AINS

1) ETORICOXIB, 120-240 mg - este un antiinflamator nesteroidian (AINS), recomandat doar pentru durerile post-operatorii, osteoartrite, artrite reumatoide, guta, dureri dentare, fibromialgie, dureri de spate si unele tipuri de migrene 2) DICLOFENAC, 100 mg - AINS pentru osteoartrite, artrite reumatoide, dureri de cap, guta, dureri post-operatorii 3) CELECOXIB, 400 mg -AINS pentru osteoartrite, artrite reumatoide si dureri menstruale 4) PARACETAMOL, 1000 mg, in combinatie cu CODEINA, 60 mg - un opoid folosit pentru tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate medie: cefalee, nevralgii dentare, dureri sciatice, artralgii nereumatismale, dismenoree, dureri dupa unele interventii chirurgicale, entorse, fracturi si luxatii. 5) ASPIRINA, 1200 mg - sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian din familia salicilailor, folosit n general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator. n plus, aspirina n doze mici are un efect anticoagulant i este folosit pe termen lung ca s diminueze riscul de infarct. 6) IBUPROFEN, 400 mg - antiinflamator nesteroidian indicat in artropatii inflamatorii cronice (artrita reumatoida, spondilartrita anchilozanta, artrita psoriazica); stari inflamatorii severe in ORL, stomatologie, patologia respiratorie, in ginecologie, in oncologie, dureri dentare, dismenoree. 7) OXYCODONE, 10 mg, in combinatie cu PARACETAMOL, 650 mg- un antialgic foarte puternic, recomandat in durerile severe post-operatorii si in dureri de spate intense 8) DICLOFENAC, 25 mg - antiinflamator nesteroidian indicat in artrita reumatoida, spondilartrita anchilopoietica, osteoartroza, periartrita, tendinita, tenosinovita, luxatii, intinderi de ligamente, fracturi, dureri lombo-sacrale, crize de guta, inflamatii postoperatorii de natura ORL, stomatologie si ortopedie 9) KETOROLAC, 10 mg - medicament antiinflamator nesteroidian pentru tratarea durerilor moderate si severe, dureri post-operatorii, dureri de spate sau dureri in diferite tipuri de cancer

10) NAPROXEN, 400/440 mg - medicament AINS cu actiune antiinflamatoare, antipiretica si analgezica, recomandat pentru artrite reumatoide, spondilite anchilozante, reumatism articular acut si alte forme de boli reumatismale, articulare si musculare, traumatisme in sistemul osteoarticular, sciatica, nevralgii, polineurite, tromboflebite, cefalee, infectii respiratorii acute si alte stari inflamatorii si febrile, dismenoree, iminenta de nastere prematura 11) PIROXICAM, 20 mg - Antiinflamatar nesteroidian, analgezic, antipiretic; este un antireumatic eficace cu efect durabil (este suficienta o singura doza/zi) si este indicat Poliartrita reumatoida, osteoartrita, spondilita anchilopoietica, afectiuni musculo-scheletice acute, criza de guta 12) LUMIRACOXIB, 400 mg - recomandat in special in osteoartrite 13) IBUPROFEN, 200 mg - este indicat in durerile de muschi, durerile de dinti, migrene, dureri menstruale 14) PETHIDINE, 100 mg (injectabil) - are indicatie stricta doar pentru utilizarea in timpul operatiilor 15) TRAMADOL, 150 mg - este indicat in durerile si traumele ginecologice 16) MORFINA, 10 mg (injectabil) - este recomandata doar in cazul durerilor aparute in timpul unui infarct sau pentru durerile severe post-operatorii si de spate 17) NAPROXEN, 200/220 mg - are o actiune antiinflamatoare, antipiretica si analgezica, fiind recomandat in osteoartrite, guta artritica, artrite reumatoide, spondilite anchilozante, reumatism articular acut si alte forme de boli reumatismale, articulare si musculare 18) KETOROLAC, 30 mg (injectabil) - este folosit pentru durerile moderate sau severe post-operatorii, dureri de spate sau dureri in afectiuni oncologice 19) PARACETAMOL, 500 mg - recomandat pentru dureri de cap, dureri de dinti sau pentru raceli 20) CELECOXIB, 200 mg - antiinflamator nesteroidian recomandat pentru durerile menstruale, pentru durerile reumatismale, dar si pentru reducerea polipilor pe colon 21) VIMOVO - antiinflamator(Naproxen) cu protective gastrica inclusa (Esomeprazol).

Aspirina
Aspirina, Alka-Seltzer, Bayer, Bufferin, Ecotrin Este un medicament antiinflamator non-steroidian (AINS). Reduce inflamatia, febra, dureri minore si dureri de cap. Nu-l luati in combinatie cu ibuprofenul, mai ales in mod regulat. Nu il dati niciodata unui copil deoarece exista o legatura intre el si simptomul Reye. Poate actiona dur asupra stomacului.

Ibuprofen
Advil, Nurofen Un AINS. Reduce inflamatia (umflarea), febra, durerile de cap, durerile usoare inclusiv luxatiile, artrita si durerile musculare. Este mai sensibil asupra stomacului decat aspirina. Doza maxima pentru adulti este de 1600mg in 24 de ore pentru a evita sa va raniti stomacul.

