SOCRATE

Socrate s-a nascut in anul 470 I Hr. la Atena. Tatal sau era sculptor, iar mama sa era moasa. Dedicandu-se la inceput si el sculpturii, n-a ramas totusi credincios pana la sfarsitul vietii acestei arte, ci s-a indreptat spre filosofie, unde a jucat un rol considerabil. rat la infatisare !c"iar admiratorilor sai aparandu-le ca un silen, dar bine #idit fi#iceste, robust si foarte sanatos, el a luat parte la luptele din $otideea, Delion si Amp"ipolis,purtandu-se in adevar ca un brav. %u dadea mare atentie infatisarii lui e&terioare si nu se interesa de bunurile pamantesti. 'ra loial, sincer si amabil, stapanit de puternice sentimente morale si reli(ioase, plin de spirit si umor, totdeauna cu raspunsul (ata atunci cand era nevoie).*+. ,orlander-, plin de curaj civic si (ata sa infrunte pentru dreptate furia poporului. Totusi acest om cu caracter atat de nobil, insufletit pururea de luminarea tineretului si de binele poporului, a fost acu#at de trei insi-.eletos din partea poetilor, An/tos din partea meseriasilor si a oamenilor politici, 0/con din partea oratorilor- ca)savarseste nedreptati, ca strica pe tineri, ca nesocoteste pe #eii in care crede statul si ca se inc"ina la alte #eitati noi), si condamnat sa bea otrava. Socrate moare in anul 122 i Hr. Socrate n-a lasat nimic scris. Ideile sale filosofice pot fi reconstituite din scrierile lui 3enofon, ale (enialului sau elev $laton si ale lui Aristotel. 4are sunt aceste idei si ce aduc ele nou5 Impotriva filosofilor de pana la el care se ocupau cu !lumea), cu lumea fi#ica si voiau sa stie din ce elemente este constituita, Socrate muta centrul de (ravitate al cercetarilor filosofice din lumea e&terna in cea interna, de la cosmos la om. 4aci mai de pret decat natura era pentru el omul. 4unoaste-te pe tine insuti, celebra ma&ima de pe frontispiciul de la Delp"i, devenise si ma&ima lui Socrate. Intorcandu-si fiecare privirile asupra lui insusi, cercetandu-se pe sine, va afla ce stie si ce nu stie, ce poate si ce nu poate, precum si ce trebuie sa faca. Impotriva sofistilor, care aratau ca aceeasi idee poate fi sustinuta si combatuta cu aceeasi sorti de i#banda, ca nu e&ista un adevar absolut, ci ca toate cunostintele sunt relative, ca ceea ce este adevarat pentru mine nu este si pentru altul, ca ceea ce pentru mine este adevar asta#i poate sa fie eroare maine, Socrate se ridica cu toata ener(ia si apara valoarea absoluta a adevarului. 4unostinta adevarata, care sesi#ea#a esenta insasi a lucrurilor, este dupa el bunul cel mai de. 4um ajun(em noi insa la cunoasterea acestei esente a lucrurilor5 Determinand notiunea lor. Daca reusim sa stabilim care este notiunea unui lucru, cu aceasta am descoperi esenta insasi a acestui lucru. Socrate pleca de la ceea ce este familiar si in afara de orice indoiala, de la ceea este elementar si oricui cunoscut, pentru a ajun(e la adevarul universal, la definitia acelui lucru. 4u alte cuvinte, el se folosea in cunoasterea lucrurilor de procedeul inductiv. 