Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului Universitatea Ovidius Constana Facultatea de Teologie Ortodox Speciali area Teologie !

astoral

"ucrare de "icen

Coordonator, !#C# Con$# Univ# %r# &ogdan Moise '(solvent, )u 'ndrei

Constana *+,-

Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului Universitatea Ovidius Constana Facultatea de Teologie Ortodox Speciali area Teologie !astoral

"ucrare de "icen

Mu ica !saltic .n Episcopia /uilor

Coordonator, !#C# Con$#Univ#%r#&ogdan Moise '(solvent, )u 'ndrei

Constana *+,*

Cuprins
0ntroducere########################################################################################################################1 0#,# Episcopia /uilor 2 scurt istoric################################################################################*1 00# !rotopsalti si co3po itori de 3u ica psaltica din cadrul Episcopiei /uilor#############-+ ,# )ectarie 4la5ul############################################################################################################-+ *# E3anuil 63eu#############################################################################################################-, -# 0oan 63eu###################################################################################################################-* 7# 'lexandru 8aicu#########################################################################################################-* 1# Manolac5e /ristea######################################################################################################-000# Manuscrise psaltice de la Episcopia /uilor#!re entare i anali a 3u icala###########-,# Manuscrisele !rotopsaltului 'lexandru 8aicu###########################################################-,#,# Manuscrisul ro39nesc nr#,######################################################################################-,#*# Manuscrisul ro39nesc nr#*######################################################################################-7 ,#-# Manuscrisul ro39nesc nr#-######################################################################################-7 ,#7# Manuscrisul ro39nesc nr#7######################################################################################-1 04# Tiprituri psaltice de la Episcopia /uilor###############################################################-1 ,# Tipriturile !rotopsaltului 0oan 63eu########################################################################-1 ,#,# Tiprituri ro39neti nr#1#########################################################################################-1 ,#*# Tiprituri ro39neti nr#:#########################################################################################-: ,#-# Tiprituri ro39neti nr#;#########################################################################################-: ,#7# Tiprituri ro39neti nr#<#########################################################################################-= *# Tipriturile !rotopsaltului E3anuil 63eu#################################################################-= ,#,# Tiprituri ro39neti nr#*,#######################################################################################-= ,#*# Tiprituri ro39neti nr#**#######################################################################################-= ,#-# Tiprituri ro39neti nr#*-#######################################################################################-; ,#7# Tiprituri ro39neti nr#*7#######################################################################################-; -# Tipriturile !rotopsaltului Manolac5e /ristea##########################################################-< ,#,# Tiprituri ro39neti nr#,7#######################################################################################-< ,#*# Tiprituri ro39neti nr#,:#######################################################################################-<
-

,#-# Tiprituri ro39neti nr#,=######################################################################################7+ 7# Tipriturile !rotopsaltului )ectarie 4la5ul###############################################################7+ ,#,# Tiprituri ro39neti nr#*#########################################################################################7+ ,#*# Tiprituri ro39neti nr#7#########################################################################################7, ,#-# Tiprituri ro39neti nr#1#########################################################################################7, ,#7# Tiprituri ro39neti nr#:#########################################################################################7* ,#1# Tiprituri ro39neti nr#=#########################################################################################7* 'nexa capitolului 000######################################################################################################7, 'nexa capitolului 04######################################################################################################7= Conclu ii#######################################################################################################################;&i(liogra$ie####################################################################################################################;1

0ntroducere
!entru a .nelege 3ai (ine apariia i evoluia 3u icii (isericeti de origine (i antin pe 3eleagurile str3oilor notri, este a(solut necesar s $ace3 o incursiune, at9t .n istoria Greciei >$iindc prin li3(a greac ni s2au trans3is c9ntrile (isericeti de la .nceput?, c9t i .n istoria Bizanului, ca unul ce a continuat tradiia greceasc i oriental >$iindc aici s2au pl3dit i s2au le$uit toate artele religioase? i 3ai ales .n istoria cretinismului privind 3ai cu sea3 ptrunderea i rsp9ndirea noii .nvturi a M9ntuitorului nostru 0isus /ristos pe teritoriile locuite de nea3uri scito2traco2geto2dace din dreapta i din st9nga $luviului 0stru >%unrea?# @n istoria Areciei antice se a3intete c .n aa nu3ita epoc a (ron ului >cca# *;++ B ,,++ .nainte de /ristos? s2au succedat ur3toarele patru civili aii 3ai i3portanteC Civilizaia minoic, nu3it aa dup legendarul rege al Cretei, MinesD Civilizaia cicladic, de voltat .n ar5ipelagul cu acelai nu3e din centrul Mrii EgeeD Civilizaia micenian, dup oraul cu acelai nu3e >Micene? din !elopone >sudul Areciei, cuprin 9nd oraeleC !atra, Corint, !Ergos, )a$plio, Tripoli, Sparta, Falo3ata, FEt5ria >insul? i alteleD Civilizaia troian, de voltat .n regiunea Troia, situat .n nord2vestul 'siei Mici# Epoca de (ron s2a .nc5eiat pe la anul ,+++ .nainte de /ristos, cu ulti3ul val de invadatori din )ord, precu3 dorienii >tri( r (oinic cu care se .ncepe epoca $ierului?, care .i $ace pe pelasgieni i pe ionieni s prseasc teritoriul principal al Areciei, aGuns acu3 o constelaie de orae (ogate i puternice, dar, din pcate, prea individuale, ceea ce a dus la cderea ei su( do3inaia lidienilor i a perilor# @n secolul al 402lea .nainte de /ristos apar cele dou puteri rivale, adic Sparta i 'tena# 'cu3 este epoca lui /o3er >1++ B -*- .nainte de /ristos?# "a Maraton au respins inva ia perilor# ' ur3at epoca lui !ericle i r (oiul peloponesiac .ntre Sparta i 'tena >7-, B 7+, .nainte de /ristos?# @n secolul al 042lea .nainte de /ristos, Arecia este a3eninat de noua putere ce se ridica acu3, repre entat de Macedonia, al crei rege, Filip, su(Gug i unete toate oraele greceti# 'cestuia .i ur3ea 'lexandru Macedon >cel Mare? su( care i3periul se .ntinde p9n .n &a(ilon >0racul de a i?# !erioada dintre secolele 04 i 00 .nainte de /ristos este cunoscut drept elenistic. %up 3oartea lui 'lexandru Macedon >-*- .nainte de /ristos?, Arecia intr su( stp9nire ro3an, care va dura c9teva sute de ani# @n aceast perioad grecii se vor .ncretina prin activitatea 3isionar susinut de ctre S$9ntul 'postol !avel, care va predica i .n 'reopagul din 'tena, iar S$9ntul 0oan Evang5elistul va scrie 'pocalipsa .n insula !at3os# C9nd 03periul 8o3an s2a divi at .n cel de Est i .n cel de 4est, Arecia a r3as su( stp9nirea (i antin >cu3 se va nu3i 03periul de 8srit?# 'cu3 se i3pune li3(a greac .n locul celei latine# Epoca (i antin a durat aproxi3ativ ,+++ de ani >-*1 B ,71- dup /ristos?# @n aceast perioad au evoluat i au .n$lorit toate artele, deci i 3u ica# 1

"a ,71- turcii invadea &i anul, iar Arecia r39ne su( stp9nirea lor p9n la r (oiul grec de independen >,;*, B ,;-7?# %ac anali 3 cu atenie toate datele pre entate dup g5idul intitulat Grecia >Editura HTou(isI, ,<<-?, vo3 o(serva dintr2o dat naiile care au contri(uit, pro(a(il, la naterea 3u icii (i antine i a celei greceti de 3ai t9r iuC dorienii, lidienii, ionienii, perii, turcii, la care se adaug tracii, care au $ost o vre3e su( stp9nire greceasc# 'cetia au dat c9ntrei ar5icunoscui, ca Or$eu, Mouseos, T5a3iris, Eu3olpios, pe sea3a crora este pus 3odul $rigian# Tracii erau .3preun locuitori cu sciii, dacii i geii pe teritoriile din dreapta i st9nga %unrii# Toi acetia au contri(uit la $or3area 3odurilor de c9ntare (i antin, cunoscute ast i su( denu3irile de dorian, lidian, frigian la care se adaug i cel mixolidian sau milesian >din regiunea Miletului?# 'cestea patru sunt modurile principale# 'cestora li s2au adugat co3pusele, derivatele sau plagalele lor, create din ele la o cvint in$erioar# %e aceea se vor nu3iC hypo (su !dorian, hypolidian, hypofrigian i hypomixolidian. 'u existat i 3oduri hyper i mi"locae etc## )u $r 3otiv a3 a3intit de toate aceste nea3uri, $iindc, iat ce spune 3arele nostru 4asile !9rvan, .n cele(ra sa oper, Getica# $e alt parte, putem admite ca a solut sigur cunoaterea lim ii greceti nu numai de $romichaites, dar de %ntreaga lui curte. &nc din secolul '( %.e.n. nu numai tracii din sud, dar i scythii i geii din nordul $unrii i )rii *egre erau ad+nc ptruni de cultura greac iar cstoriile %ntre principi ar ari i femei grece, ori fiice de regi ar ari i mari efi greci era un lucru comun ,. Spre deose(ire de alte popoare, grecii vec5i acordau o 3are i3portan educaiei prin 3u ic# Mu ica este tiin i art, de aceea se vor i3plica .n de voltarea i propagarea ei 3ate3aticienii i $ilo o$ii, 3ai t9r iu i teologii# %up organi area te5nic a vec5iului siste3 3u ical, pus pe sea3a lui Euclid, grecii $oloseau tetracordul, adic siste3ul alctuit din patru sunete, pe care s2a spriGinit 3ult vre3e .ntreaga lor teorie 3u ical i pe care .l considerau per$ect, ne$iind per3is lrgirea acestuia .n sus sau .n Gos# Cu vre3ea, .ns, legile devenind 3ai elastice, 3ai .ngduitoare, tetracordul s2a 3rit cu un sunet, d9nd natere pentacordului, siste3 socotit tot at9t de per$ect i deplin# Ceva 3ai t9r iu s2a nscut heptacordul, prin unirea a dou tetracorduri, $iind cunoscut su( denu3irea de chitara cu apte tonuri. 'cest siste3 al lui Terpandru cuprindea nu3ai apte tonuri, dup pri3ele apte litere ale al$a(etului, $iecare liter corespun 9nd unei planete# C9nd s2a 3ai adugat un ton, pus pe sea3a lui !itagora, a luat natere siste3ul 3u ical diapason, .n care s2au scris toate c9ntrile greceti# Mult 3ai t9r iu, 3u icienii greci 3ai noi au unit dou siste3e diapason i au dat natere unui nou siste3, nu3it disdiapason. O dat cu aceste siste3e s2au conturat i genurileC diatonic, cromatic i enarmonic, iar pe parcurs au aprut i s2au de$initivat modurile, echurile sau glasurile 3u icii laice i (isericeti, acestea din

4asile !9rvan, Getica, Editura HMeridianeI, &ucureti, ,<;*, p# 7-#

ur3 purt9nd a3prenta unor regiuni i unor popoare din spaiul grecesc i apoi din largul spaiu ocupat de 03periul &i antin de 8srit# %up unii teoreticieni greci, erau cunoscute la un 3o3ent dat cincispre ece 3oduri sau glasuri 3u icaleC dorian, hyperdorian, hypodorian, eolian, hypereolian, hypoeolian, ionian, hyperionian, hypoianian, frigian, hyperfrigian, hypofrigian, lidian, hyperlidian, hypolidian. Ele se nu3eau armonii, $iecare av9nd un caracter sau o expresie proprie, iar c9ntrile se .ncadrau .ntr2unul din aceste siste3e sau ar3onii# !este toate 3elodiile trona rit3ul, socotit de greci su$letul 3u icii, $iindc la .nceput a $ost rit3ul# %e alt$el triadaC 3u ic, poe ie i dans $or3a un tot unitar .n concepia grecilor# Oricu3, grecii erau ne.ntrecui .n arta 3u ical i nu nu3ai# %ar nici iudeii nu erau 3ai preGos# @n acest context, c9nd a aprut cretinis3ul, 3ai .nt9i .n spaiul iudaic, aceast nou .nvtur, .nte3eiat de Fiul lui %u3ne eu .ntrupat, a recunoscut necesitatea c9ntrii religioase, din 3o3entul .n care M9ntuitorul 0isus /ristos, cu ceva ti3p .nainte de pati3i, dup Cina cea de tain, a c9ntat laude lui %u3ne eu, .3preun cu ucenicii Si, dup cu3 relatea S$# Evang5elist Matei, .n capitolul *:, versetul -+, c9nd spuneC -i dup ce au c+ntat laude, au ieit la )untele )slinilor. Ce laude au c9ntatJ Cu siguran ceea ce c9nt evreii i ast i, adic versete din psal3ul ,,; > .ceasta este ziua/? i /allel2ul din psal3ul ,,-# %eci, nu nu3ai s2au rugat, ci au i c9ntat real3ente, cu3 se c9nta la te3plul iudaic# %e alt$el, )oul Testa3ent ne relatea .n 3ulte locuri c pri3ii cretini, $ie acas, $ie .n adunrile co3une, $oloseau c9ntarea religioas# Funda3entale sunt i .nde3nurile 3arelui 'postol !avel ctre cretinii din diverse co3unitiC vor ii %ntre voi %n psalmi i %n laude i %n c+ntri duhovniceti sau c+ntai %n inimile voastre lui $umnezeu, mulumindu0( %n psalmi, %n laude i %n c+ntri duhovniceti >E$eseni 1, ,<D Coloseni -, ,: #a#?# Ki dac noua religie s2a .n$iripat i s2a .ntrit la .nceput .n 3ediul evreiesc al te3plului, era $iresc s se $oloseasc de 3u ica sau de c9ntrile iudaice, evit9nd instru3entele sau dansurile, pe care &iserica cretin de atunci dar i de 3ai t9r iu le2a exclus din cultul ei, reco3and9nd prin excelen c9ntarea vocal, reco3andare pe care o vo3 gsi la 3aGoritatea S$inilor !rini cretini# %ar cretinis3ul n2a r3as cantonat 3ult vre3e .n spaiul iudaic, 3ai ales c la anul =+ dup /ristos, 0erusali3ul a $ost ras de pe $aa p39ntului de ctre ro3ani, ci s2a rsp9ndit cu precdere .n spaiile greceti din 'sia Mic, Egipt, Macedonia, Arecia i p9n la 8o3a# @n ca ul acesta este greu de ad3is c grecii, care aveau un siste3 3u ical (ine conturat, c5iar per$ect, s $i .3pru3utat .ntru totul 3u ica iudaic# %e aceea crede3 c dac scrierile )oului Testa3ent circulau .n li3(a greac, vor(it pe o arie destul de .ntins, atunci i c9ntarea greceasc s2a i3pus de la .nceput#

Sigur c la .nceput c9ntarea $olosit .n &iserica cretin era destul de si3pl i linitit, 3ai ales c .n pri3ele veacuri cretintatea a $ost guduit de persecuii s9ngeroase, sluG(ele sv9rindu2se .n cea 3ai per$ect discreie, prin cataco3(e sau alte locuri netiute de autoritile pg9ne# %ar cau a nu era nu3ai aceasta ci una 3ult 3ai no(il i 3ai du5ovniceasc, .n sensul c aceast c9ntare cretin nu tre(uia s i3presione e prin go3ot, precu3 cea a evreilor, ci tre(uia executat de ctre toi cei care participau, ur3rindu2se, .n pri3ul r9nd, nu des$tarea au ului ci 39ng9ierea su$letului# %eci, c9ntarea tre(uia s ai(, aa cu3 vor pleda S$inii !rini, un rol du5ovnicesc, s i vorasc din ad9ncul su$letului, $iind executat nu3ai cu vocea u3an# Cu vre3ea cretinis3ul s2a rsp9ndit, co3unitile devenind puternice dar i nu3eroase, aa c se i3punea ca 3uli3ile s $ie strunite, pentru evitarea de ordinii# %e aceea, autoritile (isericeti, prin canoane sau prin alte reco3andri, vor $i nevoite s regle3ente e 3ulte aspecte .n ceea ce privete c9ntarea .n locaurile cretine, $ix9nd atri(uii precise at9t pentru ierar5ia superioar c9t 3ai ales pentru c9ntrei i 3e3(rii co3unitilor# @n a$ar de reco3andrile $oarte Gudicioase i .n cunotin de cau $cute de 3uli S$ini !rini ai &isericii cretine, dintre care 3enion3 pe S$# 'tanasie cel Mare, S$# E$re3 Sirul, S$# 4asile cel Mare, S$# 0oan Aur de 'ur, S$# )iceta de 8e3esiana, Fericitul 'ugustin, S$# '3(ro ie al Milanului, S$# Arigorie %ialogul, S$# 0oan %a3asc5in #a#, cele(re r39n .n acest sens canoanele ,1 i 1< ale Sinodului local din "aodiceea >sec# 04? i canonul =1 al Sinodului Trulan >:<,?# !ri3ul reco3and poporului drept credincios participant la cultul divin pu(lic s asculte de psalii >c9ntreii? special dese3nai pentru conducerea c9ntriiD al doilea inter icea .ntre(uinarea i3nelor particulare .n (iserici, aceasta din griGa de a nu se in$esta c9ntarea cretin cu idei pg9ne i ereticeD al treilea reco3anda celor ce se a$l .n (iserici, pentru c9ntare, s nu se $oloseasc de strigte netoc3ite i s nu sileasc $irea spre rcnire, nici s adauge ceva .n a$ar de cele ce sunt r9nduite de &iseric, ceva nepotrivit sau necuviincios, ci cu luare a3inte i cu 3ult s3erenie s aduc laude lui %u3ne eu cel Care veg5ea asupra celor ascunseL # a# Mu icieni i i3nogra$i (i antini 3ai i3portani i 3ai cunoscui de p9n la cderea Constantinopolului su( turci >,71-?, .n a$ar de cei 3enionai deGa, suntC Cos3a Melodul 2 episcop de Maiu3a >M=1+?, T5eodor Studitul >M;*<?, Teodor Araptul >M;-+?, T5eo$an Araptul >M;1;?, 0osi$ scriitorul de c9ntri >M;;-?, 0oan AliNis B cel %ulce >M<++?, .3pratul "eon al 402lea @neleptul >M<,,?, Mi5ail !selos >M,+=;?, 0oan Cucu el >sec# O00?, Oenos Coronis >Foroneus?, 0oan Fladas >sec# O04 B O4?, Manuil 4rienios, Aavriil 0ero3ona5ul >sec# O04 B O4?# (# Mu icieni (i antini de dup cderea ConstantinopoluluiC /risa$is cel vec5i >&tr9n?, /risa$is cel nou >T9nr?, )icolaos Malaxos, A5eorg5ios 8edestinos, A5er3an )eonpatron >din !atrasul nou?, !etru &erec5et, &alasie preotul, !etru !elopone ul "a3padarul, 'gapie !alier3ul, 0oan Trape untul, A5eorg5e Critul, !etru 4i antios, Manuil 8itorul, /risant 3itropolit de Madit, apoi de &rusa din 'sia

