CURS 1

DESPRE FONDURI, ADR, CDR Fondurile Structurale sunt: Fonduri pre-aderare : -PHARE (coeziune economica si sociala); -ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de pre-aderarea apa uzata, mediu); -SAPARD (Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural Development- agricultura). Fonduri Post-aderare -FSE (Fondul Social European)- este fondul structural care promoveaz reintegrarea n munc a omerilor i a grupurilor defavorizate, prin finanarea activitilor de formare profesional i asisten n procesul de recrutare; -FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regional) - este fondul structural care finan eaz n principal infrastructura, investiiile generatoare de locuri de munc, proiectele de dezvoltare local i ajutoarele pentru ntreprinderile mici si mijlocii; -FC (Fondul de Coeziune )- este instrumentul structural ce cofinaneaz nu programe, ci mari proiecte n materie de mediu, reele de transport transeuropene i domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii proteciei mediului (eficien energetic i energie regenerabil, transport inter-modal, transport urban i transport public ecologic. Mai regsim nc 2 fonduri complementare: -FEOGA- Fondul European de Orientare i Garantare Agricol; -FEP- Fondul European pentru Pescuit. Programul Operaional poate fi: - Regional; - Sectorial.

Programele Operaionale (PO) sunt documente strategice elaborate de statul membru si aprobate de ctre Comisia Europeana care cuprind setul de prioriti multianuale care pot fi cofinanate din Instrumentele Structurale, din fonduri ale Bncii Europene de Investiii precum si din alte fonduri. Programele Operaionale sunt de doua feluri: regionale sau sectoriale. Romania are 7 Programe Operaionale si PNDR (Programul National pentru Dezvoltare Rurala): 1. Programul Operaional Sectorial "Creterea Competitivitii Economice"; 2. Programul Operaional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane"; 3. Programul Operaional Sectorial "Transport"; 4. Programul Operaional Sectorial "Mediu"; 5. Programul Operaional pentru Dezvoltarea Capacitaii Administrative; 6. Programul Operaional pentru Asistenta Tehnica; 7. Programul Operaional Regional. Romania este mprit in 8 regiuni: -Nord-Vest -Vest -Nord-Est -Sud-Vest -Sud -Centru -Sud-Est -Bucuresti si Ilfov Fiecare regiune are cate 2 componente: componenta executiv reprezentata de Agenia de Dezvoltare Regionala (ADR) - este un organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate public, cu personalitate juridic, care acioneaz n domeniul specific dezvoltrii regionale. Aceasta se organizeaz i funcioneaz n condiiile Legii privind dezvoltarea

regional n Romnia (315/2004) i ale statutului de organizare i funcionare, aprobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regional. Finanarea cheltuielilor de organizare i funcionare ale ADR se asigur din Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), nivelul acestora fiind aprobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regionala - formata din aparatul executiv; componenta legislativ reprezentata de Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR) - este organismul regional deliberativ, fr personalitate juridic, care este constituit si funcioneaz pe principii parteneriale la nivelul fiecrei Regiuni de Dezvoltare, in scopul coordonrii activitilor de elaborare si monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regionala.

CDR este format din : preedinii Consiliilor Judeene; primarul reedinei de jude; reprezentant primar orae; reprezentant primar comune; coordonatorul/directorul cu proiecte la nivelul judeului; prefectul (cu rol consultativ). Ca si atribuii: ADR sprijin proiectele regiunii, ajuta primarii; este subordonata CDR-ului si Ministerului Dezvoltrii; Pentru Romania, ntlnim: -ADR Nord-Est; -ADR Sud-Est; -ADR Sud-Muntenia; -ADR Vest-Oltenia; -ADR Vest; -ADR Nord-Vest;

