristos "nsusi. *oi preotii suntem numai unealta, sau persoana vizi$il care-6 reprezint pe 2ntuitorul, dar spovedania o primeste "nsusi 2ntuitorul, +are de%a ne cunoaste pe toti si cunoaste tot ce este n inima noastr. #sa spune &fntul Ioan .van!helistul/ 0Iisus stie tot ce este n om0. *oi toti ne spovedim 2ntuitorului 5ristos. .l primeste spovedania noastr. & nu se uite aceasta. 2ntuitorul spune asa/ 0*imic necurat si pctos nu intr n "mprtia lui Dumnezeu0. &povedania este un a%utor pentru ca noi s ne mpcm cu Dumnezeu. Dumnezeu nu ne recunoaste ca fii ai &i ct vreme rmnem n pcat. .l stie tot ce facem noi, dar tre$uie numaidect s recunoastem aceste scderi ale noastre. 'oate tre$uie spuse ca niste lucruri care ne dor, nu ca o simp nsiruire de nume3 ci cu lacrimi, cu cint, cu fric de Dumnezeu, pentru ca s primim iertare si lumin de la $unul Dumnezeu. Dezle!area are valoare numai atunci cnd esti hotrt s nu mai repeti pcatul. +inta este foarte important si intensitatea ei tre$uie s fie asemenea cintei tlharului de pe cruce. *umai atunci este vala$il dezle!area. 4nii vin la noi si spun/ 0Printe, eu nu am pcate-0 .ste o mare !reseal. &fntul .van!helist Ioan spune/ 0*u este om fr !reseal pe pmnt0. )rict ai fi de atent la viata ta, tot ti scap ceva. .ste imposi$il s nu !resesti naintea lui Dumnezeu. De pild, rtcirile cu mintea n timpul ru!ciunii. +nd te ro!i cu mintea aiurea o %umtate de or, dar nu stii nimic din cele ce ai citit, este o mare %i!nire adus lui Dumnezeu. &tai de vor$ cu .l si esti cu !ndul n alt parte. +nd te duci ntr-o audient la cineva mare si esti ntre$at ceva, iar tu rspunzi aiurea, esti dat afar imediat. # Ce unt canoanele care e dau la !o"edanie% +anoanele nu sunt pedepse, ci mi%loace de ndreptare. De pild, pentru pcatele trupesti, metaniile sunt tare de folos, ele sunt un semn de pocint. Plecnd la pmnt fruntea, ne umilim si trupul care a !resit naintea lui Dumnezeu. *estiinta se pedepseste prin a citi din diferite crti, pentru a ntele!e ce rspundere avem fat de sufletul nostru. Pentru pcatele foarte !rele se opreste de la &fnta "mprtsanie. &fnta 2aria .!ipteanca a stat patruzeci si sapte de ani n pustiu fr &fnta "mprtsanie. Dar pentru plnsul ei, pentru re!retul adnc, din toat inima, pentru cinta ei adnc, a a%uns la o mare sfintenie. &aptesprezece ani a pctuit, saptesprezece ani a durat si lupta pentru desptimire, timp n care postea, pln!ea, se ru!a si dormea pe pmnt !ol. *umai dup ce a mplinit acest canon a primit &fnta "mprtsanie, desi a%usese la un !rad mare de sfintenie. Dac lum &fnta "mprtsanie la ntmplare, riscm s fim pedepsiti foarte aspru, pentru c am ndrznit s punem acest mr!ritar de mare pret ntr-un vas murdar si spurcat. "n vechime, cei cu pcate foarte !rele erau aspru canonisiti. &tteau de multe ori afar, n !enunchi, si-si cereau iertare de la toti, ca s-si dea ei nsisi seama de !ravitatea pcatelor lor. ,ceau acest canon aspru cu mult prere de ru. *oi astzi dm niste metanii de fcut si vin credinciosii si ne spun c o sut de metanii sunt prea multe. .u le spun/ 0Dra!, dac vrei s rmi nesplat, nu face metaniile0. +nd esti $olnav, dac nu iei doctorii, rmi mai departe $olnav. 6a spovedanie, repet, aceste canoane sunt mi%loace de ndreptare, nu pedepse. ,cnd canonul, do$ndim pace n suflet, credint si dra!oste de Dumnezeu. Pcatul este cel mai mare dusman al nostru, pentru c ne desparte de 9

Dumnezeu. &i cu ct te asupresti mai mult cu post, cu ru!ciune, cu ct chemi mai mult numele lui Dumnezeu n viata ta, cu att prinde n tine acest chea! duhovnicesc si-6 simti si-6 re!sesti din nou pe Dumnezeu. )ri de cte ori ne mn%im cu noroi, tot de attea ori ne splm. +nd suntem n pcat, ne spovedim si ne curtim. Diavolul stie asta si face tot ce poate ca s ne mpiedice de la spovedanie. *u ne las s ne prm pe noi nsine cu toate amnuntele si nuantele, ca s curtim pe deplin luntrul nostru. Din $trni se spune c diavolul poart cu el o sulit, o ptur si o trm$it. +u sulita te mpun!e s faci pcatul. +nd l faci te acoper cu ptura, iar dup ce-l faci tip cu trm$ita, trm$itnd pcatele tale cu toat puterea, ca s te descura%eze si s te duc la disperare. +nd cazi, ai nevoie de post si ru!ciune, de multe lacrimi si metanii, ca s-ti recsti!i pacea. *ici nu ne dm noi seama ct pierdem printr-un pcat. Iar cnd se adun pcat peste pcat, se pune un fel de plasture peste constiinta noastr, nu mai simtim !reutatea pcatului si mer!em din cdere n cdere pn la pr$usire. #%un!em s-6 hulim pe Dumnezeu, s-6 sfidm, ne ia diavolul n primire, pierdem simtul smereniei, pierdem totul.