Mic >Turcia de a i? i, .n s$9rit, de %ura o >%irac5iu3 .n 0liric? >M,;7+?, Arigore "evitul, /ur3u ios C5arto$ilax >sec# O0O? #a#*#

MUZICA BIZANTIN
1. Generaliti !rin ter3enul BH3u ic (i antinI se .nelege c9ntarea (isericeasc oriental practicat la &i an i, .n general, .n i3periul (i antin, la care se adaug 3elodiile poe3elor de cere3onial care erau executate de un grup nu3eros .n cinstea .3pratului, $a3iliei i3periale sau .n cinstea .nalilor de3nitari ai &isericii Ortodoxe, precu3 i c9ntecul teatral# !rin ur3are, adevratul sens al cuv9ntului este 3u ica (isericeasc i laic din i3periul ro3an de 8srit -# E adevrat c 3u ica (i antin nu este nu3ai un produs al &i anului, ci este vor(a de 3u ica rsp9ndit, su( di$erite $or3e, .n regiunile supuse vec5ii do3inaii (i antine# @n decursul ti3pului, c9ntarea (i antin a ur3at legile celorlalte arte, aparin9nd aceleiai civili aii, adic produsul 3u ical al Egiptului, Siriei, 'siei Mici i al 4ec5ii Elade, turnat .n tiparul (i antin, a dat o nou $or3 de c9ntare 3ai unitar, 3ai con$or3 cu cerinele unei c9ntri divine, care va $i supus, la r9ndul ei, unor ne.ncetate trans$or3ri7# @nainte de anul --+, c9nd .3pratul Constantin cel Mare va 3uta capitala i3periului de la 8o3a la &i an, 'lexandru cel Mare > Macedon? extinsese graniele i3periului aproape .n toat lu3ea cunoscut atunci# 'a c civili aia oriental va $i un a3estec de in$luene se3itice, iraniene, asiatice, indiene etc#, precu3 i latine, cci li3(a o$icial a i3periului p9n .n secolul al 402lea a $ost cea latinD deci ele3entele apusene, r3ase dinainte de --+ i 3eninute p9n t9r iu, s2au contopit i ele cu cele orientale, peste care i2a pus pecetea cretinis3ul 1# @n 3ulte tratate de istoria 3u icii (i antine se vor(ete de contri(uia $ilo o$ilor !laton, !itagora, 'ristide Puintilianus >care a i scris o lucrare despre 3u icC !eriD 3ousiN5QR? .n elucidarea unor pro(le3e de ordin 3u ical special, de in$luena neoplatonic i gnostic .n teoria 3u ical (i antin, precu3 i de $ondul pg9n pe care s2a cldit .ntreaga teorie 3u icalD apoi de atitudinea &isericii cu privire la 3u ic .n viaa pu(lic, edicte (isericeti .3potriva 3u icii pg9ne# Se vor(ete apoi de $or3ele de 3ani$estare 3u icalC teatrul, panto3i3a, sr(torile pg9ne >sr(torile sau petrecerile oli3pice, calendele etc#?, 3u ica instru3ental >atestat i de S$# Scriptur a 4ec5iului Testa3ent i de S$# Tradiie?, precu3 i de lupta .ntre 3u ica nepotrivit >pernicioas? i idealul cretin :#

' se vedea i !r# !etre Matei, )uzica isericeasc izantin de la origini p+n %n prima "umtate a secolului al 110lea %n spaiul grecesc 2 Comparaie %ntre muzica isericeasc rom+neasc i cea greceasc , te de doctorat, .n 3anuscris# Egon Selles , . history of Byzantine )usic and 3ymnography >second edition?, Ox$ord, ,<:,, p# , >0ntroducere?# 7 '3edTe AastouT, 45.ncienne )usi6ue Byzantine et sa *otation, !aris, ,<+=, p# ,# 1 Farl Fru3(ac5er, Geschichte der Bizantinische 4iteratur, ediia a 002a, MUnc5en, ,;<=# : Egon Selles , op. cit., cap# 00 B 000, p# 7: passi3#

<

0at ce spunea 3u icianul i teoreticianul ro39n %i3itrie Cuclin, la Congresul de studii (i antine i neoelenice >8o3a, ,<7+?, vor(ind despre rolul c9ntului gregorian din trecut p9n .n ilele noastre i al c9ntului (i antin .n viitorC H@n lupta d9r angaGat .ntre Occident la .nceputul erei cretine cu privire la introducerea 3u icii .n cultul religios, cei care au a$ir3at caracterul divin i originea divin a 3u icii au triu3$at asupra contradictorilor care se 3rgineau nu3ai la a releva toate e$ectele ur9te, toate e$ectele .n aparen destructive ale aceleiai 3u ici asupra su$letului i spiritului u3an# %e aceea ei >S$inii !rini? s2au strduit s gseasc un siste3 care s corespund riguros dog3elor cretine $unda3entale# 'st$el, pri3ii !rini ai &isericii cretine din Occident au adoptat siste3ul 3u ical al grecilor, cci ei .nc nu aveau vreun siste3D dar pentru a2l $ace curat i accesi(il, ei eli3inar cro3atis3ul i i3plicit enar3oniaD pentru a $ace stilul cal3 >linitit?, ei eli3inar rit3ul, 3ai precis rit3ul agitat i activ, ca cel ce re ult din divi iunea sau $u iunea ti3pilor# 'st$el, plain2c5antul sau cantus planus a $ost creat# Or, toc3ai aceast si3pli$icare a per3is ca plain2c5antul s $ie supus procedeelor contrapunctului i ar3onieiI=# !rin ur3are, vo3 vedea c 3u ica (isericeasc cretin din pri3ele secole era creaia S$inilor !rini ai &isericii cretine, $ixat .n ur3a 3ultor discuii i e itri# Muli considerau 3u ica .n general i inspiraia 3u ical ca $iind ceva ru# %ar au .nvins cei care o considerau de origine divin, strduindu2se s cree e o 3u ic strict potrivit cu dog3ele cretine i cu at3os$era de religio itate pro3ovat de &iseric# %ovad c 3u ica (isericeasc, ca i celelalte arte religioase, are nota ei speci$ic, are ceva de ordin divin .n esena ei# Ki 3eritul 3are .n aceast $ixare a tiparelor unei arte sacre .n cel 3ai .nalt sens al cuv9ntului revine &i anului, cci aici s2au contopit toate produciile lu3ii orientale cu valorile artistice ale lu3ii greco2ro3ane# 2. E oluia mu!icii "i!antine O 3are de voltare a cunoscut 3u ica (isericeasc o dat cu rsp9ndirea cretinis3ului, prin apariia i3nelor cretine, 3ai ales a $or3elor poeticeC tropar, condac i canon# @n pri3ele secole se practica 3odul de c+ntare responsorial. @n Confesiunile sale, Fericitul 'ugustin 3enionea participarea poporului la c9ntarea (isericeascC HEvodius lu deci !saltirea .n 39n i .ncepu s c9nte un psal3# )oi i2a3 rspuns cu toat casaC 4oi c9nta, %oa3ne, 3ilostivirea Ta i dreptatea TaI;# Spre s$9ritul secolului al 042lea, a $ost adoptat o alt practic# Cei pre eni, separai .n dou grupuri, c9ntau alternativ# 'cest 3od de a executa c9ntarea (isericeasc, venit din Orient i cunoscut su( denu3irea de c+ntare antifonic, s2a rsp9ndit $oarte repede .n Arecia i de acolo .n Occidentul latin i .n rile slave# Tot Fericitul 'ugustin ice c Hnu i2a tre(uit 3ult ti3p ca &iserica din Milan s adopte aceast practic 39ng9ietoare i edi$icatoare, .n care vocile i ini3ile tuturor $railor se unesc
=

%i3itrie Cuclin, 4e role du chant Gregorien dans le passe "us6u5a nos "ours et du chant Byzantin, dans l5avenir, .n HStudi &i antini e neoelleniciI >'tti del Congresso 0nterna ionale di Studi &i antini, 8o3a *+ 2*: septe3(rie ,<-:?, 8o3a, ,<7+, p# 7=7 B 7;+# ; Fericitul 'ugustin, Confesiuni, c# 0O, cap# O00 i 8aina !aliNarova24erdeil, 4a musi6ue izantine chez les ulgares et les russes >du 0O2e au O042e siecle?, C5open5ague, ,<1-, p# *,#

,+

cu o 3are ardoare .ntr2un singur c9ntI i apoi preci ea c Hse c9ntau i3nele i psal3ii cu3 se $cea .n OrientI<# S$# 4asile atest c 3etoda c9ntrii anti$onice era .ntre(uinat .n sec# al 042lea .n 3ulte regiuni din '$rica i 'sia# Muli ali S$ini !rini vor(esc despre c9ntarea .n co3un practicat .n pri3ele secole# @n aceast privin excelea S$# )iceta de 8e3esiana .n lucrarea $e psalmodie ono ,+# !articiparea din ce .n ce 3ai intens a poporului la serviciile religioase i dorina psalilor de a2i arta virtuo itatea au nelinitit totui pe S$inii !rini, $iindc .ncepea s ptrund ele3entul pro$an .n i3nogra$ia sacr, $ixat cu 3ult griG i dup 3ult c5i( uin# @naltul cler lupta acu3 s .3piedice ptrunderea .n (isericile cretine a tot ce era strin .n 3u ica sacr# Sinodul din "aodiceea, prin canonul ,1, s2a v ut nevoit s ia 3suri .3potriva acestor in$luene pg9ne, reco3and9nd poporului s se a(in de la c9ntarea .n (iseric i s lase c9ntreilor executarea c9ntrilor religioaseD credincioii se vor 3ulu3i s rspund la psal3i i la s$9ritul i3nelor# For3ularea unor ast$el de canoane era deter3inat i de nevoia de a apra ortodoxia credinei, .3potriva ereticilor, care .i strecurau adesea .nvturile greite .n i3ne proprii, pe care le c9ntau .n adunrile liturgice# %e aceea, canonul 1< al aceluiai sinod inter ice .ntre(uinarea Hi3nelor particulareI .n (iserici# ' $ost o 3sur, deci, i3pus de acest pericol# 0at ce spunea etno3u icologul ro39n Aeorge &rea ul, .ntr2una din con$erinele sale radio$onice, cu 3uli ani .n ur3 >ve iC )uzica primelor veacuri ale cretinis3ului, .n vol# 7 din H!agini din istoria 3u icii ro39netiI, ,<==, p# --; i -:,?C H%rept de la .nceputul .n$iriprii sale, de la pri3ele $or3e de cult sacru pe care i le organi ea cretinis3ul, 3u ica se i3pune ca ele3ent 5otr9tor# !e c9t vre3e, despre rolul cultic al picturii, sculpturii i ar5itecturii, .n pri3ele veacuri ale cretinis3ului, nu a$l3 dec9t puine i ne.nse3nate 3rturii, despre 3u ic, despre HadevrataI 3u ic a cretinilor, cu3 era ea deter3inat, 3rturiile se gsesc la prinii i scriitorii (isericeti din a(undenI# Mai 3ult, dup cu3 se poate vedea din scrierile 3ultor s$ini prini ai &isericii cretine, 3u ica devine ar3 de aprare i ele3ent de de3onstraie .n luptele spirituale care au loc pentru l3urirea i $ixarea dog3atic a .nvturii i tradiiei cretine# S a3inti3 doar ce rol precu3pnitor a avut 3u ica .n co3(aterea ere iei lui 'rie i .n rsp9ndirea dreptei credine# %eci, pentru a pune stavil extinderii arianis3ului care, de ase3enea, acorda o extre3 i3portan 3u icii, s2a introdus .n 'ntio5ia 3odul de c9ntare anti$onic adic .n dou pri, .n dou grupuri di$erite, aa cu3 c9nt i ast i la cele dou strane c9ntreii .n &iserica 8sritului# 'cest siste3 de c9ntare a $cut o pro$und i3presie asupra credincioilor# %ar, ne.nelegerile dintre arieni i ortodoci nu se ter3inar aa de repede, ci ele accentu9ndu2se, 3u ica a $ost luat atunci drept ar3 de atracie, propagand i lupt, .n a3(ele ta(ere# C5iar i dup conda3narea lor la Sinodul 0 de la )iceea >-*1?, arienii n2au .ncetat a executa cu 3ult expresie, pe str ile oraului, i3nuri inspirate din doctrina lor# 'se3enea procesiuni aveau un
<

0de3, op. cit., c# 0O, cap# 400, p# **+ i 8# !aliNarova24#, i idem. Kte$an 'lexe, 7f. *iceta de 8emesiana i ecumenicitatea din secolele ('0' >te de doctorat?, &ucureti, ,<:<, p# 1:21=D ,+,2,+;#
,+

,,

ad9nc rsunet .n popor# %e aceea, ortodocii au ripostat cu aceleai 3iGloace, organi 9ndu2se, dup .nde3nul S$9ntului 0oan /risosto3, .n coruri i procesiuni, .n care era c9ntat i procla3at .nvtura ortodox# )u2i 3ai puin adevrat c aceste aciuni au contri(uit la ridicarea i a$ir3area prestigiului spiritual al 3u icii, precu3 i la de voltarea i per$ecionarea 3iGloacelor ei de expresie# 'a s2a nscut i3nodia, psal3odia, 3odurile de c9ntare cu $or3ule i 3rturii, cadene, notaie, rit3 etc#, ca re ultat al 3uncii i priceperii ecilor i sutelor de poei, 3elo i, 3elurgi, 3aistori etc# VLW# Ki oric9t de puternice au $ost tala urile de in$luene care s2au rostogolit peste 3u ica (i antin, nu se poate nega 5otr9rea cu care unele i3ne au re istat vre3urilor, pstr9ndu2se p9n .n nesc5i3(ateI# @n secolul al 042lea se pune (a a liturg5iilor (i antine, prin S$# 4asile cel Mare i S$# 0oan /risosto3, care erau parti ani ai c9ntrii (isericeti pe care o considerau ca un 3iGloc de propovduire a dreptei credine cretine# Muli S$ini !rini au co3pus i3ne religioase care .ntreceau cu 3ult pe cele pg9ne# Evoluia i3nului cretin va atinge apogeul .n sec# al 402lea, cu 8o3an Melodul, considerat a $i cel 3ai 3are poet cretin# )u se tie .ns precis dac 3elodia acestor i3ne religioase cretine, su( toate $or3ele cunoscute, era co3pus de S$inii !rini poei# Se presupune c i3nogra$ii care le co3puneau le i c9ntau, dar nu ave3 dove i care s ne $ac s crede3 c le $ixau .n scris sau s2ar $i trans3is ceva din ele, $ie i pe cale oral# Ki c5iar presupun9nd c 3elodia era a vreunui i3nogra$ dintre acetia, este .ns $oarte pro(a(il c 3unca de aranGare i .n$ru3useare a 3elurgilor i 3aitrilor i2a sc5i3(at caracterul# )u3ai lectura notaiei paleo(i antine i NontaNariene din 3anuscrisele greceti i slave ne va per3ite s gsi3 3elodiile originale ale 3arilor i3nogra$i din epoca anterioar sec# al 0O2lea# @n secolul al 4002lea i al 40002lea un 3are i3nogra$ a $ost S$# 'ndrei Criteanul >::+2=7+? creatorul 3arelui canon de pocin >*1+ stro$e? din !ostul 3are# S$# 0oan %a3asc5in >sec# 4000? este considerat creatorul Octoi5ului, aranGarea c9ntrilor .nvierii pe cele ; glasuri >7 autentice i 7 plagale?, dei se pare c Octoi5ul exista 3ai de 3ult, S$# 0oan $iind doar re$or3atorul acestuia# Fix9nd 3u ica religioas .n cele ; 3oduri, o va $eri de sc5i3(ri i o va i ola de in$luenele externe# !erioada ur3toare nu aparine nu3ai creatorilor, ci i i3itatorilorC 3elurgi i 3aitri# 'cetia, spre deose(ire de 3elo i, care co3puneau i poe ia i 3u ica, nu creau ni3ic sau $oarte puin# 'ceste i3itaii au $ost nu3ite prosomia, pentru a le distinge de c9ntrile originale ale poeilor23elo i nu3ite idiomele,,# Un rol i3portant .n aceast oper l2au Gucat 3ai ales clugrii sa(aii >de la 3nstirea S$# iua de a i aproape

,,

8# !aliNarova24erdeil, op. cit#, p# -+# Mai clar i 3ai pe larg la !r# !ro$# !etre 4intilescu , $espre poezia imnografic i muzica isericeasc, &ucureti, ,<-=, p# ,-* #u#