Naproxen Sodium
Apranax, Aleve Un AINS. Ajuta la diminuarea durerilor de cap, provocate de raceala, de dinti, musculare, de spate, artrita si crampele menstruale. Reduce febra. Este activ pentru 12 ore. Lucreaza incet. Poate cauza indigestie, greata, palpitatii si diaree; iritatii ale stomacului; si poate cauza sangerare gastro-intestinala. Este disponibil cu si fara prescriptie.

Ketoprofen
Ketoprofen Un AINS. Ajuta la diminuarea durerii, a inflamatiilor (umflaturi) si la reducerea incordarii cauzata de artrita, la reducerea durerilor musculare si menstruale, a durerilor ce apar dupa operatie dupa lucrari dentare sau dupa nastere. Poate cauza greata, indigestie, somnolenta, palpitatii si diaree; poate irita stomacul; si poate cauza sangerari gastrointestinale. Daca ati avut probleme cum ar fi ulcerul evitati acest medicament.

Acetaminophen
Paracetamol, Tylenol, Excedrin Este bun pentru multe dureri de cap, dureri menstruale si dureri musculare. Este o alegere buna in cazul febrei si a durerilor de gat. Este ideal pentru cineva care nu tolereaza efectele secundare ale medicamentelor AINS, desi este mai putin eficient in reducerea inflamatiilor. Folosit in medicamente destinate alergiilor, racelii si sinusurilor. Poate fi amestecat cu cofeina pentru a ii mari eficienta. Nu are efecte adverse asupra stomacului.

Guaifenesin
Robitussin Expectorant folosit pentru a lichefia flegma. Reduce tusea provocata de raceala, bronsitele si alte infectii ale plamanilor. Nu ajuta nasul infundat.

Dextromethorphan
Pectolyn, Robitussin, Sucrets Suprimator pentru tuse Este posibil sa nu fie bun daca pieptul este incarcat; poate prelungi tusea. Poate fi folositor noaptea pentru a va ajuta sa dormiti.

Chlorpheniramine, Diphenhydramine, Pheniramine, Clemastine, Tripolidine Clorfeniramin, Benadryl, Chlor-Trimeton, Tavist, Dimetapp
Antihistaminicele ajuta la diminuarea febrei si a simptomelor cauzate de alergii, inclusiv stranutul; un nas ce curge; si ochi rosii, iritati. Se gasesc in mod normal in medicamente pentru gripa si raceala. Poate cauza somnolenta. Nu le luati in combinatie cu antidepresive sau cu alte medicamente, fara a avea acordul prealabil al doctorului.

Loratadine
Claritin Antihistaminic nonsedativ (nu cauzeaza somnolenta). Poate fi mai putin eficient decat cele ce cauzeaza somnolenta.

Phenylephin, Pseudoephedrin
Sudafed Ajuta la eliberarea cailor nazale infundate datorita racelii, sinuzitei, febrei si a altor alergii respiratorii. Ajuta la desfundarea urechilor ce sunt afectate de inflamatii sau infectie. Nu ajuta in cazul in care va curge nasul. Nu le folositi daca aveti o presiune arteriala mare, daca suferiti de diabet, daca aveti probleme de inima, astm sau alte boli.

Cromolyn
cromolyn Ajuta la diminuarea efectelor provocate de alergii cu putine efecte secundare. Arsuri, intepaturi sau iritatii in interiorul nasului; stranut mai des.

Solutie nazala salina

Afrin Nu contine medicamente. Subtiaza secretiile nazale si ajuta la eliberarea nasului. Poate fi recomandata dupa operatii nazale sau asupra sinusurilor. Recipientele de uz larg se pot infecta cu bacterii, asta in cazul in care antimicrobi nu sunt prezenti in solutie. Daca folositi solutia pentru mai mult de cateva zile poate duce la dependenta. Iata cateva dintre problemele pe care adultii mai in varsta le pot intampina, in mod special: - utilizarea de medicamente antiinflamatorii (AINS) ar putea determina boli renale si hemoragii gastro-intestinale. AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) includ ibuprofenul, aspirina, naproxenul si ketoprofenul. AINS pot interactiona si cu multe alte medicamente prescrise pentru afectiuni diferite. Acestea pot cauza complicatii pentru cei care au tensiunea arteriala ridicata, probleme cu prostata, boli tiroidiene sau boli cardiovasculare; - folosirea de decongestionante nazale cum ar fi fenilefrina sau pseudoefedrina poate provoca ameteli, nervozitate sau tulburari

gastrointestinale. Acestea pot determina probleme in cazul persoanelor cu hipertensiune arteriala, diabet zaharat, afectiuni ale prostatei, boli tiroidiene sau boli cardiovasculare; - anumite antihistaminice pot declansa somnolenta, vedere incetosata, uscaciune a gurii, probleme urinare si au efect sedativ; de aceea se va citi cu atentie prospectul medicamentelor.