0a Socrate dupa cum spune si Aristotel, metoda inductive si stabilirea de notiuni (enerale mer(eau mana in mana. ,iaa lui Socrate Educaia Socrate s-a n6scut la Atena 7n dema Alope&, 7n 470 7.Hr., adic6 la sf8ritul r6#boaielor medice. .ama sa, $"ainarete, era moa69 tat6l s6u, Sop"roniscos, erasculptor. $robabil c6 Socrate a primit educaia de care aveau parte tinerii atenieni din vremea sa: a trebuit s6 7nvee mu#ic6, (imnastic6 i (ramatic6, adica studiul limbii ba#at pe comentarii de te&te. $rintre maetrii a c6ror frecventare ar fi contribuit la formarea (8ndirii lui Socrate, .a&imus din T/r citea#6 doua femei: Aspasia din .ilet *en-, o curte#an6, i Diotima din .antineea, o preoteas6. Despre prima, $laton vorbete 7n Menexenos, dar este evident6 ironia lui Socrate atunci c8nd face din ea un profesor de elocin69 i3enofon vorbete de Aspasia 7n le(6tur6 cu Socrate, iar dup6 'sc"ine, ea l-ar fi 7nv6at pe Socrate doctrina dra(ostei care-i face pe oameni mai buni. 48t despre Diotima, ea este cunoscut6 mai ales datorit6 celebrului pasaj din Banchetul, unde preoteasa din .antineea povestete naterea lui 'ros. De la Socrate ne-a r6mas principiul:;Sin(urul lucru pe care 7l tiu este c6 nu tiu nimic;. Socrate a fost at8t de dur 7n formularea acestui principiu, fiindc6 7i critica pe cei care se credeau 7n materie de cunoa tere alfa si ome(a, f6r6 s6 recunoasc6 atunci c8nd nu tiau ceva. Viaa familial Asupra vieii de familie a lui Socrate e&ist6 c8teva am6nunte nu 7ntotdeauna concordante9 cert este c6 el s-a c6s6torit cu 3antippe. Socrate a avut trei copii, 0amprocles, primul n6scut, Sop"roniscos i .ene&ene. Viaa politic A luat parte la trei campanii militare 7n calitate de infanterist. 0a 7nceputul r6#boiului peloponesiac a participat la asediul $otideei, 7n 4"alcidica, 7ntre anii 41< i 4<2. 0-a avut ca tovar6 de arme pe Alcibiade, pe care-l salvea#6 atunci c8nd acesta, r6nit, era c8t pe ce s6 cad6 7n m8inile du manului. =n 4<4, cinci ani dup6 ciuma ab6tut6 asupra Atenei, Socrate se re(6sete 7n b6t6lia de la Delion, unde trupele ateniene sunt #drobite de c6tre tebani. Acolo el 7i salvea#6 viaa lui 3enofon, prins sub calul care c6#use peste el. =n 4<<, Socrate particip6 la e&pedi ia pentru cucerirea ora ului Amfipolis. Caracterul 4urajul lui Socrate mer(e m8n6 7n m8n6 cu o r6bdare, o simplitate i o st6p8nire de sine capabile s6 7nfrunte orice 7ncercare9 la banc"ete era un conviv vesel i a(reabil, care bea la fel de mult ca tovar6 ii s6i, dar f6r6 a se cufunda vreodat6 7n be ie, a a cum li se 7nt8mpl6 acestora, isprav6 ce-l umplea de admiraie pe Alcibiade. .8nia, ieirile violente, du m6nia 7i sunt necunoscute. $rimind de la cineva o lovitur6 de picior, iar oamenii mir8nduse de resemnarea sa, Socrate se justifica: "Dac un mgar m-ar fi lovit cu copita, l-a fi dat n judecat?" =mbr6c6mintea lui Socrate era 7ntotdeauna modest6, at8t din cau#a s6r6ciei, c8t i a simplit6 ii sale9 niciodat6 n-a fost v6#ut afi 8nd o ne(lijen 6 vestimentar6, cum o vor face cinicii. nii 7i afectea#6 #dren ele, de aceea i-a i spus Socrate filosofului cinic care- i etala (6urile "ainei: "i vd deertciunea prin mantie" . 0ui Socrate nimic nu-i este mai str6in dec8t aro(an a iar atunci c8nd vede 7n a(ora Atenei obiectele de tot felul e&puse de ne(ustori admiraiei i l6comiei cump6r6torilor, se mul ume te s6 spun6: " !te lucruri de care eu nu am nevoie exist""# S-a #is c6 Socrate era deosebit de ur8t9 c"el, purt8nd barb6, cu nasul borc6nat. Alcibiade, dup6 ce afirma 7n Banchetul c6 Socrate seam6n6 cu satirul .ars/as, adau(6 c6 este asemeni acelor statui de sileni care se desc"id i con in 7n6untru ima(inile unor divinit6 i, c"ipul lui Socrate ascun#8nd cel mai frumos dintre suflete, la fel cum discursurile sale aparent naive i (lume e ascund cea mai mare profun#ime. >i(ura lui Socrate nu putea s6 nu-i scandali#e#e pe atenieni, 7ntruc8t pentru ei frumuse ea fi#ic6 era simbolul frumuse ii l6untrice i nimic nu p6rea a fi mai incompatibil dec8t ur8 enia lui Socrate i puritatea sa moral6. Procesul