,*

Sava de l9ng 0erusali3?, .n $runte cu S$# 0oan %a3asc5in, S$# Cos3a de Maiu3a, S$# T5eodor, T5eo$an Araptul i 3uli alii# Fapt cert este c .n epoca Co3nenilor >sec# O00? tEpiconul sau r9nduiala liturgic a 3nstirii S$# Sava a $ost introdus .n Constantinopole, iar o(iceiurile particulare ale &isericii greceti au $ost de$initiv a(rogate i .n parte .ncorporate .n liturg5ia o$icial a &i anului ,*# !rin ur3are, alturi de c9ntarea propriu2 is (i antin, gsi3 la .nceput i 3elodia, notaia i tradiia 5ag5iopolit >ierusali3itean X aYgiva !oZliR? Toate acestea s2au contopit .n aa 3sur, .nc9t prin secolul al O002lea au dat o nou 3u ic, perpetuat .n 3are 3sur p9n ast i i aceasta nu nu3ai .n ceea ce privete autenticitatea i trans3iterea textului, ci i cu privire la stilul 3elodic al nu3eroaselor piese 3u icale# 'lturi de un repertoriu curent, $oarte puin variat, 3aitrii (i antini n2au .ncetat s 3odi$ice, s aranGe e, s .n$ru3usee e, ur39nd 3etoda consacrat a c9ntrilor .n u i co3pun9nd .n sensul acesta altele noi# 'st$el, puneau .n circulaie operele lor ca .n$ru3usetori >Nallopistoiv?, acestea $iind 3ai apoi .nlocuite prin cele ale 3elurgilor >3ellouQrgoi? i ale 3aitrilor >3aiJstoreR?, cu3 se nu3ea prin excelen 0oan Cucu el, cci el este pro3otorul .n$ru3usetorilor i 3aitrilor >sec# al O0002lea?# 'cesta, 3ona5 .n S$# Munte 't5os, apoi protopsalt la &i an este autorul unui nou tratat i al unei propedii >gra3atic, 3etod 3u ical?, .n care nu nu3ai c sunt codi$icate cele existente, ci pu(lic noi caractere 3u icale, 3ai ales .n ceea ce privete rit3ul c9ntrilor, .3prirea ti3pilor, caractere care nu se cunoteau p9n la el, dei rit3ul se practica din vec5i3e# Tot 0oan Cucu el a regle3entat siste3ul $toralelor, care desc5id cale 3odulaiilor celor 3ai .ndeprtate de tonalitatea principal, $iindc p9n atunci se cunoteau nu3ai c9teva $torale, al cror rol nu era (ine preci at# %e2a lungul veacurilor a $ost nevoie de unele re$or3e spre a se $ace .ntruc9tva lu3in .n 3uli3ea de se3ne 3u icale, 3ai ales orna3entale, aGung9ndu2se la re$or3a de la ,;,7# #. I! oarele mu!icii "i!antine Exist trei grupuri de surse pe care se (a ea cunoaterea .n acest do3eniuC ,# Manuscrisele care coninC a? colecii de i3ne (isericeti c9ntate la cele apte laude (isericeti i alte 3elodii liturgice, i (? acla3aii i !olEc5ronia >c9ntri de urare la 3uli ani?, executate de coruri alternative, .n cinstea .3pratului, a .3prtesei i a .nalilor de3nitari ai Statului sau ai &isericii# *# Tratate de teorie 3u ical i notaie# -# %escrierile cere3oniilor laice i (isericeti cu tot $astul lor, .nsoite de i3ne, c9ntece i c5iar de 3u ica instru3ental ,-# Ca i .n toate celelalte studii .nrudite, progresul .n cunoaterea istoriei 3u icii 3edievale depinde de doi $actoriC

,* ,-

'3edTe AastouT, op .cit#, p# -# Egon Selles , op. cit#, p# ,#

,-

a?Existena unui nu3r su$icient de 3are de 3anuscrise conin9nd notaii 3u icale din perioade di$erite i (?!osi(ilitatea $ixrii unor conclu ii, ca i desci$rarea notaiei din perioadele vec5i, prin co3pararea cu cea din perioada 3ai nou pe care interpretarea direct ne2o o$er $r di$iculti# Multe 3anuscrise 3u icale vec5i vor $i $ost distruse de lupta iconoclast# Se pstrea .ns 3anuscrise din perioada a 002a de .n$lorire a artei (i antine >sec# O0BO000? p9n la ,71- i dup aceast dat# @n &i(liotecile din 8o39nia exist cca *1+ de ast$el de 3anuscrise 3u icale# $. Notaia mu!ical "i!antin Cu privire la periodi area notaiei (i antine B ecfonetic i neumatic 2 sunt preri di$erite ,7# '? *otaia ecfonetic >sec# 40 B O04? a cunoscut .n general 7 perioadeC ar5aic >sec# 40 B 400?, de $ixare i consolidare >sec# 4000 B 0O?, clasic >sec# O B O00?, de decaden i dispariie >sec# O000 B O04?# %in acest siste3 de notaie deriv celelalte notaii neu3atice# &? *otaia neumatic este periodi at de specialiti ast$elC a? 9aleo izantin 2 ConstantinopolitanC sec# 4000 B O00 >8# !aliNarova?D sec# 0O B O00 >E# Selles ?D sec# O B O00 >0# %# !etrescu?D (? )edio izantin 0 5ag5iopolitC sec O002 O4 >8# !aliNarova?D sec# O00 B O04 >E# Selles ?D sec# O000 B O4 >0# %# !etrescu?# c? *eo izantin 2 cucu elianC sec# O4 B O0O >8# !aliNarova?D sec# O000 2 O0O >E# Selles ?# d? )odern B de la ,;,7 p9n a i# 'lte periodi riC 2*otaia veche izantin >paleo(i antin? sec# O2 O0# 0*otaia medio0 izantin >5ag5iopolit, rotund? sec# O002 O04# 2*otaia neo izantin >cucu elian, psaltic? sec# O04 B O0O sau notaie constantinopolitan >sec# O0?# 0*otaia haghiopolit >sec# O000?# 2*otaia cucuzelian >sec# O000 B O0O?# '? *otaia ecfonetic B .nsoea lecturile (i(lice existente .n structura sluG(elor (isericeti, 3ai ales a S$# "iturg5ii, .n epoca vec5e# Se $oloseau se3ne sau neu3e ae ate deasupra, dedesu(t sau pe linia textului, scrise de o(icei cu cerneal roie sau violet, pentru a $i 3ai uor o(serva(ile i deose(ite de alte accente contextuale, a(reviaii etc# %enu3irea vine de la cuv9ntul eGN$[vn5siR X citire cu voce .nalt# Ea servea ca Haide23T3oireI pentru citirea sole3n din &iserica greac i avea $or3a o(inuit a unui recitativ, uneori puin 3onoton, altdat .nsoit de 3ici orna3entaii 3u icale, care erau 3ai $recvente la s$9ritul $ra elor#
,7

'3edTe AastouT, op. cit., p# 7D 8# !aliNarova24#, op. cit., cap# 4, p# ;+ # u#D Egon Selles , op. cit., cap# OO, p# *7: # u#D !r# 0# %# !etrescu, :tudes de 9al;ographie musicale yzantine, &ucureti, ,<:=, p# ,7#

,7

Scopul acestei notaii era uurarea citirii textelor sacre, 3arc9nd di$eritele pri ale pericopelor scripturistice i indic9nd $elul de a 3odula dup i3portana i rolul lor ,1# Mu icologul dane Carsten /oeg susine c notaia ec$onetic indic $or3ule 3elodice, iar %iac# Arigorie !aniru di3potriv, a$ir3 c nu2i vor(a de $or3ule 3elodice, ci de un recitativ 3elodic si3plu i se3nele capt .neles dup cu3 sunt ae ate B deasupra, dedesu(tul, la 3iGlocul textului sau la s$9rit B i dup raportul pe care .l are $iecare grup cu sunetul de (a al recitativului ,:# Crede3 c i aici adevrul este la 3iGloc, dac se l3urete 3ai (ine ter3enul de H$or3ul 3elodicI .n recitativul liturgic,=# @ntre ti3p, printele Arigorie !aniru i2a revi uit .ntruc9tva prerea .n H"ecionarul evang5elic, de la 0aiI, tiprit la &ucureti, Editura Mu ical, ,<;*# '3edTe AastouT spune c se3nele ec$onetice sunt cele 3ai vec5i 3rturii ale unui siste3 din care a ieit, .n Orient i .n Occident, .ntreaga varietate de scrieri 3u icale din Evul Mediu# C9nd cineva va co3para neu3ele latine i 3o ara(e cu cele (i antine, se va i (i de ase3narea lor incontesta(il, de se3ni$icaiile lor adesea identice, de toate caracteristicile pe care le poart o origine co3un# Tre(uie plasat originea lor la &i an sau la 8o3a, la 'ntio5ia sau 'lexandriaJ !oate .n nici o parte i pretutindeni# Toate aceste notaii sunt .n s$9rit 3ani$estri ale aceleiai 3entaliti, ale aceleiai concepii care caracteri ea o epoc ,;# 0at se3nele notaiei ec$onetice, eti3ologia i aciunea lor ,<C 7emne simple# Oxia accent ascuit B ridic o secund de la sunetul de (a # 4aria accent grav B co(oar o secund de la sunetul de (a # SEr3atiNi ondulaie B orna3ent repre ent9nd un grup de sunete# Cat5isti accent circu3$lex B sunetul de (a al recitativului# Cre3asti SEne3(a !araNlitiNi 'postro$ c9rlig 3ic B ridic o secund accentuat de la sunetul de (a # trstur de unire B legato care unete dou cuvinte# .nclinareBascendent orna3ental cu un 3ordent > ?# .ntors .n sens contrar B co(oar o secund de la sunetul de (a i poate repre enta 3ai

3ulte sunete, dup locul pe care .l ocup# Telia lucru ter3inat B se3nul $inal al $ra elor, revine la sunetul de (a #
,1 ,:

!r# 0# %# !etrescu, 4es idiomeles et le Canon de l5<ffice de *o=l, !aris, ,<-*, p# -<# Arigore !aniru, *otaia i ehurile muzicii izantine, &ucureti, ,<=,, p# ,+# ,= Cel 3ai vec5i 3anuscris care ne2a trans3is se3nele eN$onetice este pali3psestul Ep5rae3i >perga3ent ce cuprinde 4ec5iul i )oul Testa3ent, copiat dup ce s2a ters o scriere anterioar?, editat de Tisc5endor$# Se a$l la &i(l# )aional din !aris, $ond grec <# Textul datea din sec# 0424, iar se3nele 3u icale, dup prerea specialitilor, nu sunt conte3porane textului, dar nici nu depesc secolul al 402lea i nici nu co(oar 3ai Gos de acesta# %oar Carsten /oeg .l plasea .n sec# 4000# ,; '3edTe AastouT, op. cit#, p# =<+2=<,# ,< 0# %# !etrescu, 4es (diom;lesL, p# -;D Arigore !aniru, op. cit#, p# ,+2,,D E#Selles , op. cit#, p# *7:2*:+# !rintele Ar# !aniru recurge la relaia dintre recitativul vec5i i tradiia (isericeasc pstrat p9n a iC H'ceast interpretare a se3nelor ne este sugerat de 3ersul 3elodic al recitativului tradiional al Evang5eliei i al celorlalte citiri (i(lice, aa cu3 s2a pstrat prin (iserici i 3ai ales .n 3nstiri# Fr contri(uia tradiiei, se3nele r39n 3ai departe o enig3I# "a &i(l# )a# din !aris se pstrea cca# := 3anuscrise cu notaie ec$oneticD se 3ai gsesc i .n &i(l# din "ondra, Ox$ord, 0erusali3, 'tena, 4iena, Arotta$errata, "eningrad, So$ia, "es(os, !at3os i 0ai#

,1

7emne compuse# Oxii du(le ridic o secund accentuat, prelungind durata i rrind puin recitativul# 4arii du(le co(oar o secund accentuat i prelungete durata# C5enti3e 'peso exo /Epocrisis puncte B ridic o secund, (rodat cu nota superioar, dup care revine la sunetul iniial# secund in$erioar care trece la secunda superioar prin sunetul de (a # explicare, rspuns B o cvart descendent de la sunetul de (a #

&? *otaia neumatic (diastematic! izantin %ac notaia ec$onetic era o sinte a unei $ra e 3u icale >recitat?, notaia neu3atic repre int anali a 3elodic a unei $ra e 3u icale, adic nu se 3ai $ace econo3ie de se3ne 3u icale, ci di3potriv, acestea se vor .n3uli enor3, .nc9t vor $i necesare 3ai 3ulte re$or3e# !rin ur3are, notaia aceasta indic $iecare sunet, $iecare in$lexiune, .nc9t se3nele $olosite acu3 pot reda cele 3ai 3ici nuane, sau, cu alte cuvinte, 3elodia .n a3nuntele ei# %ac siste3ul ec$onetic B inter3ediar .ntre stilul decla3ator i adevrata c9ntare B putea s execute recitativul cu o notaie inco3plet dar su$icient pentru citirile (i(lice din Evang5elii i Epistole, nu era su$icient .ns pentru c9ntarea i3nelor# Odat cu de voltarea i3nogra$iei cretine a tre(uit ca notaia aceasta rudi3entar s se .3(ogeasc 3ereu, devenind ast$el capa(il s expri3e rit3ul, nuanele i 3icarea general a unei linii 3elodice 3ult 3ai (ogat .n orna3entaii# a? *otaia paleo izantin este cunoscut din epoca anterioar ptrunderii .n &i an a o(iceiurilor 5ag5iopolite >sec# O00?# )otaia aceasta este .nc nedesci$rat co3plet# Se nu3ete paleo(i antin $iindc ea repre int .nc coala at5onit din acea epoc# S2au pstrat $oarte puine 3anuscrise care conin aceast notaie vec5e# '3edTe AastouT red :* de se3neC ,, $onetice, co3une notaiilor posterioare, i : 5Eposta e# 'cestea $or3ea $ondul pri3itiv al tuturor notaiilor diaste3atice (i antine $olosite dup aceea# !atru eci i cinci de se3ne sunt speci$ice acestei epoci, iar ; dintre ele sunt direct derivate din notaia ec$onetic*+# )otaia paleo(i antin se .3parte .nC a? )otaia cea 3ai vec5e Hesp5ig3enianI, dup 3anuscrisul din 3nstirea Esp5ig3enion din Muntele 't5osD (? )otaia C5artres, dup c9teva $ile din alt 3anuscris de la 't5os, a$lat .n &i(lioteca din C5artres >distrus de ulti3ul r (oi 3ondial?D (? *otaia andreatic, dup Codex ,; al sc5itului S$# 'ndrei din 3untele 't5os*,#
*+

'3edTe AastouT, op. cit#, p# =<;# 'ceast notaie este cunoscut su( nu3iri 3ultipleC Y# T5i(aut a nu3it2o 3ai .nt9i constantinopolitan, apoi 5ag5iopolit pri3itiv# '# AastouT i2a dat nu3ele de paleo(i antin, .3prindu2o .n 3ixt i constantinopolitan, ca i "oren o Tardo i 0# %# !etrescu# Aer3anii o nu3esc HStric5punctI sau H$ru5(E antinisc5e )otationI, iar slavii HNrGuNovoe pis3oI# '(ia .n ,<-, .ntr2o con$erin, la Copen5aga, C# /oeg, Y# S# TillEard i E# Selles au adoptat denu3irea de paleo(i antin >Sti5erariu3, p# ;?, susin9nd c epoca de .ntre(uinare a acestei notaii .n c9ntrile liturgice ar $i .ntre anii <++2,*++# )ici aceast notaie nu era destul de precis# 'st$el, unele se3ne puteau s indice o secund, o ter sau o cvint# Ea indica sunetele ascendente i descendente, dar $r a $ixa cu preci ie intervalele# !ro(a(il .nli3ea exact a acestor se3ne era indicat de 3icarea c5irono3ic a do3esticului >8# !aliNarova, op. cit#, p# ,+12,+:?# *, E# Selles , op. cit#, p# *=*D Y# S# TillEard, 3and oo> of the midle Byzantine musical notation, Copen5aga, ,<-1, p# ,72 ,<# ' se vedea ta(loul se3nelor 3u icale din aceast epoc la Ar# !aniru, op. cit#, p# ,;2*,# @ntruc9t .n ara noastr nu se pstrea nici un 3anuscris cu notaie paleo(i antin, nu vo3 da exe3pli$icri# Cei interesai vor gsi la !r# 0# %# !etrescu,

,:

Tot din aceast epoc datea i notaia NontaNarian >sec# 400020O?, trans3is de c9teva 3anuscrise greceti de la C5artres, 't5os i vreo 1 3anuscrise slave# ' $ost .ntre(uinat .n &i an, $iind creat pentru c9ntrile prin excelen 3elis3atice# ' cunoscut trei $a eC @n pri3a $a $olosea se3ne 3ai 3ari dec9t cele paleo(i antine si3pleC 'lte se3ne erau de 3ici di3ensiuni i erau plasate dedesu(tul 3arilor se3ne NontaNariene **# @n $a a a doua se3nele NontaNariene sunt co3(inate cu cele paleo(i antine si3ple# Arecii au a(andonat notaia NontaNarian din a doua $a pro(a(il spre s$9ritul secolului al O2lea
*-

# c? *otaia Coislin este ulti3a $a a notaiei paleo(i antine si3ple, trans3is de Codex Coislin

**+ din &i(lioteca )aional din !aris B sec# O0 2 O002leaD ea va $i .nlocuit de notaia 3edio(i antin, cu care, de alt$el un ti3p a convieuit *7# d? *otaia medio izantin are un siste3 $oarte co3plicat, dar prin sensul ei $oarte precis reuete s detrone e notaia pri3itiv# Crearea i di$u area acestui siste3 aparine, se spune, S$# 0oan %a3asc5in, principalul 3elod al oraului s$9nt# Muli .ns nu atri(uie S$# 0oan %a3asc5in un rol 3u ical prea 3are, dec9t acela de a $i $ost organi ator al Octoi5ului *1# Manuscrisul repre entativ al acestui studiu de notaie este 3anuscrisul grec -:+ de la &i(l# )a# din !aris, intitulat H/agiopolitisI >sec# O04?# e? *otaia neo izantin (cucuzelian! i2a luat denu3irea de la 0oan Cucu el care a trit, se pare, .n sec# al O0002lea *:# 'adar, .ncep9nd de la s$9ritul secolului al O0002lea notaia se co3plic 3ult, .n3ulindu2se se3nele 3u icale, 3ai ales cele orna3entale# Copitii au .nceput s con$unde se3nele vec5i $unda3entale cu cele c5irono3ice i invers# ' .nceput decadena, interpretarea se3nelor $iind la (unul plac al copitilor i psalilor# "a acestea se 3ai adaug i secretul desci$rrii 3anuscriselor originale, practicate cu 3ult egois3 de ctre unii protopsali ai Evului Mediu# Este i epoca .n$ru3userilor# S se vad 3anuscrisele 3u icale provenind de la !utna >sec# O42O40?# )otaia cucu elian este puin di$erit de cea precedent i, dup prerea unora, n2are o (a tiini$ic, $iindc a aprut .ntr2o epoc .n care adevrata tradiie era deGa, .n parte, uitat *=# Copitii de 3ai t9r iu, uit9nd sau necunosc9nd notaia 3u ical vec5e, reproduceau adesea ca $unda3entale se3nele c5irono3ice i invers >exe3pluC ela$ronul i epistro$ul erau pentru cei vec5i se3ne c5irono3ice, iar pentru cei de dup 0oan Cucu el erau considerate ca se3ne principale co(or9toare, aa cu3 au r3as, de alt$el, p9n a i? *;#