Combinaii medicamentoase care trebuie evitate

Unele medicamente nu pot fi administrate mpreun, deoarece interacioneaz ntre ele, determinnd uneori exagerarea efectelor lor (potenarea toxicitii), iar alteori ducnd la diminuarea acestor efecte. Spre exemplu, anticoagulantele orale pot interaciona cu multe clase de medicamente, crescnd astfel riscul lor anticoagulant (de sngerare digestiv). Aspirina: trebuie evitat de pacienii care fac tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene (diclofenac, ketonal) i steroidiene, pentru a se evita riscul de ulcer. Nu se asociaz nici cu anticoagulante orale, cu diuretice (furosemid, spironolacton), sulfamide, antidiabetice (risc de hipoglicemie), antihipertensive, digoxin, fenitoin. Metronidazolul nu se asociaz cu alcool, cel puin trei zile dup administrare, deoarece pot aprea reacii adverse cum ar fi grea, vrsturi, crampe abdominale, cefalee. Antibioticele aminoglicozide(streptomicina, gentamicina) nu se asociaz cu antibioticele tip cefalosporine, din cauza creterii riscului de oto- i nefrotoxicitate. Eritromicina crete riscul toxic al carbamazepinei i al teofilinei. Betablocantele (atenolol, propanolol) nu sunt compatibile cu antiaritmice, blocante de canale de calciu (verapamil, ditiazem), antihipertensive, clonidina, diuretice (furosemid), deoarece cresc efectul antihipertensiv i pot cauza bradicardie. Nu se asociaz nici cu medicaia antidiabetic, din cauza riscului de hipoglicemie. Digitalicele nu se asociaz cu laxative. Absorbia intestinal a tetraciclinei sau digoxinei este diminuat de medicamente precum antiacide (care conin aluminiu, calciu sau magneziu) i preparate de fier. Consumul de alcool trebuie evitat dac pacientul utilizeaz analgezice opioide (tramadol), aspirin, sedative i hipnotice (barbiturice, benzodiazepine), antihistaminice (claritine). Lactatele scad absorbia intestinal a methotrexatului, norfloxacinei, tetraciclinei i laxativelor.

AINS
1. Derivaii acizilor carboxilici: - derivaii acidului salicilic: aspirina, benorilat, diflunisal; - derivaii indolacetici: indometacin, sulindac, etodolac, tolmetin; - derivaii arilacetici: diclofenac, aclofenac; - derivaii acidului propionic: ibuprofen, naproxen, flurbiprofen, oxaprozin; - derivaii fenamai: acid flufenamic, mefenamic, etofenamatul. 2. Derivaii enolici: - derivaii pirazolonici: fenilbutazona, oxifenbutazona; - derivaii de oxicam: piroxicam, tenoxicam, meloxicam; 3. Nabumetona FARMACOCINETIC Absorbia este diferit n funcie de forma de administrare. Marea majoritate a AINS se administreaz oral i se absorb rapid i complet. In administrarea rectal absorbia medicamentului este lent i incomplet, iar n administrarea per cutan absorbia este inconstant. Transportul. Dup absorbie se leag puternic de proteinele plasmatice, n principal de serumalbumin ( 95%) i circul mpreun cu aceasta. Distribuia. AINS difuzeaz n tot organismul trecnd cu uurin membrana sinovial i bariera placentar. Ele au un tropism crescut pentru zonele inflamate deoarece: - natura lor lipofil le favorizeaz traversarea membranelor celulare; - legarea de proteinele plasmatice permite extravazarea proteinelor purttoare de AINS prin capilarele lezate din zonele inflamate; - aciditatea zonelor lezate mrete ptrunderea moleculelor active n celulele n care se formeaz PG i menin medicamentele n forma activ, neionizat. Timpul de njumtire este diferit n funcie de medicament. Astfel T 1/2 al aspirinei, ibuprofenului, tolmetinului este scurt sub 6 ore, al naproxenului, diflunisalului este mediu 8-18 ore, iar al piroxicamului i al fenilbutazonei este lung peste 40 ore. Metabolizarea AINS se face n ficat care, pe de o parte, transform formele inactive n metabolii activi iar, pe de alt parte, inactiveaz prin hidroxilare sau metilare formele active de medicament care ulterior sunt eliminate. Unele AINS intr n ciclul enterohepatic, aceasta contribuind la prelungirea Tl/2 i la amplificarea reaciilor adverse digestive. Eliminarea se face pe cale biliar i renal prin filtrare glomerular i secreie tubular.