Printele Pai ie de la Sihla$ de !re canoane

*u putem renunta la &fintele +anoane si la practica milenar a (isericii. & mer!em pe drumul Printilor si naintasilor nostri, pe drumul canonic al &fintei 'raditii. : ,iecare s fac ct poate si cum poate, dup sfatul duhovnicului. Pctosul tre$uie s fac un canon dup putere pentru ispsirea pcatelor. +el mai mare canon este s prseasc pentru totdeauna pcatele, adic s nu le mai fac. : +ei ce au svrsit avorturi s-si mrturiseasc pcatele la un duhovnic iscusit. #poi s $oteze si s m$race copii n locul celor ucisi, s nasc alti copii n loc sau s nfieze copii fr printi, s posteasc o zi pe sptmn pn seara n toat viata, de o$icei vinerea, s fac metanii si milostenie dup putere, si avem nde%de c va do$ndi mntuire si mil de la Dumnezeu. : +onstiinta este n!erul lui Dumnezeu care i pzeste pe oameni. +nd ea ne mustr, nseamn c Dumnezeu ne ceart si tre$uie s ne $ucurm c nu ne las uitrii. +onstiinta pomeneste pcatele noastre si, pomenindu-le, ne smereste. oa!-te struitor cu post si metanii, mcar trei zile, si ascult de !lasul constiintei. +um te ndeamn ea mai mult, aceea este si voia lui Dumnezeu. : & nu uitm de moarte, c fr de veste vine. 'oti cei care au um$lat dup slav omeneasc si s-au am!it de !ri%ile acestei lumi la sfrsit s-au cit, dar poate prea trziu... Prin aducerea aminte de ceasul mortii, scpm de prerea de sine si de !ndurile cele necurate. & nu uitm ce am fost nainte de a fi, ce am fost dup nastere, ce suntem astzi si ce vom fi mine, si s le atri$uim pe toate lui Dumnezeu. "n viata mea am vzut sfrsitul multor printi si credinciosi, dar nu am vzut pe nimeni rznd n clipa mortii, c atunci e atunci: +anonul de spovedanie dat de Printele Paisie nu era nici prea !reu, nici prea usor. +i era $ine chi$zuit, dup vrsta, sntatea, puterea si asezarea sufleteasc a fiecruia. +el mai mult oprea de la &fnta "mprtsanie pentru avort, desfrnare si ucidere. Pe cei care aveau pcate foarte !rele de o$icei nu-i dezle!a, ci i trimitea la preotul de parohie. Iar pe cei nehotrti, care nu f!duiau s se pociasc din toat inima, i amna si-i ndemna s mai vin. Pentru cei mai multi o$isnuia s dea canon mer!erea re!ulat la sfintele slu%$e, citirea Psaltirii, cte dou-trei catisme zilnic, metanii, post pn seara, miercurea si vinerea, tinerea re!ulat a posturilor, citirea crtilor sfinte, milostenia etc. ;

PCAT)L NECRED*N+E*
,oarte multi oameni, datorit unor mari necazuri pe care le au n viat si lipsei de experient si practic $isericeasc, cad n necredint sau, mai mult, unii chiar a%un! la sinucidere. Pentru o persoan care nu crede n existenta lui Dumnezeu, viata nu are sens. .ste foarte !reu cnd cineva exceleaz n aceast atitudine de respin!ere a $unttii divine. &unt momente si momente n viat. Ispita satanei i mpin!e pe unii s nu mai cread n Dumnezeu. (ine ar fi s se ntoarc, s-i lumineze Dumnezeu si s-si o$serve pcatul. (unul Dumnezeu, n orice moment, ca un printe asteapt s ne ntoarcem si s-i recunoastem paternitatea. +ei care m$trnesc n necredint sunt de comptimit. +redinta este un reazem, un spri%in, o sperant, un a%utor efectiv pe care-1 simti doar dac nu-i alterat simtirea, este un sens al vietii noastre pmntesti. +e rost ar mai avea viata noastr, ce rost ar mai avea ratiunea noastr care ne face s fim stpnitori ai acestei lumi dac nu credem n Dumnezeu8- *ecredinta n Dumnezeu este o autontunecare, o autondo$itocire. #nimalul nu are minte, ns omul o are si nu o valorific cum spune psalmistul David/ <)mul, n cinste fiind, n-a priceput si s-a alturat do$itoaceler celor fr de minte0 =Ps. ;>, 17?. #ceasta este dorinta lui s se asemene animalelor celor care nu au minte. 'oat viata tre$uie s luptm cu !ndul ce ne vine referitor la necredinta n Dumnezeu si s-l alun!m. 6a acest pcat al necredintei a%un! cei ce nu au o educatie reli!ioas din copilrie, cei care nu au un exemplu de credint n familie =printi necredinciosi sau indiferenti?, cei care nu au nici o tan!ent cu 'ainele (isericii etc.

