SFINXUL DIN CARPATI Sfinxul din Carpati Cand privesti harta Europei, ochii iti sunt atrasi de curbura

de o particu aritate aparte a !unti or Carpati" Situati intre para e e #$% #& si 'eridiane e ()%(&, ai i'presia ca sant a'p asati parca in centru continentu ui" I'a*ini e +i 'ate de a ina ti'e ne in+atisea,a o +or'a care sea'ana cu +or'a unui sarpe urias inco acit cu capu spre coada Piscuri, tancuri, acuri * aciare, pietre ciudate, toate i%ti pun i'a*inatia a incercare" Dar cea 'ai 'isterioasa +or'atiune, pare sa ra'ana stanca din -uce*i care a +ost nu'ita .S+in/u . si care are o ase'anare +rapanta cu S+in/u e*iptean" Dintotdeauna oa'enii si%au pus intrebarea daca aspectu ei particu ar a +ost e+ectu ero,iunii sau ave' de%a +ace cu o ucrare in+aptuita de 'ana o'u ui0"""" Nu e/ista nici un docu'ent care sa ne a1ute, nici o dovada care sa ne indice provenienta acestui 'onu'ent 'e*a itic" 2rice vi,itator a 'unti or -uce*i, indi+erent de unde vine, a au,it si a dorit sa vada, 'acar o data, ciudate e +or'e a e stanci or de pe p atou 'unti or -uce*i" Ce 'ai 'u t ne atra*e S+in/u , care se a+ a a o a titudine de ((3& '" Prin ase'anarea ui cu +i,iono'ia u'ana, crea,a o sen,atie tu buratoare4 +ata proportionata, bu,e severe, barbie vo untara"

" S+in/u repre,inta, dupa istoricu N" Densusianu, Fi*ura cea enor' de co osa a din Carpatii Daciei si care ne in+atisea,a o e/presie de de'nitate suverana si o i'ensitate de putere ce nu putea sa repre,inte decat pe ,eu ce 'are, nationa a triburi or pe as*e, caruia i%au +ost consacrate peste tot ocu , ina ti'i e ce e 'ai i'punatoare a e 'unti or" Sunt destui istorici chiar si conte'porani care vad in S+in/u de a 5i,eh o copie a ce ui de pe p atou -uce*i or" In spri1inu acestei ipote,e vine si constatarea ase'anarii S+in/u ui din -uce*i cu o statuie a ui 6eus descoperita in Ita ia si pastrata actua 'ente a 7atican" Acest bust pre,inta trasaturi e ui 6eus intr%o +i*ura barbara, severa caracteristica traci or" Iata o serie de ase'anari care +unda'entea,a ipote,e e e/puse4 actua u S+in/ a -uce*i or are aceeasi ina ti'e cu !are e S+in/ e*iptean de a 5i,eh" S+in/u din -uce*i, nu are doar aspectu s+in/u ui, ci si atribute e 'isterioase a e acestuia" 2rbita sa de

piatra, pare sa accepte i'a*inea unei u'i care trebuie privita cu in*aduinta, care are 'u te de invatat si 'are nevoie de a1utor" Atunci cand te a+ i in prea1'a ui, ai sen,atia ca veacuri e nu i%ti sunt destinate tie, biet 'uritor, decat daca inte e*i care i%ti e rostu " A aturi de S+in/ se ina ta *rupu de stanci cunoscute sub nu'e e de .-abe e." Pastrand e*atura cu S+in/u e e au +ost supranu'ite .A tare e cic opice din Carai'an. +iind inchinate Pa'antu ui si Ceru ui, Soare ui si Lunii ca si ui !arte, ,eu a ra,boiu ui si a a*ricu turii" S+in/u , a8a cu' este nu'it, din cau,a ase'anarii sa e cu un cap u'an, respectiv cu S+in/u e*iptean, s%a +or'at prin ero,iune eo iana, datorata vantu ui, de%a un*u unei perioade inde un*ate de ti'p" Pana acu', nici o dovada stiinti+ica nu a putut e/p ica pe de%a intre*u acest +eno'en si ast+e , e*ende e in 1uru acestor stanci se de,vo ta in continuare, unind rea itatea cu supranatura u " Ase'anarea sa cu un S+in/ daca este privit din anu'ite un*hiuri, si e*ende e create in 1uru sau, cat 8i accesu re ativ u8or in ,ona, au condus a re,u tatu de asta,i ca aceasta +or'a9iune *eo o*ica sa devina o i'portanta atrac9ie turistica"