EFECTE ADVERSE Toate AINS au i efecte adverse datorate n mare parte inhibiiei neselective a celor dou izoenzime ale ciclooxigenazei urmat de suprimarea sintezei PG cu efecte fiziologice. Cele mai frecvente efecte secundare sunt digestive, renale, hepatice, hematologice, reacii alergice. Efectele digestive sunt urmarea inhibiiei rolului protector al PG (mai ales PGE2) asupra mucoasei gastrice. In mod normal PG scad secreia gastric acid i o cresc pe cea de mucus i bicarbonat. Inhibiia sintezei lor prin AINS duce la creterea secreiei acide i la distrugerea barierei de mucus favorizind apariia sau reactivarea ulcerului gastroduodenal. Efectul se exercit direct asupra mucoasei gastrice n administrrile orale, dar i n cele parenterale sau rectale cnd AINS intr n ciclul enterohepatic i cnd pacientul are un reflux duodeno gastric. Astfel AINS pot determina dureri epigastrice, greuri, vrsturi, sngerri digestive prin apariia gastritelor erozive, a ulcerelor gastrice i reactivarea unor ulcere vechi gastrice i/sau duodenale. Contracararea acestui efect advers se face prin administrarea AINS mpreun cu inhibitori de receptori H2 sau prin administrarea de prostaglandine exogene (misoprostolol). Efectele renale se produc prin anularea efectului normal vasodilatator produs de PG prin care este contracarat vasoconstricia indus de sistemul reninoangiotensin n contextul unei hipovolemii. PG moduleaz astfel fluxul renal avnd efecte renovasculare dar i tubulare. Prin aciunea PG la nivel tubular crete natriureza i kaliureza. Efectele renale ale AINS sunt scderea fluxului sanguin renal, diminuarea filtratului glomerular, afectare tubular, facilitarea aciunii ADH. Ele favorizeaz astfel apariia hipertensiunii arteriale prin lipsa tamponarii efectelor sistemului renin-angiotensin-aldosteron i prin cretera reteniei tubulare de sodiu. n acest context volumul plasmatic circulant crete cu aproximativ 20% la pacienii care iau doze mari de AINS. La bolnavii cu hipoperfuzie renal (insuficien cardiac, ciroz hepatic cu ascit, boli renale preexistente, depleie volemic, terapie diuretic concomitent) sistemele vasoconstrictoare sunt activate i filtrarea glomerular nu poate fi meninut dect prin activarea paralel a sistemelor vasodilatatoare. Inhibiia prostaglandinelor prin AINS poate duce la o insuficien renal acut (IRA) funcional. Vrsta naintat crete susceptibilitatea de a dezvolta ERA, deoarece apa total din organism este redus, iar metabolismul hepatic este sczut, concomitent "cu reducerea nivelului albuminei serice i a fraciei legate a AINS. Un alt efect advers renal este apariia nefropatiei analgezice. Aceasta survine n urma consumului prelungit al unor AINS, n special n combinaii, situaie raportat dup tratamentul cu fenacetin, aspirin, paracetamol, fenilbutazon. Elementul definitoriu pentru nefropatia analgezic l reprezint necroza papilar exprimat prin apariia unei hematurii macroscopice nsoit de dureri lombare violente i uneori insuficien renal acut. In acest context urografia i.v. evideniaz imagini caracteristice ca amputaia papilei, imagine n "cocard". Nefrita tubulointerstiial toxic i alergic reprezint alt efect patologic renal al AINS. Efectele hepatice sunt reversibile i se manifest prin creterea enzimelor specifice (TGP) i uneori prin creterea bilirubinei i a timpului de protrombin.

Hepatotoxicitatea este dependent de doz. Administrate la pacienii cu boli hepatice pot contribuii la instalarea unui sindrom hepato-renal. Efectele hematologice cele mai frecvente sunt agranulocitoza, anemia aplastic sau tulburri ale hemostazei. Ultimele sunt urmarea scderii adezivitii plachetare ct i a faptului c n cazul unui tratament anticoagulant concomitent, AINS deplaseaz drogul de pe proteina transportoare seric i i crete astfel acestuia efectul anticoagulant. Alte efecte adverse ale AINS sunt alergice (rinit, astm, reacii cutanate, etc.) i neurologice (cefalee, vertij). Trebuie menionat faptul c administrarea AINS prin mpiedicarea exprimrii procesului inflamator poate fi duntoare n cazul unor stri infecioase. INTERACIUNI MEDICAMENTOASE AINS poteneaz activitatea antidiabeticelor i a anticoagulantelor orale prin deplasarea acestora de pe proteinele plasmatice. Reduc excreia digoxinului, litiului i metotrexatului crescndu-le toxicitatea. AINS diminua efectul diureticelor i ( blocantelor. Combinaia acestora cu inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei poate determina o reducere drastic a fluxului plasmatic renal. Antiacidele, n special cele pe baz de hidroxid de aluminiu, scad absorbia AINS. Administrarea AINS se face innd cont de interaciunile medicamentoase, de efectele adverse ale acestora i de patologia conex a bolnavului, evitndu-se preparate cu efecte adverse marcate pe organul suferind. Astfel se va evita administrarea acestora subiecilor cu ulcere gastrice i/sau duodenale, afeciuni hepatice, renale, tulburri hemoragipare, precum i n situaiile n care se nregistreaz hipovolemie. AINS se administreaz n doza maxim recomandat sau tolerat pentru o perioad de cel puin dou sptmni dup care se scade pn la un minim necesar. Acumularea medicamentului poate fi evitat dac se ia n consideraie T 1/2. Asocierea AINS nu este indicat, deoarece nu este potenat efectul antiinflamator ci se nsumeaz doar efectele secundare. PARTICULARITI ALE DIVERSELOR PREPARATE ACIDUL ACETILSALICILIC (Aspirina) este cel mai folosit medicament antiinflamator, datorit eficienei mari, a toxicitii mici i a preului de cost redus. Prin acetilare inactiveaz ireversibil ciclooxigenaza inhibind biosinteza PG. Farmacocinetic. Se absoarbe rapid n poriunea superioar a intestinului subire, atingnd nivelul maxim plasmatic n 2 ore. Comprimatele dizolvate se absorb mai repede dat fiind dispersarea medicamentului n particule foarte mici. Comprimatele enterosolubile se absorb mai lent, atingnd vrful de concentraie plasmatic la 6 ore de la administrare. Medicamentul absorbit metabolizat n ficat, iar salicilaii rezultai se fixeaz pe proteinele plasmatice. Riscul efectelor toxice crete n condiiile unei hiposerinemii. Se elimin prin filtrare glomerular i prin secreie tubular (proces inhibat de probenecid) ca atare sau ca produs hidrosolubil conjugat. Alcalinizarea urinii (jH 8) crete semnificativ excreia de salicilat din cauza creterii ionizrii i scderii reabsorbiei prin tubii renali.