.n ?tudes de 9aleographie muzicale yzantine, &ucureti, ,<:=# ** 8# !aliNarova, op. cit#, p# ,,-2,,7# *( idem# *7 ' se vedea se3nele paleo(i antine, cu explicaia lor la Y# T5i(aut, op. cit#, i Y# S# TillEard, op. cit#D apud 8# !aliNarova, op. cit#, p# ,*;2,-+# *1 '3edTe AastouT, op. cit#, p# ;+,2;+*# *: '3edTe AastouT .l plasea .n secolul al O002lea, E#Selles .n sec# al O042lea, iar alii c5iar .n sec# al O42lea >ve i !r# !# 4intilescu, op. cit#, p# *7-2*77?# Capul i se pstrea la Marea "avr din 't5os# *= 8# !aliNarova, op. cit#, p# ;*# *; '3edTe AastouT, op. cit., p# ;+1#

,=

%. Modurile "i!antine. )odurile sunt pilonii muzicii izantine. *u se poate %nva sau concepe fr a %ncepe prin studiul coloanelor acestei arte*<# "ucru per$ect adevrat, cci .nc din secolul al 40002lea, S$# 0oan %a3asc5in s2a v ut nevoit s preci e e, s siste3ati e e cele opt 3oduri >7 autentice sau principale i 7 derivate sau plagale?, care s2au pstrat p9n ast i# %ar 3odurile nu sunt invenia &isericii cretine, ele existau .n di$erite provincii ale i3periului (i antin, ale cror nu3e, de alt$el, le poart i ast i >dorian, lidian, $rigian, 3ixolidian, sau 3ile ian?# S$# !rini, .n $runte cu S$# 0oan %a3asc5in, n2au $cut altceva dec9t s le adopte i s le dea o destinaie precis# Se tie, de alt$el, c &iserica n2a a(rogat total3ente cultul pg9n, ci a preluat i a trans$or3at, dup convingerile i necesitile sale, (ogatul patri3oniu al unei civili aii 3ilenare, cel puin .n ceea ce privete 3u ica# %e aceea, dac ptrunde3 (ine $ondul 3u ical liturgic, nu vo3 $i surprini de ase3nrile uneori i (itoare ale c9ntecului (isericesc cu unele 3elodii $oarte vec5i# Manuscrisele post3edievale conin piese care i3it un c9ntec sau altul, neav9nd vreo contingen cu stilul (isericesc, i3itaii c5iar ale unor instru3ente, piese scrise .n ga3e strineC persane, turceti etc#, sau c9ntece speci$ice unei regiuni, purt9nd nu3ele provinciei de origine, oraului sau poporului .n s9nul cruia au luat natere-+# )u vo3 insista asupra structurii i particularitilor acestor 3oduri, $iindc .n ulti3a vre3e au aprut lucrri co3petente i concludente-,# !rintele 0# %# !etrescu clari$ic pro(le3a modurilor mi"locae. C9nd spune c suntem %n prezena unei afirmaii categorice privind existena a patru moduri mi"locae nscute din patru plagale-*, se re$er la 3s# gr# -:+ B !aris >/agiopolitis? i altele# !ro(le3a o l3uresc .ns 3anuscrisele din secolele O4002O4000# @n conclu ie, 3odurile 3iGlocae sunt scurte etape .n des$urarea 3elodiilor (isericeti# Ele deriv din 3odurile autentice, co(or9nd tonica cu o ter i din cele plagale, urc9nd tonica cu o ter B tiindu2se c 3odurile plagale vec5i erau cu o cvint 3ai Gos dec9t cele autentice# %e aceea se nu3eau 3iGlocae >ex# glas 000 autentic care pornea din %o >Fa? i glas# 000 plagal >400? care pornea din Si aveau ca 3iGloca 3odul de 8e >protovaris?# %e ase3enea, nu vo3 insista asupra unor capitole privind .pechemata >grup de neu3e care .nsoea ci$ra $iecrui glas i care repre entau uneori o $or3ul 3ne3ote5nic sau indica din ce not tre(uie s se .nceap c9ntarea?--# @ormule de intonaie-7 >'naneanes, 'nanes, )eanes, )ana sau )eanes, /ag5iaD 'neanes, )eanes, 'anes, )eag5ie? D @torale, )rturii, Cadene -1#

*< -+

0# %# !etrescu, :tudes des palAographieL, p# ,=# 0de3, op. cit#, p# ,=2,;# -, ' se vedea pe larg, despre 3odurile (i antine, ur3toarele lucrriC 0# %# !etrescu, op. cit#, p# ,<2,==D Arigore !aniru, op. cit#, p# =<2,-:, *,+2*:+D A5eorg5e Cio(anu, (storicul clasificrii modurilor, .n HMu icaI, 04 >,<17?, -, p# 12,+D p# =2,,D 8# !aliNarova, op. cit#, p# ;+2<-D '3edTe AastouT, op. cit#, p# ;,72 # u# D E#Selles , op. cit#, p# -++2-+- etc# -* 0# %# !etrescu, op. cit#, p# ,:;# -E# Selles , op. cit#, p# -++ # u# D 0# %# !etrescu, op. cit#, p# ,;,2,<-D Ar# !aniru, op. cit#, p#,-,2,-:# -7 E# Selles , op. cit#, p# 7,*D 0# %# !etrescu, op. cit#, p# ,:;2,=:D Ar# !aniru, op. cit#, p# ,-,2,-:# -1 0# %# !etrescu, op. cit#, p# ,=;2,;+D Ar# !aniru, op. cit#, p# -=27+D

,;

Cea 3ai $recvent nu3erotare pentru identi$icare i recunoaterea 3odurilor (i antine const dintr2o deter3inare nu3eralD $iecare dintre cele ; 3oduri poart un nu3r de ordine B de la , la ; B dup locul pe care .l ocup .n siste3, ast$elC Moduri autentice Modul ,X protos Modul -X tritos Modul 7X tetartos Moduri pla&ale >derivate? Modul 1X plagios protos Modul =X plagios tritos Modul ;X plagios tetartos

Modul *X deuteros Modul :X plagios deuteros

'lt nu3erotare este aceea .n care 3odurile (i antine pri3esc, .n 3anuscrisele 3edievale, denu3iri toponi3ice B ca i cele gregoriene B .3pru3utate, desigur, din teoria 3odurilor antice greceti, $r .ns a corespunde ca structur cu acesteaC Moduri autentice Moduri pla&ale Modul ,X dorios Modul 1X 5Epodorios Modul *X lEdios Modul :X 5EpolEdios Modul -X p5rEgios Modul 7X 3ixolEdios grecC Modul ,X a >al$a? Modul *X ] >(eta? Modul 7X _ >delta? Modul 1X plag5ios > \? Modul :X plag5ios > ]? Modul ;X plag5ios > _? Modul =X 5Epop5rEgios Modul ;X 5Epo3ixolEdios

Tratatele 3edievale 3ai conse3nea siste3ati area celor opt 3oduri .n ordinea al$a(etului

Modul -X ^ >ga3a? Modul =X plag5ios > ^? Motivaia denu3irilor toponi3ice era deGa $or3ulat .n docu3entele (i antine ale secolului al O42lea, din care cit3C H!ri3ul 3od se nu3ete dorios, pentru c era cel 3ai $recvent dintre toate 3odurile la dorieniD al doilea, lydios, pentru c era cel 3ai .ndrgit dintre toate la lidieni, locuitorii provinciei "EdiaD cel de2al treilea, phrygios, $iindc era c9ntat de $rigieniD cel de2al patrulea se c5ea3 mylitios, pentru c .n Milet s2a i3pus cu prisosin acest 3elos# Modurile >irii >autentice X .3prteti? al plagalelorC plagalul dorianului poart nu3ele hypodorios, al lidianului, hypolydios, al $rigianului, hypophrygios i al 3ilesianului, hypomylitiosI# %up cel 3ai avi at 3u ician (i antinist, preotul 0# %# !etrescu24isarion, 3odurile (i antine se pre int ast$elC ,# 9rimul mod autentic# Teoreticienii .l nu3esc pr[vtoR, iar 3anuscrisele notate d[vrioR# Este un 3od de 8ED 3odul antic dorian era de M0# Mrturia 3odului .ns ne arat trans$or3area 3odului antic de M0 .n unul de 8E prin care cele dou apostro$uri sEndes3i >.nge3nate?, de deasupra ci$rei protos, indic9ndu2ne tonica 8E, iar oxia >alteori oligonul sau petasti? i ipsili, do3inanta "'# @n scara de 8E, pri3ul se3iton este .ntre treptele 002000, iar al doilea varia # %ac tetracordul sau pentacordul al 002lea are (a a pe "', se $olosete S0 (ecarD dac are (a a pe SO", ave3 S0 (e3ol# ,<

*# 9rimul mod plagal, nu3it i 5ipodorian, este un 3od de 8E# Uneori se adaug 3rturiei oxia sau oxia cu c5enti3e deasupra, adic un interval de o cvart >SO"?# !o iia pri3ului se3iton r39ne aceeai >.ntre treptele 002000?# S0 este (e3ol nu3ai c9nd (a a tetracordului este SO"# )u depinde de aa2 isa lege a atraciei, ci de locul su .n .nlnuirea tetracordurilor i pentacordurilor# Frecvena su(tonicii >%O natural? este interesant, cci, dup re$or3a lui /risant, psalii, su( in$luena 3u icii apusene, au trans$or3at pri3ul 3od plagal .ntr2o ga3 3inor cu sensi(il >%O die ?, denatur9nd total caracterul i dulceaa lui# 'st i se scrie i se c9nt cu su(tonic natural, cu3 e nor3al# -# )odul al doilea autentic# Manuscrisele .l nu3esc deuvteroR, iar teoreticienii luvdioR# "idianul antic era un 3od de F'# Mrturia acestui 3od este $or3at din ci$ra *, nu3rul de ordine al 3odului, cu dou apostro$uri .nge3nate deasupra, repre ent9nd sunetul M0 >co(or9rea cu o secund a 3odului de la F' lidian?# Este deci un 3od de M0# Cadenele .n F' dau natere unei 3odulaii# 'cest F' este punctul de spriGin al tritonului F'2S0 i al unei do3inante noiC F'2%O# Frecvena tritonului F'2S0 este caracteristica 3odului al doilea# El $or3ea $ar3ecul a cestui 3od, cre9nd o at3os$er de rugciune $ier(inte# Mai t9r iu, su( in$luena 3u icii orientale, nota "' s2a (e3oli at, d9nd 3odului un aspect cro3atic# O alt caracteristic este succesiunea de cvarteC S0, M0, "'# 'pariia $toralei plagalului 00 .n unele piese ale 3odului autentic al 002lea .nsea3n c acel pasaG tre(uie interpretat cro3atic cu intonaiile plagalului al 002lea# 'e at $toraua pe F' se va c9nta 8E (e3ol# 'cesta e preludiul practicii posterioare care a trecut i .n re$or3a lui /risant, adic de a se c9nta unele piese ale 3odului al 002lea autentic dup scara 3odului al doilea plagal# 7# )odul al doilea plagal# Manuscrisele .l nu3esc plavgioR deuvteroR, iar teoreticienii uYpoluvdioR# Este un 3od de M0 indicat cu preci ie de 3rturia alctuit din literele >pl, adic prescurtarea cuv9ntului plavgioR ` ci$ra *, nu3rul de ordine al 3odului i dou apostro$uri .nge3nate, ur3ate de o oxie .nsoit de dou c5enti3e, de o oxie sau apostro$ cu ela$ron, pentru a indica sunetul iniial# Cadena .n "' 3arc5ea cvarta >caraceristica 3odului al 002lea plagal?, care d 3elodiei o caracteristic special# %easa $olosire a cadenei pe "' a dat natere 3odului nenana, indicat de $toraua respectiv pus pe "', cu intonarea lui SO" die # 1# )odul al treilea autentic este nu3it .n 3anuscrise trivtoR, iar de ctre teoreticieni, frigian, dup denu3irea provinciei Frigia# Este un 3od de "' .nrudit cu pri3ul plagal i utili 9nd 3ult ele3ente eseniale ale acestui 3odC tonica 8E, su(tonica %O# Face $recvente cadene .n si natural grav# Caracteristica sa 3odal este F', tonica sa o(inuit# @n tetracordul F' BS0, acesta din ur3 este totdeauna (e3ol, $c9nd parte din .nlnuirea tetracordurilor unite %O, F', S0 (e3ol, M0 (e3ol# :# )odul al treilea plagal, nu3it .n 3anuscrisele 3edievale (aruvR, iar de ctre teoreticieni uYpo$ruvgioR# Melodia se 3ic .n Gurul lui S0 grav# '3(itusul este destul de restr9ns# 't3os$era creat est cal3, linitit, dulce i interiori at# %in $iina sa inti3 .i vine nu3ele HgravI, care se raportea nu at9t la ti3(rul su pro$und, c9t la expresia sa# !lagalul al treilea are dou $or3e structurale di$eriteC pri3a B cu tonica i $inala .n F', co3pus din cvart2cvint unite >%O2F'2%Ob? cu Si (e3ol, care se a$l .n 3anuscrisele 3edievale i post3edievale i se pstrea p9n ast iD a doua 2 *+

.n Si grav, co3pus din cvint Bcvart unite, adic SO" grav, 8E, SO"# Tonica este SO" grav i $inala intens .n S0 grav# For3a .n S0 grav este scara diatonic a plagalului al treilea, iar $or3a .n F' este scara diatonic a plagalului al treilea, iar $or3a .n F' este scara enar3onic, a aceluiai 3od# @n a$ar de aceste dou 3oduri, exist 3odul 5epta$onos, .nt9lnit 3ai ales .n doxologii# C9ntarea .ncepe cu octava superioar i la s$9rit co(oar .n S0 grav# =# )odul al patrulea autentic este cel 3ai sole3n i 3ai plin de 3reie# Tratatele .l nu3esc mixolidian# SO" e tonica acestuia, iar structura 3oduluiC SO", 8Eb, SO"b >pentacord2tetracord?# Mrturia 3odului este $or3at din dou apostro$uri .nge3nate, repre ent9nd sunetul SO", iar oxia i ipsili B sunetul 8E# Cu toate c 3odul al patrulea autentic e un 3od de SO", (i antinitii sunt de acord s2l transpun cu o cvint 3ai Gos, adic .n %o cu S0 (e3ol# @n epoca post3edieval, apar 3ai 3ulte construcii ale acestui 3od# Una dintre ele este aceea care $ixea tonica pe M0 sau pe "', iar octava e $or3at din dou tetracorduri unite sau un pentacrod i un tetracord unitC M02M0b# 'cestea au $ost i vorul unei noi $or3e a 3odului al patrulea# Tetracordul M02"' a dus la con$u ia 3odului al patrulea cu 3odul nenano# %e aceea gsi3 .n epoca post3edieval c9ntece cat5is3ata cu sensul 3odului nenano >3ai ales troparele?# Etosul 3odului al patrulea autentic r39ne acelai, cu toat evoluia luiC 3aiestuos, vesel# ;# )odul al patrulea plagal, nu3it de teoreticieni hipomixolidian, este un 3od de %O, aa cu3 se execut p9n ast i# 0ntonaia iniial >apec5e3ata?, 3rturia 3odului i 3rturiile interioare dovedesc c este un 3od de %O, cu S0 natural .n 3aGoritatea ca urilor# !lagalul al patrulea 3ai are o $or3 (a at pe pentacordul F'2%Ob cu tonica F' i adug9ndu2i un tetracord in$erior %O2F'# @n acest ca , se $olosete S0 (e3ol# %e aceea vo3 gsi uneori la .nceputul i .n cursul unei piese $toraua 3odului al treilea, indic9nd tonica F'# )rturiile sunt se3ne puse la .nceputul unei piese 3u icale pentru a indica 3odulD ele au rolul de c5ei pentru notaia diaste3atic (i antin# Se3ni$icaia lor a $ost di$erit de2a lungul secolelor# .pechematele repre int grupuri de neu3e alctuind o $or3ul 3u ical 3ne3ote5nic scris la .nceputul 3elodiilor i .nsoit de o(icei de ci$ra e5ului, indic9nd nota din care se .ncepe c9ntarea# 'cestea sunt cele opt glasuri sau e5uri >3oduri?, care se pstrea .n 3u ica (i antin, cu $oarte 3ici 3odi$icri, din secolul al 0O2lea p9n .n ilele noastre# '. (trunderea mu!icii "i!antine la rom)ni. B C9teva 3eniuni privitoare la 3u icalitatea str3oilor notriC "iteratura antic conine nu3eroase 3eniuni privitoare la 3u ica Tracilor# Stra(o a$ir3 c Hdup 3elodie, dup rit3, dup instru3entele 3u icale i .ntreaga 3u ic se c5ea3 c este trac i asiaticL iar cei ce au cultivat 3u ica 3ai .nainte vre3e, sunt traciC Or$eu, Museu, T5a3Eris, Eu3olpiosI# 'ceste nu3e sunt considerate a $i nu3e tracice# T5a3iris este 3enionat .n 0liada lui /o3er, iar lira lui Or$eu este instru3ent tracic etc# 'ristide Puintilianus .n cartea sa H%espre 3u icI a3intete i despre traci, .ncadr9ndu2i .n categoria acelor popoare .n care educaia 3u ical este *,

