Drept Anul II

Referat

Judecata in Prima Instanta

I. Trasaturile specifice ale judecatii in prima instanta prima instanta a). Scopul judecatii in
Judecata in prima instanta sau

instanta de fond are in vedere asa cum o arata si denumirea, verificarea legalitatii si temeiniciei actului de sesizare al instantei si pronuntarea uneia dintre solutiile care pot fi date cauzei. Judecata reprezinta o activitate procesuala comple a si de multe ori indelungata, care incepe odata cu introducerea cererii de c!emare in judecata si se finalizeaza prin e ecutarea silita. Judecata se poate realiza in fata $ etapa scrisa $ etapa dez%aterilor $ etapa deli%erarii $ etapa pronuntarii !otararilor judecatoresti instantei de fond si in fata instantelor de control judiciar si parcurge " etape#

&. 'tapa scrisa.

Procesul civil incepe printr$o procedura scrisa, ce consta in introducerea cererii de c!emare in judecata, prin care reclamantul sesizeaza instanta de judecata, declansand astfel procesul, si care constituie %aza raporturilor care se nasc intre reclamant si parat, precum si dintre instanta de judecata si parti. 'tapa scrisa cuprinde, alaturi de c!emarea in judecata, intampinarea, cererea reconventionala si citarea partilor, constituind practic o etapa pregatitoare a dez%aterilor ce vor avea loc in sedinta pu%lica. Actele de procedura aduse la indeplinire in aceasta prima etapa a judecatii in prima instanta, sunt de natura sa fi eze cu e actitate elementele esentiale ale dez%aterilor ulterioare. De altfel, etapele ulterioare ale judecatii in prima instanta vor gravita in jurul pretentiilor si apararilor formulate de partile principale in etapa scrisa pregatitoare. Pag 1-11

(egiuitorul a reglementat astfel procedura de judecata incat partile sa nu fie cuprinse in fata instantei de pretentiile si apararile lor, punandu$le la indemana mijloacele necesare pentru incunostiintarea reciproca.

A). )ererea de c!emare in judecata.

)ererea este definita ca fiind acel mijloc general prin care o persoana solicita concursul instantelor judecatoresti in vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale legitime. )ererea de c!emare in judecata este actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila, in limitele careia se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului. In aceleasi limite va tre%ui si judecatorul sa statueze in final asupra pretentiilor deduse in justitie. Judecatorul nu poate depasi limitele judecatii determinate de parti# *ne eat jude ultra petita partium+. ,ecesitatea formularii cererii de c!emare in judecata este justificata de principiul potrivit caruia nimeni nu isi poate face singur dreptate, precum si de un aspect al principiului disponi%ilitatii, in sensul ca instanta nu poate sa judece pana ce nu a fost investita de partea interesata, instanta civila neputandu$se sesiza din oficiu, cu e ceptiile limitat prevazute de lege.

a). )uprinsul cererii de c!emare in judecata.

Indiferent ca este o cerere introductiva de instanta sau incidentala, art. -. alin. & ).proc.civ. dispune ca cererea tre%uie sa fie facuta in scris si sa cuprinda# $ aratarea instantei $ numele si prenumele partilor $ domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantului. Daca reclamantul locuieste in strainatate se va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza a i se face toate comunicarile privind procesul. Te tul de lege pune pe acelasi plan domiciliul cu resedinta paratilor deoarece, ceea ce intereseaza nu este domiciliul asa cum este definit de art.&/ din decretul nr. /&0&12" si art..2 alin.& din (egea nr. &320&114 privind evidenta populatiei si cartea de identitate, ci locul unde partea locuieste efectiv, pentru a$i putea fi facute toate comunicarile in legatura cu procesul. $ o%iectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta $ semnatura In cazul in care cererea nu este introdusa de parte ci de un mandatar, acesta tre%uie sa$si justifice calitatea. Art.-/ ).proc.civ. prevede urmatoarele situatii# $ mandatarul neavocat va alatura cererii procura in original sau in copie legalizata 5 alin.&)6 $ mandatarul avocat va certifica el insusi copia de pe procura sa 5 alin..). 'l va ane a la cerere imputernicirea avocatiala potrivit (egii avocatilor6 Pag 2-11

$ reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale 5 alin./). De pilda, tutorele sau curatorul va alatura copia deciziei autoritatii tutelare prin care a fost numit. ,eindicarea calitatii de reprezentant face sa se prezume ca reclamantul lucreaza in nume propriu. )onsecinta unei asemenea situatii este respingerea actiunii, intrucat aceasta a fost e ercitata de o persoana fara calitate. Dovada calitatii de reprezentant se face in conditiile art.-/ ).proc.civ.