Timpul de 1/2 plasmatic variaz n funcie de doz, crescnd cu ct crete concentraia plasmatic. Astfel la doze mici T 1/2 este de 2-4 ore, iar la doze mari, n intoxicaii, este de peste 15 ore. Indicaii terapeutice. Doza optim analgezic i antipiretic este de 2-4 g/zi. Doza antiinflamatoare este de 3-8 g/zi cu o medie de 4 g/zi, divizat n 3 prize i poate fi utilizat n tratamentul reumatismului articular acut i ca medicament de linia I n poliartrita reumatoid. Dozele mari n jur de 4 g/zi pot fi administrate n atacul acut de gut avnd efecte uricozurice. Aspirina are i efecte antiagregante plachetare datorit inhibrii ciclooxigenazei trombocitare i incapacitii regenerrii acesteia n trombocit. Pentru acest efect sunt suficiente doze extrem de mici, deoarece doar acestea reuesc s inactiveze selectiv ciclooxigenaza trombocitar. Dozele antiagregante sunt sub 500 mg administrate la 2-3 zile. Efecte adverse. Aspirina prelungete timpul de sngerare pe o perioada de 4-7 zile, de aceea se contraindic folosirea aspirinei cu o sptmn naintea interveniilor chirurgicale. Doze mai mari de 6 g/zi reduc nivelul plasmatic de protrombin. Din cauza efectelor hematologice, aspirina trebuie evitat la pacienii cu boli hepatice severe, hipoprotrombinemie, deficiene de vitamina K sau hemofilie. Cel mai frecvent efect advers este iritaia gastric, fenomen ce poate fi atenuat prin administrarea medicamentului postprandial, dizolvat n lichid, sau sub form tamponat sau cu alcaline. Deseori produce sngerri digestive prin inhibiia PG protejante ale mucoasei gastrice i prin efectul su antiagregant. La doza de 4 g/zi de aspirin se pierd prin scaun n jur de 10 ml snge, la 1,5 g/zi se pierd 4,5 ml, normalul pierderilor fiind de 0,5 ml/zi. Dup cure ndelungate pot apare creteri ale enzimelor serice, iar la copii se poate produce sindromul Reye, n special dup infecii virale. Dintre reaciile alergice sunt de reinut rinita i criza de astm ce apar mai ales la bolnavii atopici. Ele se datoresc blocrii ciclooxigenazei care anihileaz calea PG, permind exacerbarea cii lipooxigenazei cu creterea activitii LT. Alte efecte adverse ale aspirinei depind de doz. La 1-2 g/zi eliminarea urinar a acidului uric este inhibat, crescnd nivelul seric al acestuia, pe cnd dozele de peste 4 g/zi au efect uricozuric, interfernd rezorbia tubular. In cure ndelungate i mai ales n combinaie cu acetaminofenul sau cu salicilamida, aspirina poate da necroz papilar acut i nefrit interstiial. Administrarea la doze mari, provoac fenomene toxice cunoscute sub numele de salicism. Ele constau n ameeli, cefalee, tinitus, somnolen, vrsturi. n cazurile unei intoxicaii severe ce se produce la doze mari de peste 10-13 g/zi se recomand spltur gastric, administrarea de bicarbonat de sodiu ce favorizeaz excreia urinar i chiar ventilaie asistat dat fiind starea de acidoz. Interaciuni medicamentoase. Alcalinele scad concentraia sanguin de salicilat prin creterea eliminrilor renale, pe cnd vitamina C induce creterea ei. Aspirina crete toxicitatea metotrexatului, reduce activitatea spironolactonei i interfereaz aciunea anticoagulantelor i antidiabeticelor orale. Dozele mici de salicilat sunt suficiente s blocheze aciunea uricozuric a probenecidului i a altor ageni care scad reabsorbia tubular de acid uric. De aceea saliciiaii nu trebuiesc administrai concomitent cu agenii uricozurici n tratamentul gutei.