ne$ireasc, .3potriva naturii, $r nici o valoare, contrar artei, alturi de .ntregul popor al CelilorL /erodot nu3ete pe Aei Hcei 3ai viteGi i cei 3ai cinstii dintre TraciI# 'gat9rii >locuitori din Transilvania de a i? c9ntau legile lor pentru a le $ixa .n 3e3orie, trans3i9ndu2le 3ai uor i ur3ailor lor >/erodot, !linius?# Titus "ivius relatea c HTracii excelau printr2o veselie $r 3sur, .ntorc9ndu2se din lupt cu c9nteceLI# Tracii credeau c nu3ai prin 3u ic i dans se pot ridica la .nli3ea eului lor 6a3olxis# Se spune c5iar c 3odul $rigian ar $i cel tracic -: sau de origine tracic# Cretinis3ul i2a pus pecetea sa peste cultura 3u ical a str3oilor notri, $c9nd ca aceasta s se de volte de2a lungul veacurilor# Epoca $or3rii poporului ro39n coincide cu .ncretinarea lui, el neav9nd o dat $ix de .ncretinare, ca popoarele vecine# 'ceasta pentru c ro39nii s2au pl3dit i au crescut odat cu glia acestor inuturi pe care au aprat2o cu viaa lor .3potriva tuturor nvlitorilor (ar(ari# 0storicii &isericii ro39ne sunt unani3i .n a crede c religia cretin a ptruns pe teritoriul locuit a i de ro39ni c5iar din secolul 0, $iind $avori at i de existena cetilor greceti .n %o(rogea .nc din secolul al 4002lea a# /r#, care aveau legturi cu tot Orientul# )ici nu se poate vor(i de un cretinis3 popular, cu3 susine )icolae 0orga, nici de un cretinis3 al protipendadei, cu3 spun alii, ci de un cretinis3 general# @n orice ca , sigur este $aptul c noi a3 pri3it un cretinis3 de $actur Oriental >(i antin?, c5iar dac ter3enii erau latini, p9n la venirea slavilor >sec# 400?, apoi slavi i (i antini etc# %ar acesta nici n2are i3portan, $iindc cel puin .n pri3ul 3ileniu cretinis3ul a $ost unul i acelai .n toat lu3ea, unde a ptruns, $ie Orient, $ie Occident# 03portant este c ro39nii au inut sincer la acest cretinis3 ortodox, pe care l2au pri3it dintru .nceput i au re istat oricror .ncercriC ariene, catolice etc# -=# @ncep9nd cu secolul 000204 se cunosc la noi 3artiri, 3isionari, vestigii (isericeti, o(iecte de cult, inscripii etc# %ar, argu3entul cel 3ai puternic .n $avoarea adoptrii cretinis3ului de ctre ro39ni .nainte de a avea contact cu lu3ea slav, ni2l o$er li3(a ro39n# )oiunile cretine $unda3entale sunt de origine latin, ca i li3(a .nsi >%u3ne eu, .nger, cretin, cruce, credin, rugciune, .nc5inare, (ote , cu3inecare, sr(toare, presi3i, !atii, Florii, 8usalii, du3inic, preot, (iseric, altar, t93pl etc#? -;# @ncet2.ncet ro39nii, se .nelege clasa stp9nitoare ce .ncepe s apar din sec# O2O0, au adoptat ca li3( liturgic i de cancelarie li3(a slav B .n redacia 3edio2(ulgar, 2 aceasta $iind .n legtur cu crearea pri3ului i3periu ro3ano2(ulgar# !oporul ro39n .ns i2a vor(it totdeauna li3(a lui, li3( neolatin cea 3ai apropiat de li3(a latin vulgar B 3a3 -<# Fr 3eninerea doctrinei pur ortodox i a cultului liturgic ortodox de $actur (i antin, cu siguran c nici 3u ica religioas (i antin n2ar $i existat .n (isericile ro39neti#
-: -=

Marcel &rea ul, (storia muzicii rom+neti, &ucureti, ,<1: >dactilogra$iat?, p# =2<# !# !# !anaitescu, (ntroducere la istoria culturii rom+neti, &ucureti, ,<:<, p# <:2 ,,7# -; 0de3, op. cit#, p# ,+-2,+:D (storia Bisericii 8om+ne >3anual pentru 0nstitutele teologice?, vol# ,, &ucureti, ,<1=, p# 7-2 7:D A5# Cio(anu, )uzica isericeasc la rom+ni, .n H&iserica Ortodox 8o39nI, an OC >,<=*?, nr# ,2*, p# ,:*# -< !# !# !anaitescu, op. cit#, p# *:+#

**

%ac se ad3ite c i3nogra$ia n2a .nceput dec9t .n secolul al 42lea i c p9n .n acel secol nu s2au putut di$u a crile de cult, dec9t .ncep9nd cu octoi5ul S$9ntului 0oan %a3asc5in, atunci sigur c 3u ica religioas n2a $ost cunoscut de ctre cretinii ro39ni# %ar cu3 odat cu cultul se ad3ite .n 3od cert c a ptruns i 3u ica religioas (i antin, .nsea3n c i la noi exist o ast$el de 3u ic# Ce $or3 avea aceasta nu se tie, $iindc nici pentru &i an nu s2au pstrat docu3ente# %eci dac ad3ite3 B i tre(uie B c 3u ica n2 a lipsit niciodat din practica religioas, atunci ad3ite3 c n2a lipsit nici din practica cretin la strro39ni# S2au copiat 3ulte 3anuscrise slave pentru ro39ni .ntre sec# O02O04 >nu3ai text?, dar nici unul nu s2a scris pe teritoriul 8o39niei .n perioada aceasta# Cele care se pstrea i a i .n diverse (i(lioteci din ar sunt aduse ulterior din alte pri .n ara noastr# )u ave3 nici un 3anuscris slav cu notaia neu3atic, except9nd cele c9teva c9ntri din 3anuscrisele 3u icale din secolele O42O40, provenind de la !utna# %ocu3entele vec5i privitoare la viaa 3u ical a ro39nilor nu s2au pstrat# %ec9t de pe la s$9ritul secolului al O0002lea i .nceputul celui de2al O042lea# @n secolul al O042lea cronicarul (i antin %ucas ne se3nalea existena la curtea lui &aia id Fulgerul, printre tinerii care2l distrau, i a c9torva pri onieri vala5i, care .i c9ntau sultanului c9ntece vala5e# "a , septe3(rie ,-<< .n Marien(urg docu3entele vre3ii identi$ic pre ena unui 3u icant din 4ala5ia Hspil3an us der Salec5EenI # Tot .n acest secol al O042lea ni s2au trans3is H!ripelileI lui Filot5ei de la Co ia B iscusitul logo$t al lui Mircea cel &tr9n >,-;:2,7,;?# HFacerea lui Fir Filotei 3ona5ulI purta vestea c9ntrii (isericeti din (isericile str3oilor cretini din 4ala5ia, prin 3nstiri 3oldoveneti i p9n la Moscova i 'r5ang5elsc 7+# !ripelile acestea au constituit pri3ul rod al culturii 3u icale ro39neti# Ele circulau la ro39ni i la toate co3unitile slave ortodoxe# %eose(irea structural net $a de glasul 0 actual, ca i structura ase3ntoare cu a e5ului 0 3edieval, care .ncepea i ter3ina adesea pe treapta la, repre int dovada cert a vec5i3ii 3elodiei# 0n$luena secolelor al O40002lea i al O0O2lea se $ace si3it doar .n 3aniera de orna3entare# Unii au a$ir3at, .n $runte cu episcopul Melc5isedeN, ca aceste 3ri3uri >veliceanii? ar $i o r3i al vec5iului c9nt slavon H(ulgresc sau s9r(escI7,, ceea ce nu este adevrat# Se cunosc p9n acu3 circa
7+

Aeorge &rea ul, 9agini din istoria muzicii rom+neti , &ucureti, ,<::, p# ;=2;; >ediie .ngriGit i pre$aat de 4asile To3escu?# 7, Episcopul Melc5isedeN, )emoriu pentru c+ntrile isericeti din 8om+nia, .n H&iserica Ortodox 8o39nI, an 40, nr# ,, p# **# !ro$# A5# Cio(anu, cercet9nd 3ai .ndeaproape acest aspect, aGunge la ur3toarele conclu iiC )uzicologii slavi 2 %n primul r+nd cei ulgari 2 sunt mai demult %n cutarea unei muzici isericeti proprii, care ar fi luat natere %nc de la adoptarea slavonei ca lim de cult. Cele mai multe 2 relativ vor ind, pentru c numrul lor se ridic, pare0se, doar la apte manuscrise anterioare sec. al 1('0lea 2 se gsesc, din c+t se cunoate p+n acum, la )oscova. 4ec5ea li3( slav aparinea, .ncep9nd din sec# al 0O2lea, unui grup de slavi 3acedoneni, devenind general pentru &iseric i ad3inistraie, dar nu la toate populaiile slave, cci di$erenierea .ntre li3(ile slave era a(ia la .nceput >ve i i !# !# !anaitescu, op. cit., p# ,<1?# %up aprox# un secol de existen, ca stat independent, (ulgarii au reintrat, pentru aproape dou secole, su( stp9nire (i antin# O at9t de lung stp9nire a dus inevita(il la greci area sluG(ei (isericeti, cel puin din punct de vedere 3u ical >ve i i 8# !aliNarova, op. cit., p# *,-?# "i3(a poate duce, indiscuta(il, la i3punerea unor trsturi speci$ice 3u icii, dar nu3ai o li3( vie i doar .n ti3p, ceea ce nu a $ost ca ul cu li3(a slavon (isericeasc# "a rui s2a produs o trans$or3are aproape radical a vec5ii c9ntri (i antine, dar nu3ai prin sec# al O402lea# "a (ulgari n2a avut cu3 s se produc o ase3enea trans$or3are i deci nu a avut cu3 s se nasc o 3u ic proprie (isericeasc# Ca ur3are, nu a putut exista o in$luen a 3u icii (ulgare asupra celei ro39neti, de 3o3ent ce i aceasta este tot (i antin >ve iC A5# Cio(anu, )uzica isericeasc la rom+ni/, p# ,:=2,:<?#

*-

*7 de 3anuscrise care conin aceste pripeli B ,- .n ar i ,, din (i(liotecile din strintate# B !rintre acestea se nu3r i 3anuscrisul grec2slavon *;- din secolul al O402lea >!utna? de la &i(lioteca 'cade3iei 8o39ne 7*#

0#,#Episcopia /uilor B scurt istoric

Episcopia /uilor a $ost .n$iinat .n anul ,1<;, de ctre 0ere3ia Movil, do3nitor al Moldovei .n dou r9nduri >,1<1 2 ,:++D ,:++ 2 ,:+:?, .n vre3ea c9nd $ratele su, A5eorg5e, era 3itropolit al rii, pentru a spriGini i ad3inistra, din punct de vedere religios, populaia i teritoriul rii din st9nga r9ului !rut# Motivele .n$iinrii acestei noi episcopii .n t9rgul /uilor nu se arat .n docu3ente# Melc5isedec Kte$nescu, cel dint9i autor care s2a ocupat de redactarea unei istorii a acestei epar5ii, considera c raiunea .nte3eierii episcopiei a $ost H.nlesnirea priveg5erii i ad3inistraiei (isericeti .n partea dinspre rsrit a rii, care era 3ai 3ult a3eninat de 3a5o3edanis3- 7- i pentru deprtarea ei de reedinele episcopale de 3ai .nainte, nu se putea vi ita dup canoane i a se cuta cu acuratee de ctre episcopiI77# )# 0orga susinea c episcopia a $ost ae at la /ui pentru c Haici erau 3oii ale %o3niei, ce puteau $i druiteI i pentru c H.n ora se a$la o (un (iseric vec5e de la Kte$an cel MareI71# "a r9ndul su, .ntr2un studiu recent, istoricul 5uean Clit Costin a$ir3C H@n ceea ce privete cau ele .nte3eierii episcopiei de la /ui, se consider a $i sporul de3ogra$ic, lupta .3potriva isla3is3ului, protestantis3ului i catolicis3uluiI7:# Ele3entul esenial .n constituirea unei noi episcopii cu sediul la /ui a $ost B aadar 2 evoluia relaiilor internaionale, la care s2au adugat $actorul rus, existena unei (iserici voievodale .n acest t9rg, altdat do3nesc, a3plasarea localitii .ntr2o on de unde era posi(il supraveg5erea
7*

Teodor Si3edrea, @ilotei )onahul de la Cozia0 imnograf rom+n, .n HMitropolia OltenieiI, an 40 >,<17?, nr#,2-, p# *+2-1D 72:, p# ,==2,<+# !ripelele >i3ne de laud? sunt nite tropare scurte care se c9nt cu sti5uri alese din psal3i, .ntoc3ite de )ic5i$or 4le3idis la polieleul sr(torilor .3prteti, ale Maicii %o3nului i ale s$inilor 3ari# 'urelian Sacerdoeanu, )ircea cel Btr+n i Biserica din ara sa, .n H&iserica Ortodox 8o39nI, an "OOO40 >,<:;?, ,2*, p# ,++2,+:D Aeorge &rea ul, Bn muzicant rom+n peste hotare %n secolul al 1('0lea, .n HMu icaI, an O >,<:+?, nr# *, p# --2 -7# !ripelele lui Filotei Mona5ul au $ost tiprite pentru pri3a oar la 4eneia .n ,1-:, incluse .ntr2un C ornic, editate de &oGidar 4uNovic >ve i i (storia 8om+niei %n date, >.n colectiv?, &ucureti, ,<=*, p# ,,<?# 7Melc5isedec Kte$nescu, Cronica /uilor i a Episcopiei cu ase3enea nu3ire, p# <+ B <,D ve i i 'lina2Mi5aela !ricop, Contri(uii la istoricul Episcopiei /uilor, Editura S$era, &9rlad, *++=, p# -7# 77 %ionisie 0# Uditeanu, Episcopia /uilor >0nscripii i .nse3nri?, ,<-;, p#:D "aureniu C5iriac, @nceputurile Mitropoliei Moldovei, .n Elanul, nr# :+, $e(ruarie *++=, p# 1# 71 )# 0orga, 0storia &isericii ro39neti i a vieii religioase a ro39nilor, vol# 0, ediia a 002a, &ucureti, ,<*;, p# *7+# Textul integral al lui )# 0orga este ur3torulC HMotivul .nte3eierii acestei 3ai nou diocese 3oldoveneti se poate .nelege g9ndindu2se cineva la .3preGurrile politice de atunci ale Moldovei# 8scoala lui 'ron 24oda, tovarul de alian i de lupt al lui Mi5ai 4itea ul, dduse erii inuturile pierdute ctre turci .n ,7;7, c9nd s2a luat C5ilia i Cetatea2'l(a, cu o .ntreag on sau raia de sate, i 3ai ales .n ,1-;, c9nd Sultanul Soli3an, .nltur9nd pe 8are, ridic 5otarul acestei raiele p9n sus de &ender i la linia &9cului# 0s3ailul i alte locuri vecine nu se .ntoarser .ndat ctre turci, i ae area ttarilor .n &ugeac, pe care cei dint9iu o 5otr9ser atunci pentru a sta .n coasta principatelor, nu se .ndeplinise# !entru aceste pri s3ulse de la pg9ni i inute .nc de 0ere3ia cu spriGinul lui 6a3oEsNi >L? se $cu deci noua episcopie, care $u ae at la /ui pentru c aici erau 3oii ale %o3niei, ce puteau $i druite i pentru c .n ora se a$la o (un (iseric vec5e de la Kte$an cel MareI# 7: Costin Clit, Condiiile .n$iinrii Episcopiei de /ui i Gurisdicia sa p9n la ,;,* .n Cronica Episcopiei /uilor, anul 00, ,<<:, p# -<-#

*7

#a#3#d#7=# %up cucerirea Constantinopolului de ctre turci, .n ,71-, !atriar5ia Ortodox devenise tot 3ai dependent de instituia sultanal iar (anii pentru cu3prarea scaunului patriar5al .i $ac din ce .n ce 3ai puternic si3it in$luena# %ecderea a ceea ce )icolae 0orga nu3ea Hautono3iiI, prin care se continua 03periul &i antin .n cadrul celui Oto3an, era caracteri at printr2o susinere a lcaurilor religioase de ctre do3nitorii ro39ni# Continu9nd o tradiie (ine .nrdcinat, 0ere3ia Movil pro3itea patriar5ului Meletie !igas aGutor $inanciar pentru construirea noilor reedine patriar5ale, .n sc5i3(ul ridicrii la rang de ar5iepiscopie a intenie este legat Mitropoliei Moldovei# %e aceast i .nte3eierea Episcopiei /uilor 7;# "a = noie3(rie ,1<;, .ntr2o scrisoare se

preci ea c H.nt9iu 3 (ucur c s2a 3ai 5irotonit i alt episcop precu3 dorea3I 7<# 8e ult c inteniile privind ridicarea Mitropoliei Moldovei la rangul de ar5iepiscopie i3plicau crearea unei noi episcopii, care a $ost cea de la /ui, dup = septe3(rie ,1<=, c9nd a $ost tri3is 3antia $r ar5iereu1+# 8idicarea &isericii Moldave la o treapt superioar, de care a $ost legat i crearea noii episcopii, a $cut parte din strategia lui 0ere3ia Movil de 3rire a prestigiului $a3iliei sale i accederea ur3ailor la tronul Moldovei1,# @ncercarea de ridicare a Mitropoliei Moldovei la rang de ar5iepiscopie, la care se su(su3ea i .nte3eierea episcopiei de /ui, a $ost 3otivat de aceast dorin de legiti3itate, dar i datorit creterii rolului ortodoxiei din 4ala5ia i Moldova, .n aceast parte a Europei, care va atinge apogeul 3ai t9r iu, .n ti3pul do3niilor 3arilor voievo i 4asile "upu, Matei &asara( i Constantin &r9ncoveanu1*# %e ase3enea, aspectul de3ogra$ic este pus .n eviden de datele statistice $urni ate de Catasti$ul de cisle al lui !etru Kc5iopul din anul ,1<,# 8eparti area populaiei .n inuturile care vor constitui, din punct de vedere al Gurisdiciei ecle iastice, epar5ia /uilor era ur3toareaC inutul Flciu,2 ,:=* capi de $a3ilie, Soroca, 2 **;= capi de $a3ilie, Or5ei,2 -*:- capi de $a3ilie, "puna, 2 *;+< capi de $a3ilie i Tig5eciul cu -*<< capi de $a3ilie1-# "upta .3potriva isla3ului17 a $ost 3arcat de .ncercrile do3nitorilor ro39ni, .n tot cursul secolului al O402lea, de a recuceri teritoriile a$late .n sudul rii Moldovei, cunoscute su( nu3ele de &ugeac11# !rin crearea episcopiei, con$or3 opiniei lui M# !curariu, au survenit
7= 7;

sc5i3(ri

i .n

0(ide3, p# -<7# 0(ide3, p# -<1# 7< 0(ide3# 1+ 0(ide3, p# -<:# 1, 0(ide3# 1* 0(ide3, p# -<=# crile 8o39ne erau considerate de ctre popoarele (alcanice drept centre aprtoare ale ortodoxis3ului# 10(ide3, p# -<;# 17 !9n .n anul ,;,*, episcopii de la /ui au reacionat c9nd au $ost se3nalate .n epar5ie legturi .ntre $e3ei ortodoxe i turciD intervenia autoritilor ecle iastice de la /ui s2a $cut prin tri3iii lor sau prin inter3ediul protopopilor din inuturi# 11 Costin Clit, op# cit#, p# 7++#