PCAT)L ,NDR*E*
2ndria este primul din cele sapte pcate capitale, dup cum smerenia este cea mai mare virtute. "ns att de complex, de am$i!uu, de perfid si viclean, de nociv si distru!tor este acest pcat, nct pn si marii sfinti au fost ispititi de el. *u este om pe fata pmntului care s nu fie ispitit de acest diavol3 de la copilul cel mai mic, pn la omul cel mai n vrst, de la cel mai simplu om, pn la ce mai nvtat. Pcatul mndriei este autosupra-dimensionarea persoanei noastre. &untem mndri si facem acest pcat al mndriei atunci cnd/ ne atri$nim unele merite sau daruri care de fapt nu sunt ale noastre, cnd ne ludm n fata oamenilor pentru ce am fcut, fr s !ndim c Dumnezeu ne-a nvrednicit s le facem, cnd ne suprm pe oricine si din orice motiv, cnd ne facem pu$licitate pentru orice fapt $un, pe care poate nici n-am facut-o, cnd i!norm si rdem att pe $un dreptate, ct si pe nedrept de cineva, cnd invidiem si urm pe cineva care este mai $un dect noi, cnd vor$im pe cineva de ru indiferent dac este adevrat sau nu, cnd ne m$rcm n diferite haine tentante pentru a place oamenilor sau pentru a fi n centrul atentiei, cnd spunem aproapelui faptele $une pe care le-am facut etc. eversul acestui pcat este virtutea smereniei. Din acest pcat se nasc toate celelalte. 'oat viata tre$uie s luptm mpotriva acestui pcat si sa fim constienti c-i putem cdea prad n orice moment al vietii. *umai ntelepciunea ne poate a%uta s discernem acest pcat, s sesizm aparitia lui n mintea noastr. 're$uie luptat din fra!ed tinerete mpotriva acestui mare micro$, pn nu produce 0$oli cronice0 de netmduit. ,oarte putini medici pot vindeca asemenea $oli.

PCAT)L P-RT)L)* *NDECENT

Pacatul, o$iceiul ru sau viciul pot deveni la un moment dat, n om, ca a doua natur, ca ceva firesc. Pentru a nu se a%un!e la o asemenea decadent moral, a nu se a%un!e la starea cronic a $olii spirituale, tre$uie neaprat s cerem a%utorul lui Dumnezeu prin 'aina &fintei &povedanii. 4n mare pcat, cu o nocivitate moral deose$it de !rav asupra oamenilor, este portul indecent. &pre exemplu, o femeie se m$rac cu o fust foarte scurt, mer!e la servici sau pe strad. Pe orice $r$at care se uit involuntar la ea, diavolul desfrnrii parc l electrocuteaz3 5

o doreste n inima lui, pctuieste n inima lui cu ea. 2ntuitoml a spns c/ <daca vezi o femeie si o doresti n inima ta, ai si pctuit cu ea0. Deci, efectiv se curveste sufleteste cu acea femeie. "ntr-o zi acea femeie poate s provoace involuntar si inconstient la pcat pe attia $r$ati care o privesc n ziua respectiv... Deci ea poate s fac zilnic zeci si sute de pcate. Prin portul ei incedent/ rochie sau fust scurt, transparent, pantaloni strmti pe ea, n asa fel nct se o$serv forma corpului foarte clar etc., poate rni zilnic attea suflete omenesti, attia $r$ati crora nici prin cap nu le-ar fi trecut c vor pctui n acea zi. Ispita diavolului desfrnrii vine prin acea femeie. 0@ai de cel prin care vine ispita0 zice 2ntuitorul. 're$uie s ne ferim cu toat fiinta noastr de a ispiti, de a rni pe cei care sunt apropiatii nostri. 4n asemenea pcat se poate face si n familie, cnd tata sau mama se poart indecent prin cas fat de copii. .i zic c sunt mici copiii, ns diavolul nu doarme. )rice ima!ine indecent li se ntipreste usor n minte. 2amele nu tre$uie s lase nici chiar fetitele mici s se poarte indecent3 nc de la acea vrst fra!ed tre$uie s le fac s fie constiente de ceea ce nseamn acest pcat.