Alte preparate: 1. Acetilsalicilatul de lizin (Aspegic) este un derivat al acidului salicilic care este mai solubil n ap, permind administrarea parenteral (i.m. sau i.v.). Dozele echivalente la 0,5-2 g acid salicilic realizeaz o salicilemie rapid, nalt i de durat. Are o bun toleran digestiv. 2. Benori latul este un derivat al acidului salicilic cuplat chimic cu paracetamolul. Are toleran gastric bun i efecte adverse reduse. Datorit unei durate de aciune prelungite permite administrare n dou prize zilnice. 3. Diflunisalul este un derivat fluorat al acidului salicilic, mai puternic antiinflamator dect aspirina, dar mai slab antipiretic. Este bine tolerat gastric. Datorit unui Tl/2 de 8-12 ore se administreaz n dou prize zilnice de 500 mg. Spre deosebire de aspirin inhib reversibil ciclooxigenaza i prin aceasta interfereaz puin agregarea trombocitar. 4. Mesalamina (acidul 5-aminosalicilic) este folosit n bolile inflamatoare intestinale. Deoarece are o absorbie oral redus este folosit pentru efectele sale. locale. 5. Metilsalicilatul este folosit numai ca unguent. INDOMETACINUL (Indocid) este un derivat indolacetic foarte bun antiinflamator (superior aspirinei), bun antipiretic i moderat analgezic. Inhib activitatea ciclooxigenazei i migrarea polimorfonuclearelor. Farmacocinetic. Se absoarbe complet digestiv, iar aciunea ncepe dup 2 h, atingnd un vrf al concentraiei plasmatice la 3 h. Circul fixat pe proteinele plasmatice n procent de 90% i ptrunde n lichidul sinovial, unde i egalizeaz concentraia cu cea sanguina n 5 h de la administrare. Dup metabolizare hepatic este angajat ntr-un ciclu enterohepatic ceea ce-i determin un Tl/2 plasmatic de 4-12 h. Indicaiile terapeutice majore ale indometacinei sunt poliartrita reumatoid, spondilartropatiile seronegative, artroza, atacul acut de gut. Mai poate fi folosit n sindromul Bartter (hiperplazia de celule juxtaglomerulare) i n ductus arteriosus la copii prematuri. Medicamentul se administreaz oral sau rectal. Doza zilnic este de 75-150 mg distribuit n 3 prize, postprandial. Doze peste 150 mg/zi pot fi urmate de efecte adverse comune tuturor AINS. Cele neuropsihice (cefalee, ameeli, stri confuzive, depresie, psihoze) sunt probabil datorate asemnrii drogului cu serotonina. De aceea nu se administreaz la bolnavi cu afeciuni psihiatrice, epilepsie, parkinsonism. Interaciuni medicamentoase. Indometacinul nu se asociaz concomitent cu aspirina din cauza reducerii reciproce a eficacitii. Reduce efectul furosemidului, diureticelor thiazide, P blocantelor, inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei. SULINDACUL este strns nrudit cu indometacinul. Este activ printr-un metabolit produs de ficat. Are un Tl/2 de 7-16 ore datorit ciclului enterohepatic. Se elimina biliar i urinar. Doza zilnic maxim de 400 mg se administreaz n 2 prize. Are efecte adverse inferioare indometacinului, iar cele renale sunt absente datorit capacitii rinichiului de a converti produsul activ ntr-o form inactiv, protejnd sinteza local de PG.

ETODOLAC este un derivat al acidului indol acetic cu absorbie digestiv bun i vrf plasmatic la aproximativ 2 h de la administrare. Se leag de proteinele plasmatice n procent de 99%, este metabolizat n ficat i excretat n urin. Timpul de 1/2 este de 6-7 h. Este folosit n special ca analgezic i n tratamentul artrozei. Efectele adverse sunt n special digestive i includ dureri abdominale i dispepsie. TOLMETINUL este superior aspirinei dar inferior indometacinului. Dup absorbia rapid i complet digestiv, atinge un vrf plasmatic la 1 h. Tl/2 redus (1-2 h) impune administrarea n mai multe prize, doza medie zilnic fiind de 600 mg. Nu interfereaz aciunea anticoagulantelor i antidiabeticelor orale. DICLOFENAC (Voltaren, Forgenac) are o eficien comparabil cu a indometacinului, dar efectele secundare sunt inferioare acestuia. In afar de inhibarea ciclooxigenazei, scade cantitatea de acid arahidonic din membrana leucocitului stimulnd captarea acestuia n trigliceride. Are absorbie digestiv complet i rapid, atingnd un vrf maxim plasmatic n 2-3 ore. Circul n totalitate legat de proteine plasmatice. Dei Tl/2 este mic (1 -2 h), durata aciunii sale este mult mai mare datorit difuzibilitii foarte rapide n lichidul sinovial. Produii de metabolism hepatic sunt eliminai renal i biliar. Doza zilnica de 100-150 mg se administreaz n 4 prize, cu excepia preparatelor "retard" care se dau n 1- 2 prize. Nu se asociaz cu aspirina care-1 deplaseaz de pe proteinele plasmatice i-i grbete eliminarea. Folosirea diclofenacului impune determinarea periodic a TGP, TGO, creterea valorilor acestora impunnd oprirea tratamentului. DERIVAII FENAMAI provin din acidul N fenilantranilic. Au capacitate antiinflamatoare inferioar aspirinei, dar sunt buni analgezici. Au efecte adverse hepatice i hematologice (anemie hemolitic) severe, care le limiteaz indicaiile i le scurteaz timpul de folosire. Acidul mefenamic se recomand n doz de 1 g/zi n 4 prize pentru o cur de maxim 7 zile. Meclofenamatul de sodiu are o posologie de 200-400 mg/zi n 4 prize. IBUPROFENUL (Paduden, Brufen, Inoven) face parte din grupa derivailor acidului propionic. Acetia sunt utilizai frecvent datorit toleranei digestive bune i a efectelor secundare renale mai reduse. Ibuprofenul este foarte bun analgezic i are potent antiinflamatoare apropiat de a aspirinei. Se absoarbe rapid i bine avnd un vrf plasmatic maxim la 2 h. Administrarea repetat este dictat de Tl/2 scurt n jur de 2 h. Circul legat de proteinele plasmatice. Trece uor n lichidul sinovial, loc unde persist mai mult dect n snge. Doza zilnic de 600-1200 mg trebuie distribuit n 4-6 prize. Dintre efectele adverse trebuie menionat meningita aseptic limfocitar care apare la pacienii cu lupus eritematos sistemic i este reversibil la sistarea medicaiei. NAPROXENUL (Naprosyn, Anaprax) are aciune antiinflamatorie relativ apropiat de a indometacinului. Absorbia digestiv bun este amplificat de bicarbonatul de sodiu i diminuat de hidroxidul de aluminiu sau alte antiacide. Circul legat de proteinele plasmatice. Tl/2 fiind de 10-14 h permite o

