Teologia Istoriei - Formarea Neamului Romnesc de pr. Mihai-Andrei Aldea , foaienationala.

ro

Mai multi autori s-au ocupat de-a lungul timpului de ceea ce s-ar putea numi teologia istoriei (1). Dar, cu toate ca unul dintre ei si-a denumit chiar asa opera (2), n realitate nu a existat o ncercare adevarata de ela orare a unei teorii a !eologiei "storiei. # asemenea ela orare cere n primul rand cunoasterea si trairea $ de cate ori nu se uita acest aspect $ %evelatiei, asa cum ea se gaseste doar n #rtodoxie. Desigur, nu este acesta locul umplerii acestui gol, nici su semnatul cel care ar putea reali&a o astfel de opera grandioasa. Dar unele repere tot tre uie trasate, macar pentru a evita exprimari de genul ' (omul este singura fiinta istorica) (*). +hiar daca unii sunt de alta parere, ,fanta ,criptura este o carte istorica. -a chiar, daca ntelegem "storia n sensul ei originar, de ceea ce merita retinut, este +artea "storica prin excelenta, arhetip pentru orice alte reali&ari n domeniu, paradigma a soluta. Acest lucru se poate verifica relativ usor, prin cercetarea literaturii patristice si mai ales a celei din perioada apostolica. ,e va putea astfel constata ca toate scrierile ce au ca su iect evenimente mai noi sau mai vechi sunt reali&ate cu mare gri.a n acelasi duh n care traieste si ,criptura. De aceea, orice ncercare de studiu n domeniul !eologiei "storiei tre uie sa ai a la a&a exemplul i lic. Asa cum s-a preci&at de.a, n scurtul studiu introductiv al pre&entei lucrari nu se pot selecta decat unele repere ale !eologiei "storice. /ste totusi un avanta. fata de situatia unui vid total. 0rimul element ce tre uie retinut este cel al realitatii cadrului istoric Dumne&eire-creatie. 1ntreaga "storie este a&ata pe interactiunea dintre activitatea din interiorul lumii create si legile si interventiile divine. 2egile sunt cele prin care este ordonata lumea de +el ce este Dumne&eul ordinii3 unele dintre ele pot fi ncalcate, n special de fiintele extraordinare care sunt ngerii si oamenii, dar nu fara consecinte inevita ile, preva&ute de alte legi. "nterventiile dumne&eiesti nu sunt n principiu o ligatorii, caci Dumne&eu nu este conditionat de nimic. Dar n practica ele sunt inevita ile, deoarece Dumne&eu nu a creat lumea spre a o a andona, ci spre a avea cu ea o relatie deose ita, numita de o icei proniere. ,tudierea !eologiei "storiei nseamna tocmai studierea pronierii si a legilor pe care se a&ea&a existenta lumii. "mportanta unor astfel de studii nu este de loc mica, atat din punct de vedere apologetic dar si dogmatic, moral etc.

Am putea da ca exemplu textul ( Atunci a &is Dumne&eu catre Avraam' 4 ,a sti ine ca urmasii tai vor pri egi n pamant strain, unde vor fi ro iti si apasati patru sute de ani3 dar pe neamul acela, caruia ei vor fi ro i, l voi .udeca /u si dupa aceea ei vor iesi sa vina aici, cu avere multa 5...6 /i nsa se vor ntoarce aici, n al patrulea veac de oameni, caci nu s-a umplut nca masura nelegiuirilor Amoreilor.7 ( (8ac. 19.1*-1:).Avem aici prestiinta dumne&eiasca, ce interesea&a n mod deose it atat Dogmatica si Apologetica $ chiar si Morala $ dar si, fireste, !eologia "storiei. Avem de asemenea exemplul relatiei speciale ntre un popor ca ntreg si ordinea morala a lumii. Avem exemplul pronierii si milei divine, atat fata de urmasii lui Avraam cat si fata de Amorei. si astfel de informatii deose it de importante pentru ntelegerea realitatii n care traim se gasesc peste tot n ,fanta ,criptura, multe fiind de.a explicate de catre ,fintii 0arinti3 lipseste aici nsa munca de sinte&a necesara adunarii textelor patristice din domeniu iar dincolo efortul special de selectie si sistemati&are al pasa.elor nca nevalorificate din unghiul !eologiei "storiei (ceea ce poate constitui un larg camp de lucru pentru /xegetica si 0atrologie). 0entru aceasta lucrare ne vom opri pe moment la o servarea existentei popoarelor ca entitati ine definite, cu responsa ilitate morala. Aceasta existenta se arata nu doar n pasa.ul citat mai sus, ci n ntreaga ,criptura, prin atitudinea lui Dumne&eu fata de poporul ales si fata de toate popoarele mentionate n "storia sfanta a mantuirii. /ste un lucru ce ne interesea&a n mod deose it, deoarece implica o noua atitudine fata de istoria ;eamului nostru. 