*1

co3ponena teritorial a celor patru epar5ii

existente

.n

Moldova

3edieval#

'st$el, i

Mitropolia cuprindea partea sudic a inutului Suceava, apoi inuturile 0ai, )ea3,

/9rlu

C9rligtura >.n Gurul oraului T9rgu Fru3os?D epar5ia 8o3anului avea su( autoritatea sa inuturile 8o3an, 4aslui, &acu, Trotu, 'dGud, Tutova, Tecuci, !utna i CovurluiD epar5ia 8duilor .i .ntindea Gurisdicia asupra unor paro5ii din nordul Moldovei, cu inuturileC Suceava, .n partea de nord, %oro5oi, ceina i /otinD noua epar5ie a /uilor avea inuturileC Flciu >care se .ntindea .n dreapta !rutului, p9n ctre %unre?, iar .n st9nga r9ului !rut cuprindea codrul Tig5eciului, p9n ctre 5otarul &ugeacului >stp9nit de turci?, "puna, Or5ei i Soroca1:# !reotul Scarlat !orcescu a identi$icat trei etape istorice .n pstorirea Episcopiei /uilorC ,# !ri3a etap este .ncadrat .ntre ,1<; >an al .nte3eierii episcopiei? i ,=1*, ti3p .n care pstoriile au $ost, .n general, scurte i $r reali ri deose(iteD *# ' doua etap este cuprins .ntre anii ,=1* B ,;1=, vre3e .n care .n $runtea episcopiei au pstorit ierar5i cu pregtire i .n$ptuiri deose(iteD -# Ulti3a etap cuprinde anii ,;1; B ,<7< i repre int ulti3a perioad din viaa acestei epar5ii1=# Episcopii care au pstorit de2a lungul ti3pului la /ui au $ostC 2 0oan, : 3ai B ,1 dece3(rie ,1<;, p9n .n pri3vara lui ,:+11;D 2 Filotei, .nainte de , iunie ,:+1 2 p9n dup *< august ,:+=1<D 2 E$re3, a doua Gu3tate a anului ,:+= B s$9ritul anului ,:+;:+D 2 0osi$, s$9ritul anului ,:+; B dup *, dece3(rie ,:,+:,D 2 Mitro$an a $ost .nlat de trei ori .n scaunul episcopal al /uilor# !ri3a dat, de la .nceputul anului ,:,: i p9n .n ,:,<, a doua oar 2 de la s$9ritul anului ,:*+ p9n spre s$9ritul anului ,:**D ulti3a pstorire este .ncadrat .ntre ,:*: >.nainte de ** august ? B .nceputul anului ,:-1:*D 2 !avel a $ost episcop al /uilor .n dou r9nduri# !ri3a dat l2a .nlocuit pe Mitro$an, .n ,:,<, la .nceputul verii, i s2a 3eninut .n scaun p9n la s$9ritul lui ,:*+D .n a doua pstorie, care a $ost puin 3ai lung, a $ost nu3it .n anul ,:** i a durat p9n la ,:*::-D 2 A5eorg5e, pri3a Gu3tate a anului ,:-7 2 .nceputul anului ,:71:7 2 A5edeon, pri3vara anului ,:71 2 iulie ,:1-:1D
1: 1=

Mircea !curariu, 0storia &isericii Ortodoxe 8o39ne, C5iinu, Editura Ktiina, ,<<-, p# **7# 'lina2Mi5aela !ricop, op# cit#, p# 1:# 1; 0(ide3, p# 1:# 1< 0(ide3, p# 1=# :+ 0(ide3, p# 1;# :, 0(ide3# :* 0(ide3# :0(ide3, p# :+# :7 0(ide3# :1 0(ide3, p# :,#

*:

2 Sava 0, toa3na anului ,:1- 2 a doua Gu3tate anului ,:1:::D 2 Teo$an, .nainte de ,+ ianuarie ,:1= 2 .nceputul anului ,:1;:=D 2 %oso$tei, ,:1; 2 s$9ritul anului ,:1<d.nceputul anului ,::+:;D 2 Sera$i3, pri3ele luni ale anului ,::+ B ,::=:<D 2 0oan al 00 2 lea, ,::= 2 ,:=7=+D 2 So$ronie, ,:=7 2 ,:=:=,D 2 Calistru 4artic, s$9ritul anului ,:=: B ,:;*=*D 2 Mitro$an, s$9ritul lui ,:;* 2 ,:;:, dup *1 3ai=-D 2 4arlaa3, a doua Gu3tate a anului ,:;< B s$9ritul anului ,=+;=7D 2 Sava, ianuarie ,=+< 2 pri3vara anului ,=,7=1D 2 0orest, ,=,7 2 ,=*==:D 2 A5edeon, ,=*; 2 ,=-7==D 2 4arlaa3, iunie ,=-7 B .nceputul anului ,=-1=;D 2 Teo$il, ,=-1 2 ,=7-=<D 2 0erotei, a doua Gu3tate a anului ,=7- 2 3ai ,=1*;+D 2 0noc5entie, ,=1* B ,=;*D 2 0acov Sta3ati, ,=;* B ,=<*;,# @naltul ierar5 4asile 4asilac5e, ar5iepiscop al &isericii Ortodoxe 8o39ne din S#U#'# i Canada, autor a peste 7+ de lucrri, scria despre acestaC H0aco( Sta3ate, ca episcop de /ui, la s$9ritul secolului al O4000 B lea, adesea spun cronicele c se ducea s vi ite e orae i sate din Moldova de peste !rut, unde se a$lau i lagre de pri onieri, pe care el i2a rscu3prat i care i2au i atras cur9nd alegerea ca 3itropolit al Moldovei, direct de la /ui, $r s 3ai $ie .naintat la 8o3an, cu3 era or9nduirea istoricI;*# 2 4enia3in Costac5i, ,=<* B ,=<:;-D
:: :=

0(ide3# 0(ide3, p# :*# Episcopul Teo$an al /uilor a participat, .n 3artie ,:1=, la Suceava, alturi de 3itropolitul Moldovei, A5edeon, i episcopul 't5anasie al 8o3anului, la 5irotonirea lui "a r &aranovici ca episcop de Cernigov# 'ceast 5irotonie s2a reali at ca ur3are a dorinei 5at3anului ca acilor, &ogdan /3elniNi, de a asigura independena religioas a rii sale >Con$or3 0on# 0# )istor, !ro(le3a ucrainean .n lu3ina istoriei, Editura Septentrion, 8dui, ,<<=, p# ,,-, ediie pre entat de A5eorg5e &u atu i .ngriGit de Kte$an !urici?# :; 'lina2Mi5aela !ricop, op# cit#, p# :-# :< 0(ide3, p# :7# =+ 0(ide3# =, 0(ide3, p# :1# =* 0(ide3# =0(ide3, p# ::# =7 0(ide3, p# :;# =1 0(ide3# =: 0(ide3, p# :<# == 0(ide3# =; 0(ide3, p# =+# =< 0(ide3# ;+ 0(ide3# ;, "a .nscunarea acestuia ca episcop de /ui, .n ,=;*, a participat i '3$ilo5ie /otiniul, episcop de /otin pe la ,=:= >T5eodor Codreanu, &asara(ia sau dra3a s$9ierii, Editura !ax 'ura Mundi, Aalai, *++7, p# ,;-?# ;* 0(ide3, p# ,;*# ;'lina2Mi5aela !ricop, op# cit#, p# =*, passi3#

*=

2 A5erasi3 &ar(ovsc5i B Clipa, ,=<: 2,;+-D 2 Meletie "e$ter 2 &randa(urul, *= 3artie ,;+- B ,;*:D 2 So$ronie Miclescul, ,;*: B ,;1,D 2 Meletie 0strati, 3artie ,;1, B -, iulie ,;1=D 2 locotenent de episcop A5enadie Kendrea, august ,;1= B noie3(rie ,;1;D 2 locotenent de episcop Calinic Miclescu C5ariopoleos, noie3(rie ,;1; B ,1 ianuarie ,;:,D 2 locotenent de episcop Melc5isedec Kte$nescu, ,= $e(ruarie ,;:, B ,; noie3(rie ,;:7D 2 iunie ,;:1D 2 0osi$ A5eorg5ian, ,, iulie ,;:1 B ,, 3artie ,;=<D 2 Calinic %i3a, ** 3artie ,;=< B *= noie3(rie ,;;:D 2 Silvestru &lnescu, ,;;: B ,<++D 2 Calistrat &9rldeanu, noie3(rie ,<++ B $e(ruarie ,<+*D 2 Conon 'r3escu %onici, $e(ruarie ,<+* B ,7 $e(ruarie ,<,*D 2 )icodi3 Munteanu, $e(ruarie ,<,* B -, dece3(rie ,<*-D 2 0acov 'ntonovici, ,<*7 B ,<-,D 2 locotenent de episcop, ar5iereul !ocitan 4enia3in &9rldeanul 2 ,<-*D 2 )i$on Criveanu, ,< octo3(rie ,<-- B ,<7+D 2 Arigorie "eu, ,<7+ 2 ,<7<# Toi aceti episcopi i locoteneni s2au i3plicat at9t .n de voltarea spiritual i 3aterial a epar5iei, c9t i a (isericii episcopale cu 5ra3ul HS$# !etru i !avelI# %up cutre3urul din anul ,:<*, Episcopul Sava al 00 Blea a re$cut acoperiul (isericii, iar 0noc5entie, cu $ondurile episcopiei i spriGinul do3nitorului Matei A5ica, a reconstruit din te3elii ctitoria te$anian# 0acov Sta3ati a construit reedina episcopal, iar 4enia3in Costac5i a H.nnoit aceast s$9nt (isericI# Meletie "e$ter a reconstruit2o, de la $erestre .n sus, dup cutre3urele din anii ,;+* B ,;+-, iar .n vre3ea lui So$ronie Miclescu s2au ridicat c5iliile i idul .3preG3uitor# @n ti3pul pstoririi episcopului Silvestru &lnescu s2a reconstruit anul ,;<, de pictorul A5eorg5e Tattarescu# Conon 'r3escu a construit cele dou ve39ntare, .n prile de nord i sud ale altarului, precu3 i exonartexul, iar )i$on Criveanu a construit turnul clopotni# Episcopul Arigore "eu a vindecat rnile provocate acestui s$9nt loca de cutre3urul din anul ,<7+# @n data de 1 $e(ruarie ,<7<, regi3ul ateist2co3unist instalat .n 8o39nia a des$iinat Episcopia /uilor, reactivat a(ia .n anul ,<<:, av9ndu2l ca episcop titular pe !#S# 0oac5i3 Mare, su( pstorirea cruia se a$l i ast i# *; turla de pe naos, dr93at de 3icrile telurice petrecute .ntre ,;+* B ,;+-, i a $ost $inali at pictura interioar .n locotenent de episcop %ionisie 8o3ano Traianopoleos, ,; noie3(rie ,;:7 B *-

"ocotenent de episcop este ar5iereul2vicar Corneliu &9rldeanul# @n acest interval >,<<: 2 *++;? s2 au reali at ur3toareleC consolidarea catedralei i a turnului clopotni, pictarea 3ural i iconogra$ic a interiorului (isericii, lucrare executat de pictorul %u3itru &nic, con$ecionarea catapetes3ei i a .ntregului 3o(ilier de ctre pro$esorul 'lexandru /uanu, pardosirea cu 3ar3ur;7#

00#!rotopsalti si co3po itori de 3u ica (isericeasca din Episcopia /uilor#

,#)ectarie 4la5ul >,;+*2,;<<?
Sc5i3ona5ul )ectarie Creu a $ost unul din cei 3ai .3(untii clugri ro39ni care s2au nevoit de2a lungul secolelor .n Muntele 't5os# S2a nscut .n oraul /ui, dintr2o $a3ilie de rani credincioi cu 3ai 3uli copii# %in (ote se nu3ea )icolae# Fratele su 3ai 3are, 'lexandru, era deGa clugr la Mnstirea Ciolanu2&u u, cu nu3ele de 'tanasie# @ntre anii ,;7+2,;7*, episcopul So$ronie Miclescu a luat pe t9nrul )icolae Creu la Episcopia /uilor, .3preun cu ali tineri, unde a .nvat tipicul i 3u ica (isericeasc# 'poi aGunge c9ntre la o (iseric din Aalai# %up puin ti3p este luat de $ratele su la Mnstirea Ciolanu i .3(rcat raso$or# %e aici, a39ndoi $raii $ac o cltorie la Muntele 't5os i 0erusali3 i se re.ntorc .n Moldova, la Mnstirea )ea3# 'ici, stareul )eonil l2a tuns .n sc5i3a 3ona5al cu nu3ele de )ectarie# !rin anul ,;71, sc5i3ona5ii )ectarie i 'tanasie se duc de$initiv la S$9ntul Munte, unde .i cu3pr o c5ilie 3ic l9ng 3are, .n partea de rsrit a 't5osului, la locul nu3it 4igla# @n aceast coli( pustniceasc s2a nevoit Cuviosul )ectarie .3preun cu $ratele su ,: ani, aGung9nd cel 3ai 3are c9ntre i protopsalt al Muntelui 't5os din a doua Gu3tate a secolului O0O# 0erosc5i3ona5ul )ectarie a $ost nu3it al doilea Cucu elI si a tiparit To3ul 0,00,si 000# ' pregatit 3ulti cantareti la sc5itul "acu,la Si3onopetra,la S$antul !avel si la !rodro3u#' tal3acit $oarte 3ulte cantari din T5eodor FoNeos,!rotopsalt al !atriar5iei de Constantinopol#)e2au ra3as de la el cateva 'xioane,/eruvice,precu3 si cantari calo$onice,caC 2 &ratele !arintestiD 2 O prea$ru3oasa pustieD 2 )u pricep curata

*# E3anuil 63eu >,;**2,<+=?

;7

Cronica Episcopiei /uilor, vol# 4#, ,<<<, /ui, p# -+ 2 -*#

*<

' va ut lu3ina ilei in anul ,;**,in 0asi, unde a si invatat psaltic5ia la scoala lui A5eorg5e !arasc5iade,$iind coleg cu %i3itrita Suceveanu,)ectarie Fri3u si altii# !rin anul ,;7+,a $ost tri3is in Arecia,pentru per$ectionare in 3u ica psaltica#' $unctionat ca protopsalt la paraclisul do3nesc din 0asi,la Uspenia din &otosani si ca pro$esor de psaltic5ie la scoala din &otosani,de la ,;1* pana la ,<+=,cand isi da o(stescul s$arsit#' co3pus 3ulte cantari psaltice dintre care a3inti3C 2 !roc5i3enile sapta3analeD 2 !olieleeD 2 Usile pocaintii si celelalte, traduse din greaca dupa cele ale lui T5eodor FoNeos protopsalt de AalataD 2 Cantarile acatistuluiD 2 'xion tradus din grecesteD 2 'xion glasul 1,tradus din greceste la ,;17D 2 'xion glasul:,tradus din greceste la ,;=<D 2 Slava la Sti5oavna din Miercurea !ati3ilor

-#0oan 63eu >,;:+2,<**?

' va ut lu3ina ilei la - ianuarie ,;:+,in &otosani,dar isi va des$asura activitatea la 8a3nicu2 4alcea,Curtea de 'rges si o vre3e la &ucuresti# ' invatat la scoala de psaltic5ie din &otosani,pe care o conducea c5iar tatal sau,Manolac5e 63eu# "a varsta de ** ani,pleaca la 8a3nicu24alcea,unde $unctionea a ca protopsalt la Episcopie si ca pro$esor la scoala de cantareti,caci la se3inar era Oprea %e3etrescu# 0ntre ,;;:2,;;; se a$la la Curtea de 'rges,unde se casatoreste cu $iica preotului )ita Cristescu si cu care va avea ,- copii# 0n ,;<7 este c5e3at la &ucuresti,ca protopsalt la Mitropolie si director al scolii de cantareti (isericesti#%ar nu sta aici decat doi ani si se intoarce in sanul $a3iliei,la Curtea de 'rges,$apt pe care il si notea a el pe un 3anuscris de la socrul sau#>&#'#8#,3s#ro3#,*;+? 'ici,la 'rges,isi va da si o(stescul s$arsit,la *; aprilie ,<**# ' alcatuit si tiparit ur3atoarele cartiC 2 Cele ,, slave du3inicale de la utrenieD>&uc#,;;7,,,, pagini? 2 Utrenier si "iturg5ierD>&u au#,;<*,-*= pagini? 2 'nastasi3atar practicD>&uc#,<+-,*<, pagini? 2 TeoreticonD>&uc#,<+-,,< pagini? 2 Catavasierul 3usicalD>&u au#,<+=? 2 SluG(a S$intirii &isericiiD>&u au#,<+;,-: pagini?

7#'lexandru 8aicu >,;;;2,<=1?