? personalitate de anver(ura lui Socrate nu putea s6 nu ajun(6 s6 fie ur8t6 de vanito i i, mai ales, ne7n eleas6 de spiritele m6r(inite, care vedeau 7n el doar un para#it ce se slujea de ironie, 7i atr6(ea simpatia tinerilor i constituia un pericol pentru ordinea social6. =n 12@, Socrate a fost acu#at de c6tre .eletos, An/tos i 0/con. Actul de acu#are era astfel 7ntocmit: ;'u, .eletos, fiul lui .eletos, din dema $itt"ea, acu# sub jur6m8nt pe Socrate, fiul lui Sop"roniscos, din dema Alope&. Socrate se face vinovat de crima de a nu recunoa te #eii recunoscu i de cetate i de a introduce divinit6 i noi9 7n plus, se face vinovat de coruperea tinerilor. $edeapsa cerut6: moartea;. .eletos era un poet obscur, iar 0/con era retor9 sufletul procesului pare s6 fi fost An/tos, un t6b6car bo(at care repre#enta interesele comercian ilor, fiind aadar puternic i influent. Socrate i-a repro at public faptul de a nu se (8ndi la educa ia fiului s6u dec8t pentru a face din el un t6b6car capabil s6 preia afacerile p6rintelui, de unde, conform lui 3enofon, dorin a de r6#bunare a lui An/tos. Dup6 toate aparen ele, An/tos era sincer convins c6 vede 7n Socrate un personaj periculos.

$rocesul lui Socrate nu este doar un eveniment istoric sin(ular, irepetabil9 procesul lui Socrate este procesul intentat (8ndirii care cercetea#6, dincolo de mediocritatea cotidian6, adev6ratele probleme. Socrate este acela care, uimindu-ne, ne inter#ice s6 (8ndim potrivit unor obi nuin e dob8ndite. Socrate se situea#6 aadar la antipo#ii confortului intelectual, ai con tiin ei 7mp6cate i ai senin6t6 ii blajine. Adus 7n faa tribunalului, Socrate refu#6 ajutorul lui 0/sias, avocat de meserie. Te&tul lui $laton $prarea lui %ocrate reproduce probabil 7ndeaproape ap6rarea pre#entat6 de Socrate judec6torilor. Aceast6 pledoarie se 7mparte 7n trei p6r i:

Socrate spune cine este i le va 7nf6ia judec6torilor misiunea 7ncredin at6 lui de c6tre divinitate: s6 de tepte con tiin a contemporanilor s6i. %u reuete s6-i convin(6 pe judec6tori9 limbajul minciunii se dovede te mai convin(6tor dec8t cel al adev6rului. Audec6torii deliberea#6 i <@B de voturi 7l declar6 pe Socrate vinovat, contra a <7@ *sau <<B dup6 alte manuscrise-. Acu#atorii ceruser6 moartea, dar acu#atul era liber s6 fac6 o contrapropunere iar judec6torii urmau s6 alea(6 una ori alta dintre pedepse. Socrate cere s6 fie "r6nit 7n pritaneu. Iat6 ultimul act al serioasei ironii a lui Socrate: faptul de-a cere o recompens6 pentru felul cum s-a purtat nu este din partea sa sfidare, ci sinceritate. >iindc6 trebuia stabilit6 o sanc iune va propune o amend6 de o min6, adic6 7ntrea(a lui avere. C6spunsul lui Socrate le-a p6rut probabil judec6torilor o insult6 adus6 ma(istra ilor, a a 7nc8t la urne condamnarea la moarte a avut @0 de voturi mai mult dec8t avusese vinov6ia sa. Socrate le spune adio judec6torilor s6i, f6c8ndu-i responsabili pe vecie pentru moartea sa.

Socrate a stat 7nl6nuit 10 de #ile, dar 7n fiecare #i primea vi#ita prietenilor i se 7ntre inea cu ace tia. 'i nu au stat de(eaba i au pre(6tit un plan de evadare pe care Socrate 7l refu#6. 0a data e&ecut6rii sentinei, toi prietenii lui Socrate erau de fa 6 cu e&cep ia lui Aristippos, a lui 3enofon, aflat 7n Asia i a lui $laton, bolnav. 'l a fost obli(at s6 bea o fiertur6 otr6vitoare de cucut6. Socrate 7i dedic6 ultimele clipe conversaiei cu prietenii s6i pe tema nemuririi sufletului, iar cuvintele sale au fost p6strate de $laton 7n &haidon. Socrate se 7mb6ia#6 pentru ultima oar6 i refu#6 s6 a tepte ca soarele s6 fi disp6rut cu totul la ori#ont 7nainte de a bea otrav6. Apuc8nd cu o m8n6 si(ur6 vasul cu cucut6, el sorbi f6r6 e#itare sau repulsie b6utura mortal6. riton, i sunt dator lui $sclepios un coco, v rog s nu uitai s i-l dai , acestea au fost ultimele sale cuvinte. Trebuie 7n ele(es aici, urm8nd su(estia lui 0. Cobin, c6 Socrate 7l roa(6 pe 4riton s6 aduc6 o jertf6 #eului medicinei drept mulumire c6 i-a vindecat sufletul de boala de-a fi fost unit cu un trup. .esajul lui Socrate D8ndirea socratic6 (ravitea#6 7n jurul cunoaterii de sine - Gnothi se auton. 'senial6 pentru om este capacitatea sa de a intra 7n rela ie de dialo(, Socrate pun8nd pe prim plan sufletul iar nu corpul. $entru Socrate, cunoa terea propriei noastre fiin e i a destinului acesteia se reali#ea#6 pe dou6 c6i:

mediat, pe cale oracular6, prin metode mantice, divinatorii9 direct6, prin cunoaterea de sine, care invit6 la contemplarea interioar6, la introspec ie, ac iune posibil6 datorat6 interven iei daimonului.

Socrate a fost primul (8nditor care a luat ca obiect al medita iei sale fiin a uman6. =ncep8nd cu Socrate, omul devine 7n mod e&clusiv o problem6 pentru el 7nsui. ;$ersoana ta este sufletul t6u; spunea Socrate * $laton,$lci'iade, B1@e-. Dup6 <E00 de ani >ilosoful antic (rec Socrate, care a pl6tit cu via a pentru 7nv6 6tura i activitatea sa neconformist6, a fost ac"itat 7n <0B< dup6 <E00 de ani de la moarte, 7ntr-un proces rejudecat, simbolic, 7n Drecia, fiind repre#entat de #ece avoca i i ap6r6tori ai drepturilor omului FBG, rejudecarea procesului fiind or(ani#at6 de >undaia ?nassis.F<G