0rivind "storia ;eamului din acest punct de vedere, reali&am adevarata importanta a unor aspecte altfel minimali&ate ori, din contra, maximi&ate. !rairea duhovniceasca a unor oameni sfinti, fie ei din popor sau nu, capata o noua semnificatie n lumina ,cripturii, fie si re&umandu-ne la dialogul dintre Dumne&eu si Avraam dinainte de distrugerea ,odomei si <omorei, sau la cererea lui 2ot de crutare a unei mici cetati n care se refugia&a (8ac.1=.1: ** si 1>.19-22). De asemenea, anumite o iceiuri ori traditii straine crestinismului, privite cu ngaduinta si chiar placere de unii istorici si de mai toti etnologii, apar altfel daca ne raportam la raspunderea pe care o are un ;eam ce se vrea crestin. ?n alt reper teologic ce tre uie o ligatoriu recuperat este cel al rostului, al motivatiei existentei unui popor. De vreme ce neamurile exista prin voia lui Dumne&eu si vor exista n veci $ Apocalipsa 21.2:3 22.2 $ este limpede ca aparitia fiecaruia corespunde unui sau unor teluri cunoscute de Dumne&eu si care, macar partial, pot fi detectate de !eologia "storiei. +unoasterea acestor teluri este a solut necesara pentru orice om care doreste sa si nteleaga rostul sau, dar si fiecarui neam care vrea sa si mplineasca menirea. Deose irile ntre rosturile pentru care a fost creat un popor si imaginea pe care acesta o are despre ele pot provoca greseli irepara ile si chiar distrugerea acelui popor. Alt aspect deseori uitat, nsa deose it de important mai ales su aspect practic, este cel al legaturii dintre oameni, mai ales considerati comunitar, si restul lumii create, chiar exclu&and pe ngeri. @edem astfel, n @echiul !estament, cum poporul evreu, departat de Dumne&eu, se desfata de ogatiile naturale ale +anaanului pentru ca dintr-o data, prin puterea lui Dumne&eu, sa fie lipsiti de aceste ogatii. 0ustiirile, ca si elsugul, nu sunt deci re&ultatul unor forte oar e, mecanice si indiferente, ci al legilor morale ce sta ilesc relatiile n triunghiul Dumne&eire $ oameni $ restul creatiei. !ot aici tre uie su liniat si acel aspect al vietii nationale care este din pacate uitat de multi asa-&isi patrioti' desi ereditatea contea&a, nu ea este factorul primordial n sta ilirea apartenentei nationale. (Dumne&eu a facut dintr-un sange tot neamul omenesc) ( 8.A. A.2: ), iar urmasii lui Avraam sunt cei care fac faptele lui Avraam si au aceeasi credinta cu el ("oan =.*>3%om. 2.2=-2>, B.11-12 etc.). ,e poate o serva de aici $ ca si din studiile stiintifice existente (B) $ ca factorul determinant din punct de vedere national este cel spiritual si nu cel iologic. Formarea Romnilor- Generalitati Aparitia ;eamului %omCnesc nu a fost un eveniment ntamplator. /a nu a nsemnat nici aparitia unui vas al maniei lui Dumne&eu, sau al unuia de rusine. Modul cu totul unic n care a aparut ;eamul %omanesc lamureste o parte din scopurile nalte pentru care Dumne&eu l-a chemat la existenta. Acest mod unic de nastere va fi descris n paginile care urmea&a, si se va ncerca, n final, gasirea rosturilor existentei ;eamului %omanesc. "mportanta ntelegerii felului n care s-a format ;eamul %omanesc se vede clar din randurile de mai sus. A ntelege pentru ce exista poporul de care prin voia lui Dumne&eu aparti nseamna a-ti clarifica o mare parte din rostul existentei tale individuale. !ainele nedeslusite ale sufletului $ tul urari, nemultumiri, chemari ascunse etc. $ au de multe ori la origine prapastia dintre fiinta ;eamului si ceea ce se pretinde ca ar fi ea. 1ntr-adevar, cum ar putea presupune cineva ca Dumne&eu, facandu-te sa apari ntr-un anume popor, &amislit cu anume scop, nu te-ar si dota ntr-un mod mai special, astfel ncat sa poti lucra si tu pentru mplinirea celor une n poporul tauD # astfel de idee este evident a surda. ,e poate afirma aici, fara du iu, ca multe din greselile facute de ;eamul nostru, mai ales n ultimele secole, se datorea&a distantei gigantice dintre realitate si teoriile pseudo-istorice propagate de felurite institutii si persoane. !ot

din cau&a acestei ruperi de realitate a aparut si fenomenul de nstrainare fata de ;eam pe care l putem constata, tot mai amplificat, de mai multe generatii. Autorii initiali ai teoriilor false sus amintite nu sunt, asa cum s-ar putea crede, inocenti savanti de una credinta dar lipsiti de informatii, nici teoriile simple erori. %eali&area primelor teorii false a fost un act constient, voit, avand scopuri precise. ,e poate vedea acest lucru cercetand i&vorul lor. 1n ca&ul autorilor pro-ungari acest lucru se vede cu claritate, motiv pentru care ele au putut fi mai usor evitate3 totusi nu s-a putut evita de fiecare data cand li s-a raspuns caderea n anumite exagerari. # po&itie mai