-+

' va ut lu3ina ilei in orasul /usi,$iind $iu de cantaret (isericesc,invatand 3ai intai la Scoala de Cantareti din /usi si apoi la Conservatorul din 0asi# ' $unctionat ca pro$esor de 3u ica (isericeasca la Se3inarul Teologic si ca pro$esor de 3u ica liniara la "iceul de $ete din /usi,cantaret (isericesc pe la Mangalia si Medgidia,iar din ,<7< pana cand s2a pensionat a $unctionat la Scoala de Cantareti din 0asi#8evine in orasul natal si diriGea a un cor (isericesc pana in 3ai ,<=1,cand isi da su$letul in 3ainile 'totputernicului %u3ne eu# ' co3pus si ar3oni at 'xioane,%oxologii,Sti5iri,4oscresne si Tropare# ' avut o cola(orare $oarte stransa cu episcopul Constantei,A5erontie )icolau,la tiparireaI0ndru3atorului liturgicI>&uc#,<-<?,ingriGinduse de transcrierea cantarilor (isericesti pe notatie liniara#

1#Manolac5e /ristea
' $ost protopsalt la Catedrala Episcopala din /usi,in a 00 Gu3atate a secolului al 002lea # ' scris si cateva partituri psaltice,unele tiparite de 0oan 63eu,in Utrenier si "iturg5ier>&u au#,;<*?,si anu3eC 2 %oxologia glas ;D 2 %oxologia protovaris glas =D>de $apt protovaris este glasul ,,iar varis este glasul = din o natural? 2 'xion glas ; tradus de Manolac5e /ristea din greceste

000#Manuscrise !saltice de la Episcopia /uilor#!re entare si anali a 3u icala#

,#Manuscrisele protopsaltului 'lexandru 8aicu ,#,# Manuscrisul ro39nesc nr#, >%oa3ne strigat2a3?
'nastasi3atarul contine cantarile 3ie onopticei din du3inici,cantarile utreniei si cele ale vecerniei pe toate glasurile,cele ,, voscrene,podo(ii si doxologii,$iind scrise de 'lexandru 8aicu# Titlul cartii este 'nastasi3atarulI si este un 3anuscris datand din ,+2O02,<=,# Textul este scris in li3(a ro3ana si este scris cu cerneala neagra,iar titlurile si initialele tot cu cerneala neagra# )otatia 3u icala este una (i antina iar se3nele si orna3entele sunt scrise cu cerneala neagra,iar cele ti3porale,3arturiile si $toralele tot cu cerneala neagra# For3atul este ':,;randuri pe pagina,paginat pe o singura parte a $oii#>ve i anexa ,? -,

Cantarea este scrisa intr2o carte de culoare 3aroDstare $oarte (una de conservare#Ea se canta in cadrul 4ecerniei#Alasul al 42lea sti5iraric este plagalul glasului , si se 3ai nu3este 5ipodorian# 0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe !a,si $ace se3icadenta pe treapta a 042a Fe>la?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 002a !a>re?,iar per$ecte si $inale pe treapta a 002a !a>re? respectiv pe treapta a 0002a %i>sol?#

,#*#Manuscrisul ro39nesc nr#* >@n Marea 8oie gl#1?

'nastasi3atarul contine cantarile 3ie onopticei din du3inici,cantarile utreniei si cele ale vecerniei pe toate glasurile,cele ,, voscrene,podo(ii si doxologii,$iind scrise de 'lexandru 8aicu# Titlul cartii este 'nastasi3atarulI si este un 3anuscris datand din ,+2O02,<=,# Textul este scris in li3(a ro3ana si este scris cu cerneala neagra,iar titlurile si initialele tot cu cerneala neagra# )otatia 3u icala este una (i antina iar se3nele si orna3entele sunt scrise cu cerneala neagra,iar cele ti3porale,3arturiile si $toralele tot cu cerneala neagra# For3atul este ':,,+ randuri pe pagina,paginat pe o singura parte a $oii#>ve i anexa a *2a? Este scris intr2o carte de culoare 3aro,stare $oarte (una de conservare# Ea se canta in cadrul 4ecerniei#Alasul al 42lea sti5iraric este plagalul glasului , si se 3ai nu3este 5ipodorian# 0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe !a,si $ace se3icadenta pe treapta a 042a Fe>la?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 002a !a>re?,iar per$ecte si $inale pe treapta a 002a !a>re? respectiv pe treapta a 0002a %i>sol?#

,#-#Manuscrisul ro39nesc nr#- >Slava din du3inica paraliticului?

!enticostarul contine cantarile s$intei invieri a %o3nului )ostru 0isus /ristos,cantarile du3inicilor dupa !asti si anti$oanele din cadrul S$intei "iturg5ii,$iind scrise de 'lexandru 8aicu# Titlul cartii este Cantarile !enticostaruluiI si este un 3anuscris datand din anul ,<,<# Textul este scris in li3(a ro3ana si este scris cu cerneala neagra,iar titlurile si initialele tot cu cerneala neagra#>ve i anexa a-2a? )otatia 3u icala este una (i antina iar notele,$toralele,orna3entele si 3arturiile sunt scrise cu cerneala neagra# For3atul este '7,avand ,* randuri pe pagina,paginat pe o singura parte a $oii# 'ceasta cantare se canta in cadrul 4ecerniei# Ea se canta in cadrul 4ecerniei#Alasul al 42lea sti5iraric este plagalul glasului , si se 3ai nu3este 5ipodorian#

-*

0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe !a,si $ace se3icadenta pe treapta a 042a Fe>la?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 002a !a>re?,iar per$ecte si $inale pe treapta a 002a !a>re? respectiv pe treapta a 0002a %i>sol?#

,#7#Manuscrisul ro39nesc nr#7 >!oli5ronion?

'ceasta cantare se gaseste intr2o revista a Episcopiei /uilor editata la ,; noie3(rie ,<*: cu prileGul sar(atoririi a =+ de ani a !S 0acov 'ntonovici;1# Textul este scris in li3(a ro3ana si este scris cu cerneala negra,iar titlurile si initialele tot cu aceeasi culoare# )otatia 3u icala este una (i antina,iar notele,$toralele,orna3entele si 3arturiile sunt scrise cu cerneala neagra#>ve i anexa a 72a? For3atul este '7,avand 7 randuri pe pagina#'ceasta cantare se gaseste in revista de sus a3intita copertile $iind ver ui# 'ceasta cantare se canta la pri3irea Episcopului in (iserica# Alasul al 42lea sti5iraric este plagalul glasului , si se 3ai nu3este 5ipodorian# 0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe !a,si $ace se3icadenta pe treapta a 042a Fe>la?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 002a !a>re?,iar per$ecte si $inale pe treapta a 002a !a>re? respectiv pe treapta a 0002a %i>sol?#

04#Tiprituri psaltice la Episcopia /uilor ,#Tipriturile protopsaltului 0oan 63eu ,#,#Tiparitura ro3aneasca nr#1 >!roc5i3enul !ostului Mare?
'ceasta cantare se canta du3inica seara la vecernia iertarii cand practic toti credinciosii intra in !ostul Mare al !astilor# 'ceasta cantare este co3pusa de !rotopsaltul 0oan 63eu in glasul ;# Ea se gaseste in cartea Utrenier si "iturg5ier tiparit la &u au in ,;;* si se gaseste cantarea aceasta la pagina ,;#>anexa ,? Textul este scris in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina# Cantarea aceasta are o se3ni$icatie pro$unda deoarece 'da3 cere iertare de la %u3ne eu pentru pacatul savarsit si plange cu a3ar#
;1

Sar(atorirea !S 0acov 'ntonovici ,; noie3(rie ,<*: la /usi

--

Alasul

al

40002lea

sti5iraric

este

plagalul

glasului

al

042lea

si

se

3ai

nu3este

/ipo3ilesian#0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe )i si $ace se3icadenta pe treapta a 42a %i >sol?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 0002a 4u>3i?,iar per$ecta si $inala pe treapta a 02a )i>do?#

,#*#Tiparitura ro3aneasca nr#: >!olieleu?

'ceasta cantare se canta in $iecare %u3inica di3ineata la Utrenie inainte de &inecuvantarile 0nvierii# !olieleul se gaseste in cartea Utrenier si "iturg5ier tiparita la (u au in ,;;* si este la pagina -=#Cartea este de culoare 3ov#>anexa *? Ea este alcatuita de !rotopsaltul 0oan 63eu si este in glasul 7 leg5etos# Textul este in li3(a ro3ana si notatia nu icala este una (i antina#!olieleul este un i3n de lauda si este cel 3ai sole3n 3o3ent din ti3pul sluG(ei Utreniei# Alasul al 042lea in tactul ir3ologic este plagalul glasului al 40002lea si se 3ai nu3este Milesian# 0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe 4u,si $ace cadenta i3per$ecta pe treapta a 42a, a 0002a si a 002a>%0,4u si !a?,iar per$ecte si $inale pe treapta a 0002a in 4u>3i?#

,#-#Tiparitura ro3aneasca nr#; >/eruvic?

'ceasta cantare se canta la S$anta "iturg5ie si se gaseste in Utrenierul si "iturg5ierul tiparit la &u au in ,;;* si este la pagina *,=#>anexa -? 'ceasta cantare a $ost co3pusa de !rotopsaltul 0oan 63eu si prelucrata de el dupa 3ai 3ulti autori in anul ,;<+# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia este una (i antina#Cartea este de culoare 3ov# 03nul 5eruvic este cantecul S$intilor 0ngeri cantat la $iecare S$anta "iturg5ie# 'ceasta cantare este in glasul 1# Alasul al 42lea in tactul papadic este plagalul glasului 0 si se 3ai nu3este /ipodorian# 0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe !a,si $ace se3icadenta pe treapta a 042a Fe>la?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 002a !a>re?,iar per$ecte si $inale pe treapta a 002a !a>re? respectiv pe treapta a 0002a %i>sol?#

,#7#Tiparitura ro3aneasca nr#< >'xion?

'ceasta cantare se canta in cadrul S$intei "iturg5ii pentru a o prea3ari pe !reas$anta )ascatoare de %u3ne eu si pururea Fecioara Maria#

-7

Cantarea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier tiparit la &u au in anul ,;;* si este co3pus de !rotopsaltul 0oan 63eu#>anexa 7? 'cesta cantare este in glasul 1# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina#Cartea are copertile de culoare 3ov# Alasul al 42lea in tactul sti5iraric este plagalul glasului 0 si se nu3este /ipodorian# 0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe !a,si $ace se3icadenta pe treapta a 042a Fe>la?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 002a !a>re?,iar i3per$ecta si $inala pe treapta a 002a !a>8e? respectiv pe treapta a 0002a %i>sol?#

*#Tipriturile !rotopsaltului E3anuil 63eu#

,#,#Tiparitura ro3aneasca nr#*, >Usile !ocaintii?

'ceasta cantare se canta in !ostul Mare la Utrenie dupa citirea S$intei Evang5eliei#Cantarea se a$la in Utrenier si "iturg5ier tiparit la &u au in anul ,;;*#'ceasta cantare este co3pusa de T5eodor Focae$s si traduse de !rotopsaltul E3anuil 63eu#>anexa 1? Cantarea este in glasul *# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina#Cartea are copertile de culoare 3ov# Alasul al 002lea in tactul ir3ologic este plagalul glasului al 402lea si se 3ai nu3este "idian#Alasul al 002lea intre(uintea a scara cro3atica proprie,avand (a a in %i si cateodata in 4u si )i si $ace cadenta inper$ecta pe %i si per$ecte pe 4u si $inale pe %i#

,#*#Tiparitura ro3aneasca nr#** >Condacul )ascatoarei de %u3ne eu?

'ceasta cantarea este intru cinstea Maicii %o3nului si este cuprinsa in cartea Utrenier si "iturg5ier tiparita in ,;;* la &u au# Cantarea aceasta este co3pusa de !rotopsaltul E3anuil 63eu in glasul ; si este la pagina ==#>anexa :? Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina#Cartea are copertile de culoare 3ov# Alasul al 40002lea sti5iraric este plagalul glasului al 042lea si se 3ai nu3este /ipo3ilesian#0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe )i si $ace se3icadenta pe treapta a 42a %i >sol?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 0002a 4u>3i?,iar per$ecta si $inala pe treapta a 02a )i>do?# -1

,#-#Tiparitura ro3aneasca nr#*- >'xion?

'ceasta cantare se canta in cadrul S$intei "iturg5ii pentru a o prea3ari pe !reas$anta )ascatoare de %u3ne eu si pururea Fecioara Maria# Cantarea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier tiparit la &u au in anul ,;;* si este co3pus de !rotopsaltul E3anuil 63eu si se gaseste la pagina *-+#>anexa =? 'cesta cantare este in glasul 1# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina#Cartea are copertile de culoare 3ov# Alasul al 42lea in tactul sti5iraric este plagalul glasului 0 si se nu3este /ipodorian# 0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe !a,si $ace se3icadenta pe treapta a 042a Fe>la?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 002a !a>re?,iar i3per$ecta si $inala pe treapta a 002a !a>8e? respectiv pe treapta a 0002a %i>sol?#

,#7#tiparitura ro3aneasca nr#*7 >Slava la sti5oavna din Miercurea !ati3ilor?

'ceasta cantare se canta in Sapta3ana Mare a !ati3ilor Mantuitorului 0isus /ristos in iua de 3iercuri cand o $e3eie i2a sters picioarele cu parul capului ei# 'ceasta cantare este co3pusa de !rotopsaltul E3anuil 63eu si este in glasul ;#Ea se gaseste in cartea Utrenier si "iturg5ier editat la &u au in ,;;* si se a$la la pagina -,*#>anexa ;?'cesta cantare a $ost prelucrata dupa 3ai 3ulti autori dupa cel 3ai usor 3etod# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia este una (i antina#Cartea are copertile a3ndoua de culoare 3ov# Alasul al 40002lea sti5iraric este plagalul glasului al 042lea si se 3ai nu3este /ipo3ilesian#0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe )i si $ace se3icadenta pe treapta a 42a %i >sol?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 0002a 4u>3i?,iar per$ecta si $inala pe treapta a 02a )i>do?#

-#Tipriturile !rotopsaltului Manolac5e /ristea

,#,#Tiparitura ro3aneasca nr ,7 >%oxologie?
@n practica cretin ortodox, %oxologia >gr# efgfhf^i\ 2 a aduce slav d 3rire lui %u3ne eu? sau slavoslovia >sl# slavosloviti 2 a slvi, a prea3ri pe %u3ne eu? se re$er la un vers scurt sau i3n de laud adresate lui %u3ne eu# %oxologia este continuarea practicii iudaice pre2cretine din sinagogi de aducere de laude lui %u3ne eu# -:

'ceasta cantare se canta in cadrul sluG(ei Utreniei si este co3pusa de !rotopsaltul Manolac5e /ristea in glasul ;#>anexa <? Ea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier editat la &u au in ,;;*#'re copertile 3ov# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina# %oxologia este tradusa din greceste pe cand era !rotopsalt la Catedrala din /usi# Alasul al 40002lea sti5iraric este plagalul glasului al 042lea si se 3ai nu3este /ipo3ilesian#0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe )i si $ace se3icadenta pe treapta a 42a %i >sol?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 0002a 4u>3i?,iar per$ecta si $inala pe treapta a 02a )i>do?#

,#*#Tiparitura ro3aneasca nr#,: >%oxologie?

@n practica cretin ortodox, %oxologia >gr# efgfhf^i\ 2 a aduce slav d 3rire lui %u3ne eu? sau slavoslovia >sl# slavosloviti 2 a slvi, a prea3ri pe %u3ne eu? se re$er la un vers scurt sau i3n de laud adresate lui %u3ne eu# %oxologia este continuarea practicii iudaice pre2cretine din sinagogi de aducere de laude lui %u3ne eu# 'ceasta cantare se canta in cadrul sluG(ei Utreniei si este co3pusa de !rotopsaltul Manolac5e /ristea in glasul = proto2varis#>anexa ,+? Ea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier editat la &u au in ,;;*#'re copertile 3ov# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina# %oxologia este tradusa din greceste in anul ,;:; pe cand era !rotopsalt la Catedrala din /usi# Alasul 400 in tactul ir3ologic este plagalul glasului 000 si se 3ai nu3este /ipo$rigian# 0ntre(uintea a $or3a diatonica,avand tonica in 6O de Gos,$or3a nu3ita si 4aris sau !roto24aris# O parte din cadentele acestei $or3e sunt i3pru3utate din glasurile diatonice 0 si 4,carora li se pot ice si glasuri !roto24arise# 'ste$el,gasi3 cadente i3per$ecte pe Aa si %ijintalnite si la glasurile 0 si 4jprecu3 si 6o de susDcadente per$ecte se $ac in !ajca la glasul 0jsi in 6o de Gos,iar cadentele $inale in 6o de Gos#

,#-#Tiprituri ro39neti nr#,= >'xion?

kCuvine2se cu adevratk >.n greacC lgmfn opqin, 'xion Estin, .n slavonC rstuavws Ttux, %ostaino iest? este o sti5ir alctuit .n cinstea )sctoarei2de2%u3ne eu >(ogorodicin sau t5eotoNion?, care se c9nt la S$9nta "iturg5ie sluGit .n &iserica Ortodox i .n cele Areco2Catolice# ' doua Gu3tate a c9ntrii, .ncep9nd cu cuvintele k!e cea 3ai cinstit dec9t 5eruvi3ii###k este partea cea 3ai vec5e a i3nului i este un ir3os atri(uit S$9ntului Cos3a Melodul >M ==-?# 0ntroducerea, kCuvine2 -=

sed4rednic este cu adevrat###k a $ost, dup predanie, descoperit de 'r5ang5elul Aavriil unui 3ona5 din Muntele 't5os# 'xion Estin este, de ase3enea, i nu3ele unei icoane a Maicii %o3nului .n $aa creia, potrivit tradiiei, a $ost descoperit i3nul# 'ceasta cantare se canta in cadrul sluG(ei Utreniei si este co3pusa de !rotopsaltul Manolac5e /ristea in glasul ;#>anexa ,,? Ea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier editat la &u au in ,;;*#'re copertile 3ov# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina# %oxologia este tradusa din greceste in anul ,;:1 pe cand era !rotopsalt la Catedrala din /usi# Alasul al 40002lea sti5iraric este plagalul glasului al 042lea si se 3ai nu3este /ipo3ilesian#0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe )i si $ace se3icadenta pe treapta a 42a %i >sol?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 0002a 4u>3i?,iar per$ecta si $inala pe treapta a 02a )i>do?#