PCAT)L BLESTE,)L)* N CAS

.xist un o$icei foarte ru la unii printi de a-si $lestema copiii atunci cnd i supr. 'ot timpul le-am recomandat printilor ca atunci cnd copiii nu sunt cuminti, s-i $at, ns niciodat s nu-i $lesteme. Deoarece $lestemul, n%urtura, cnd sunt fcute de printe asupra copilului pe care l-a nscut, au urmri ne!ative asupra lui. +opilul care a fost $lestemat de tatl sau mama lui si printii respectivi nu s-au spovedit de acest pcat, deci nu au primit dezle!are de el, foarte usor este atins de $lestem. Din aceast cauz pot veni $oli, necazuri, suferinte, esecuri n viat peste copiii respectivi. (lestemele sunt foarte rele n cas, att cnd sunt rostite de printi asupra copiilor, ct si invers, de copii asupra printilor. 2ulti copii nu se cstoresc sau celor care se cstoresc nu le mer!e $ine n csnicie din cauza $lestemelor printilor. emediul cel mai eficient mpotriva acestor $lesteme transmisi$ile este 'aina &fintei &povedanii facut att de printi, ct si de copii3 dup aceea un rol foarte important l are citirea ru!ciunii celei mari de dezle!are asupra ntre!ii familii. #dic s mear! mpreun, printii cu copiii, la preot pentru a le citi acea ru!ciune de dezle!are. ,oarte !rav este cnd printii mor far s le fi citit n viat ru!ciunea respectiv. #cele n%urturi si $lesteme asupra copiilor lor, dac nu sunt dezle!ate de ctre preot, cnd sunt n viat printii, pot produce foarte mari necazuri asupra copiilor. Dincolo de mormnt nu mai poate face nimeni acea dezle!are. & ne ferim a rosti orice cuvnt ru asupra copiilor nostri pentru a nu se repercuta asupra lor si a nu le produce mari necazuri n viat. De asemenea, copiii niciodat s nu-si $lesteme sau s-si n%ure printii care i-au nscut. *u mai vor$esc de acei copii care a%un! chiar s-si loveasc printii, pe cei care i-au nscut. &pun &fintii Printi c acelui copil care si-a lovit printele, mna respectiv nu-i mai putrezeste. .ste ceva nfricostor- Pentru orice cuvnt iesit din !ura noastr vom da rspuns n ziua Audectii, naintea lui Dumnezeu.

PCAT)L N.)RT)R*L-R
#sistam cndva la un fapt deose$it de !rav. *iste printi foarte tineri se amuzau de copilasul lor care avea ; ani, si pe care l nvtaser s dea diavolului, s n%ure. +opilul vor$ind !n!av, cnd n%ura prea att de amuzant, nct producea rsete celor care-l ascultau. +t inresponsa$ilitate la acei printi- n loc s-l nvete pe copil a se feri s pomeneasc numele satanei, deoarece numele satanei este cel mai nociv nume, ei dimpotriv, indirect si involuntar, i faceau cel mai mare ru copilului. De asemenea am o$servat acest o$icei ru la foarte multi oameni/ s n%ure, s dea diavolului orice lucru, s dea diavolului casa, masa, animalele, copiii, hainele, !ospodria, tot ce le apare n fat. Dnd diavolului pe cineva sau ceva, tu i doresti rul. "n loc s zici s fie al lui Dumnezeu lucrul respectiv, adic s ai$ parte de Dumnezeu, tu nsuti l nchini satanei. ) foarte mare iresponsa$ilitate exist la cei care n%ur si pomenesc numele satanei- *umele diavolului contine cel mai mare ru, o puternic doz de ener!ie ne!ativ, contine rul n sine, contine pe diavol care este izvorul rului. )r, cel care rosteste zilnic numele diavolului nu face altceva dect s-l cheme pe satana n sufletul, n inima si mintea B

lui. 're$uie s ale!em/ ori chemm pe Dumnezeu zilnic prin ru!ciune si prin pomenirea *umelui &u3 care este izvorul $inelui, $inele n sine si pozitivul prin excelent, ori pe satana cu tot rul lui. @om da rspuns n ziua Audectii pentru fiecare cuvnt pe care 1-am rostit n viat =2atei 17, 9B?. & ne ferim n toat viata noastr a spune cuvinte rele si dimpotriv, s rostim ct mai multe cuvinte ziditoare de suflet dup cuvntul &ntului Pavel care spune/ <Din !ura noastr s nu ias nici un cuvnt ru, ci numai ce este $un, spre zidirea cea de tre$uint, ca s dea har celor ce ascult0 =.fes. ;, 7C?.