speciala o ocupa nsa (scoala Ardeleana). "&voarele ei se afla la @atican. De aceea falsurile constatate aici capata o semnificatie speciala. ;e referim n special la po&itia unica n "mperiul %oman pe care, dupa afirmatiile ntemeietorilor (scolii Ardelene), o ocupa Dacia (1) . /a apare ca singura provincie n care a avut loc exterminarea populatiei autohtone si totodata ca singura n care s-au coloni&at numai cetateni ai %omei. Daca veneau din alta sursa aceste afirmatii puteau parea simple erori. Dar ele au ca i&vor @aticanul, depo&itarul unor informatii clare n acest domeniu. +olumna !raiana, document n imagini , atesta supravietuirea populatiei dacice, fiind astfel cel mai evident document (2). Dar si fara aceasta i lioteca @aticanului putea furni&a informatiile o iective necesare. +orespondenta dintre tarul roman "onita Asan si @atican (*) atesta cunoasterea de catre acesta din urma a originii unice a romanilor, indiferent ca ei erau n Dacia, Macedonia sau alte foste provincii romane. De aceea nu se putea n nici un ca& lansa ipote&a, a surda stiintific din toate punctele de vedere, a exterminarii dacilor si coloni&arii cu locuitori ai %omei. Desigur, se pune ntre area ' ce scop a urmarit @aticanul prin lansarea acestui falsD De&radacinarea. #data separati de adevarata lor istorie, odata convinsi ca ei sunt, ereditar, fii ai %omei, romanii ar fi putut fi mult mai usor convertiti la romano-catolicism si pastrati su controlul %omei. De asemenea, prin divi&area reali&ata ntre romanii din Dacia si cei din alte provincii s-ar fi sla it puterea unui neam prea mare pentru a fi controlat. 0rimul scop a fost partial atins, al doilea n ntregime. "nitiatorii (scolii Ardelene) au facut astfel un rau imens, practic irepara il, ca dovada ca nu a putut fi ndreptat ulterior nici de istoricii mai realisti ai acestei (scoli) . ?n re&ultat similar l-au o tinut n sudul %omaniei $ luata n sensul sau real, v. Atl.* $ clericii si calugarii greci. Acestia au nascocit termenul de vlaho-elini, nemaintalnit pana atunci si au convins pe multi dintre romanii macedoneni, epiroti etc. ca ar fi de origine E greceascaF Astfel prelucrati romanii greci&ati au devenit cei mai mari dusmani ai natiei lor, cum se ntampla de altfel cu toti renegatii care nu revin la adevar (B). De aceea, privind lucrurile n singura perspectiva valida, cea ortodoxa, este evident ca regasirea adevarului privind formarea ;eamului %omanesc si redarea lui ;eamului sunt lucruri de o deose ita importanta. 8ara exagerare, de recapatarea constiintei adevaratei noastre origini depinde existenta noastra ca neam. Cadrul apariiei Neamului Romnesc Au fost lansate de-a lungul vremurilor o multime de ipote&e si teorii privind formarea romanilor. Dupa cei mai multi alogeni din sudul Dunarii romanii au aparut n teritoriile lor din nordul acestui fluviu. Dupa cei mai multi alogeni din mia&anoaptea Dunarii romanii ar fi sosit din sudul acesteia. Deoarece nu avem informatii despre oameni amfi ie n vechiul Danu ius, iar romanii sunt pre&enti din cele mai vechi timpuri si la nord si la sud de Dunare, o conclu&ie se impune' indiferent ce ar dori unii sau altii romanii nu au fost niciodata migratori si s-au format n toata aceasta &ona n care se afla si asta&i. ,ilviu Dragomir afirma ca romanii sunt urmasii traco-ilirilor romani&ati (9). Acelasi lucru este afirmat si de istorici ca ;icolae "orga (:) si !heodor +apidan (A). Dar istorici romani de prestigiu, ca de exemplu, Dinu si +onstantin <iurescu afirma o origine daco-romana a romanilor (=). "nformatiile pe care nsa le pre&inta chiar ei dovedesc la ilitatea acestei teorii. ;u se poate explica de ce n Dacia %omana, dintr-un amestec de daci, traci sudici, iliri si traco-iliri romani&ati s-au putut forma romani, iar n alte provincii cu aceeasi compo&itie etnica, nu (>). 8ara a intra n dispute ce nu fac o iectul pre&entei lucrari mentionam ca singura teorie ce se sustine stiintific este cea a formarii %omanilor din traco-ilirii romani&ati. +u o preci&are' romani&ati prin crestinism. ,e impune aici o lamurire mai larga. 2im a tracilor era pentru ei o lim a sfanta3 cultura lor era o cultura mistica, esoterica si aproape total orala. ,fintenia lim ii era pentru traci un element atat de important ncat nu renuntau la ea nici su presiunea civili&atiei grecesti, nici n urma ndelungatului stagiu militar roman. ,ingura putere care a reusit sa le schim e lim a a fost crestinismul. De aceea se poate afirma fara nici o ndoiala ca romani&area stramosilor nostri s-a reali&at prin crestinarea lor. si daca sintagma (poporul roman este singurul popor nascut crestin) e evident eronata $ crestini au fost de la aparitia lor ca popoare si spaniolii, portughe&ii, france&ii etc. $ n schim este profund adevarat faptul ca, pe cat stim, 0oporul %oman este singurul popor nascut n si prin -iserica. 1n aceasta forma, nasterea 0oporului %oman apare pentru prima oara la 0r. Dumitru ,taniloae (1G), iar actul de