%). Importanta identificarii partilor.

$ sunt sta%ilite limitele cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti6 $ se verifica daca la data sesizarii instantei, acestea aveau capacitate si calitate procesuala6 $ se determina competenta instantei6 $ se determina locul unde se va face comunicarea actelor de procedura.

c). 7%iectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta.
Prin o%iect al cererii de c!emare in judecata se intelege pretentia concreta a reclamantului, adica plata unei sume de %ani, revendicarea unui %un, anularea unui contract, desfacerea casatoriei, etc. Reclamantul nu este tinut de o%iectul indicat initial in cererea de c!emare in judecata, ci, in conditiile prevazute de art.&/. ).proc.civ., el poate sa il completeze ori sa il modifice. Pentru a fi vala%il, o%iectul cererii tre%uie sa indeplineasca anumite cerinte# $ sa fie licit6 $ sa fie posi%il, astfel incat instanta, o%ligandu$l pe parat la e ecutare, acesta sa poata realiza6 un e emplu de o%iect imposi%il este predarea unui %un individual determinat care a pierit fortuit6 $ sa fie determinat sau determina%il6 in fata instantei se rezolva o neintelegere concreta, ci nu o pro%lema de principiu. Importanta determinarii o%iectului cererii de c!emare in judecata# $ fi eaza limitele judecatii, instanta fiind tinuta de acest o%iect, in sensul ca nu poate sa acorde mai mult, mai putin sau altceva decat s$a cerut 5 art.&.1 alin. final ).proc.civ.)6 $ poate determina competenta generala, materiala sau teritoriala6 $ atrage o anumita constituire a instantei6 $ determina un anumit cuantum al ta ei judiciare de tim%ru si a tim%rului judiciar6 $ influenteaza admisi%ilitatea sau inadmisi%ilitatea unor mijloace de pro%a6 $ se analizeaza atunci cand se invoca litispendenta, cone itatea, autoritatea de lucru judecat.

d). Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.

Pag 3-11

Indicarea motivelor de fapt consta intr$o prezentare sintetica, clara si precisa a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie. 8otivele de drept constituie temeiul juridic al cererii, cauza cererii de c!emare in judecata, care este fundamentul raportului juridic dedus judecatii. Aceasta nu inseamna insa ca reclamantul este tinut sa indice in cuprinsul cererii sale te tul de lege in care se incadreaza faptele ce au generat conflictul intre parti, intrucat incadrarea in drept a faptelor este si tre%uie sa fie opera magistratului. Importanta determinarii motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea# $ contri%uie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului6 $ paratul poate fi in masura sa$si pregateasca apararea6 atunci cand instanta da o calificare juridica e acta, ea va fi o%ligata sa puna in preala%il in discutia partilor temeiurile de fapt si de drept, pentru ca ele sa nu fie surprinse si sa$si poata face o aparare corespunzatoare6 $ alaturi de o%iect, contri%uie la determinarea calitatii procesuale a partilor6 $ intereseaza in pro%lema litispendentei si a autoritatii de lucru judecat.

e). Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

$ cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, si cate o copie de pe fiecare inscris pentru instanta6 copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul6 $ se va putea depune si numai o parte dintr$un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime6 $ daca inscrisurile sunt scrise in lim%a straina sau cu litere vec!i, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte6 $ cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca sustinerile si cu interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia6 $ cand solicita pro%a cu martori, reclamantul va indica numele si locuinta fiecarui martor. Indicarea dovezilor pe care se sprijina cererea de c!emare in judecata urmareste un du%lu scop# sa confere instantei posi%ilitatea de a proceda la administrarea pro%elor fara a se tergiversa judecarea procesului, si sa puna partile intr$o pozitie de egalitate juridica.

f). Semnatura.
Semnatura atesta in mod neec!ivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si e actitatea continutului cererii de c!emare in judecata, de aceea ea tre%uie situata la sfarsitul redactarii cererii. )ererea formulata in nume propriu tre%uie semnata de cel ce se pretinde a fi titularul dreptului su%iectiv dedus judecatii, iar cererea formulata prin reprezentant va fi semnata de catre acesta.

g). Introducerea cererii de c!emare in judecata si constituirea dosarului.

