Sunteți pe pagina 1din 6

Coordonate psiho-sociale ale relatiei de cuplu

Cuplul-poate fi definit ca o structur bipolar, de tip bio-psiho-social, bazat pe indeterminism mutual: partenerii se satisfac, se stimuleaz, se susin, se dezvolt i se realizeaz ca individualiti biologice, afective i sociale, unul prin intermediul celuilalt. Din aceast perspectiv, cuplul poate fi armonic, satisfctor sau dizarmonic, nesatisfctor i distorsionant, tinz nd la disociere. !uplurile tind s oscileze fie ctre stabilitate, coeziune i progres, fie ctre instabilitate, disensiune i eventual dizolvare. Atractie interpersonala "reprezinta dorinta unui individ de a intretine relatii pozitive cu un alt individ.#e bazeaza pe: pro$imitate, atractia fizica, similaritate, complementaritate, reciprocitate Proximitatea apropierea in satiu a celor doi parteneri Segal (1974) a pus in evidenta efectul pro$imitatii printr-un studiu intitulat %lphabet and attraction. %utorul a cerut studentilor de la %cademia de &olitie a statului 'ar(land sa numeasca trei dintre colegii lor care le erau cei mai apropiati prieteni.. )l a constatat o legatura puternica intre initiala numelui de familie a subiectului si initialele numelor de familie ale pritenilor sai. )$plicatia pentru acest fenomen era simpla: camerele de camin si locurile in clasa fusesera atribuite dupa criteriul alfabetic, ceea ce intarea probabilitatea ca studentii sa-i aiba mereu in apropiere pe cei ce aveau aceeasi initiala a numelui ca si ei. Atractia fi ica !e anume cauta oamenii la partenerii lor intr-o relatie de dragoste* !ercetarile de psihologie sociala arata, in ciuda ideii ca frumusetea trece, suntem cu totii e$trem de sensibili la infatisarea fizica a celorlalti. +n general, atractivitatea fizica a unei femei este un predictor important pentru succesul ei in relatiile cu se$ul opus, in timp ce atractivitatea fizica a barbatului marcheaza intr-o masura mai mica relatiile lui cu femeile. ,emeile valorizeaza si alte calitati ale barbatilor decat infatisarea -statutul socioeconomic, caracterul etc. Similaritatea !cine se aseamana se aduna"# +n cazul cuplurilor casatorite cu cat este mai mare similaritatea dintre cei doi parteneri, cu atat ei se declara mai fericiti si cu atat este mai putin proababil sa divorteze.

Complementaritatea )ste opusa teoriei similaritatii si sustine ca oamenii sunt atrasi de cei care le pot satisaface nevoile " de pilda, o persoana dominanta isi va alege un partener inclinat sper supunere. !ercetarile ulterioare nu au confirmat aceasta teorie decat intr-o masura e$trem de redusa. #-au comparat nu numai atitudinile si credintele partenerilor din relatiile de dragoste si prietenie, dar si varsta lor, rasa, nivelul economic, educatia, inaltimea, inteligenta, infatisarea fizica, optiunea pro-tabac sau anti-tabac. +n privinta tuturor aceste aspecte, similaritatea este mai importanta decat complementaritatea. $eciprocitatea - ii simpatizam pe cei care ne simpatizeaza si ii antipatizam pe cei care ne antipatizeaza. /eciprocitatea in relatiile de atractie este influentata de o variabila foarte importanta: stima de sine.)laine 0alster a evidentiat aceasta legatura pornind de la ideea ca aprobarea celorlalti este recompensatoare mai ales cand individul a fost privat de interactiune sociala. Perspecti%e teoretice asupra atractiei interpersonale& /areori se 1nt mpla 1n psihosociologie ca o singura teorie sa e$plice 1n totalitate un anumit fenomen. !el mai adesea, c teva teorii distincte ofera perspective variate asupra diferitelor aspecte ale aceluiasi proces. 2u fac e$ceptie nici e$plicatiile teoretice ale atractiei interpersonale. 3a cel mai 1nalt nivel de generalitate, acestea se pot 1mparti 1n teorii cognitiviste, care definesc natura umana prin nevoia de consistenta cognitiva, si teorii behavioriste, care urmaresc sa e$plice comportamentul uman prin mecanismele procesului de 1nvatare prin conditionare: 1ntarirea anumitor modele de actiune prin recompensarea lor, respectiv evitarea altor modele actionale ce sunt 1nsotite de sanctiuni sau pedepse. 4n cele ce urmeaza vom prezenta una din teoriile cognitiviste importante " anume teoria echilibrului. 5eoria echilibrului %cest demers de orientare cognitivista se concentreaza asupra proceselor mintale mai degraba dec t asupra realitatii obiective. 5eoria sugereaza ca ne plac indivizii asemanatori cu noi deoarece acordul este o e$perienta reconfortanta, generatoare de afecte pozitive. %tunci c nd doi indivizi se simpatizeaza reciproc si descopera, la un moment dat, e$istenta unui anumit