-ADR Centru; ADR Bucuresti-Ilfov. CDR - coordoneaz activitile de proiectare, le prioritizeaz (mparte banii regiunii) - preedintele se alege prin rotaie, 1 an; Fiecare program este coordonat de o Autoritate de Management. Organismele Intermediare: sunt structuri care, prin delegare de atribuii de la Autoritatea de Management, implementeaz msurile din respectivul program. Atribuiile organismelor intermediare sunt delegate de ctre Autoritile de Management (AM). Autoritatea de Management este organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare din Instrumentele Structurale. DESPRE PROIECTE SI MANAGEMENTUL DE PROIECT Managementul reprezint arta de a conduce. un proiect reprezint un plan, o schia, un ansamblu de acte cu un nceput si un sfrit bine determinate.

Comisia European: Un proiect reprezint un grup de activiti care trebuie realizate ntr-o secven logic, pentru a atinge un set de obiective prestabilite, formulate de client. Guvernul Romniei: Proiectul este un scop bine definit, care este prevzut a fi realizat ntr-o perioad determinat i n limitele resurselor alocate i cruia i este ataat un set de reguli obiective i activiti. OG nr. 8/1997 definete proiectul ca:

un scop bine definit, care este prevzut a fi realizat ntr -o perioada determinat i n limitele resurselor alocate i cruia i este ataat un set de reguli, obiective si activiti. Un proiect are 3 dimensiuni, si anume: Dimensiunea juridica; Dimensiunea economica; Dimensiunea tehnica (cadastru, intabulare). De asemeni, cuprinde 2 etape, si anume: Scrierea; Implementarea. Probleme ce pot aprea referitoare la proiect sau la activitatea de proiectare: - partea financiara; - resursa umana; - birocraia. Pentru fiecare program in parte exista Ghidul Solicitantului ce trebuie lecturat atent pentru a afla ncadrarea si paii de urmat pentru un proiect de succes. Condiiile de eligibilitate generale: - tipul solicitantului: SRL, SA, Autoritate Publica; - durata de implementare a proiectului, etc.; specifice: - viziune de ansamblu; - logica, ordine in idei; - imaginaie - impact social; - viitor - beneficii ce vor fi aduse comunitii in ansamblu;

Ghidul solicitantului cuprinde: - modalitatea de lucru; - etape; - condiii de eligibilitate.

Programul Operaional Regional - are 6 axe. Fiecare axa are mai multe submsuri. AXA PRIORITARA 1 - Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor - poteniali poli de cretere Domenii majore de intervenie: 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana implementate prin proiecte din urmtoarele domenii: Reabilitarea infrastructurii urbane si mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinelor sociale si mbuntirea serviciilor sociale subdomenii Centre urbane; Poli de dezvoltare urbana; Poli de cretere. 1.2. Sprijinirea investiiilor in eficienta energetica a blocurilor de locuine AXA PRIORITARA 2 - mbuntirea infrastructurii de transport regionale si locale: Domenii majore de intervenie: 2.1 Reabilitarea si modernizarea reelei de drumuri judeene, strzi urbane inclusiv construcia/reabilitarea oselelor de centura AXA PRIORITARA 3 - mbuntirea infrastructurii sociale: Domenii majore de intervenie: 3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sntate 3.2 Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale 3.3 mbuntirea dotrii cu echipamente a bazelor operaionale pentru intervenii in situaii de urgenta

3.4 Reabilitarea, modernizarea echiparea infrastructurii educaionale AXA PRIORITARA 4 - Sprijinirea dezvoltrii mediului de afaceri regional si local Domenii majore de intervenie: 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregtirea pentru noi activiti 4.3 Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor AXA PRIORITARA 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Domenii majore de intervenie: 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe ; 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru creterea calitii serviciilor turistice 5.3 Promovarea potenialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul creterii atractivitii Romniei ca destinaie turistic AXA PRIORITARA 6 - Asisten tehnic Domenii majore de intervenie: 6.1 Sprijinirea activitilor pentru implementarea, managementul si evaluarea POR 6.2 Sprijinirea activitilor de publicitate si informare privind POR

MANAGEMENTUL DE PROIECT 1. Definiie Managementul de proiect consta in planificarea, coordonarea, conducerea si controlul proiectului pe durata ciclului de viaa al acestuia, astfel nct sa se realizeze obiectivele proiectului in termenele, cu costurile si de calitatea stabilita.