administrare n 2 prize/zi. Doza medie de 500 mg/zi poate crete pn la 1 g/zi. Medicamentul este mai bine tolerat digestiv dect indometacinul. S-au raportat cazuri izolate de icter, edem angioneurotic, trombocitopenie i agranulocitoz. FLURBIPROFEN (Flugalin, Froben) se aseamn mult cu ibuprofenul n ceea ce privete activitatea antiinflamatorie. Se absoarbe bine digestiv i atinge vrful maxim plasmatic dup 2 h. Circul legat de proteine plasmatice, dar nu interfera cu aciunea antidiabeticelor i a anticoagulantelor orale, avnd alt loc de fixare. Are Tl/2 de aproximativ 6 h. Doza zilnic de 150-300 mg/zi se repartizeaz n 3 prize. Are efecte adverse mai frecvente decit ali derivai ai acidului propionic. PIRPROFENUL (Rengasil) este comparabil indometacinului ca antiinflamator. Are absorbie digestiv rapid i bun. Tl/2 de 5-8 h permite administrarea dozei zilnice de 800-1200 mg n 2 prize. Dup 1-2 sptmni se poate scdea la 600 mg/zi. KETOPROFENUL (Profenid), AINS din grupul acidului propionic i exercit aciunea prin inhibarea ciclooxigenazei, stabilizarea membranelor lizozomale i antagonizarea bradikininei. Dup administrare oral nivelul seric maxim este atins dup 60-90 minute, iar dup administrare parenteral n 20-30 minute. Tl/2 similar ibuprofenului la tineri (aproximativ 2 h) este mult mai lung la vrstnici. Se leag de proteinele plasmatice n proporie de 99%. Ketoprofenul trece n lichidul sinovial unde persist la nivele superioare concentraiei serice, peste 4 ore de la administrarea oral. Este metabolizat hepatic i excretat exclusiv prin urin. Doza de atac oral este de 300 mg pe zi distribuit n 2-3 prize, iar doza de ntreinere este de 150 mg/zi. Calea parenteral este de preferat la debutul tratamentului, administrndu-se 100-200 mg/zi i.m. La bolnavii vrstnici care primesc concomitent i diuretice poate induce creteri ale creatininei plasmatice. Efectele adverse gastrointestinale pot fi reduse prin administrarea medicamentului cu lapte sau antiacide. In asociere cu metotrexatul i crete toxicitatea. OXAPROZIN, derivat de acid propionic aprobat recent pentru tratamentul poliartritei reumatoide i artrozei, se absoarbe bine oral i atinge vrful plasmatic n 3-5 h. Este metabolizat n ficat i excretat prin bil i urin. Tl/2 este de 50-60 h i crete cu vrsta. Are eficien terapeutic comparabil cu a ibuprofenului. Timpul de 1/2 lung i permite administrarea ntr-o singur priz. Incidena efectelor adverse digestive este mai crescut dect la ibuprofen. FENILBUTAZONA este un derivat pirazoIonic cu un efect anti inflamator puternic. Este un bun uricozuric i un moderat antipiretic i antialgic. Are absorbie digestiv rapid i complet. Circul aproape n totalitate legat de proteinele plasmatice. Se metabolizeaz hepatic. Are Tl/2 de 50-65 h. Un metabolit al su, oxifenbutazona este un bun antnnflamator ceea ce confer drogului aceast durat lung de aciune. Poate avea efecte secundare severe ca retenie hidrosalin (edeme, hipertensiune arterial), iritare gastric (ulceraii gastroduodenale i hemoragii digestive) i mai rar necroza hepato-celular i

dermatit exfoliativ. Cele mai grave efecte adverse sunt ns cele hematologice (anemia aplastic, agranulocitoza) ceea ce impune controale hematologice frecvente n timpul terapiei. Dieta desodat reduce incidena reteniei hidrosaline. Doza zilnic este de 300-600 mg/zi postprandial. Durata tratamentului este de 7 zile urmat de un tratament de ntreinere de 200 mg nc 10-20 zile. Fenilbutazona se poate gsi n diverse combinaii care prin ingredientele adugate urmresc atenuarea efectelor secundare sau reducerea dozelor i amplificarea efectului analgezic. Astfel Fehinizonul are n plus hidroxid de aluminiu, Tomanolul are izopirin, iar Rheopyrinul are aminofenazon. OXIFENBUTAZONA (Tanderil) este metabolitul activ al fenibutazonei creia i reproduce aciunea i efectele secundar,e dar are o toleran gastric mai bun. Doza de 300-400 mg se mparte n 3-4 prize/zi. KETOFENILBUTAZONA (Ketazon) are aceeai eficacitate ca i fenilbutazona, dar este mai bine tolerat. Doza zilnic este de 750-1000 mg. PIROXICAM (Felden) este un derivat de oxicam, din clasa acizilor enolici cu un efect puternic antiinflamator. Acesta se realizeaz prin blocarea sintezei de PG i neutralizarea oxigenului activ produs la locul inflamaiei. Absorbia oral este complet cu un vrf plasmatic maxim la 3-5 h de la administrare. Tl/2 fiind de aproximativ 50 h, doza medie de 20 mg se administreaz n priz zilnic unica. Dup 7-10 zile de tratament se atinge un maxim de efect terapeutic care este asemntor cu cel al indometacinului. Dintre reaciile adverse sunt de reinut cele digestive, alterarea funciei trombocitare i uneori precipitarea crizei de bronhospasm. TENOXICAM (Tilcotil) este tot un derivat oxicam cu mecanism de aciune similar piroxicamului indicat n tratamentul afeciunilor dureroase ale aparatului locomotor, att de natur inflamatoare ct i degenerativ. Medicamentul se leag de proteinele plasmatice ntr-un procent de 99% i penetreaz uor n lichidul sinovial. Timpul de 1/2 este de aproximativ 70 h ceea ce permite administrarea ntr-o singur priz. Tratamentul se poate ncepe cu preparate injectabile i.m. sau i.v. (1 flacon a 20 mg/zi) timp de 1-2 zile i continuate apoi cu preparate orale sau supozitoare (20 mg/zi). Efectele adverse sunt similare celor ntlnite la piroxicam. MELOXICAM este un derivat nou de oxicam, cu efecte adverse reduse, datorit faptului c inhib selectiv COX2. Doza uzual este 7,5 mg/zi. NABUMETONA este singurul AINS care este o baz, dar este activ printr-un metabolit acid. Acesta atinge concentraia seric maxim la 5 h de la administrare i are un timp de 1/2 de aproximativ 20 h. Acesta poate crete la vrstnici i la pacienii cu afeciuni renale, n special cnd cleareneeul la creatinin este sub 30 ml/min. Medicamentul este eficient n tratamentul poliartritei reumatoide i artrozei. Doza uzual este de lg/zi n priz unic seara