dezacord 1ntre ei " privind fie o atitudine, fie opinia despre un obiect, persoana ori situatie " se naste o anumita tensiune, de natura sa instaleze o stare de dezechilibru. &entru atenuarea tensiunii si restabilirea echilibrului, unul dintre parteneri sau am ndoi 1si vor modifica perceptiile, fac ndu- le sa fie din nou consensuale. Daca oamenii percep deosebirile dintre ei de cum fac cunostinta, nu se vor placea unul pe celalalt, datorita unei stari de dezechilibru, pe care nimeni nu se va stradui sa o 1nlature, de vreme ce nu e$ista un echilibru anterior care sa fie restabilit. %ceasta interpretare nu rezista 1n toate interactiunile noastre sociale. 6neori ne place sa fim vazuti de catre ceilalti ca niste indivizi deosebiti, ceea ce ne face sa ne simtim unici si cu totul aparte. #-a constatat, totodata, ca daca se 1nlatura teama de a fi respinsi din cauza deosebirilor dintre noi si alte persoane, stiind de la 1nceput ca celalalt este dispus sa accepte alte puncte de vedere, neasemanarea nu mai constituie un obstacol 1n calea interactiunii si a atractiei reciproce. 6n alt factor important este interdependenta " liantul social care ne tine legati unii de altii. !ercetarile arata ca,cu c t un cuplu este mai interdependent -ceea ce se masoara prin timpul petrecut 1mpreuna, varietatea activitatilor comune si gradul de influenta al fiecarui partener asupra celuilalt. si cu c t partenerii investesc mai mult 1n relatia dintre ei, cu at t aceasta este mai viabila, dar si efectele despartirii sunt mai devastatoare. 7amenii se mai deosebesc si prin masura 1n care asocierea lor cu alte persoane este importanta pentru propria identitate. !u c t regasirea 1n fiinta si prezenta partenerului este mai necesara pentru echilibrul launtric al unui individ, cu at t ruperea unei relatii esentiale este mai dureroasa. 8eith Davis 9:;< a realizat o cercetare in care a identificat ceea ce el numeste tapiseria iubirii. +ubirea, include placerea reciproca dintre parteneri, acceptarea lor, incredere, respect, a=utor reciproc, confidenta, intelegere si spontaneitate. Dar relatia de cuplu este mai mult decat atat, ea cuprinde in plus pasiunea. &asiunea include conceptul de fascinatie, partenerii se gandesc>sunt atenti unul la celalalt si atunci cand ar trebui sa fie implicati in alte activitati. &asiunea mai include si e$clusivitatea, adica relatia romantica este pe primul loc si are prioritate in fata celorlalte relatii din viata individului. &asiunea include de asemenea si dorinta se$uala, dorinta de intimitate fizica cu partenerul.

