n fiecare zi, n fiecare moment, fiinele comunica intre ele, adica fac schimb de informatii.

Pentru aceasta, oamenii folosesc diferite mijloace, unele dintre ele numite "mijloace de comunicare in masa" sau "mass-media".

Comunicarea si mijloacele de comunicare Comunicarea face posibila coexistenta oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalti. Comunicarea directa intre oameni este realizata prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a impartasi cunostinte cu persoane aflate departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul carora sa se transmita informatiile la distanta: acestea sunt mijloacele de comunicare in masa sau mass-media. Comunicarea, informarea si mijloacele de comunicare depind unele de altele. Acesti termeni au sensuri diferite in functie de domeniile care au drept scop comunicarea informatiei. Pentru ziarist, informatia este expunerea unor fapte la care a asistat sau pe care le-a putut verifica. Pentru el, o informatie

buna trebuie sa fie adevarata, noua, inedita si surprinzatoare. Mijloacele de comunicare sunt diferitele suporturi pe care ziaristii le folosesc ca sa transmita informatia (ziare, radio, televiziune etc.). Astazi, putem transmite si primi informatii imediat, oriunde in lume. Datorita acestei rapiditati, verificarea informatiilor devine din ce in ce mai dificila, atat pentru ziaristi, cat si pentru public. Comunicarea este indispensabila, dar trebuie sa comparam si sa privim cu un ochi critic toate informatiile care ne parvin. Oamenii, dar si plantele sau animalele trebuie sa comunice pentru a trai. Ca sa transmita mesaje si sa faca schimb de informatii, natura le-a oferit diferite mijloace. Comportamentul consumatorului de televiziune,radio sau presa scrisa are la baza o serie de mecanisme inconstiente,cunoscute de producatorii din massmedia.Asa-numitele "retete de succes" nu sunt de multe ori decat tentative de manipulare a telespectatorului,radio-ascultatorului sau cititorului de ziare.Simplul fapt de a manca chipsuri in timp ce ne uitam la un film de groaza are loc deoarece creierul nostru asociaza teama cu nevoia de grasimi...De asemenea,reclamele folosesc "trucuri" foarte eficiente pentru a ne determina sa apreciem anumite produse: de exemplu,prezentand un automobil sub forma unei fiinte umane ce are caracter,"chip",etc.\ ns, problema este c n ziua de azi comunicm din ce n ce mai puin. Este febra tehnologiei care ctig tot mai mult teren; suntem superconectai i trim ntro invazie de bii. Stm toat ziua pe messenger sau cu telefonul mobil la ureche i vorbim! Oare, prin aceste noi mijloace ntr-adevr comunicm? Iar dac da, ne ajut s comunicm mai bine? Internetul este asemanator cu o capcan. Este foarte dezorganizat, iar structura lui este foarte diversificat astfel ncat de multe ori se pot obine informaii mult prea

usor, rareori existnd oarecum un control asupra restriciei n funcie de vrsta celui care cauta o anume informatie, oferindu-se un anume continut specific aa cum ar trebui s fie de exemplu pentru copiii de pn la 10 ani. Dependena de internet reprezint o problem extrem de serioas, avnd n vedere statisticile care arat c aceasta afecteaz ntre 6 si 10% din populaia internaut. Exist o list de 7 semnei simptome care conine indicatori precum o crescut stare de spirit euforic cand esti implicat in activitati pe internet i schimbri fizice precum ngrare sau pierdere in greutate, dureri de spate, de cap i sindrom de tunel carpian (cea din urm fiind acea durere persistent n incheietura minii, provocat de utilizarea frenetic a tastaturii). Cele mai cunoscute reele web sociale: Facebook - circa 750 mil. membri (septembrie 2011) n toat lumea Flickr - reea mondial pentru informaii de tip imagine i fotografie HI5 - pe locul 2 dintre cele mai vizitate reele sociale din Romnia Linkedln - pentru managementul carierei i relaii profesionale 2009) Twitter - circa 20 - 25 mil. Myspace - circa 220 mil.

utilizatori pe tot globul (martie

membri (iulie 2009) - pentru rspndirea rapid, n mase, a unor tiri textuale scurte Youtube - pentru informaii

de tip clip video

Pericole: Pe lng avantajele acestor reele, care faciliteaz de exemplu ntrajutorarea membrilor, formarea de noi cunotine i prieteni, rspndirea rapid a tirilor i zvonurilor (brfelor), aceste reele ascund i pericole, deoarece de obicei nu se declar explicit care e sursa informaiilor, cine este furnizorul de servicii, i nici dac acesta intenioneaz s utilizeze informaiile i n alte scopuri. De multe ori chiar, tergerea informaiilor introduse benevol pur i simplu nu este prevzut, ele rmnnd nregistrate pe vencie, chiar dac sunt greite sau devin cu timpul depite. Aici lipsa de reglementri clare deschide poarta pentru abuzuri grave asupra datelor private sau chiar secrete ale utilizatorilor, cu att mai mult cu ct majoritatea lor sunt foarte tineri i nc nefamiliarizai cu pericolele din Internet. Efecte: n ultimii ani comunicaia maselor prin reelele sociale are consecine din ce n ce mai vizibile, chiar i pe plan mondial. Analitii sunt de prere c fr reele sociale evenimentele s-ar fi desfurat altfel. Cteva exemple de evenimente recente (2011) influenate puternic de comunicaia prin reele sociale: protestele din Egipt care au dus la demisia lui Hosni Mubarak, preedintele statului revolta popular dinTunisia care a dus la rsturnarea preedintelui Zine El Abidine Ben Ali Ali dovedirea de plagiate, ca de ex. lucrarea de doctorat a fostului ministru al aprrii din Germania, graful Karl-Theodor zu Guttenberg.

 convocarea publicului la diverse ntruniri sau chiar demonstraii poate fi uurat; de exemplu s-au nmulit aa-numitele facebook parties (singular: facebook party). protestele publice i micarea cetenilor mpotriva proiectului de cale ferat Stuttgart 21 (Germania). Proiectul nc nu e decis. Influena reelelor YouTube, facebook i twitter a schimbat deja radical industria divertismentului (showbizu sau entertainment industry). Un exemplu tipic este artista americana Lady Gaga , care atrage milioane de fani i cumprtori pe baza acestor reele.