nastere al ;eamului %omanesc l constituie textul din 8.A. 1:.= BG (11). 1n acesta se arata activitatea ,fantului Apostol 0avel n colonia romana 8ilipi, aflata n unul dintre cele mai puternice tinuturi tracice din Macedonia. ;eamul %omanesc a prins a se &amisli din astfel de puncte de vietuire crestineasca nfiintate de apostoli si ucenicii lor n spatiul traco-ilir. Momentul a fost acelasi mai pentru toti traco-ilirii, caci nca din acei ani minunati ai nceputului -iserici propovaduitorii au a.uns n ma.oritatea &onelor traco-ilire europene. ,fantul Apostol 0avel a predicat nu doar n Asia Mica, <recia, "talia sau #rientul Apropiat, ci si n Macedonia $ cum am mai aratat $ , !esalia si "liria, ,fantul Apostol Andrei a vestit /vanghelia si n Do rogea, +ampia %omana si sudul Moldovei si ?crainei de a&i, ,fantul Apostol !it a predicat si n Dalmatia s.a.m.d.(12). 0redica s-a facut peste tot n latina populara, cunoscuta atat evreilor din 0alestina $ de care apartinea ,f. Ap. Andrei $ cat si tuturor locuitorilor din orasele "mperiului %oman. 2atina era lim a filipenilor, si de ea s-a slu.it printre ei ,fantul 0avel, ca si de cetatenia sa romana. 1n "liria sau Dalmatia lim a internationala era de asemenea latina. De la nceputul secolului su dominatie romana Do rogea adoptase latina n administratie si viata pu lica, chiar daca elina era nca lim a (cultilor). De altfel influenta romana n Dacia se facuse de mult simtita 3 denarul roman $ ca sa dam un singur exemplu $ fusese adoptat si perfect copiat cand ntre Donaris si hotarele "mperiului erau nca cca. 2GG Hm. Mai mult, daca lim a greceasca avea, la fel cu celta sau germana, unii cunoscatori n &ona, ea, la fel cu celelalte lim i alogene, nu se ucura nsa de raspandirea deose ita a latinei, de statutul unanim acceptat al acesteia de (lingua franca). %evenind, tre uie sa su liniem alte doua aspecte ale acestor momente de nceput ale neamului. Astfel tre uie nteles faptul ca adoptarea crestinismului de catre iliro-traci nu a fost, oricat ne-ar fi placut sa fie asa, un fenomen rapid. /l a avut loc n timp ndelungat, printr-un proces complex de traire si vestire a /vangheliei. Astfel, n sec.l@-@, ,fantul ;iceta de %emesiana desfasura nca o misiune de crestinare a tracilor pagani, crestinare ce nsemna totodata si romani&area lor (1*). Dar, si acesta este al doilea aspect important, centrele protoromanesti ce existau de.a sau apareau, unite ntre ele prin fraternitatea si ierarhia crestina, aveau o sta ilitate deose it de mare. Mem rii lor nu mai erau iliro-tracii pagani dornici de lupte si aventuri, ci iliro-tracii crestinati si romani&ati, cetateni de nade.de ai "mperiului, oameni legati de pamantul pe care tre uiau sa-l sfinteasca prin viata lor. ,-a derivat din (pagus) cuvantul (pagan), si s-a dedus gresit ca viata crestina a patruns n mediul rural foarte greu si foarte tar&iu. +a si n mediul rural a patruns greu crestinismul este adevarat. Dar se uita atat faptul ca diferenta dintre oras si sat nu era pe atunci chiar asa de mare $ exceptand cele cateva orase E de exceptie $ cat si ca mai exista un termen pentru localitatile rurale ' (fossatum) F #ri tocmai din acest cuvant ce desemna satele ntarite (1B) sunt originari termenii ce definesc n lim a romana ase&area rurala si mem rii ei ' (sat) si respectiv (satean)F /xplicatia este una singura, conforma cu toate dove&ile arheologice, istorice si lingvistice cunoscute ' opo&itia fiintiala ntre satele ntarite ale sedentarilor protoromani crestini, aparatori sau nostalgici ai "mperiului, si pagusurile paganilor migratori, localitati nentarite, ridicate pentru un timp si nu pentru totdeauna. Avem astfel, pastrata n lim a nationala cea mai autentica, imaginea comunitatilor sta ile protoromane. ,ta ilitatea lor, re&istenta lor n fata migratiilor, s-au datorat -isericii si puterii dumne&eiesti ce lucra prin aceasta. De altfel n lim a romana exista o serie de aspecte unice aparute n urma acestei situatii. 