7#Tipriturile !rotopsaltului )ectarie 4la5ul#

,#,#Tiparitura ro3aneasca nr#*>Cati in /ristos?
"a )asterea %o3nului, la &ote ul %o3nului, in Sa3(ata lui "a ar si in Marea Sa3(ata, in ti3pul Sapta3anii "u3inate si in iua !ogorarii S$antului %u5, i3nul S$inte %u3ne eule este inlocuit de kCati in /ristos v2ati (ote at, in /ristos v2ati si23(racat# 'liluia#I Motivul acestei inlocuiri provine din vec5i3e, cand cate5u3enii erau adusi in (iserica pentru a pri3i Taina S$antului &ote , cu precadere la aceste 3ari sar(atori# 'ceasta cantare se canta in cadrul sluG(ei S$intei "iturg5ii si la Taina S$antului &ote iar ea este co3pusa de !rotopsaltul )ectarie 4la5ul $iind in glasul ,#>anexa ,*? Ea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier editat la &u au in ,;;*#'re copertile 3ov# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina# Alasul 0 in tactul ir3ologic este plagalul glasului al 42lea si se nu3este %orian# 0ntre(uintea a scara diatonica,pe care o cunoaste3,dar incepe de la !a# 0n tactul ir3ologic,gasi3 cadente i3per$ecte in %iDper$ecte si $inale in !a#

,#*#Tiparitura ro3aneasca nr#7 >'xion?

kCuvine2se cu adevratk >.n greacC lgmfn opqin, 'xion Estin, .n slavonC rstuavws Ttux, %ostaino iest? este o sti5ir alctuit .n cinstea )sctoarei2de2%u3ne eu >(ogorodicin sau t5eotoNion?, care se c9nt la S$9nta "iturg5ie sluGit .n &iserica Ortodox i .n cele Areco2Catolice# ' doua Gu3tate a c9ntrii, .ncep9nd cu cuvintele k!e cea 3ai cinstit dec9t 5eruvi3ii###k este partea cea 3ai vec5e a i3nului i este un ir3os atri(uit S$9ntului Cos3a Melodul >M ==-?# 0ntroducerea, kCuvine2 -;

sed4rednic este cu adevrat###k a $ost, dup predanie, descoperit de 'r5ang5elul Aavriil unui 3ona5 din Muntele 't5os# 'xion Estin este, de ase3enea, i nu3ele unei icoane a Maicii %o3nului .n $aa creia, potrivit tradiiei, a $ost descoperit i3nul# 'ceasta cantare se canta in cadrul sluG(ei S$intei "iturg5ii si este co3pusa de !rotopsaltul )ectarie 4la5ul $iind in glasul ,#>anexa ,-? Ea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier editat la &u au in ,;;*#'re copertile 3ov# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina# Alasul 0 in tactul sti5iraric este plagalul glasului al 42lea si se nu3este %orian# 0ntre(uintea a scara diatonica,pe care o cunoaste3,dar incepe de la !a# 0n tactul sti5iraric,gasi3 cadente i3per$ecte in Aa si !aDper$ecte si $inale in !a#

,#-#Tiparitura ro3aneasca nr#1 >FinoniN?

'ceast c9ntare .nsoete cele(rarea eu5aristic, este sole3n i poate $i co3parat cu alte dou c9ntri i3portante ale "iturg5ieiC trisag5ionul i 5eruvicul# @n li3(a greac i3nul @3prtaniei se nu3ete NoinoniNon, .n li3(a slavon2 pric5asteniI iar .n li3(a ro39n .l gsi3 .n a3(ele $or3e c5inonicI i priceasI# 'ceasta cantare se canta in cadrul sluG(ei S$intei "iturg5ii si este co3pusa de !rotopsaltul )ectarie 4la5ul $iind in glasul ,# Ea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier editat la &u au in ,;;*#'re copertile 3ov#>anexa ,7? Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina# Alasul 4 in tactul sti5iraric este plagalul glasului 0 si se nu3este /ipodorian# 0ntre(uintea a scara diatonica,pe care o cunoaste3,dar incepe de la !a# 0n tactul sti5iraric,se3icadente in FeDi3per$ecte si per$ecte pe !a si $inale pe %i#

,#7#Tiparitura ro3aneasca nr#: >Condacul 'catistului?

%up cu3 se tie, acest i3n este c9ntat .n (iserici .n s93(ta Spt39nii a 42a a !ostului Mare# Sinaxarul din S93(ta a 42a a !ostului Mare atri(uie originea sr(torii 'catistului eli(errii 3iraculoase a Constantinopolului de atacul conGugat al persanilor i avarilor pe = august :*:# Cele dou cele(rri speciale ale Spt39nii a 42a din !ostul Mare de volt, aadar, dou recapitulri distincte ale istoriei 39ntuiriiC pri3a .n planul pocinei, cea de2a doua .n cel al .ntruprii# 'ceasta cantare este tradusa de !rotopsaltul )ectarie 4la5ul dupa originalul lui !etru &ereNetis in glasul ;#>anexa ,1? Ea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier editat la &u au in ,;;*#'re copertile 3ov# Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina# -<

Alasul

al

40002lea

sti5iraric

este

plagalul

glasului

al

042lea

si

se

3ai

nu3este

/ipo3ilesian#0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe )i si $ace se3icadenta pe treapta a 42a %i >sol?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 0002a 4u>3i?,iar per$ecta si $inala pe treapta a 02a )i>do?#

,#1#Tiparitura ro3aneasca nr#=>&ratele !arintesti?

'ceasta cantare se canta atunci cand se o$icia a sluG(a tunderii in 3ona5is3# 'ceasta cantare este tradusa de !rotopsaltul )ectarie 4la5ul in glasul 1#Ea se gaseste in Utrenier si "iturg5ier editat la &u au in ,;;*#'re copertile 3ov#>anexa ,:? Textul este in li3(a ro3ana iar notatia 3u icala este una (i antina# Alasul al 42lea in tactul sti5iraric este plagalul glasului 0 si se nu3este /ipodorian# 0ntre(uintea a scara diatonica 3aGora,avand ca nota $unda3entala pe !a,si $ace se3icadenta pe treapta a 042a Fe>la?,cadenta i3per$ecta pe treapta a 002a !a>re?,iar i3per$ecta si $inala pe treapta a 002a !a>8e? respectiv pe treapta a 0002a %i>sol?#

'nexa capitolului 000

7+

'nexa ,

'nexa *#, 7,

7*

'nexa *#*

7-

'nexa -#,

77

'nexa -#*

71

'nexa 7

'nexa capitolului 04
7:

'nexa ,

'nexa * 7=

'nexa *#, 7;

'nexa 7<

'nexa -#, 1+

'nexa 7 1,

'nexa 7#, 1*

'nexa 1 1-

'nexa 1#, 17

'nexa 1#* 11

'nexa : 1:

'nexa = 1=

'nexa =#, 1;

'nexa ; 1<

'nexa ;#, :+

'nexa ;#* :,

'nexa ;#:*

'nexa < :-

'nexa <#, :7

'nexa <#* :1

'nexa <#::

'nexa ,+ :=

'nexa ,+#, :;

'nexa ,+#* :<

'nexa ,+#=+

'nexa ,, =,

'nexa ,* =*

'nexa ,=-

'nexa ,-#, =7

'nexa ,7 =1

'nexa ,7#, =:

'nexa ,1 ==

'nexa ,1#, =;

'nexa ,1#* =<

'nexa ,: ;+

'nexa ,:#, ;,

Conclu ii
;*

'st i 3u ica (i antin este pre ent doar .n serviciul liturgic din (isericile ortodoxe, .nt9lnit su( nu3ele de psaltic# %ei unele (iserici ortodoxe autoce$ale, cu3 ar $i &iserica Ortodox 8us, nu 3ai $olosesc acest gen de 3u ic, $iind .nlocuit cu 3u ica coral speci$ic lu3ii occidentale, .n ur3a re$or3ei arului !etru cel Mare, psaltica r39ne un si3(ol viu al strlucirii teo$orice >ter3en care dese3nea arta (i antin ca $iind o art ecle iastic care .ncearc s expri3e o $ru3usee transcedental, %u3ne eiasc, original i unic? a artei (i antine ortodoxe# Mu ica psaltic (i antin este prin esen o 3u ic exclusiv o3o$on i 3elodic >exclude ar3onia sau c9ntarea pe 3ai 3ulte voci?# Eti3ologic, cuv9ntul 3u ic este de origine grecesc, lu9ndu2 i nu3ele de la 3use >ter3en care 3ai t9r iu are un .neles 3ai larg dese3n9nd .n general inspira ia .n arta creatoare?, iar eia Euterpe era protectoarea Mu ica este $olosit de cretini .nc de ti3puriu, c5iar din ti3pul M9ntuitorului, evang5elistul Matei .ncredin9ndu2ne c la Cina cea de Tain s2au c9ntat !sal3i 3u icii la grecii cei vec5i# %ease3enea, 3rturii i3portante despre c9ntarea o3o$on ni se trans3it de la S$9ntul 0gnatie !urttorul de %u3ne eu >`,+=?, episcopul 'ntio5iei, cruia i s2a descoperit .n vedenie c9ntarea anti$onic, art9ndui2se cetele .ngereti care ludau S$9nta Trei3e anti$onic# S$# E$re3 Sirul, supranu3it i aluta %u5ului S$9nt ne2a lsat aproape o 3ie de laude i i3ne scrise pe glasuri e5urii i podo(ii# Tot S$# 0oan Aur de 'ur aduce .n Constantinopol c9ntrile i i3nogra$ia din (iserica 'ntio5iei, cu care poporul credincios s2a putut apar .3potriva ere iilor ariene# S$# 8o3an Melodul, un sirian care a trit la Constantinopole, ne2a lsat o 3ie de laude, adevarte co3ori, i tot despre el se spune c ar $i autorul (inecunoscutului 'catist al Maicii %o3nului# 'st$el, .n 3u ica (i antin, care .ncet .ncet prinde contur, $iind un sincretis3 al vec5ilor 3oduri antice 3u icale ale popoarelor 3otenitoare a culturii elenistice >sau cel puin .n s$era de in$luen elenistico2(i antin?, apare o notaie proprie i un siste3 de scriere original, $ind pri3ul de acest $el din lu3e# @n Constantinopol, centru cultural puternic i ini3a &i anului >i pute3 a$ir3a c c5iar a .ntregului cretinis3?, arta capt o direcie ascendent care .ncearc s duc o3ul spre %u3ne eu# @n plan 3u ical apar dou 3ari coli de psaltic5ieC coala ag5iopolit, renu3it pentru 3iestria punerii c9ntrilor dup podo(ii >c9ntri 3odel? i coala constantinopolitan, nscut .n Mnstirea Studion, renu3it pentru ad9nci3ea du5ovniceasc a $ra elor care tre(uiau c9ntate# )otaia ti3purie a 3u icii psaltice (i antine era $oarte co3plicat, datorit existenei unui 3are nu3r de se3ne care ast i sunt necunoscute# @ncep9nd cu perioada cucu elian aceste se3ne sunt concreti ate teoretic, dar tot r39ne un nu3r 3are de interpretri 3u icale personale care di$er de la psalt la psalt# ;-

Odat cu re$or3a 5risantic se3nele 3u icale psaltice se reduc ca nu3r i li se sta(ilesc o lucrare practic propriu2 is, iar notaia r39ne cea cucu elian# 'ceste se3ne se nu3esc neu3e i di$er $oarte 3ult de notaia occidental >care este pe portativ? deoarece se3nul nu arat nota propriu2 is pe care psaltul tre(uie s o execute, ci ea tre(uie dedus din po iia pe care o au celelalte se3ne >ca un $el de nu3rare?,pe c9nd .n 3u ica occidental ti3 exact nota pe care o c9nt3# !saltica are opt glasuri sau e5uri, $iecare cu o tonic i scar >ga3? proprie, iar ga3a se scrie ast$elC )0 !' 4U A' %0 FE 6O )0 corespondent .n 3u ica liniar cu %O 8E M0 F' SO" "' S0 %O#Cantarea psaltica are o notatie proprie#Exe3pluCison, oligon,apostro$,petasti,c5endi3e,ison,clas3a,apli,dipli,tripli si alte co3(inatii ale lor# 0nteresant este c .n serviciul de cult din &iseric 3u ica (i antin se c9nt $r instru3ente, acestea $iind $olosite doar la curtea .3paratului sau la (anc5ete# 'devrata e3(le3 a artei (i antine, 3u ica psaltic este dupa prerea unora 3u ica care gsete calea cea 3ai rapid ctre su$letul celui care o ascult sau c9nt, deoarece este o 3u ic care expri3 o $ru3usee cereasc, 5ristologic i o $ru3usee a unui i3periu care nu a apus, ci care continu s triasc prin $ru3useea artei sale c5iar i dup at9t de 3ult ti3p de la pr(uirea sa# Mu ica (i antin este socotit de $iloso$i kgura du5ului s$9ntk# O pro(le3a de 3are inse3natate, nere olvata pana asta i, pentru (isericile ortodoxe de alta li3(a decat cea greaca este eventualitatea unei traduceri rit3ate a textului si 3elodiei i3nurilor# Cata usurinta ar re ulta dintr2o ast$el de reali are atat pentru cantareti, cat si pentru edi$icarea credinciosilor nu este greu de inteles# '$ara de i3nurile starilor din !ro5odul %o3nului, nu s2a putut $ace ni3ic 3ai 3ult in aceasta directie# )egresit, o ast$el de lucrare se in$atisea a covarsitoare atat prin di3ensiunile si proportiile 3aterialului, cat si prin insusirile ce se cer de la cei ce ar intreprinde2o# Totusi, ea a $ost incercata in a doua Gu3atate a veacului trecut de catre $ostul episcop de 'rges, A5enadie >Teposul?# Su( titlul de k'l(ina 3u icalabb, el s2a silit sa traduca in 3etru sila(ic o 3are parte din proso3ii sau podo(ii# Metoda $iind insa gresita, n2a dus la nici un re ultat practic# !astrand intoc3ai notatia originalului grecesc, el se silea sa adapte e la ea textul ro39nesc# 0n c5ipul acesta, a $ost constrans la 3odi$icarea textului din cartile de ritual si c5iar la introducerea de expresii noi#

;7

&i(liogra$ie
'3edTe AastouT, 45.ncienne )usi6ue Byzantine et sa *otation, !aris, ,<+=, p# , 'lina2Mi5aela !ricop, Contri(uii la istoricul Episcopiei /uilor, Editura S$era, &9rlad, *++=, p# -7# Costin Clit, Condiiile .n$iinrii Episcopiei de /ui i Gurisdicia sa p9n la ,;,* .n Cronica Episcopiei /uilor, anul 00, ,<<:, p# -<-# Cronica Episcopiei /uilor, vol# 4#, ,<<<, /ui, p# -+ 2 -*# %ionisie 0# Uditeanu, Episcopia /uilor >0nscripii i .nse3nri?, ,<-;, p#:D %i3itrie Cuclin, 4e role du chant Gregorien dans le passe "us6u5a nos "ours et du chant Byzantin, dans l5avenir, .n HStudi &i antini e neoelleniciI >'tti del Congresso 0nterna ionale di Studi &i antini, 8o3a *+ 2*: septe3(rie ,<-:?, 8o3a, ,<7+, p# 7=7 B 7;+# Egon Selles , . history of Byzantine )usic and 3ymnography >second edition?, Ox$ord, ,<:,, p# , >0ntroducere?# Fericitul 'ugustin, Confesiuni, c# 0O, cap# O00 i 8aina !aliNarova24erdeil, 4a musi6ue izantine chez les ulgares et les russes >du 0O2e au O042e siecle?, C5open5ague, ,<1-, p# *,# Aeorge &rea ul, 9agini din istoria muzicii rom+neti, &ucureti, ,<::, p# ;=2;; >ediie .ngriGit i pre$aat de 4asile To3escu?# A5# Cio(anu, )uzica isericeasc la rom+ni, .n H&iserica Ortodox 8o39nI, an OC >,<=*?, nr# ,2*, p# ,:*# Arigore !aniru, *otaia i ehurile muzicii izantine, &ucureti, ,<=,, p# ,+# (storia Bisericii 8om+ne >3anual pentru 0nstitutele teologice?, vol# ,, &ucureti, ,<1=, p# 7-27:D Y# S# TillEard, 3and oo> of the midle Byzantine musical notation, Copen5aga, ,<-1, p# ,72,<# Farl Fru3(ac5er, Geschichte der Bizantinische 4iteratur, ediia a 002a, MUnc5en, ,;<=# ;1

"aureniu C5iriac, @nceputurile Mitropoliei Moldovei, .n Elanul, nr# :+, $e(ruarie *++=, p# 1# Melc5isedec Kte$nescu, Cronica /uilor i a Episcopiei cu ase3enea nu3ire, p# <+ B <,D Mircea !curariu, 0storia &isericii Ortodoxe 8o39ne, C5iinu, Editura Ktiina, ,<<-, p# **7# )# 0orga, 0storia &isericii ro39neti i a vieii religioase a ro39nilor, vol# 0, ediia a 002a, &ucureti, ,<*;, p# *7+# !r# 0# %# !etrescu, 4es idiomeles et le Canon de l5<ffice de *o=l, !aris, ,<-*, p# -<# !r# 0# %# !etrescu, .n ?tudes de 9aleographie muzicale yzantine, &ucureti, ,<:=# !r# !ro$# !etre 4intilescu , $espre poezia imnografic i muzica isericeasc, &ucureti, ,<-=, p# ,-* #u# !# !# !anaitescu, (ntroducere la istoria culturii rom+neti, &ucureti, ,<:<, p# <:2 ,,7# Kte$an 'lexe, 7f. *iceta de 8emesiana i ecumenicitatea din secolele ('0' >te de doctorat?, &ucureti, ,<:<, p# 1:21=D ,+,2,+;# Teodor Si3edrea, @ilotei )onahul de la Cozia0 imnograf rom+n, .n HMitropolia OltenieiI, an 40 >,<17?, nr#,2-, p# *+2-1D 72:, p# ,==2,<+# 4asile !9rvan, Getica, Editura HMeridianeI, &ucureti, ,<;*, p# 7-#

;: