Persoanele cu deficiente au rareori limbajul si dezvoltarea cognitiva necesare procesarii si redarii experientelor lor numai prin intermediul cuvintelor,

astfel incat ei isi completeaza comunicarile in mod spontan cu ajutorul formelor simbolice de expresie si comunicare, cum ar fi joaca, metaforele si o varietate de imagini vizuale, auditive si kinestezice. Tehnicile de art-terapie ofera copiilor oportunitatea de a explora si exprima, prin intermediul materialelor specifice creatiei artistice, dificultatile in legatura cu diversele trairi sau relatii personale, dificultati ce ar putea fi greu de exprimat in cuvinte. Atmosfera relaxata il indeamna pe copil sa se exprime liber oferindu-i posibilitatea de a se descarca, de a dezvalui trairi care, in alte conditii, par a fi inacceptabile. Produsele activitatii vorbesc in locul persoanei. !opilul invata sa creasca prin experienta. Art-terapia utilizeaza toate formele expresive" pictura, sculptura, muzica, literatura, poezia, teatrul, si dansul ca mijloace de punere in valoare si imbogatire a personalitatii fiecaruia, ajutandu-l sa exprime emotiile profunde si dificultatiile pe care le intampina. Atunci cand intram in contact cu persoane care se confrunta cu o suferinta psihofizica, ne dam seama ca de cele mai multe ori, scanteia creativa se afla intr-o stare de imobilitate, cotidianul cu ritmul sau obsesiv devine o inchisoare si orice mic pas catre ameliorare intalneste obstacole ce sunt aparent de nedepasit #$ilvia %asini&, astfel, utilizarea diferitelor tehnici artistice devine un canal'o cale de deblocare a acelor resurse ce sunt momentan paralizate, gestul creativ devenind modalitatea de a depasi obstacolul si insusirea in mod treptat a drumului catre increderea in sine . (na dintre valentele terapeutice ale artei consta in oportunitatea de a schimba realitatea cotidiana prin intermediul )metamorfozei creative). Pe langa rolul extrem de important pe care desenul il joaca in evaluarea unui copil si in stabilirea obiectivelor de urmarit pe parcursul terapiei, desenul este utilizat si pentru a ajuta copilul sa devina constient de sine, de existenta sa in lume. *esenele pot fi folosite in moduri variate, cu scopuri multiple si la diferite nivele. Prin intermediul picturii #inclusiv cea cu degetele& copilul isi exprima cu usurinta emotiile. $implul act de a desena fara interventie exterioara reprezinta o puternica exprimare a sinelui care ajuta stabilirea identitatii persoanei si este o cale de exprimare a sentimentelor. Tocmai in aceasta constau beneficiile acestei tehnici in ceea ce priveste copiii cu deficiente. !opiii cu deficiente care lucrez eu #copii cu intarzieri in dezvoltarea psiho-fizica, cu encefalopatii infantile, cu sindrom *o+n, cu sindrom autist, etc.& prezinta toti, intr-o masura mai mica sau mai mare, dificultati de exprimare. *esenul le ofera aceasta posibilitate pe care ei o fructifica cu placere desi au dificutati destul de mari in ceea ce priveste motricitatea fina. ,nvatand sa aiba incredere in propriile forte, copilul se dezvolta. %odelajul ofera atat experiente kinestezice, cat si tactile. -lexibilitatea si maleabilitatea lutului se potrivesc unei varietati de nevoi. .l pare sa sparga adesea blocajele copilului, putand fi utilizat cu succes si de cei care au mari dificultati in exprimarea sentimentelor. !opiii suparati pot simti un sentiment al controlului si stapanirii de sine, prin intermediul lutului. !opilul agresiv poate folosi lutul pentru a-l lovi si sfarama. .u utilizez de asemenea si plastilina. Pentru copiii cu spasticitate la nivelul membrelor superioare, plastelina, are un efect benefic in sensul relaxarii mainilor, in urma realizarii unor exercitii specifice. %odelajul este una dintre activitatile preferate de acesti copii. !olajul ajuta la eliberarea imaginatiei si poate fi utilizat ca exprimare senzoriala si emotionala. Pe copilul cu deficiente, folosind diverse exercitii, il ajuta foarte mult in imbunatatirea motricitatii fine. Povestile au rolul de a-l ajuta pe copil sa asimileze experientele traite si realitatea in general. !opilul invata sa dea sens lumii din afara lui dar si sa-si structureze gandurile. Alte tehnici flosite sunt teatrul de papusi, jocul de rol, jocurile de miscare, muzica si dansul, etc. !u copiii cu care lucrez eu, teatrul de papusi si dansul, desi prezinta o mare atractie, este si o mare provocare. Tinerii in schimb realizeaza aceste activitati cu usurinta si indemanare. %uzica este folosita cu succes in recuperarea multor intarzieri in invatare si a multor tulburari in dezvoltarea neuropsihica. ,n ascultarea si prelucrarea muzicii, creierul uman foloseste ambele emisfere. *e aceea, orice informatie adusa prin intermediul muzicii este preluata rapid de catre alte zone ale creierului.

,ata de ce in corectarea anumitor deficiente de vorbire, pentru achizitionarea si dezvoltarea limbajului, cantecelele simple au o deosebita eficienta. /itmul ajuta la dezvoltarea si recuperarea motorie si faciliteaza de asemenea, dezvoltarea generala a copilului cu deficieta. (tilizarea unui instrument muzical dezvolta coordonarea motorie fina, orientarea spatio-temporala si bineinteles, increderea in sine #acestea fiind o problema pentru marea majoritate a copiilor cu care lucrez in prezent&. -olosind o muzica calmanta putem ajuata copii cu tuburari de atentie sa se concentreze pe o anumita sarcina data. -oarte dificil se realizeaza, cu copii cu care lucrez momentan, si activitatile ce sunt legate de ritm. 0u acelasi lucru se poate spune despre tineri. (n lucru de notat este faptul ca intrumente precum toba sau xilofonul ii ajuta pe copilul agresiv sa-si descarce aceste pulsiuni intr-un mod adecvat, acceptat din punct de vedere social. ,ar unul dintre scopurile ce trebuie urmarite, alaturi de dezvoltarea personala, este integrarea acestor copii, indiferent de deficienta, intr-un grup social. (nul din punctele forte ale tehnicilor de art-terapie il reprezinta faptul ca pentru copilul cu deficienta orice exercitiu devine o joaca, il va realiza in mod natural, fara sa i se para ca depune vreun efort considerabil. Tehnicile de art-terapie sunt folosite atat pentru obiective specifice psihoterapiei #o mai buna autocunoastere, o comunicare mai buna, o relationare mai buna etc.&, cat si pentru a contribui la dezvoltarea personalitatii si armonizarea interiorului cu mediul inconjurator. Astfel, printre beneficiile art-terapiei se numara descoperirea propriilor capacitati, a potentialului de schimbare, capacitatea de a se exprima liber, dezvoltarea creativitatii, satisfactia unui lucru facut cu propriile forte, increderea in sine, sentimentul implinirii, descarcarea tensiunilor, cunoasterea si invatarea unei game de abilitati compotamentale necesare integrarii in diferite grupuri sociale. Art terapia sau terapia prin arta Art terapia este o forma de psihoterapie expresiva care utilizeaza creatia artistica pentru a imbunatati starea emotionala. $unt utilizate proprietatile afective ale creatiei artistice in contextul psihoterapiei. Art-terapia isi gaseste aplicatii in clinici, dar si studiouri si +orkshopuri, in psihoterapia cu copiii, adolescentii si adultii, psihoterapie individuala, de cuplu, familiala si de grup. $e bazeaza pe teoria ca procesul creativ are proprietatea de vindecare si imbunatatire a vietii. Problemele care apar in creatia artistica sunt folosite pentru cresterea constiintei de sine, pentru adaptarea la simptome, stress si experiente traumatice, pentru imbunatatirea capacitatii cognitive si pentru o mai buna afirmare a placerilor vietii si creativitatii artistice. Art-terapia este aplicabila unui numar mare de stari, de la tulburari schizoafective pana la probleme cotidiene. ,si gaseste aplicabilitate in domeniile in care alte forme de psihoterapie sau medicatie esueaza. -olosind simboluri pentru exprimarea ideilor, multe persoane pot comunica mai usor sentimentele pe care nu le pot comunica prin cuvinte. (neori este dificil sa vorbim despre propria familie, dar o putem desena cu usurinta. Art-terapia poate fi utilizata si in evaluarea psihiatrica, si exista instrumente de evaluare precum seria desenelor diagnostice, evaluarea mandala si testul casa-copac-persoana. .xista la ora actuala in lume standarde si pregatire extensiva pentru art-terapeuti. Art- terapia in Romania 1a ora actuala in /omania nu exista o formare profesionala continua pentru art-terapeuti. 2 organizatie care promoveaza art-terapia in tara noastra este /eteaua de arte pentru comunitate" +++.impreuna.arts.ro Psihoterapia expresiva Psihoterapia expresiva se mai numeste si psihoterapie creativa prin arta si este termenul international pentru utilizarea artelor ca forma de psihoterapie. .ste subliniat mai ales procesul creatiei si nu atat produsul static final. $e pleaca de la presupunerea ca gandirea imaginativa si formele de expresie creativa au proprietati curative. Psihoterapia expresiva cuprinde: - art-terapia" utilizarea picturii, sculpturii, desenului si altor forme de arta ca psihoterapie - terapia prin dans" utilizarea expresiei kinestezice ca psihoterapie

dramaterapia" utilizarea teatrului si improvizatiei teatrale ca terapie individuala. ,nclude psihodrama meloterapia" utilizarea ascultarii, interpretarii si personalizarii muzicii ca psihoterapie terapia prin joc" utilizarea jocului cu jucarii si observarea jocului ca forma de psihoterapie psihoterapia prin poezie" utilizarea cuvantului scris ca psihoterapie. ,nclude biblioterapia.

Drama terapia *rama terapia este utilizarea tehnicilor dramatice pentru a facilita cresterea personala si a promova sanatatea. *rama trapia este o forma de psihoterapie expresiva, utilizata in spitale, scoli, organizatii,centre psihologice, inchisori, aplicabila in psihoterapia de grup, familiala, de cuplu si individuala. $e bazeaza pe psihodrama, dar intr-o forma mai extinsa de interventii dramatice,incluzand jocul de rol, jocurile de grup, pantomima, teatrul de papusi si tehnicile de improvizatie. *rama terapia este utilizata pentru a ajuta clientul sa rezolve probleme, sa ajunga la catharsis, sa afle adevarul in legatura cu sine insusi, sa se inteleaga pe sine, sa exploreze tipare de interactiune disfunctionale si sa invete sa le modifice. *rama terapia include o multime de tehnici, de la punerea in scena a unei piese de teatru la tehnica scaunului gol, de la psihoterapia individuala la sedinte de terapie de grup cu participarea unei trupe de actori. Interviu cu DANIELA GHEORGHE, specializata in art-terapie si in terapia copilului a uzat sau a an!onat" !amelia Anca 3uga" !e este art-terapia4 *aniela 5heorghe" Psihologia artei este un domeniu care are in atentie problemele psihologiei implicate in perceperea si creatia din toate cele sapte arte. Tehnicile de terapie prin arta, tehnicile creative, il ajuta pe individ sa se inteleaga pe sine, sa se elibereze de anxietatile si tensiunile acumulate si sa dezvolte abilitati de comunicare si insertie sociala, ajutand astfel la elaborarea unor strategii de rezolvare a conflictelor. Art-terapia este o profesie din domeniul sanatatii mintale care utilizeaza procesele creative din arta, pentru a intari si creste starea de bine la nivel fizic, mental si emotional al indivizilor. .a integreaza domeniile dezvoltarii umane, artelor vizuale si proceselor creative cu modelele consilierii si psihoterapiei. Practic, art-terapeutul foloseste mijloacele artistice pentru a-l ajuta pe individ sa isi exprime mai bine sinele. !and a aparut acest tip de terapie4 Primele ateliere de terapie creativa, de terapie prin arta, apar in 6789 in Anglia si $(A. ,n 678:, mai multi profesionisti francezi se grupeaza si infiinteaza atelierele de meditatie artistica de la spitalul $aint Anne din Paris. !atre 6779, terapia creativa se indreapta catre campul cultural, social, educativ, socio-educativ, iesind din cantonarea din zona psihiatriei. !e metode folositi4 *esenul, pictura, modelajul, colajul, teatrul, basmele si povestirile terapeutice, jocul si marionetele, dansul si miscarea creativa, muzica sunt cateva dintre metodele care dezvolta creativitatea si personalitatea beneficiarului. Art-terapia ofera persoanei o ;stare de siguranta;, pentru a putea crea ceva care sa-i apartina si pentru a putea dobandi o libertate de exprimare si manifestare a dorintelor, nevoilor si atitudinilor sale. ,n terapia creativa, beneficiarul nu este opera de arta, ci persoana insasi, arta fiind un mijloc de comunicare si de evolutie pus la dispozitia lui. !e fel de probleme puteti sa rezolvati4 /aspunsurile difera in functie de ;scoli;. *in perspectiva Asociatiei Americane de Art-Terapie, terapiile creative pot ajuta pe oricine - copil, adolescent, adult - sa scape de suferinte, precum anxietatile, depresiile, bolile si tulburarile mentale si emotionale, maltratarea, violenta domestica, abuzul de substante, dificultatile sociale si emotionale legate de dizabilitati si boli, traumele, problemele fizice, cognitive si neurologice sau problemele psihosociale legate de boli medicale. Pe de alta parte, scolile franceze de medicina de la Tours si Poitiers afirma ca art-terapia se adreseaza persoanelor care sufera de tulburari de expresie, comunicare sau relatie, dintre care as aminti timiditatea, labilitatea emotionala, stima de sine si respectul fata de sine reduse, negativismul #;0( vreau...<;, ;0( fac...<;&, nervozitatea accentuata, hiperactivitatea, tulburarile de limbaj, randament scolar slab, problemele de integrare in scoli si gradinite sau depresia. $e lucreaza in grupuri4

$edintele de terapie creativa au loc in grupuri mici, de cate 8-= persoane, grupuri mai mari, de >-69 persoane, grupuri mari, de :9-?9 persoane, dar si individual. .ste recomandabil ca membrii grupului sa aiba un scop comun, o varsta apropiata, cam acelasi nivel de dezvoltare si aceleasi tipuri de probleme si preocupari. !at dureaza o sedinta de art-terapie4 2 sedinta dureaza intre @9 si 699 de minute, in functie de obiectivele si activitatile propuse, de marimea grupului si de gradul de implicare al participantilor. Tehnicile creative satisfac nevoile participantilor de apartenenta si identificare cu un grup, ii ajuta sa se autodescopere. *e aceea, activitatile se intind pe o perioada destul de lunga, de un an sau chiar doi. .le se desfasoara intr-un mediu creat special, un spatiu in care indivizii sa se simta in siguranta.

Art-terapia, o cale spre interior si exterior

,n special la copiii cu probleme din spectrul autist, terapia prin arta este recomandata nu atat pentru exprimarea creativitatii dar mai ales pentru mijlocirea senzatiilor si contruirea adecvata a reprezentarilor, pentru stimularea memoriei vizuale si tactile, invatarea unor tehnici si etape de lucru. Arta nu este doar un simplu desen. .xista mai multe tipuri de suport pentru desen si pictura si anume hartia de orice dimensiune si grosime, panza, sticla si lemnul. (nui copil nu-i poti cere sa picteze direct cu pensula si culoare. $e incepe cu degetele, dactilopictura. $e pot folosi bureti, ghemotoace de hartie, ghem de ata, tesaturi rare, stampile, perie si tub. %odelele vor fi diferite iar rezultatul va tine exclusiv de indemanarea copilului. !u ocazia aceasta veti observa ce culori il atrag. !ulorile sunt foarte importante, un copil optimist va alege intotdeauna culori vii si calde, gen galben, portocaliu si rosu. 5albenul va fi asociat mereu cu lumina, caldura. /osu folosit excesiv denota impulsivitate, manie si agresivitate. 2 compozitie tipatoare, in care se folosesc culori tari, este un semn de labilitate psihica. !urios, movul este folosit foarte rar si simbolizeaza neliniste. (n copil timid, introvertit va folosi putine culori, de obicei doua, albastrul si verdele, in cazuri rare si combinatia violet sau mov cu albastru. -olosirea excesiva a negrului este semnul unei stari depresive sau de angoasa. %aroul semnalizeaza o regresie, o proasta adaptare sociala si mai ales scolara. (n copil normal adaptat social foloseste A-@ culori, dispuse armonios. -olosirea corecta a culorilor pentru diverse obiecte se invata prin observatii directe si repetitie. 5albene sunt lamaile, bobocii de rata, soareleB albastre sunt apa, cerulB verzi sunt iarba, frunzele, broasteleB maro sunt pamantul, lemnulB mov sunt prunele si vineteleB rosii sunt ciresele, capsunile, unele mere si flori, buburuzeleB portocalii sunt morcovii, portocaleleB albe sunt zapada, laptele si oul Absenta culorii in compozitie inseamna un vid afectiv cu tenta antisociala, se intalneste cu precadere la adolescenti. Tehnicile de obtinere a efectelor plastice sunt combinarea culorilor, fuzionarea lor, adica acuarela, presarea sau plierea foii de hartie, decolorarea si stropirea. -ormele spontane sunt punctele si liniile, drepte sau curbe. $e mai pot folosi si alte materiale gen scame de lana colorata, resturi de la creioanele ascutite, boabe mici, faina, malai, condimente presarate pe o hartie unsa in prealabil cu mult lipici sau aracet. $ecretul unei compozitii compacta si durabila este calcarea cu fierul cald, la sfarsit, a hartiei pentru o lipire uniforma.

Proiectul AR##ERAPIA
$%OP&L PROIE%#&L&I' *ezvoltarea conCtiinDei Ci a educaDiei copiilor En spiritul toleranDei Ci nediscriminFrii, a acceptFrii de Canse egale pentru toDi, fFrF diferenDe de manifestare comportamentalF sau verbalF. *iversificarea serviciilor de terapie a copiilor cu nevoi speciale. O(IE%#I)ELE PROIE%#&L&I A* O(IE%#I)E GENERALE' 6. GmbunFtFDirea relaDiilor de comunicare Ci interrelaDionare Entre copii Ci Entre copii Ci adulDiB :. $chimbarea imaginii Ccolii speciale En comunitate Ci deschiderea ei spre comunitateB ?. *ezvoltarea stimei de sine copiilor cu nevoi speciale prin activitati variateB A. $tabilirea relaDiilor de prietenie Entre copiii cu diferite tipuri de deficienDeB

8. *iminuarea frecvenDei tulburFrilor de comportament Ci a comportamentelor deviante a elevilor din Ccolile speciale si nu numaiB (* O(IE%#I)E $PE%I+I%E' 6. $timularea expresivitFDii Ci creativitFDii prin artterapieB :. *ezvoltarea abilitFDilor de comunicare, a capacitFDii de a EnDelege Ci transmite intenDii, gHnduri, sentimente, prin limbajul literar, plastic, artistic etc ?. 2rganizarea activitFDilor En funcDie de calendarul propusB A. *ezvoltarea relaDiilor de parteneriat Entre Ccoli. 8. Antrenamentul cadrelor didactice En utilizarea cromoterapiei, meloterapiei, dramaterapiei, aromoterapiei, terapiei ocupaDionale etc En recuperarea copiilorB @. Acordarea Canselor de aplicare a artterapiei Ci pentru copiii cu dizabilitFDi pe plan naDional. AR#-#ERAPIA DE GR&P I $atisface nevoile participanDilor de apartenenDF Ci identificare cu un grup, Ei ajutF sF se autodescopere. I Gl ajutF pe adolescent sF se exprime liber astfel EncHt pulsiunile lui sF fie dirijate Entr-un scop constructiv, structurant Ci nu disctructiv Ci destructurant. AR#-#ERAPIA DE GR&P I #ehnicile creative, El ajutF sF se EnDeleagF pe sine, sF se elibereze de anxietFDile acumulate, de tensiuni Ci sF dezvolte abilitFDi de comunicare Ci inserDie socialF, facilitHnd elaborarea unor strategii de rezolvare a conflictelor . I Arta este un mijloc de construire a personalitFDii. AR#-#ERAPIA DE GR&P I 5rupul satisface nevoia de comparaDie cu ceilalDi, cu situaDii similare de viaDF Ci va evita eventualele conflicte adolescent-adolescent, adolescent-adult sau le va soluDiona dacF va fi cazul. I -elul En care ceilalDi din grup ECi depFCesc problemele poate avea un efect stimulativ sau un prilej de a-Ci cFuta un rol, de a-i ajuta pe ceilalDi. I Adolescentul ECi poate prelucra astfel En grup dinamica familialF Entr-un sens metaforic, organizat, non-periculos, poate constitui, reconstitui evenimentele pentru a le analiza. RE,&L#A#E O(-IN&#E I *ezvoltarea capacitFDilor de exprimare verbalF Ci nonverbalF a dorinDelor, sentimentelor, trFirilorB I $pargerea blocajelor emoDionale Ci reducerea stresuluiB I PerfecDionarea capacitFDii de autocunoaCtere Ci autoacceptare Ci creCterea stimei de sine Ci a Encrederii En sineB I *ezvoltarea valorilor morale Ci spiritualeB I *ezvoltarea capacitFDilor cognitive, creative Ci a capacitFDii de integrare En grupuriB I .liberarea de tensiuni, anxietFDi acumulate, stres, frustrFri Ci sentimente negative.

Er.oterapia in oala psihica - mai mult !ecat o simpla alternativa

- partea , JAKA/,A %ihaela $tudenta, anul ,L, -acultatea de filosofie, sectia Asistenta $ociala (niversitatea Al. ,. !uza, ,asi I" %onsi!eratii .enerale
*esi la nivel mondial exista peste A99 milioane de persoane cu tulburari mentale, majoritatea nu primesc nici macar tratamentul de baza. Aceasta se intampla in special in regiunile sarace ale lumii. %ajoritatea agentiilor umanitare foarte rar iau in considerare propunerile de a trata problemele sanatatii mentaleB acelea care o fac, totusi, o considera de importanta minora, umbrite de nevoia presanta de a salva vieti prin tratarea bolilor fizice. $anatatea mentala poate imbunatati starea generala de bine si poate preveni alte boli. %ai mult, din moment ce problemele sanatatii mentale au un impact economic important asupra comunitatilor vulnerabile, facand din ele o prioritate, se pot salva vieti si imbunatati semnificativ calitatea vietii oamenilor. $aracia si starea mentala de bine sunt intricate, asadar sanatatea mentala ar trebui sa fie o componenta integranta, inseparabila a sanatatii publice.

*omeniul igienei mentale s-a constituit treptat, in decursul timpului, din trei directii principale" surse umaniste, surse sociologice si surse medicale. ,giena mentala face parte integranta din viata sociala, iar originile sale se confunda cu originile vietii civilizate. Preocuparile pentru igiena mentala au aparut, in mod oficial, in anul 679> in $tatele (nite ale Americii, fiind produsul unei societati democratice dornice de a contribui la promovarea valorilor umane in societateB ea s-a contituit insa ca disciplina teoretica si specialitate medico-sociala abia in secolul al MM,-lea. 2biectul igienei mentale este omul, persoana sub toate aspectele sale N biologic, medical, social, cultural-moral si spiritual, iar masurile de igiena mentala depind in mod direct de gradul de dezvoltare a societatii, de nivelul de trai si de civilizatie. ,giena mentala trebuie sa constituie unul dintre sectoarele oricarei societati moderne civilizate, avand rolul de a promova factorii de sanogeneza, de a oferi recomandari pentru ameliorarea vietii, de a planifica activitatea si de a stabili o norma psiho-sociala adecvata conduitelor umane. ,giena mentala presupune mai mult decat o simpla actiune de psihoprofilaxie a bolilor psihice, cu caracter medico-psiho-social. .a contribuie nu numai la imbunatatirea sanatatii psihice, comunitare si individuale, ci are si rolul de a crea o noua mentalitate, un nou stil de viata, un tip de personalitate echilibrata fizic, psihic si moral, capabila de a se adapta si a progresa in raport cu noile cerinte sociale. II" Persoanele cu han!icap psihic / intre le.e si realitate Persoanele cu handicap sunt acele persoane carora le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod normal activitati cotidiene, datorita unor afectiuni fizice, mentale sau senzoriale. .le necesita masuri de protectie in sprijinul recuperarii, #re&integrarii si incluziunii sociale. *atorita unor afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, acestor persoane le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod normal activitatile cotidiene, necesitand masuri de protectie in sprijinul recuperarii si integrarii in comunitate. 3eneficiaza de asistenta medicala, ingrijiri si protectie sociala de aceeasi calitate cu cele aplicate altor categorii de bolnavi si adaptate cerintelor lor de sanatate. !onform 1egii AA>':99@ privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca, are acces gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de varsta, tipul si gradul de handicap. Totusi acest articol pare ca nici nu exista. $pun acest lucru pentru ca in timpul activitatilor de voluntariat am intalnit beneficiari care doreau sa lucreze si nimeni nu ii angaja, tocmai datorita faptului ca erau considerati nebuni sau handicapati . Liziunea asupra serviciilor si programelor sociale destinate persoanelor cu handicap trebuie sa fie in stransa legatura cu viata sociala a persoanelor fara dizabilitati. ,ntegrarea persoanelor cu handicap este, intr-adevar, posibila. Astfel, in societatea pe care ne-o dorim, integrarea, toleranta, deschiderea sunt elemente definitorii ale culturii, ce trebuie sa asimileze diferitele influente. Atat timp cat cultura nu ne ajuta - ca model, trebuie sa asiguram respectarea dreptului la individualitate si egalitate de sanse pentru persoanele cu dizabilitati prin lege, conform instrumentelor si jurisprudentei internationale. ,n acest context, trebuie sa existe un mecanism social care sa includa persoanele cu dizabilitati. Acestora trebuie sa li se ofere acces la viata sociala, sa fie valorizate si sa li se creeze facilitati necesare pentru integrarea lor. III" Er.oterapia ca solutie e0icienta si sustena ila Personal, consider ca omul se afla in centrul atentiei, dar omul se schimba pe parcursul vietii sale, iar artele #literatura, pictura, sculptura, muzica, dar si munca artizanala& si tot ce il inconjoara au un rol imens in transformarea lui. *in aceasta cauza m-am intrebat adesea" !e se intampla cu bolnavii psihici4 0u sunt si ei oameni4 0u trebuie sa fie si ei transformati4 0-ar trebui sa beneficieze si ei de beneficiile artelor4 !red ca ei pot fi ajutati sa se vindece si noi, cei ce nu suferim de aceleasi afectiuni ca si ei, putem sa ne alaturam lor in aceasta batalie si sa ii reacceptam ca fiind egalii nostri. Pentru #re&integrarea persoanelor cu handicap psihic, sustin cu tarie ergoterapia, sau, cu alte cuvinte, terapia ocupationala, care are un rol imens in recuperarea beneficiarilor. Ergoterapia este o metoda inovatoare de tratare a unor boli prin desfasurarea unor activitati lucrative potrivite. Totodata, reprezinta un mijloc de exprimare pentru beneficiari si produce efecte pozitive nu doar pentru pacient. Pentru a renunta la politicile reactive, important este ca analiza costurilor privind serviciile pentru integrarea persoanelor cu dizabilitati, in diferite situatii O institutii, familie, servicii alternative, scoli, loc de munca O sa fie apreciata din perspectiva beneficiilor sociale pe care le genereaza.

.rgoterapia reprezinta terapia prin munca. .a are scopul de a ajuta si a invata beneficiarii sa se descurce in viata de zi cu zi dupa ce parasesc spitalul. ,n general acest lucru se realizeaza cu o echipa complexa, constituita din psihiatru, asistent social si adesea un psiholog pentru a identifica si trata problemele functionale care ar putea aparea in calea beneficiarului. Aceste probleme pot include dificultati relationale insotite de stresul comunicarii, greutati in a face fata cerintelor de la locul de munca, sau adaptarea la noi circumstante. Tratamentul este sub forma unor sesiuni de terapie, in activitati creative, sport, terapii de relaxare. .rgoterapia urmareste recuperarea motricitatii, reluarea activitatilor cotidiene, adica redobandirea autonomiei si reintegrarea psiho-sociala #reluarea relatiilor cu mediul din care au provenit&. .xista o terapie ocupationala de functie, aplicata in starile mai grave, in care beneficiarul a pierdut si obisnuintele primare, instinctuale, pe care trebuie sa le recapete #alimentatie, toaleta zilnica&. Alteori se urmareste consolidarea rezultatelor obtinute. Aici intra" activitati recreative, hobbPterapia, activitati de utilitate practica, gradinarit, bricolaj etc. Lor fi luate in consideratie ideile si preferintele beneficiarilor, experienta personala. Pe masura posibilitatilor, bolnavii vor fi dirijati catre activitati noi. Lor fi evitate activitatile grele. 0oile ocupatii se vor intinde de la activitati personale #reinvatate&, la toaleta, echipare'dezechipare, lectura, auditii muzicale, spectacole, floricultura, gradinarit, tesatorie, impletituri, tricotaje, broderie, pictura, artizanat, butaforie, pirogravura, traforaj etc. *aca avem in vedere faptul ca sensul oricarui demers terapeutic este de a restitui omului bolnav, pe langa sanatatea fizica si psihica, si conditia psihosociala a normalitatii, intelegem de ce metodele terapeutice complexe ar fi de neconceput fara terapiile sociale in care se incadreaza ca elemente distincte ergoterapia. 0umai prin actiunea lor complexa si complementara se parcurge drumul necesar de la recuperarea fizica, biologica la reintegrarea sociala si profesionala. Prin ergoterapie se urmareste readaptarea profesionala, educarea capacitatii de efort, al dezvoltarii comportamentului social, al valorizarii subiectului spitalizat prin #re&dobandirea sentimentului importantei si utilitatii sociale. *ezvoltarea deprinderilor manuale si familiarizarea cu diferite materiale, pe care incep sa le analizeze in timp ce le folosesc #forma, marime, culoare, consistenta& si consolidarea abilitatilor de a finaliza lucrul inceput si disciplina pastrarii materialelor in ordine sunt obiective ale ergoterapiei. ,n acelasi timp isi educa rabdarea, respecta regulile, coopereaza cu alte persoane in vederea realizarii unor lucrari de grup, isi consolideaza abilitatile tehnice si isi dezvolta respectul pentru rezultatele muncii lor. Activitatile de ergoterapie au influente asupra grupului si asupra comunitatii - schimba perceptia asupra gradului de dificultate a unei activitati zilnice, schimba prejudecatile, atitudinile, schemele de gandire si de abordare a persoanelor cu dizabilitati. !omunitatea ajunge sa accepte mai usor diversitatea umana, in toate formele ei. .rgoterapia face legatura intre spital, mediul familial si comunitate - este o abordare noua a persoanei cu dizabilitati, ce face apel la multidisciplinaritate imbunatatind colaborarea cu persoana cu dizabilitati si implicarea sa activa in terapie. Activitatile de ergoterapie sunt extrem de variate, mergand de la productia artizanala si pana la fabricatia de serie. Aceste activitati se desfasoara in cadrul unor grupuri constituite dupa criteriul omogenitatii sau complementaritatii si comporta o organizare similara cu cea a colectivitatilor reale de munca" repartitia echitabila a beneficiilor, asumarea unor responsabilitati sociale. !a finalitate, ergoterapia urmareste" cresterea increderii in sine, cresterea independentei in activitatea pacientului si reintegrarea in mediul familial, social si profesional. Prin ergoterapie i se ofera beneficiarului conditia psihosociala a normalitatii. #Partea a ,,-a va aparea in 0r.8 al /evistei A.PA*2&.