prof.

Ciobnuc Marcela

Basmul: Povestea lui Harap-Alb Ion Creang

&% &poteza ' caracteristicile basmului O poveste este o naraiune n afara timpului prezent, o etern poveste fr sfrit, o fug ctre alt trm, ctre altun eva, ctre vrsta e aur a copilriei. !asmul se construie"te, n genere, up un tipar, up o situaie stereotip, nmagazinat n memoria colectiv, avn o sc#em epic structurat pe motivul cltoriei iniiatice, pe parcursul creia se consum aventura eroic a protagonistului, care lupt pentru aprarea $ recuperarea unor valori morale% binele, a evrul, reptatea etc. &e"i pleac e la un mo el folcloric 'incluzn funciile eseniale ale unui basm, up cum remarca (. )ropp, n Morfologia basmului*, Ion Creang se n eprteaz fun amental e acesta, n primul rn , printr+o reorganizare a limba,ului, ar "i prin mo ificrile survenite la nivelul compoziiei, al persona,elor in ivi ualizate prin comportament, "i c#iar al semnificaiilor. -oate aceste trsturi efinitorii ale basmului cult pot fi e.emplificate strlucit e Povestea lui Harap Alb e I. Creang, o creaie care reprezint nsi sinteza basmului romnesc ')ompiliu Constantinescu* Ca orice basm, "i acesta "i consoli eaz enunurile fun amentale pe dihotomia arhetipal bineru. &e aceea, te.tul cuprin e o a evrat carte e nvtur comentat, mai ales ac acceptm asimilarea cltoriei protagonistului cu o lecie e via, ceea ce nseamn c toi cei in ,urul lui sunt a evrai pe agogi/. 0"a ar, reinem caracterul e bil ungsroman al basmului, presupunn mo ificarea statutului social al protagonistului, precum "i parcurgerea unui traseu al evenirii spirituale. 1n element ine it al acestui basm, sub aspect compoziional, vizeaz structurarea epicului pe ou motive or onatoare, cel al cltoriei iniiatice a eroului "i cel al probelor ep"ite. 0cest scenariu narativ consacrat este ns valorificat original, prin trei tipuri e cltorii al cror protagonist este 2arap 0lb% cltoria iniiatic 'pe parcursul creia persona,ul se efine"te mai egrab ca un antierou, boboc n felul su*, cltoria e verificare 'n care eroul probeaz acumularea unei e.periene "i cristalizarea unei personaliti*, "i cltoria e napoiere, nc#eiat cu recunoa"terea, moartea simbolic, nvierea ritualic "i nvestitura ca mprat. 0"a ar, se pot i entifica ou mari pri compoziionale 'fiecare nsumn cte patru episoa e*, ceea ce poate ntri afirmaia lui 0l )iru, potrivit cruia basmul este alctuit din contopirea a dou poveti . 0stfel, prima parte urmre"te pregtirile pentru plecare n cltorie, cltoria e.plorativ, cu cele trei probe canonice 'proba labirintului, proba procurrii salatei in gr ina ursului, "i proba uci erii cerbului fermecat*. Cea e+a oua parte cuprin e cltoria e verificare, con iionat e alte trei ncercri% salvarea furnicilor, construirea stupului pentru albine "i nsoirea cu cei cinci uria"i fabulo"i. Cea mai ampl secven narativ este ns cea a probelor ep"ite la curtea lui 3o"+4mprat, fiin urmat e cltoria e napoiere, la captul creia va avea loc confruntarea final intre protagonist "i antagonist. O prim secven narativ coinci e cu orientarea (dup modelul lui Labov Waletzky) sau incipitul, n eplinin funcia e plicit de a !hida lectorul" #n privina cronotopului" actanilor $i a situaiei comportamentale% Cititorul se ve e confruntat brusc cu un univers miraculos, e o alt imensiune temporal. )erceperea saltului temporal se face ime iat prin in icii

&&% (r!umentarea
(. cele patru elemente e constucie 5 compoziie specifice basmului 6. -ema + conflictul