0arintele 0etroniu de la Athos dadea ca exemplu numele cele mai raspandite date de rusi, greci si romani 8ecioarei Maria. Astfel, n vreme ce primii o numesc n general -ogorodita, ;ascatoare de Dumne&eu, iar grecii 0anaghia, 0rea ,fanta, romanii folosesc numele de Maica Domnului, care include n el si fecioria si calitatea de mama a lui Dumne&eu, precum si $ tre uie adaugat $ adevarata nfatisare a puterii si sfinteniei 0reacuratei. Acest nume este o sinte&a milenara a constiintei ortodoxe despre cea care s-a nvrednicit a naste pe Dumne&eu ntrupat . 2a aceeasi conclu&ie conduce si termenul de (nevointa) folosit pentru ostenelile mantuitoare ale vietii calugaresti, n comparatie cu sportivul (asHisis), tipic spatiului elenistic marcat de psihologia veche, ante-crestina (19). 8ireste, nu tre uie sa negli.am nici importanta armatei romane n cadrul procesului de formare a 0oporului %oman. +hiar din punctul de vedere al vietii crestine functia armatei nu a fost de mica nsemnatate. / ca&ul sa amintim ca ,fantul "oan -ote&atorul nu a cerut militarilor sa renunte la meseria armelor ( 2c. *.1B) si nu a cerut aceasta nici ,fantul 0etru, atunci cand l-a ote&at pe +orneliu si casa acestuia (8.A. cap.1G). De aceea n armata au existat multi crestini, chiar de la nceputurile propovaduirii apostolice, mai ales ca si #rtodoxia este potrivita cu spiritul militarcavaleresc $ luat n sensul cel mai curat al cuvantului. ,fintii militari (1:) au dovedit cu prisosinta acest lucru. /i au dat n %omania un nou sens vietii militare3 armata, soldatul roman au devenit imaginea aparatorului. Aparator n fata dusmanului dar si a paganilor. Du lul sens s-a datorat atat faptului ca toti migratorii erau pagani cat si faptului ca persecutiile, singurele atacuri (de stat) asupra armatei, au fost organi&ate de mparatii pagani, de o icei si cei mai (ghinionisti) $ de fapt atuti de Dumne&eu $ n ceea ce priveste situatia economica. 1n plus a existat un fenomen de mare importanta etnogenetica' asimilarea veteranilor. Atat autohtonii ntorsi din &ari ndepartate dupa cei 2G-29 de ani de armata cat si veteranii din trupele

din %omania sta iliti aici n calitate de coloni au participat esential la etnogene&a. Aceste doua fenomene, ca si influenta generala a coloniilor si ta erelor militare din %omania au dat nca o caracteristica personala ;eamului %omanesc' aceea de popor ra& oinic defensiv, aparator prin definitie nu doar al unui pamant stra un, ci al unui ntreg spatiu crestin. Au existat o serie de centre de romani&are. Asa a fost &ona cele rei @ia /gnatia ce facea legatura ntre coasta adriatica a /pirului si +onstantinopol (initial drumul vi&a legatura cu Asia Mica). Asa a fost coasta Dalmatiei, apreciata de romani pentru frumusetea ei (1A). Asa au fost fiecare din comunitatile crestine aparute n 8ilipi, ,alona (romanul ,aruna (1=), gr. !esaloniHi) si n alte &one (n ,citia Mica, Dalmatia, "liria etc.). Generalitati (Explicarea unor termeni) +restinism, v. #rtodoxie. #rtodoxia, dreapta credinta, este un nume folosit aici n sensul sau real de +restinism, de +restinism autentic, asa cum l-a lasat Iristos "isus. +elelalte culte care se deriva din #rtodoxie (arianism, romano-catolicism etc.) sunt denumite cu numele lor propriu-&ise. 0rotoroman este un termen ntre uintat aici pentru acei stramosi traco-iliri care prin aderenta la o serie de valori specifice $ cum sunt crestinismul, viata militar-defensiva etc. $ s-au distantat de restul romanitatii devenind a&a unui nou popor, 0oporul %oman. /xistenta protoromanilor poate fi situata aproximativ ntre anii BG-*1* ai erei crestine, adica ntre nceperea raspandirii +restinismului n lumea latina si victoria partidei crestine din cadrul tracoilirilor romani&ati. Dupa aceasta data putem vor i despre existenta ;eamului %omanesc n forma sa initiala, primitiva (v. straromanii). %omania este vechiul nume al "mperiului %oman de %asarit, statul straromanilor (v.) 3 este (stramosul) numelui %omania. %omanitate este un termen folosit n du la sa acceptiune, cea general cunoscuta $ aceea de latinitate $ fie ea privita ca grupare umana, fie ca fenomen cultural, social, lingvistic etc. $ legata intim de %oma si "mperiul %oman si cea particulara $ vala ila pentru %omani ntr-un mod unic si explicata n +onclu&ii, su capitolul %omanitatea %omanilor. %omania este un cuvant folosit n aceasta lucrare nu cu sensul de (stat romanesc) ori de (%epu lica %omania), ci n cel initial, autentic, de 0atrie originara, de spatiu de formare a 0oporului %oman. ,e foloseste acest termen deci pentru teritoriul aratat n Iarta @.