Pag 4-11

)ererea de c!emare in judecata se depune la instanta competenta. (a cerere se vor alatura atatea copii cati parati sunt, iar, daca este cazul, si ane ele necesare 5 dovada indeplinirii procedurii preala%ile, c!itanta de plata a ta ei judiciare de tim%ru, dovada calitatii de reprezentant, copii de pe inscrisuri, etc.). (a primirea cererii de c!emare in judecata, presedintele sau judecatorul care il inlocuieste verifica daca aceasta intruneste conditiile prevazute de lege, adica daca este tim%rata corespunzator si daca a fost formulata cu respectarea cerintelor art.&&. ).proc.civ. Termenul fi at pentru completarea sau modificarea ulterioara a cererii de c!emare in judecata nu tre%uie confundat cu primul termen de judecata. 'ste un termen administrativ, motiv pentru care comunicarea lipsurilor cererii de c!emare in judecata, in cazul in care aceasta a fost trimisa prin posta, se face printr$o adresa si nu prin citatie. Acordarea termenului pentru completarea sau modificarea cererii de c!emare in judecata se face cu mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a o%ligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii. De indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de c!emare in judecata, presedintele fi eaza termenul de judecata pe care, su% semnatura il da in cunostinta reclamantului present sau reprezentantului acestuia. )elelalte parti vor fi citate. Primul termen de judecata va fi astfel fi at incat de la data primirii citatiei, paratul sa ai%e la dispozitie cel putin &2 zile iar in pricinile urgente, cel putin 2 zile, in vederea pregatirii apararii. Dupa fi area termenului, prin aceeasi rezolutie presedintele va dispune sa se comunice paratului, odata cu citatia, copii de pe cerere si inscrisuri, punandu$i$se in vedere o%ligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu, cu cel putin 2 zile inainte de termenul sta%ilit pentru judecata. (a registratura, dupa trecerea rezolutiei pe cererea de c!emare in judecata, aceasta va primi un numar si se va inscrie in registrul general de dosare.

!). 'fectele cererii de c!emare in judecata.

$ investeste instanta cu judecarea pricinii la care se refera6 $ determina cadrul procesual in care se va desfasura judecata, atat su% aspectul partilor 5reclamant si parat), cat si su% aspectul o%iectului cererii 5pretentia concreta)6 $ in cazul competentei teritoriale alternative, introducerea cererii de c!emare in judecata e prima optiunea reclamantului pentru una din instantele deopotriva competente, iar dupa aceasta alegere reclamantul nu mai poate interveni asupra ei si paratul nu poate cere declinarea competentei6 $ dreptul ce se valorifica prin cererea de c!emare in judecata devine litigios si poate forma o%iectul cesiunii6 $ introducerea cererii de c!emare in judecata intrerupe prescriptia e tinctive.

9). Intampinarea.
Pag 5-11

Intampinarea este actul de procedura o%ligatoriu prin care paratul raspunde la cererea de c!emare in judecata, urmarind sa se apere de pretentiile reclamantului. Sediul materiei il reprezinta art.&&2$&&- ).proc.civ. Intampinarea va cuprinde# $ e ceptiile de procedura, inclusiv e ceptiile de fond pe care paratul le ridica la cererea reclamantului6 $ raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii6 $ dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere6 $ semnatura6 lipsa semnaturii paratului atrage sanctiunea nulitatii, care opereaza in aceleasi conditii ca si in cazul cererii de c!emare in judecata6 $ apararile de fond 5in fapt si in drept) pentru fiecare capat de cerere al reclamantului. (a intampinare se ane eaza atatea copii de pe aceasta, cati reclamanti sunt.

)). )ererea reconventionala.

Paratul nu este tinut sa se limiteze la o simpla aparare orala sau prin intampinare in cadrul procesului civil. 'l are posi%ilitatea de a parasi aceasta stare defensiva, spre a formula pretentii proprii fata de reclamant, conform dispozitiilor art.&&1 ).proc.civ. *Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala+. )ererea reconventionala poate fi definita ca fiind actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant. )ererea reconventionala se infatiseaza ca o facultate procesuala pentru parat, acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor sale pe cale incidentala sau printr$o actiune civila separata. Reclamantul din cererea principala devine parat in cererea reconventionala, astfel incat partile se vor numi reclamant$parat si parat$reclamant. )ererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este o%ligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. )ererea reconventionala tre%uie solutionata c!iar daca reclamantul a renuntat la judecata sau la dreptul su%iectiv pretins, ori daca actiunea introductive a fost respinsa ca prescrisa, anulata, ori s$a perimat. In principiu, la cererea reconventionala a paratului, reclamantul initial poate formula la randul sau, intampinare si cerere reconventionala.

D). )itarea si comunicarea actelor de procedura.

)itarea partilor asigura respectarea a . principii fundamentale ale procedurii civile# dreptul de aparare si contradictorialitatea. Art.-2 ).proc.civ. prevede ca *judecatorul nu poate !otara asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea dispune altfel+. De asemenea , art.&3: ).proc.civ. o%lige instanta sa amane judecata pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor impuse de lege, su% sanctiunea nulitatii. Pag 6-11

)itarea partilor are ca finalitate instiintarea lor dupa e istenta procesului, despre locul si data sedintei de judecata. Insa aceasta finalitate se poate realiza si prin luarea termenului in cunostinta de catre partea prezenta la unul din termenele de judecata. Actul procedural numit citatie tre%uie emis in forma scrisa si tre%uie sa cuprinda anumite mentiuni prevazute de lege, fiind compus din . parti# citatia propriu$zisa si dovada de inmanare 5procesul ver%al) a citatiei. Art.-- alin.. ).proc.civ. prevede ca mentiunile referitoare la indicarea anului, lunii, zilei, si orei de infatisare, la indicarea instantei si sediul acesteia, la numele, domiciliul si calitatea celui citat, la parafa sefului instantei si semnatura grefierului sunt prevazute su% sanctiunea nulitatii, ceea ce inseamna ca in cazul lipsei uneia dintre aceste mentiuni vatamarea se presupune. Si lipsa uneia dintre celelalte mentiuni ar putea atrage nulitatea procedurii de citare, insa numai daca partea face dovada ca a suferit o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel. Se citeaza partile, inclusiv tertii intervenienti, precum si martorii, e pertii, interpretii si, daca este cazul, alti participanti la procesul civil.

a). Inmanarea citatiei si a altor acte de procedura.

In conditiile art.-4 ).proc.civ. comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se face din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul. In cazul in care comunicarea nu este posi%ila in sensul aratat, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea te tului actului si confirmarea primirii acestuia. Art.:.. alin.& ).proc.civ. dispune ca indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se face in mod gratuit. )itatia, su% sanctiunea nulitatii, tre%uie inmanata partii cu cel putin 2 zile inaintea termenului de judecata, cu e ceptia cazurilor urgente, cand instanta poate scurta acest termen. )itatia si celelalte acte de procedura se inmaneaza personal celui citat, la domiciliul sau resedinta acestuia.

.. 'tapa dez%aterilor.
Dez%aterea cauzei in sedinta pu%lica reprezinta una din cele mai importante etape ale procesului civil in care se afirma majoritatea principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil# pu%licitatea, oralitatea, dreptul la aparare, contradictorialitatea, etc. Partile isi sustin pretentiile si apararile, com%at cererile adversarului, administreaza pro%e, pun concluzii fie cu privire la e ceptii procesuale, fie asupra fondului. Adevarul, in cauza dedusa judecatii, poate fi sta%ilit numai in urma dez%aterilor contradictorii care au loc in fata judecatorului, in etapa dez%aterilor din cadrul procesului civil.