2. Etapele Managementului de Proiect: I) IDENTIFICARE SI ANALIZA // INITIERE SI PLANIFICARE definirea cerinelor clientului, obiectivele si scopurile proiectului definirea cantitii si calitii muncii ce urmeaz a fi depusa definirea resurselor necesare (materiale, umane, financiare)

II) MONITORIZAREA PROIECTELOR/ IMPLEMENTARE - este un proces legat de ciclul de viaa al proiectului, constnd in urmrirea continua sau periodica a modului de implementare a proiectelor. - managementul echipei si comunicarea; - coordonarea activitilor; Astfel se monitorizeaz: - resursele (echipamente, oameni, faciliti, etc.); - procesele (riscuri, standarde, productivitate); - ieirile (livrri, termeni, procent al aciunilor realizate); - planurile (perioade de timp iniiale, planuri financiare si schimbrile).

III) CONTROLUL PROIECTELOR (evaluarea rezultatelor proiectelor)- urmrirea progreselor si analiza raportului realizat/planificat.

Constnd in aprecierea impactului pe care proiectul l are asupra mediului : ecologic, economic, social, etc.; Documentul rezultat este raportul de evaluare ntocmit de evaluator ce conine fapte, concluzii, recomandri, lecii nvate si bune practici. 3. Principalele domenii ce trebuie luate in considerare cnd se elaboreaz Managementul de Proiect sunt: A) Managementul Costurilor Managementul Costurilor vizeaz urmtoarele aciuni: - planificarea resurselor; - estimarea costurilor; - bugetarea costurilor; - controlul costurilor; B) Managementul Riscului consta in identificarea riscului cu exprimare in termeni financiari: - analiza riscului (identificarea de cauze sau de efecte); - manifestarea riscului (stabilirea probabilitii si severitii riscului). C) Managementul Timpului constnd in o planificare precisa a utilizrii resurselor la timpul si locul potrivit. D) Managementul Informaiilor reprezint un factor important in derularea proiectelor si reprezint raportrile, care sunt lunare si care se refera la luna precedenta. Cad in sarcina managerului de proiect. Aceste raportri trebuie sa fie: - simple; - consistente; - exacte. E) Managementul Asigurrii Calitii Asigurarea calitii se face printr-un plan de asigurare a calitii proiectului, document ce descrie modul in care managerul gestioneaz proiecte referitoare la calitate. Planul de asigurare a calitatii proiectului cuprinde toate standardele si procedurile proiectului, proceduri locale, cerine

contractuale referitoare la calitate, activiti si sarcini principale asociate calitatii proiectului. F) Managementul Resurselor Umane - urmrete cteva elemente eseniale, si anume: - managementul conflictelor; - profesionalism; - relaii mereu in curs de imbunatatire; - mentalitatea de nvingtor; - onestitate si integritate; - respect uman reciproc. Planificarea proiectului constituie o succesiune de evenimente care sunt legate intre ele si se succed logic: se stabilete scopul general al proiectului se identific produsul final se stabilete cum se ajunge la acest produs final se identific paii i activitile detaliate se identific cine trebuie s fac ce, cnd i pentru ct de mult se identific dependenele sarcinilor se prevd momente de revizuire se fac previziuni asupra momentului final se comunic toate aceste informaii ntregii echipe de proiect. 4. Planul general al proiectului conine, la rndul su, mai multe planuri specifice: 1) Planul tehnic - programeaz toate activitile necesare pentru dezvoltarea si realizarea produselor cerute. 2) Planul resurselor - arat cantitatea, tipul si costul resurselor cerute pentru a ndeplini aciunile din planul tehnic. 3) Registrul de responsabiliti - identifica dependentele proiectului fata de client in relaie cu livrrile si datele de realizare. 4) Registrul riscului - identifica riscurile si impactul lor asupra proiectului mpreun cu planul de evitare si reducere a impactului.

5) Structura de alocare a activitilor (work breakdown)atribuie responsabiliti membrilor echipei. 6) Graficele de timp - arata desfurarea temporala a proiectului cu toate etapele, pe genuri de activiti. 7) Planul financiar - cuprinde planul costurilor, bugetul de venituri si cheltuieli si contul de ctiguri si pierderi.

Cererea de finanare trebuie sa cuprind: 1. Titlul proiectului; 2. Informaii cu privire la solicitare (pentru a moderniza/ pentru a dezvolta); 3. Tipul solicitantului; 4. Persoana de contact; 5. Descrierea proiectului; 6. Obiectivul (general/specific); 7. Contextul- proiectul sa fac parte dintr-un program mai amplu 8. Justificarea necesitaii proiectului; 9. Potenialii beneficiari- grupul inta; 10. Activitile proiectului -se va completa cu prezentarea detaliata a activitilor si subactivitatilor aferente fiecrei activitati, in ordine cronologica. 11. In cazul in care proiectul prevede si achiziii de echipamente, se vor da detalii despre tipul, specificaiile acestor echipamente, modul de distribuire la parteneri, daca este cazul. 12. Calendarul activitatilor- completam tabelul pe luni, pe ani, cu activitile proiectului care au avut loc pana la momentul cererii de finanare, cat si cele de dup cererea de finanare (implementarea efectiva a proiectului). 13. Rezultatele anticipate- se va completa cu rezultatele aferente fiecrei activitati. Rezultatele anticipate reprezint imbunatatiri (beneficii reale) care determina in mod direct realizarea obiectivelor proiectului. Ele trebuie sa fie cuantificabile, msurabile, verificabile. 14. Resursele financiare;

15. Managementul Proiectului - precizarea resurselor umane alocate implementrii proiectului, in cazul in acre aplicantul nu intenioneaz sa efectueze externalizarea. 16. monitorizare; 17. implementare; 18. stategie. 19. Durata proiectului- exprimata in luni si reprezint perioada cuprinsa intre data semnrii si data finalizrii ultimei activitati prevzute. 20. Sustenabilitatea - capacitatea proiectului de a se putea automentine; 21. Achiziii publice (OUG 34/ 2006) 22. Bugetul Structura de baz a documentelor proiectului i a programului 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Sumar Cadru general Analiza sectorial a problemelor Descrierea proiectelor (obiective i strategie) Ipoteze i riscuri Implementarea Factorii de calitate

GHIDUL GENERAL DE ELABORARE A UNUI PROIECT Elemente 1) Informaii de baz: Numr de identificare (atribuit fiecrui proiect de ctre instituia unde este depus); Titlul proiectului: citit primul si trebuie sa straneasca curiozitatea finanatorului; Sector- public/privat

2) Obiectivul:

General: explica de ce este important proiectul pentru societate, in termenii profitului pe termen lung pentru beneficiarii finali; Scop: scopul unui proiect reprezint obiectivul central al proiectului. Scopul trebuie sa vizeze miezul problemei si sa fie sustenabil pentru grupurile-inta.