*.*. ,traromanii sunt romanii cei mai vechi, din primele secole de existenta a ;eamului %omanesc n forma sa propriu&isa ( cca. *1*-:G2). JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ Note: (1) n scrierile Parintilor Apostolici se gasesc elemente de Teologia Istoriei, fireste nu sistematizate. Asa sunt I Cor. si cap.17 din ll Cor. a Sfantului Clement omanul, Pastorul lui !erma etc. (") #arrou, Teologia istoriei , Iasi, 1$$%. &esigur, aceasta critica nu anuleaza unele '(ucatele) de ade*ar prinse +n lucrare. #ai mult, tre(uie su(liniat ca +n ,ccident e-ista o preocupare acti*a pentru do*edirea si analizarea implicarii lui &umnezeu +n istorie, ca o reactie la deismul si ateismul ce +l distrug. .n e-emplu recent este lucrarea &umnezeu si stiinta, realizata de /ean 0uitton, 0ris1a si Igor 2ogdano*. (3) #ircea Pacurariu, Istoria 2isericii ,rtodo-e omane, p.7 (4) 555 asismul +n fata stiintei , 2ucuresti, 1$6", +n totalitate7 este o culegere de studii stiintifice de *aloare ce atesta *aliditatea punctului de *edere crestin 8 pentru cei ce au ne*oie de o astfel de *alidare 8 +n ceea ce pri*este raportul dintre spiritual si (iologic +n definirea raselor, natiunilor si +n general a grupurilor umane, +n ceea ce pri*este originea comuna, unica a oamenilor7 fireste, contine si anumite afirmatii propagandistice deplasate. 9 :ote (i(liografice la capitolul ;ormarea omanilor (1) omul #unteanu, scoala Ardeleana, 2ucuresti, 1$$7, p.1$<"=, dar si 1"<14 s.a.7 tot aici se pot *edea eforturile ineficiente ale unor urmasi de corectare a gra*elor falsuri introduse anterior. Pentru efectele a*ute a se *edea prezentarea, de fapt nu doar laudati*a, ci si a(surda, facuta de dl. adulescu<#otru +n >tnicul romanesc. :ationalismul , 2ucuresti, 1$$?, p.4"<4?, d<sa fiind de altfel perfect con*ins de formarea :eamului omanesc e-clusi* +n &acia (p.?6, de pilda)7 fara a mai insista asupra elementelor din respecti*ele pagini care conduc spre iz*oarele straine ce au lansat din timpuri, e drept, mai *ec@i, aceasta teorie, sa su(liniem atat iresponsa(ilitatea si netemeinicia credintei +n lipsa de constiinta latina a Poporului, cat si a(surditatea de a crede ca un popor atat de *ec@i ca :eamul omanesc poate a nu a*ea constiinta nationala sau, si mai gra*, ca aceasta ar putea fi '+m(unatatita). Pentru alte 'originalitati) ale d<sale a se *edea eleganta com(atere facuta de pr. &umitru

Staniloae +n Iarasi ,rtodo-ie si omanism , din ,rtodo-ie si omanism , de acelasi autor, editata de Asociatia omanilor din 2uco*ina de :ord (1$$" A), p.7=<6? si lucrarile indicate +n articolul respecti* de autor7 merita studiat si ,rtodo-ie si latinitate , op. cit. , p.67<1=1, pentru a o(ser*a caracterul antiteologic si antinational al uniatismului inter(elic. A se *edea pentru pro(lema constiintei nationale lucrarea dl.<ui Iscru, ;ormarea natiunii romane, 2ucuresti, 1$$%, iar pentru cea a constiintei latine cea a dl<ui Arm(ruster, omanitatea omanilor, 2ucuresti, 1$$3. (") adu Bulpe, Cel mai original document al omei 8 Columna Traiana , C#.i.D Bll(1$73), nr.%(74), p.?=<?77 Paul #acEendric1, Pietrele dacilor *or(esc, 2ucuresti, 1$76, p.?3<7%7 Constantin si &inu C. 0iurescu, Istoria romanilor , 1, >d.s.>., 2ucuresti, 1$7%, p.76 (3) Adolf Arm(ruster, op. cit. , p. (4) 555 omanii de la sud de &unare , 2ucuresti 1$$7, p.14"<43, 144<14%, 1??<1?$, 164, 1$3<1$7, "="<"=4, "=?< "=6 etc7 (%) Sil*iu &ragomir, omanii din nordul Pen. 2alcanice +n >*ul #ediu , >d. Ac. .P. ., 2ucuresti, 1$%$, p.% (?) :icolae Iorga, Istoria romanilor , II, 2ucuresti, 1$3%, +n special p.1=6, dar si 17<1$ s.a. (7) T@. Capidan, #acedoromanii. >tnografie. Istorie. Fim(a , ;undatia regala pentru literatura si arta, 2ucuresti, 1$4", p.13=<131s.u.(apro-imati* pana la p.147, dar si +n alte locuri din lucrarea citata, se poate urmari opinia autorului +n aceasta pri*inta, cu citarea iz*oarelor si lucrarilor folosite si comentarii de *aloare7 la p.143 afirma ca '+n epoca de dupa parasirea partiala a &aciei su( Aurelian, lim(a latina a rasunat din Carpati pana la Pind si de la tarmurile Adriaticii pana la >gee) si continua +n p.143G admitand romanizarea +ntregii zone) (6) &e e-emplu +n omanii +n secolul migratiilor , aparut +n C2, D%<?H1$7%, p.7"$<74%, dl. Constantin C. 0iurescu *or(este despre romanii din &acia Pontica, &o(rogea, ca fiind urmasi ai populatiei romanice locale, 'alcatuita din geti, (essi, cro(Izi si