PCAT)L NERESPECTR** /*LEL-R DE -D*0N

+unoastem din &fnta &criptur c Dumnezeu le-a dat oamemilor ntre alte porunci si pe aceea a muncii si a odihnei, dup cuvntul care spune/ <6ucreaz sase zile..., iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeul tu3 s nu faci n ziua aceea nici un lucru =Iesire 70, C-10?. #sadar le-a spus s lucreze sase zile si n a saptea s se odihneasc. +u att mai mult, n crestinism exist aceste zile de odihn/ Duminica si &r$torile nsemnate cu +ruce rosie din calendar. +nd se respect aceste zile se produce un echili$ru cosmic, $iolo!ic, ecolo!ic, psiholo!ic si mai ales duhovnicesc. +nd nu se respect aceste zile de odihn vine pedeapsa lui Dumnezeu peste acea familie. 4nii lucreaz la cmp, altii si fac cas, alte !ospodine si fac curtenie, si spal etc. #ceste pcate, o dat fcute, iarsi au efect asupra familiei respective. @in certuri, necazuri, $oli, $ti, desprtiri etc., far ca oamenii respectivi s-si dea seama de ce si de unde vin. Peste acei oameni care nu respect zilele de odihn, vin mari necazuri. .le vin att peste ei, ct si peste copiii lor. Duminica si n &r$torile cu +ruce osie din calendar nu avem voie s facem nici un lucru acas. ,emeile nu au voie s spele, s coas, s mture, $r$atii nu au voie s lucreze la cmp sau altceva. "n acele zile tre$uie s mer!em la $iseric pentru a asculta &fnta 6itur!hie, s ne odihnim, s citim crti duhovnicesti, s ne ru!m etc.

PCAT)L BE+*E*
4nul din marile pcate ce macin omenirea dintotdeauna este pcatul $etiei. 6a unii oameni acest pcat este incura$il, devine o patim de netmduit. &e a%un!e la o asemenea stare datorit lipsei de &povedanie la timp, datorit lipsei de credint, datorit lipsei de voint sau datorit unor necazuri pe care omul nu poate s le depseasc si nu cere a%utorul (isericii. Pentru a nu se a%un!e la acest pcat se recomand cele mai sus amintite/ &povedanie la timp, cumptare nc din fra!ed copilrie, evitarea de antura%e, deprtarea de prieteni ce ne influenteaz la asemenea patim. (etia poate aduce cele mai mari rele asupra noastr ca persoane, asupra familiei noastre si asupra societtii n care trim. (etia aduce/ certuri, scandaluri, $ti, crime, desprtiri, sinucideri, desfrnri etc.

PCAT)L APELR** LA 1R.*T-R**$ 2AR,ECE$ DESCNTECE 3* ALTE L)CR)R* D*A1-LE3T*$ -C)LTE N SC-P)L D-BND*R** )N)* A.)T-R
're$uie s fim constienti ca exist cele dou realitti/ Dumnezeu si satana. (unul Dumnezeu vrea s ne mntuiasc, ns satana nu doreste mntuirea noastr si vrea s ne ducem cu el n infernul cel vesnic. De aceea ntinde fel de fel de curse omenirii pentru a prinde pe ct mai multi. Intinde multe momeli printre care momeala aceasta a ocultismului, vr%itoriei, despre care se crede c ar fi $inefactoare. &atana, fiind spirit, ia diferite nftisri, cunoaste tot trecutul vietii noastre, lucreaz prin oameni, prin animale si prin o$iecte, are puterea de a distru!e si aceasta o face servindu-se de oamenii nriti, cu mintea pervertit si ntunecat de patimi. )amenii vr%itori, spun &fintii Printi, vor fi cel mai aspru pedepsiti de Dumnezeu, deoarece ei, constienti fiind, se leapd de Dumnezeu nc din aceast viat, de $una voie chiar. Dumnezeul lor devine satana3 lui i se nchin toat viata, lui i slu%esc, lui i aduc %ertfe. D

&punea cndva un mare printe, urmtoarea ntmplare/ pe cnd era preot ntr-o comun din 2oldova a venit s se spovedeasc la el o vra%itoare cam de B0 de ani. Dup ce si-a spus toate pcatele din copilrie, toate relele ce facuse oamenilor prin vr%itoriile ei, acel printe i-a dat canonul necesar pentru ispsirea acestor pcate. 4nul din canoane i-a fost acela de a nu se mprtsi D ani de zile. #uzind acea femeie c preotul nu-i d mprtsania, deoarece nu avea cum s o poat mprtsi din cauza pcatelor ei, a intrat diavolul deznde%dii n ea spunndu-i c nu va mai tri attia ani si va muri nemprtsit. &i $iata femeie primind !ndul acesta al deznde%dii de la satana, dup ce a iesit de la spovedanie, parc a intrat un duh n ea3 a nceput s aler!e att de tare pe drum nct s-a iz$it cu capul de o stnc si a murit pe loc. 6a nmormntare, $inenteles c a fost chemat preotul ce o spovedise. .l o cunostea foarte $ine pentru c tocmai o spovedise si si-a dat seama c diavolul deznde%dii i-a facut un asemenea ru. 'oat viata sraca femeie slu%ise satanei si iat c nu a lsat-o pn cnd nu a luat-o la el. 6a nmormntare preotul a pus epitrahilul pe trupul ei n sicriu, n momentul citirii dezle!rii mari. Pe cnd citea acea dezle!are mare preotul a o$servat cum epitrahilul se las n sicriu. 6a sfrsitul ru!ciunii, incredi$il, trupul acelei femei vra%itoare dispruse. 'oat lumea rmsese ncremenit. In urma acestei ntmplri preotul acela care avea o viat de sfintenie s-a ru!at lui Dumnezeu cteva zile cu post s-i descopere aceast minune. Dumnezeu i-a descoperit c satana si-a luat acea ucenic a lui cu trupul ei pmntesc. #sa cum fiecare om n momentul ncetrii din viat trece prin niste %udecti ale lui Dumnezeu, asa a artat c vra%itorii sunt cei mai aspru pedepsiti. .i de $un voie s-au lepdat de Dumnezeu si s-au nchinat diavolului3 de aceea atunci cnd mor i ia cu trup cu tot, deci nu mai trec prin acele %udecti. .ste o mare !reseal cnd cineva apeleaz la vr%itori pentru a li se ndeplini o dorint n cas. &e poate ndeplini pe moment acea dorint cu puterea satanei, ns nu are viat lun!, nu poate avea un efect ndelun!at. &unt cunoscute attea cazuri cnd unii printi si-au cstorit copii cu a%utorul farmecelor. 'otul a fost foarte $ine pe moment, ns nu a durat mult timp si a venit inevita$ila desprtire. 're$uie s fim constienti c diavolul nu ne face nici un $ine pentru viata noastr. 'ot $inele svrsit prin vr%i nu numai c nu are viat lun!, ci si distru!e totul. 're$uie s ne ferim a mer!e la vr%itori ca si cum am pune mna pe foc.