7. Compoziie. Motive

8. 3elaia incipit e.cipit + formula iniial + cronotop

>. 0rata narativ + perspectiv narativ + narator + oralitatea

B. 3elaia intre persona,e

te.tuale. )rima precizare, n acest sens, e e natur temporal, focalizat sub forma unei formule iniiale ine ite Amu cic era odat ntr-o ar un crai, care avea trei feciori. Cele ou mrci temporale, amu/ 'timpul narrii* "i odat/ 'timpul evenimentelor 5 timpul iegetic* uc la anularea proieciei n fabulos 'n illo tempore*, ntmplrile prn mai apropiate e timpul povestirii, e narator "i e presupu"ii si asculttori. Mai mult, naratorul auctorial pune povestea pe seama spuselor altcuiva 'cic*, pentru a accentua impresia e obiectivitate. &e asemenea, c#iar "i spaiul este precizat, e la nceput% ou mprii situate la antipo , nemaicomunicn ntre ele. )inalul canonic 'motivul nunii mprte"ti* este nsoit e formula e nc#eiere, particularizat prin nota e umor. Cititorul recepteaz imaginea fabuloas a nunii, observn n acela"i timp "i retragerea naratorului in spaiul povestirii, care semnific eplasarea treptat e la basm la realitate. 0nalizn modul de a povesti, -u or (ianu remarca originalitatea operei lui Creang, constn n eplasarea interesului e la simpla povestire la prezentarea comple. a aciunii acest basm. 9pre eosebire e povestitorul popular, Creang nu naraiunii sale simpla form a e.punerii epice, ci tope"te povestirea n ialog. &e aceea, conc#i em c nu este eloc e.agerat s se vorbeasc espre ramaticul/ operei lui Creang, aspect pe care l semnalase :. Clinescu povetile sunt pri narate dintr-o ntocmire dramatic. ;araiunea la persoana a III+a, in perspectiv #etero iegetic, este realizat e un narator omniscient, ar nu "i obiectiv, eoarece intervine a esea prin comentarii sau reflecii. &e remarcat, c naratorul are o nclinaie lu ic. 0stfel, la nceput se prezint ca narator + auctorial, tritor n alt timp ect cel al iegezei, pentru ca la sfr"it s sugereze c a fost invitat la osp% un pcat de povestariu fr bani n buzunariu. 4ntr+o alt or ine e i ei, ialogul intre narator "i naratar poteneaz oralitatea scrierii, cea mai important trstur a stilului lui Creang. 0ceast calitate, ntlnit "i la 3abelais, anga,eaz n esen limba vorbit e poporul nostru, ar "i atitu inea permanent activ a artistului Creang, care "i+a nsu"it+o organic, e.primn +o n formele cele mai sensibile. 4ntrebrile frecvente a resate naratarului, trecerea e la persoana I la persoana a II+a, e.clamaiile, a resrile irecte, inter,ecia iac/, e.presiile i iomatice, repetiiile, toate acestea au un pronunat caracter oral povestirii, iar naturaleea zicerii este marea izbn a lui Creang. 0li in ici ai oralitii sunt% e.presiile onomatopeice, inter,eciile "i verbele imitative ' a, alelei, trosc*, zicerile tipice 'toate ca toate/*, e.presiile populare 'vorba ceea*, interogaii "i e.clamaii, fraze ritmate '!e-ar ti pruncul ce-ar pi, dinainte s-ar pzi/*, rime "i asonane, ativul etic '"i mi i-l nfac cu dinii de cap/*. &incolo e estura narativ, basmele culte se ifereniaz e eposul popular mai ales prin construcia persona*elor. )ersona,ele pove"tii sunt polarizate, ca "i n basmul popular, pe criterii estetice 'bine $ ru*, ie"irea in tiparul rigi fiin posibil. 4nsu"i 2arap+0lb, protagonistul basmului, este o creaie original prin asocierea a ou mo ele% antieroul "i eroul canonic al basmelor. )e principiul ualitii este construit nsu"i numele protagonistului, format in ou nonculori, unin n el binele "i rul, ntunericul "i lumina, atribute ale sacralitii. <olosin acest antroponim, Creang in ivi ualizeaz un tip uman ce se eta"eaz e basmul popular, n care eroul are un nume generic '<t+<rumos*. O.imoronul+ apelativ reprezint, n viziunea lui (asile =ovinescu, un #in i #an$ auto ton,