'elo ia " o incercare pentru atractia interpersonala. 6na dintre problemele cu cel mai sever risc de provocare si transformare a atractiei, fie in dependenta emotionala, fie in respingere, ura, si ostilitate este gelozia. )a poate otravi viata unui cuplu, in asemenea masura, incat le poate bloca in evolutie sau le poate predispune la disolutie. 6neori, gelozia desi s-ar putea manifesta ca o forma e$agerata de atractie fata de partener combinata cu un sentiment nelinistitor de respingere din partea acestuia - hranit de fapt de o imagine de sine negativa si de un mai vechi sentiment de autorespingere, originat in e$perentiele traumatizante din copilarie ., poate deveni un =oc interactional consumator de energie. Daca in formele mai benigne gelozia este doar sacaitoare, an$iogena si culpabilizanta, in formele cronice sau acute, ea devine un factor blocant al atractiei se$uale si emotionale, creind haos si suspiciune generalizata in viata de cuplu.8no$ -9:;?. o defineste ca fiind un set de emotii care apar cand o persoana priveste relatia erotica cu persoana iubita ca fiind amenintata. +n acest caz, sentimentele specifice sunt : teama de pierdere sau de abandon, an$ietate, durere, aparare, vulnerabilitate si lipsa de speranta.@elozia poate apare in orice tip de relatie si este dificil de evitat. 3a fel ca si dragostea, gelozia poate apare in variate forme.'azur 9:AB descrie sase tipuri: 1('elo ia in%idie este strans legata de nivelul de autoestimareCea apare cand o persoana simte ca partenerul este mai bun si ca aceasta superioritate ameninta relatia.%cest tip de gelozie conduce la preocuparea e$agerata pentru sine, autocompatimire sau depresie. )('elo ia posesi%a se dezvolta in baza simtului posesiunii si a nerecunoasterii faptului ca partenerul are o identitate separata.%desea persoana care manifesta forma de gelozie posesiva cauta sa obtina putere asupra partenerului. *('elo ia excludere porneste din sentimentul de a fi e$clus sau negli=at si poate sa creasca datorita timpului pe care partenerul il consuma in cadrul preocuparilor profesionale, al activitatilor de recreere sau in cadrul relatiilor intretinute cu alte persoane.

4('elo ia competitie este de asemenea legata de autocunoastere, autoestimare si de nepotrivirile cu partenerul percepute.%desea realizarile si afirmarile unui partener sunt percepute ca o amenintare pentru imaginea de sine a celuilalt partener, conducand la conturarea unor sentimente de inadecvare si neliniste. +('elo ia egocentrica este strans legata de roluri si apare cand un partener esueaza in a-l valoriza pe celalalt si a-i permite sa-si e$prime individualitatea, desi se asteapta si pretinde ca acesta sa-si indeplineasca rolul traditional. ,('elo ia !neliniste si teama# apare cand relatia interpersonala este perceputa ca fiind amenintata, cand un partener traieste sentimentul temerii de a fi respins si al nelinistii ca celalalt partener se implica foarte putin in mentinerea relatiei.%cest tip de gelozie rezulta din sentimentul de insecuritate personala si este acompaniat de o stare de an$ietate severa. @elozia otraveste viata con=ugala, conferindu-i uneori dimensiuni patogene.#ubminarea increderii si a respectului reciproc prin manifestarea trairilor si a atitudinilor de gelozie fragilizeaza consistenta morala si psihologica a uniunii maritale, chiar si atunci cand infidelitatea nu s-a produs, insa posibilitatea producerii ei proiectata fantasmatic de an$ietatea si suspiciunile sotului gelos devine o dominanta a interactiunii con=ugale. @elozia nu este innascuta, ci este e$perimentata si invatata in cadrul procesului socializarii. !ercetarile efectuate au aratat faptul ca modul de manifestare a geloziei depinde in primul rand de modelele culturale si comportamental " relationale acceptate si promovate de societate.

Dibliografie 9. 3aurentiu 'itrofan,%tractia interpersonala,sau /omeo si Eulieta in cotidian,)d.#per,Ducuresti,FGGFC F. %drian 2uta,&sihologia cuplului,)d.#per,Ducuresti,FGGHC B. %lin @avreliuc,7 calatorie alaturi de celalalt,)d.6I5,FGGFC ?. !iuperc, !ristian, !uplu modern " 1ntre emancipare i disoluie, )ditura 5ipoale$,FGGGC