PCAT)L NERESPECTR** /*LEL-R DE P-ST

Pentru a tri viata n mod normal, far a$uzuri, fr i!norarea si nclcarea drepturilor mem$rilor societtii, omenirii i s-au impus tot timpul anumite le!i morale, reli!ioase, pentru disciplinare. "n crestmism, pentru disciplinarea noastr sufleteasc si trupeasc, avem lsat de ctre &fintii Printi le!ea postului trupesc si sufletesc. .xist cele patru posturi mari de peste an, ct si zilele de 2iercuri si de @ineri. "n aceste zile nu tre$uie s mncm lapte, $rnz, carne, ou pentru terapia trupeasc, ce la rndul ei produce terapia sufleteasc adic nfrnarea de la toate poftele pctoase ce le putem face cu cele cinci simturi ale noastre. Postul mai are si un caracter de %ertfa pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. #dic n momentul n care ne nfrnm depunem un efort constient prin care noi oferim lui Dumnezeu, fiinta noastr ntrea!, trupul si sufletul. +nd nu ne nfrnm si nu pstrm aceste re!uli minime, cdem n stadiul animalittii irationale. #cei oameni care nu postesc nici mcar 2iercurea si @inerea, niciodat nu pot simti prezenta lui Dumnezeu, nu pot s ai$ $ucurii duhovnicesti n viat, nu pot s ai$ a%utorul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne a%ut n viat cnd i cerem a%utorul, dar numai dac reusim s facem ct de ct un efort, pe msura puterilor noastre omenesti. Postul n familie aduce cele mai mari realizri/ alun! ispitele, d ntele!ere si dra!oste ntre soti, iz$veste de dusmani, d ntelepciune si luminare de minte celor care studiaz, ndeprteaz vra%itoriile si toate duhurile satanei necurate din cas, iz$veste de patimi si $oli, curt pcatele si ne d mntuire. # tine 2iercurea si @inerea post n cas este o re!ul minim crestin. Dac nu o tinem pe aceasta, niciodat nu putem a%un!e la lucruri mari duhovnicesti sau la o simtire crestin matur.

>

PCAT)L NEED)CR** C-P**L-R N SP*R*T)L REL*G*-S 3* N CRED*N+A DE D),NE/E)

) maxim responsa$ilitate pentru printi este aceea de a insufla copiilor lor, nc din fra!ed copilrie, credinta n Dumnezeu. +el mai productiv teren pentru sdirea credintei n Dumnezeu este sufletul copilului. Dac nu este educat copilul de mic s cread n Dumnezeu, s se roa!e lui Dumnezeu, s se spovedeasc, s mear! la $iseric, s se mprtseasc etc., cnd creste mare este foarte !reu sau devine imposi$il. ) multime de oameni se pln! de copiii lor cnd a%un! mari, c nu-i ascult, c fac numai rele. .ducatia reli!ioas este fundamental pentru formarea personalittii unui copil. Dup cum n!ri%esti de o plant s creasc mare si s dea rod, tot asa tre$uie s n !ri%im si de un copil pentru a da rod ct mai $o!at mai trziu. *u este suficient n!ri%irea trupeasc =m$rcminte si mncare?, deoarece acestea nu-1 formeaz si nu-1 modeleaz n viat, ci mai important este n!ri%irea sufleteasc, deoarece aceasta este vesnic, aceasta l nno$ileaz, i d $untate, dra!oste, mil si toate virtutile. Dac s-ar face o educatie reli!ioas att n familie, ct si la scoal, omenirea ar avea mult de csti!at/ s-ar reduce suferinta si pcatele din lume, s-ar crea un echili$ru al universului s-ar prelun!i viata acestei lumi. +a printe, cnd educi un copil nu este suficient s-i spui doar, ci tre$uie s faci mpreun cu el, s te arti exemplu personal si viu. & n!enunchezi mpreun cu el n fata icoanei la ru!ciune, s-l iei de mn si s mer!i la $iserica, s te feresti a vor$i orice cuvnt ru, a face orice !est necontrolat, pentru c el te copiaz ntocmai.