la culcare. Fiind activ dup metabolizare hepatic, efectele adverse digestive sunt mult mai reduse. Prin urmare, administrarea de AINS la pacientii care se afla deja sub tratament cronic se va face cu prudenta in urmatoarele cazuri: la pacientii cu afectiuni gastro-intestinale de tip ulcer gastric, ulcer duodenal, gastrita hiperacida, AINS sunt total contraindicate sau administrarea se face cu precautie si impreuna cu un medicament de tip IPP (inhibitori ai pompei de protoni de tip omeprazol) sau antihistaminic H2. AINS pot induce ulceratii gastrice sau pot reactiva ulcerul gastric din cauza efectului iritant asupra mucoasei si prin scaderea sintezei de prostaglandine cu efect protector (PGE2); la pacientii cu glaucom insotit de presiune intraoculara crescuta, AINS sunt contraindicate, deoarece scad sinteza de prostaglandine implicate in drenarea fiziologica a umoarei apoase; pacientii suferinzi de astm bronsic sau cu antecedente sunt sfatuiti sa evite folosirea AINS, deoarece acestea duc la scaderea sintezei de prostaciclina cu efect bronhodilatator; la pacientii cu afectare renala si hepatica, administrarea medicamentelor trebuie facuta strict sub supraveghere medicala, de asemenea, la varstnici se scad dozele de AINS; in cazul pacientilor hipertensivi, AINS pot creste riscul aparitiei infarctului de miocard prin cresterea nivelului de potasiu; la pacientii aflati in tratament cu anticoagulante orale AINS, in special aspirina, sunt contraindicate. La doze sub-analgezice (75mg 100mg) aceasta are efect anti-agregant plachetar. Pacientii care se afla in tratament cu antiagregante de tipul aspirina cardiaca, clopidogrel sau acenocumarol sunt sfatuiti sa nu foloseasca AINS la doze analgezice, intrucat efectul anticoagulant e marit. De asemenea, asocierea de anticoagulante orale cu aspirina cardiaca ar duce la exacerbarea efectului anticoagulant, cu riscul aparitiei accidentelor hemoragice; prin efectul alergizant, AINS nu vor fi recomandate pacientilor cu teren atopic; folosirea AINS la pacientii hipertensivi care sunt in tratament cu diuretice este contraindicata, deoarece este inhibata sinteza de prostaglandine care la nivel renal au efect vasodilatator si sunt responsabile de buna dirijare a fluxului urinar. Este astfel contracarata actiunea imediata a diureticelor cu efecte adverse precum retentie hidrosalina; in cazuri speciale, la pacientii aflati in tratament cu antibiotice aminoglicozide sau metotrexat, AINS pot creste nivelurile serice ale acestora din cauza scaderii filtrarii glomerulare; administrarea in sarcina si alaptare este contraindicata; totusi, administrarea in primele 6 luni este permisa strict sub supraveghere medicala.

Alternative in tratament Farmacoterapia durerii are la baza tratamentul cu AINS datorita efectului antiinflamator, analgezic si antipiretic. Cand folosirea acestora nu este posibila, alternativele sunt (produse OTC): analgezice-antipiretice de tip paracetamol indicat in dureri lombare, ale membrelor, dureri de alte etiologii; analgezice-antispastice de tip metamizol si propifenazona, mai ales in dureri severe insotite de spasme. De asemenea, metamizolul este indicat si in tratamentul febrei, atunci cand aceasta nu cedeaza la medicatia clasica (paracetamol); antispastice de tip drotaverina. Medicul specialist poate prescrie, de asemenea, si alte medicamente menite sa trateze durerea, precum analgezice-opioide de tipul codeinei si pentazocinei sau analgezice cu mecanism monoaminergic spinal de tipul tramadolului. Farmacistul nu are dreptul de a elibera astfel de medicamente fara prescriptie medicala decat in cazurile de urgenta, iar atunci, doar medicamente care nu se incadreaza in categoria stupefiante (morfina, oxicodona, fentanil etc).