3) Descrierea proiectului: Istoric si justificare (impact) descrierea in acest subcapitol trebuie sa tina seama si sa conving asupra faptului ca: - Problema abordata este una reala; - Rezolvarea problemei va aduce avantaje comunitatii - Societatea ce implementeaz proiectul este in msura de-al duce la bun sfrit. Activitati conexe- reprezint un rezumat al proiectelor anterioare in domeniul abordat, avnd legturi cu proiectul actual; Rezultatele proiectului consecina logica, efectul rezultat in urma ndeplinirii obiectivelor si desfasurarii activitilor in cadrul proiectului;

Activitati Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Acest subcapitol trebuie sa cuprind: - Enunarea fiecrei activitati in parte; - Specificarea resurselor de care este nevoie; - Descrierea secven elor in timp si modul in care interfereaz activitile. 4) Cadrul instituional: In ceasta etapa este descris clar cadrul in care se va desfura proiectului se identifica toate constrngerile acestuia. Se vor prezenta instituiile beneficiare. 5) Bugetul Proiectului poate fi privit ca pe o planificare a proiectului din punct de vedere financiar.

Tipuri de buget: Buget pe categorii de cheltuieli (grupeaz veniturile si cheltuielile pe categorii) Buget pe categorii de cheltuieli si activitati (grupeaz cheltuielile pe categorii si pe activitati in cadrul aceluiai proiect) Buget pe surse (grupeaz cheltuielile pe categorii si pe surse de finanare care participa cu fonduri) Pentru realizarea unui buget cat mai realist, trebuie sa se acorde atenie urmtoarelor aspecte: o Includerea tuturor cheltuielilor absolut necesare; o Dimensionarea echilibrata si riguroasa a cheltuielilor; o Evitarea solicitrii sumei maxime pe care o ofer finanatorul unui proiect o Asigurarea cofinanrii: este posibil ca proiectul sa nceap nainte ca suma oferita de finanator sa soseasc,. Contribuia solicitantului trebuie sa poat acoperi cheltuielile in aceasta perioada. o Se recomanda luarea in considerare ca ntregul proces de evaluare a proiectelor participante, ncheierea contractelor de finanare, si nceperea efectiva a finanrii prin acordarea sumei solicitate dureaz cteva luni. o Finanatorul amintete uneori in cadrul prezentrii proiectelor posibilitatea solicitanilor de a achiziiona prin proiect echipamente din tara de origine a finanatorului.

STUDIUL DE FEZABILITATE

Fezabilitatea se refera la abilitatea de accesa l momentul actual capitalul necesar si de a finaliza proiectul de investi ie. Orice proiect de investiie cuprinde mai multe faze specifice:

1) Faza pre-investiionala cuprinde: o Identificarea oportunitii investiiei (ideile proiectului); o Selecia preliminara a variantelor de proiect (studiul de prefezabilitate) o Formularea proiectului (studiul de fezabilitate) o Luarea deciziei de investiie (raportul de evaluare); 2) Faza investiionala cuprinde: o Negocierea si contractarea (referitoare la proiectarea si construcie); o Proiectarea de obiective de investiii; o Construirea (realizarea propriu-zisa a investiiei); o Testarea si verificarea, precum si punerea in funciune a investiiei. 3) Faza operaionala: exploatarea propriu-zisa a investiiei Studii pre-investiionale: Studii de oportunitate ce analizeaz: 1.1 resursele naturale cu potenialul de prelucrare si fabricaie; 1.2 cererea viitoare pentru anumite bunuri de consum care are potenial de cretere ca urmare a creterii populaiei sau puterii de cumprare a acesteia sau pentru produse nou-aprute; 1.3 impactul asupra mediului nconjurtor ; 1.4 climatul economic genera; 1.5 politicile industriale; 1.6 posibilitati de diversificare a produciei. Studii generale de oportunitate sunt efectuate dup identificarea prealabila a posibilitilor generale de investiie si se clasifica in 3 categorii: o studii regionale o studii sub-sectoriale o studii asupra resurselor 1.

2.