Pag 7-11

'tapa dez%aterilor incepe la prima zi de infatisare si dureaza pana in momentul in care instanta se considera lamurita asupra pretentiilor deduse judecatii, cand declara dez%aterile inc!ise si se retrage pentru deli%erare.

a). Activitatea premergatoare sedintei de judecata.

;refierul de sedinta preia dosarele de la ar!iva, su% semnatura in registrul de termene, cu cel putin . zile inaintea sedintei, dupa care# $ afiseaza lista cauzelor cu o zi inaintea termenului de judeacata sau cel mai tarziu cu o ora inainte de inceperea sedintei la instantele la care activitatea se desfasoara in .$/ timpi6 art.&.2 alin.& ).proc.civ sta%ileste ca lista se afiseaza la usa salii de sedinta, cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei6 $ completeaza condica de sedinta in care va trece, separate pe fiecare complet, dosarele din sedinta respectiva, in ordinea inscrisa in lista cauzelor6 $ verifica legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate la dosar6 $ informeaza presedintele completului de judecata despre deficientele constatate, pentru a se lua masurile necesare, dupa care preda dosarele completului de judecata.

%). )onducerea si *politia+ sedintei de judecata.

)ompletul de judecata este prezidat prin rotatie, de unul din mem%rii acestuia, completele fiind sta%ilite la inceputul anului de catre colegiile de conducere, care tre%uie sa urmareasca asigurarea continuitatii acestuia. Potrivit art.&.- alin.& ).proc.civ., presedintele desc!ide, suspenda si ridica sedinta. Tot presedintele completului este cel care e ercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si %unei$cuviinte. $ cei care iau parte la sedinta sunt o%ligate sa ai%e o purtare cuviincioasa. )el care vor%este instantei tre%uie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta e ceptii de la aceasta indatorire6 $ presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se poate pastra ordinea.

c). Principalele momente in desfasurarea judecatii.

;refierul va fi prezent in sala de sedinta cu o jumatate de ora inainte de inceperea sedintei, pentru a pune dosarele la dispozitia partilor spre consultare, avand grija, totodata, sa ataseze la dosare ultimele acte de procedura si corespondenta sosite la registratura. Dupa inceperea sedintei de judecata, procurorul, partile, reprezentantii sau avocatii acestora pot studia dosarele numai cu incuviintarea presedintelui de complet, dupa o preala%ila verificare a identitatii si a calitatii. ;refierul de sedinta anunta pu%licului din sala intrarea completului de judecata. Desc!iderea dez%aterilor se face de catre presedinte. Dupa strigarea cauzei si referatul grefierului, se va trece, dupa caz, la amanarea procesului, suspendarea Pag 8-11

judecatii sau solutionarea pricinii. )auzele care se amana, fara discutii, vor putea fi strigate, la inceputul sedintei, in ordinea listei, daca toate partile legal citate sunt prezente si cer amanarea sau daca in cauza s$ a solicitat judecata in lipsa. )ererile sau actele depuse in timpul sedintei vor fi datate, vizate si semnate de presedintele completului de judecata. Daca instanta nu dispune amanarea si nici suspendarea judecatii, va trece la solutionarea pricinii, tinand seama de urmatoarele reguli# $ pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta, care nu au fost judecate din lipsa de timp, se vor judeca inaintea celorlalte6 $ instanta se va pronunta cu prioritate, atunci cand este cazul, asupra e ceptiilor de procedura si a celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii6 $ in fata primei instante, judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor. Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si pe urma paratului. )eilalti mem%rii ai completului sau partile pot pune intre%ari martorilor sau e pertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate incuviinta ca acestia sa puna intre%arile direct. Daca procurorul participa la judecata va vor%i ultimul, cu e ceptia cazului in care a pornit procesul. )and instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dez%aterile inc!ise. Daca instanta ramane in pronuntare, presedintele completului anunta in sedinta ziua si eventual ora sta%ilita pentru pronuntarea rezultatului deli%erarii. Dupa inc!eierea dez%aterilor, partile vor putea fi indatorate sa depuna concluzii scrise, semnate de ele, a a sustinerilor lor ver%ale. Daca instanta gaseste necesare noi lamuriri, pricina poate fi repusa pe rol. 7data cu repunerea pe rol se va dispune si citarea partilor pentru termenul acordat.

d). Prima zi de infatisare.