tirizi romanizati) 7 daca din acest amestec de traci sudici si geti romanizati s<au putut forma romani, de ce nu s<au format si +n alte zone de amestec, asa cum a fost de altfel +ntreaga Peninsula 2alcanicaA &e asemenea +n Istoria romanilor, *ol.I, domnii Constantin si &inu 0iurescu o(ser*a numarul mare de dalmati din Apuseni (lucru de altfel *ala(il si pentru 2anat, cu mult +nainte de cucerirea romana), trupele dacice din Panonia si alte regiuni (alcanice etc. >ste pro(a(il ca aceasta contradictie +ntre faptele prezentate si concluziile trase sa pro*ina din imperati*ele *remii de dictat +n care s<au realizat lucrarile. Ar fi poate cazul sa mentionam ca importanta elementului ilir +n formarea omanilor este do*edita de fenomene ling*istice incontesta(ile, ca cele prezentate de ,*id &ensusianu +n lucrarea sa Istoria lim(ii rom+ne, *ol. I, 2ucuresti, 1$?1, desigur fara a lua +n seama comentariile istorice pripite +n care se a*entureaza d<sa. (1=) Pr. &umitru Staniloae, C2esiiD +n manastirile din ,rient , C2, D, JCIB(1$7?), :r.%<?, p. %67<%6$ (11) ;.A. 1?.6<4= 8 'si trecand dincolo de #isia, au co(orat la Troa. si noaptea s<a aratat lui Pa*el o *edenieK .n (ar(at macedonean sta rugandu<l si zicandK Treci +n #acedonia si ne aLuta. Cand a *azut el aceasta *edenie, am cautat sa plecam +ndata +n #acedonia, +ntelegand ca &umnezeu ne c@eama sa le *estim >*ang@elia. Pornind cu cora(ia de la Tora, am mers drept la Samotracea, iar a doua zi la :eapoli, si de acolo la ;ilipi, care este cea dintai cetate a acestei parti a #acedoniei si colonie romana. Iar +n aceasta cetate am ramas cate*a zile. si +n ziua sam(etei am iesit +n afara portii, langa rau, unde credeam ca este loc de rugaciune si, sezand, *or(eam femeilor care se adunasera. si o femeie cu numele Fidia, *anzatoare de porfira, din cetatea Tiatirelor, asculta. Acesteia &umnezeu i<a desc@is inima ca sa ia aminte la cele graite de Pa*el. Iar dupa ce s<a (otezat si ea si casa ei, ne<a rugat, zicandK &e m<ati socotit ca sunt credincioasa &omnului, intrand +n casa mea, ramaneti. si ne<a facut sa ramanem. &ar odata, pe cand ne duceam la rugaciune, ne<a +ntampinat o sluLnica, care a*ea du@ pitonicesc si care aducea mult castig stapanilor ei, g@icind. Aceasta, tinandu<se dupa Pa*el si dupa noi, striga, zicandK Acesti oameni sunt ro(i ai &umnezeului celui Prea+nalt, care *a *estesc *oua calea mantuirii. si aceasta o facea timp de multe zile. Iar Pa*el, maniindu<se si +ntorcandu<se a zis du@uluiK n numele lui Iisus !istos +ti poruncesc sa iesi din ea. si +n acel ceas a iesit. si stapanii ei, *azand ca s<a dus nadeLdea castigului lor, au pus mana pe Pa*el si pe Sila si i<au dus +n piata +naintea dregatorilor. si ducandu<i la Ludecatori, au zisK Acesti oameni, care sunt iudei, tul(ura cetatea noastra si *estesc o(iceiuri care noua nu ne este +ngaduit sa le primim, nici sa le facem, fiindca suntem romani. si s< a sculat si multimea +mpotri*a lor. si Ludecatorii, rupandu<le @ainele, au poruncit sa +i (ata cu *ergi. si, dupa ce le< au dat multe lo*ituri, i<au aruncat +n temnita, poruncind temnicerului sa<i pazeasca cu griLa. Acesta, primind o asemenea porunca, i<a (agat +n fundul temnitei si le<a strans picioarele +n (utuci7 iar la miezul noptii, Pa*el si Sila, rugandu<se, laudau pe &umnezeu +n cantari, iar cei ce erau +n temnita +i ascultau. si deodata s< a facut cutremur mare, +ncat s<au zguduit temeliile temnitei si +ndata s<au desc@is toate usile si legaturile tuturor s< au dezlegat. si desteptandu<se temnicerul, si *azand desc@ise usile temnitei, scotand sa(ia, *oia sa se omoare,

socotind ca cei +nc@isi au fugit. Iar Pa*el a strigat cu glas mare, zicandK Sa nu<ti faci nici un rau, ca toti suntem aici. Iar el, cerand lumina, s<a repezit +nauntru si, tremurand de spaima, a cazut +naintea lui Pa*el si a lui Sila7 si scotandu<i afara (dupa ce pe ceilalti i<a za*orat la loc), le<a zisK &omnilor, ce tre(uie sa fac ca sa ma mantuiescA Iar ei au zisK Crede +n &omnul Iisus si te *ei mantui tu si casa ta. si i<au grait lui cu*antul lui &umnezeu si tuturor celor din casa lui. si el, luandu<i la sine, +n acel ceas al noptii, a spalat ranile lor, si s<a (otezat, el si toti ai lui +ndata. si ducandu<i +n casa, a pus masa si s<a *eselit cu toata casa, crezand +n &umnezeu. si facandu<se ziua, Ludecatorii au trimis pe purtatorii de *ergi, zicand K &a drumul oamenilor acelora. Iar temnicerul a spus cu*intele acestea catre Pa*elK Ca au trimis Ludecatorii sa fiti