Studii de prefezabilitate: principalele obiective ale unui asemenea studiu sunt: 2.1 examinarea tuturor variantelor posibile de proiect; 2.2 justificarea elaborrii studiului de fezabilitate ca urmare a ideii proiectului; 2.3 determinarea aspectelor hotrtoare pentru fezabilitatea proiectului; 2.4 aprofundarea pe baza studiilor de suport cum ar fi: cercetarea de piaa, testele de laborator, teste in instalaiile pilot; 2.5 situaia mediului nconjurtor de pe amplasamentul ales al proiectului ca si impactul potenial asupra mediului, conform standardelor naionale si internaionale; Structura unui studiu de prefezabilitate trebuie sa fie aceea i cu ce a unui studiu de fezabilitate. Studii auxiliare (de suport) Studiile auxiliare acoper aspecte specifice ale unui proiect de innvestitii si se impun drept o condiie obligatorie in scopul realizrii studiilor de prefezabilitate sau de fezabilitate, in mod special in ceea ce privete propunerile de investiii la scara foarte mare. Exemple: studii de piaa asupra produsului ce urmeaz a fi fabricat, studii asupra materiilor prime si servicii publice, teste in laborator, studii de amplasare, studii de impact asupra mediului conjurator, studii de selecie a echipamentelor, etc.

Studiul de fezabilitate - documentaia tehnico-economica complexa de fundamentare si elaborare a unui proiect de investiie. El reprezint un ansamblu de piese scrise si desenate privind necesitatea viitorului obiectiv, surse de aprovizionare cu materii prime si piee de desfacere,

asigurarea capitalului, previzionarea fluxurilor financiare ale costurilor, veniturilor si profitului. Este o analiza a modului in care va fi realizat un produs din punct de vedere tehnic, cum va fi comercializat si daca are ansa de a aduce profituri.

Poate fi orientat spre piaa de desfacere pornind de la cererea poteniala sau existenta si mai poate fi bazat pe intrri de resurse. Obiective ce trebuie avute in vedere la elaborarea Studiului de Fezabilitate: 1. Economisirea de mijloace; 2. Redresarea economica a societatii; 3. Conturarea unei strategii e termen mediu sau lung; 4. Evidenierea aspectelor ce implica privatizarea societatii. Principalele aspecte luate in considerare in cadrul Studiului de Fezabilitate: Riscuri principale (fizice si financiare); Capacitatea pieei si a productorului; Coninutul analizei cererii; Previziunea cererii; Programul de producie; Determinarea capacitaii productorului; Raportul cost/capacitate Relaia cantitativa dintre vnzri, capacitatea productorului si resursele materiale; Analiza financiara; Analiza in condiii de incertitudine; Evaluarea impactului proiectului de investiii asupra mediului nconjurtor.

MIC DICTIONAR DE TERMENI: Eligibil - care ndeplinete condiiile pentru a putea fi ales. Grant - suma acordata drept finanare nerambursabila pentru a ndeplini un scop anume Beneficiar - persoanele care au ctigat in mod direct. a cofinana - a finana mpreuna cu ali destinatori de capitaluri unele proiecte de investiii factori externi - situaii si decizii ce au impact asupra proiectului, fiind complet nafara controlului managementului de proiect (vremea) obiective pe termen lung - definesc dezvoltrile globale ale proiectului, iar cele pe termen scurt definesc impactul pozitiv al programului pentru beneficiari. rezultatele proiectului - beneficii directe ale proiectului sub forma unor schimbri Ieirile - produsele sau serviciile produse de proiect pentru grupurile inta Grupuri-inta - entitile ce vor fi afectate in mod pozitiv prin proiect la nivelul scopului proiectului si pentru care lucreaz de fapt proiectul. Beneficiari - persoane care vor avea de ctigat de pe urma proiectului (se pot suprapune sau nu cu grupurile inta) Se pune accent pe parteneriat. Instituiile nu pot susine proiectul si fac un parteneriat cu o alta instituie. Finanatorii (UE) sprijin parteneriatele, si pentru a putea obine un punctaj maxim, calitatea parteneriatului este determinanta. Cantitatea - valoarea inta ce raspunde la intrebarea : cat de mult? Calitatea - valoarea tinta ce raspunde la intrebarea: cat de bine?