'ste o institutie procesuala distincta si reprezinta termenul la care partile legal citate, pot depune concluzii. (a aceasta data atat paratul cat si reclamantul pot sa savarseasca anumite acte de procedura, su% sanctiunea, de regula, a decaderii.

e). Activitatea ulterioara sedintei. Inc!eierile de sedinta.

In inc!eierea de sedinta tre%uie sa se consemneze tot ce s$a petrecut la termenul de judecata. De aceea se spune ca inc!eierea este un proces ver%al al sedintei, o oglinda scrisa a dez%aterii orale. Se intocmeste cate o inc!eiere pentru fiecare termen de judecata, cu e ceptia situatiei in care in sedinta ce au avut loc dez%aterile se pronunta si !otararea, deoarece aceasta va cuprinde si ceea ce s$a petrecut la acel termen. <otararile date de instanta se numesc inc!eieri. Prin urmare,inc!eierea este tot o !otarare, dar este o !otarare data pe parcursul judecatii. Avand aceasta natura, inc!eierea va avea acelasi cuprins ca si !otararea finala# practicaua, considerentele si dispozitivul !otararii. Intrucat sunt anterioare !otararii finale, inc!eierile se numesc premergatoare. 'le vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si !otararile si Pag 9-11

vor fi semnate de judecatori si de grefier. ,eindeplinirea acestei formalitati atrage nulitatea inc!eierii. Inc!eierile sunt de . feluri# preparatorii si interlocutorii.

f). ' ceptiile procesuale.

' ceptiile procesuale reprezinta unul din mijloacele prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca fara a pune in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale 5privitoare la compunerea sau constituirea instantei, competenta acesteia ori la actele de procedura) sau lipsuri referitoare la dreptul material la actiune urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte, anularea ori respingerea cererii.

g). ,otiunea de pro%a. 7%iectul si sarcina pro%ei.

In mod o%isnuit notiunea de pro%a este folosita in sensul de mijloc de pro%a, mijloacele de pro%a fiind# inscrisurile, martorii, prezumtiile, marturisirea, e pertiza si cercetarea la fata locului. 7%iectul pro%ei il reprezinta faptele juridice in sens larg care au creat, modificat sau stins raportul juridic dedus judecatii ori care au determinat ineficienta acestui raport, astfel incat se solicita anularea sau constatarea nulitatii, rezilierea, rezolutiunea sa.

/. 'tapa deli%erarii si pronuntarii !otararii.

Dupa rezolvarea tuturor aspectelor procesuale# dez%ateri orale si contradictorii, solutionarea e ceptiilor neunite cu fondul, administrarea pro%elor si luarea concluziilor partilor, presedintele va declara dez%aterile inc!ise, iar judecatorii ce alcatuiesc completul de judecata purced la deli%erare, in vederea pronuntarii !otararii. Rezultatul deli%erarii se consemneaza succinct in minuta. Dupa redactarea minutei, unul dintre judecatori va trece in condica de sedinta datele esentiale din minuta si numele judecatorului care va redacta !otararea. Dupa aceste operatiuni, presedintele completului pronunta solutia in numele legii, in sedinta pu%lica, indifferent daca partile sunt sau nu prezente. Din acest moment instanta se dezinvesteste de solutionarea respectivului process. <otararea se comunica in copie tuturor partilor, precum si procurorului cand acesta participa la judecata.

9i%liografie# $ =.8. )io%anu, $ Ioan (es, Tratat Teoretic si Prctic de Procedura )ivila vol. II Tratat de Drept Procesual )ivil
Pag 10-11

$ ;.R. Porum%, $ Ioan (es, $ =.8. )io%anu,

)odul de Procedura )ivila )omentat si Adnotat vol. I )odul de Procedura )ivila. )omentariu pe Articole Drept Procesual )ivil

)odul de Procedura )ivila

Pag 11-11