lasati li(eri. Acum deci iesiti si mergeti +n pace. &ar Pa*el a zis catre eiK &upa ce, fara Ludecata, ne<au (atut +n fata lumii, pe noi care suntem cetateni romani si ne<au (agat +n temnita, acum ne scot afara pe ascuns A :u asa M Ci sa *ina ei +nsisi sa ne scoata afara. si purtatorii de *ergi au spus Ludecatorilor aceste cu*inte. si auzind ca sunt cetateni romani, Ludecatorii s<au temut. si *enind, se rugau de ei si scotandu<i afara, +i rugau sa plece din cetate. Iar ei, iesind din +nc@isoare, s<au dus +n casa Fidiei7 si *azand pe frati, i<au mangaiat si au plecat.) (1") Pr. prof. dr. Ioan amureanu, Istoria (isericeasca uni*ersala , 2ucuresti 1$$", p.3=<3%, 41<43 (au *estit >*ang@elia +n spatiile traco<ilire europene Sf. Ap. Andrei, Sf. Ap. si >*. Fuca, Sf. Ap. Sila H Sil*an, Sf. Ap. Tit, Sf. Ap. Pa*el) (13) asistent Stefan C. Ale-e, Sfantul :iceta de emesiana si ecumenicitatea patristica din secolele lB si B , 2ucuresti 1$?$, p."4 (14) T. Capidan, Fim(a si cultura, 2ucuresti, 1$43, p.14$7#. Petrescu<&am(o*ita, Cetati medie*ale de pamant pe teritoriul omaniei , C#.i.D, JII(1$76), nr.$(136), p."6<3" (1%) pr. Constantin Coman, ,rtodo-ia su( presiunea istoriei , 2ucuresti, 1$$%, p."11<"1"7 tot aici se da si pilda unor o(iceiuri romanesti ce do*edesc adancimea patrunderii crestinismului +n sufletul acestui popor. (1?) SfintiiK Ac@indin din :icomidia, ostas, N"= apr. 3=37 Adrian din :icomidia, general, N"? aug. 3=3<3=%7 Adrian, fiul +mparatului traco<roman Pro(us, N"? aug.7 Aglaie, +mpreuna cu cei treizecisinoua de ostasi mucenici din Se*astia Armeniei, N$ martie 3"=7 Agapie, ostas, N3 no*. +n *remea +mparatului &ecie7 Anatolie stratilatul, N"3 aprilie 3=37 Andrei stratilatul, N1$ aug. 3=3<3=% si cei doua mii cinci sute nouazecisi trei de ostasi +mpreuna cu dansul7 Andrei din #esopotamia, ostas, N16 mai "%=7 Anic@it din :icomidia, ofiter, N1" aug. 3=%7 Antonin din :icomidia, ostas, N"= apr. 3=37 Attic, +mpreuna cu Agapie mai sus amintit si cu >*do-ie, Carterie, Istrucarie, Pacto(ie, :ictopolion si alti douazecisiunu de ostasi martiri, N3no*. cca.3"=7 Azi, facatorul de minuni, ostas, N1$ no*. 3=3<3=%7 Calistrat din Cartagena, ostas, N"7 sept. 3=47 C@elsie din >gipt, fiu de gu*ernator, N6 ian. 3=37 C@esarie din :icomidia, ostas, N"= apr. 3=37 C@indeas H Candea din &urostorum (sudul &o(rogei), ostas, "= no*. 3=37 C@iriac, fratele Sf. ,rentie, ostas, N"% iunie 3=3<3=%7 C@iril din &urostorum, ostas, N"= no*. 3=37 Ciprian din Italia, fiu de gu*ernator, 1= mai 31=7 Claudie tri(unul din oma, N1$ mart. "637 Cleonic din Amasia (Pont), ostas, rastignit, 3 mart. 3=47 Codrat, ostas, N4 martie "747 Codrat, sluL. +mp., N"1 apr. 3=37 Constantin din >fes, ofiter, N4 aug. "%=7 Cristofor din :icomidia, ostas, N"= apr. 3=37 &ada din &urostorum, ostas, N"6 apr. "6?7 &asie din &urostorum, ostas, N"= no*. 3=37 &imitrie iz*oratorul de mir, gu*ern. Sarunei, N"? oct. 3=37 &orotei din :icomidia, dreg. +mp., N"6 dec. "767 >lefterie cu(icularul, N4 aug. 3=47 >lefterie cu(icularul, N1% dec., sec. III7 >milian din &urostorum, ostas, 16 iulie 3?"7 >udo-ie, ostas, N3 no*., sec. III7 >*carpion din :icomidia, ostas, N16 mai 3==7 >*do-ie, dreg. +mp., ? sept. 3=37 >*entie din Antio@ia Siriei, ostas, $ oct., sec. IB7 >*signie din Antio@ia Siriei, ostas, N% aug. 3?"7 >-acustodian din >fes, ofiter, N4 aug. "%=7 ;armac@ie din Anatolia, ostas, N"% iunie 3=3<3=%7 ;aust, ostas, N1" iulie 3=3<3=%7 ;irm din Anatolia, ostas, N"% iun. 3=3<3=%7 0@eorg@e din Capadocia "3 apr. 3=37 0ordie din Cesareea Capadoc@iei, ofiter, N3 ian. 3147 Ieraclie ostasul, N"" oct., sec. III7 Ipolit din oma, ostas, N1= aug. "%67 Isidor din C@ios, ostas, N14 mai "%17 Isi@ie singliticul, general, N"martie3=3<3=%7 Istucarie, ostas, N3no*., sec. III7 Iust din oma, ostas, N14iul., sec. IB7 cei "== de ostasi mucenici 8 cu !ristofor mucenicul 8 , N$ mai "%= s.a.m.d.(a se *edea Ane-a B.4) (17) Constantin Papanace, 0eneza si e*olutia constiintei nationale la macedo<romani , >d. 2rumar, 1$$%, p. ?6<?$ (16) A se *edea pentru acest *ec@i toponim romanesc, precum si pentru altele ce do*edesc definiti* continuitatea romaneasca si +n sudul &unarii, Cicerone Pog@irc, omanizarea ling*istica si culturala +n 2alcani. Supra*ietuiri si e*olutie , +n 555 Aromanii Istorie. Fim(a. &estin , 2ucuresti 1$$?, +n general la p. 13<4$, referitor la su(iect la p.3$<417 de asemenea si T@. Capidan , Fim(a si cultura, 2ucuresti, 1$43, p. 1?1<1?3 si plansa :r." (+ntre p.<le 1?4 si 1?%).