PCAT)L P-RN-GRA2*E*
Psiholo!ic a satanei pentru intinarea mintii, inimii, trupului si a ntre!ii finte umane este porno!rafia. #cest pcat a luat proportii n ultimii ani, cum nu a fost de cnd este omemrea. Ima!inatia are cea mai mare putere de penetrare asupra fiintei umane. ) ima!ine, o foto!rafie cnd o vezi ti se ntipreste n minte si poate s ne-o reaminteasca diavolul si peste zeci de ani de zile. +nd privesti mai ales la o foto!rafie pomo!rafic sau la un film porno!rafic este cel mai nociv lucru pe care-l poti face. 2ai ales acei tineri care se spurc cu acele ima!ini, foarte !reu si le vor putea alun!a din minte sau poate chiar toat viata vor fi o$sedati. 're$uie s fim foarte atenti la ceea ce privim, la ceea ce nma!azinm n sufletul nostru prin ima!inatie. *u tre$uie s existe niciodat curiozitate. #cestea sunt momelile psiholo!ice ale satanei. Diavolul vrea s ntineze toate mintile oamenilor de la cei mai tineri, pn la cei mai n vrst. Porno!rafia este cea mai distructiv arm a satanei. &e o$serv la multi oameni cum poart la ei sau n masini asemenea spurcciuni de foto!rafii. +um de nu le este rusine de copii sau cum de nu se tem c pot ndo$itoci pe copiii lor, dndu-le prile%ul s se strice foarte usor. *e ntre$m cum poate un om s !ndeasc pozitiv, sa ai$ mintea la Dumnezeu, cnd el tot timpul are n fat asemenea ima!ini murdare porno!rafice. Parc a luat diavolul mintile cu totul unor asemenea oameni- *u tre$uie s ne mai mire n aceste situatii rul care este n lume. ,eriti mintile curate ale copiilor- *u le spurcati#%utati-v a%utnd pe acesti copii-

PCAT)L A1-RT)L)*
Pentru ce se cstoresc oamenii8 Pentru a ndeplini trei scopuri/ s nmulteasc neamul omenesc, s se a%ute reciproc, s strpeasc patimile desfrnrii. Deci doi tineri cnd se cstoresc, dac ncalc unul din cele trei scopuri, fac un mare pcat. 4nul din cele trei scopuri care se ncalc foarte des este cel al nmultirii oamenilor, al procrerii. *u las mersul normal al vietii, ci si pro!rameaz cti copii s fac, dup $unul lor plac. 6as un copil sau doi s se nasc si restul i arunc la canal. +ea mai ori$il crim este avortul, cnd mama si omoar propriul copil. *ici animalele nu fac asa ceva, dimpotriv nasc cti pui le d Dumnezeu si i iu$esc foarte mult. 'oate pcatele se pot ierta, spun &fintii Printi, dar pcatul acesta al avortului, al crimei asupra unui suflet nevinovat poate fi iertat doar cu pretul unor osteneli, nevointe, al unei pocinte care pot dura viata ntrea!. &n!ele acelui prunc nevinovat stri! din pmnt. #cei prunci avortati pln! naintea lui Dumnezeu si cer rz$unarea sn!elui vrsat de mam. +el mai mare $ine pe care-1 poti face n viat, ca om cstorit, este s dai C

viat mai departe. )rict ai posti, orict te-ai ru!a, orict ai da de poman, orict nevoint ai face n viat, nu este mai mare lucru ca atunci cnd dai viat unui om. 'oti &fintii din ceruri cu toti n!erii si ntre!ul cer se $ucur cnd se naste un copil. &in!ur mama poate s fac o asemenea minune, ea este sin!urul la$orator ce poate da nastere unei fiinte umane. Dac refuz a da nastere, a da viat, refuz ea nssi a avea viat vesnic. 2a%oritatea femeilor, foarte comod, %ustific faptul c nu nasc copii mai multi datorit contextului n care triesc/ c nu au cu ce s-i hrneasc si s-i creasc. Ins aceasta este o mare curs pe care le-o ntinde satana. 're$uie s fim constienti c Dumnezeu niciodat nu va da voie s se nasc un copil far a avea asi!urat $uctica lui de pine. .ste un mers firesc si natural al lucrurilor s se ntmple asa. #tunci cnd nu avem credint n Dumnezeu se produce nefirescul, nenaturalul. #tunci cnd cineva avorteaz nu are credint n (unul Dumnezeu, n faptul c .l este deasupra si va ocroti acel copil3 lipsind credinta n Dumnezeu se a%un!e la pcatul pruncuciderii, adic al avortului.

PCAT)L 2)RT)L)*
+el care fur si introduce la el n cas lucrul furat, duce $lestemul lui Dumnezeu. *iciodat nu tre$uie s avem n cas un lucru furat. 're$uie ori s se napoieze lncrul n chip discret, la cel de la care s-a luat, ori s se dea altei persoane. )mul care este p!u$it $lesteam pe cel care l-a furat. #cel $lestem va veni cndva asupra celui care a furat. &-au ntmplat multe cazuri cnd s-au furat lucruri si s-au tinut n cas ori s-au folosit. Dup un timp au venit peste hot $oli foarte !rele, pn la paralizie, ori au venit peste copii lui. Peste unii a adus diavolul certuri sau peste altii au venit diferite patimi. *u s-au spovedit, nu au arun cat lucrul furat din casa lor si au venit peste ei mari pedepse de la Dumnezeu. +hiar dac nu vine imediat, va veni mai trziu cnd nici nu se asteapt omul sau dac nu vine pedeapsa peste cel care a furat, si!ur va veni peste copiii lui. &-au ntmplat cazuri cnd cineva a furat de la un om srac. #cel om a plns naintea lui Dumnezeu si nu dup mult timp a vzut minune, cum Dumnezeu i-a adus lucrul napoi si l-a pedepsit pe cel care a furat. *iciodat s nu ne $ucurm de un lucru care nu-i al nostru, s-l dm la altcineva dac ne-a parvenit n vreun fel sau altul.

PCAT)L C)R1*E*
Pcatul curviei este cnd cineva necstorit se mpreuneaz cu alt persoan. +hiar si !inerele cu mireasa, nainte de a se cununa n $iseric, nu au voie s se mpreune. Dac se mpreun, fac pcatul curviei. 2ireasa, cnd se m$rac n haina al$, sim$olizeaz curtenia ei sufleteasc si trupeasc si deci dac s-a mpreunat, chiar cu viitorul ei sot, si-a ntinat acea hain al$ si nu mai are voie s o m$race. #tt $iatul, ct si fata, dac s-au mpreunat cu alte persoane nainte de cstoria lor, au fcut pcatul curviei. De asemenea femeile vduve sau $r$atii vduvi, dac !resesc cu alte persoane fac pcatul curviei.

PCAT)L PREAC)R1*E*
Pcatul precurviei este infidelitatea con%u!al. #dic dup ce s-a cstorit cineva si !reseste cu alt persoan face pcatul precurviei. Deci pcatul curviei l face cel necstorit, iar pcatul precurviei l face cel care s-a cununat. Pcatul precurviei este mult mai !reu dect al curviei deoarece atunci cnd cineva se cstoreste depune %urmnt naintea lui Dumnezeu c va pstra fidelitatea con%u!al pn n mormnt, adic nu va nsela sotia niciodat sau sotia nu-l va nsela pe sot niciodat. "n momentul cnd unul din soti cade n acest pcat de infidelitate, cade n pcatul precurviei. Pcatul curviei se pedepseste cu D ani oprire de la mprtsanie, iar cel al precurviei cu 15 ani, deci du$lu. Din cauza acestui pcat al precurviei se ntmpl toate relele n familie. +nd sotul, spre exemplu, a czut n pcat cu alt femeie, s-a spurcat, cu alte cuvinte cu ea, dup aceea se m preun cu femeia lui, o spurc si pe femeia lui si implicit spurc toat casa. #ceast spurcciune nseamna introducerea diavolilor n casa sa. Dac este constient de acest fapt !rav, prseste pcatul, nu l mai face, se spovedeste, face canonul rnduit de preot si se cieste din toat inima lui. #tunci Dumnezeu l poate ierta si nu 10

se mai rsfrn!e asupra familiei sale. "ns dac acea persoan nu ncearc s prseasc pcatul, nu se spovedeste sau, mai !rav, nici nu ia n seam !ravitatea acestui pcat si continu s-l fac, urmrile catastrofale n familie sunt inevita$ile. ) dat ce $r$atul se mpreun cu acea femeie strin se produce o le!tur ile!al ce afecteaz le!tura lui le!al cu sotia sa. Iu$irea nu poate fi manifestat la dou persoane n acelasi !rad. +u si!uranta iu$irea de sotie se diminueaz si trece pe locul secundar3 dac se continu asa poate s se stin! defnitiv dra!ostea sotului fat de sotie. De aici ncolo apar marile pro$leme. #par certurile, apare !elozia, apar invidia, ura, $tile, iar dac se continu mai mult timp se a%un!e pn la desprtire.Iat ce poate face precurvia,emeile foarte usor cad n aceast plas atunci cnd au serviciu si pleac de acas. 6ocul femeii este acas. 4n alt mare pcat al precurviei este mpreunarea ntre rude. .ste atunci cnd cineva pcatuieste cu o rud/ verisor, unchi, nasi sau, mai !rav, incestul, cnd printii pctuiesc cu proprii lor copii. *ar altul din cele mai gra"e !cate ale !recur"iei e te !er"er itatea e4ual( Ace t !cat !oate fi facut de ctre oti 5n mod anormal i nenatural$ 5n chi! animalic i demonic au$ mai gra"$ c6nd e face 5ntre !er oane de acela i e4( Ace te !cate fcute de oameni de! e c chiar i animalele( Ace te !cate aduc foc din cer !e te omenire$ a emenea celor dou cetti Sodoma i Gomora din 1echiul Te tament$ care au fo t ar e cu focul co&or6t din cer din !ricina ace tor !cate(

11