Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Romania I SIMIONESCU Tara Noastra Oameni Locuri Lucruri

    Încărcat de

    gina_photografer
    10 vizualizări577 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    10 vizualizări577 pagini

    Romania I SIMIONESCU Tara Noastra Oameni Locuri Lucruri

    Încărcat de

    gina_photografer

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 577
    Tip de Romanci (Regiunea Pédurenilor din Hajeg) (ups o fotogratie de Prof. R, Vuia, desenaté de c&tré ‘d-na Saulea- Bocec). LAMURIRE LA EDITIA INTAIA. Planul lucrdrii de fafa a fost stabilit mai de mult, cu prilejul suplinirii Catedrei de Geografie dela Universitatea din Iasi. Timp de doi ani am finut un curs numai asupra Roméaniei. In asteptarea tipdririi manuscrisului, dintr'o « farisoara », Romania a ajuns o 4 fara». Materialul adunat, ordnduit, trebuia intregit. Pentru aceasta am fo- losit rezultatul cercetdrilor fdcute de alfii, cdt si observdrile proprii sdvar- site ani deardndul. Lucrarea de fafd nu urmdreste altceva, decdt a pune la tndemdna tutu- Tora o privire generald asupra {drii, mdritd cu mari jertfe de viefi si prin vrednicia unui neam care a suferit veacuri intregi, pdstrandu-si energia creatoare nestirbitd. Cartea trebuie luatd mai mult ca o chemare spre cu- noasterea pdmdntului pe care ne ducem traiul, cu toate bogdfiile hdrdzite de naturd, dar si sforfdrile pentru valorificarea lor. Prea ne-am deprins sd nesocotim ce avem si ce am infdptuit ; prea e ldsat tn umbrd ce e al nostru, bunuri cdgtigate cu grea trudd ori scdderi explicabile, ce trebuiesc indreptate. Am incercat, timid, sd implinesc 0 lipsd, care apdsa ca o mustrare. Imi dau seamd de ce-mi era ingdduit, cat si de greutdfile, pe care m’am silit sd le birui. Tdria am aflat-o in constiinfa cd tndeplinese o datorie fafa de Tara, care are nevoie de sincerd dragoste din partea tuturora, intdritd prin cunoasterea realitdfii. Mi-am dat toatd silinta sé scriu cat mai limpede ; am ocolit, voit, rigi- ditatea stiinfificd, desi intruna m’am sprijinit pe rezultatele riguroaselor cercetdri. La fiecare capitol am itnsemnat principalele izvoare folosite, nu atat de dragul ardtarii ler, ci mai ales, spre a trezi tncrederea in munca stiinfificd romaneascd. Am métturisit, fara tnconjur, intenfiile ce m’au_cdlduzit la aledtuirea acestei cdrfi, Inceputul, oriunde si oricénd, cuprinde tntotdeauna lipsuri. Alii vor clddi mai temeinic. Aga cere legea progresului in toate. Poate si acest manuscris ar fi rémas netipdrit, dacd nu intdlneam bundvoinfa stimatului meu coleg, d-l Prof. A. Rosetti. Ii muljumese pe aceasta cale din toatd inima, pentrucd a contribuit sd schimbe un vis in realitate. Mulfumesc $i tuturor acelora, colegi si elevi, care mi-au venit in ajutor , fie cu sfatul, fie cu desenarea figurilor; ori cu procurarea fotografiilor’ Teproduse. PROF, I. SIMIONESCU CAP. I. CERCETARI ASUPRA ROMANIEI. 1. Pana ’n veacul al XIXlea. — 2. Contributiuni strdine in veacul al XIX-lea. — 3, Prof. E. de Martone. — 4. Cercetatori romani, 5, Din jurul universitatilor romane.—6. Alte institutii stiinti- fice. —7. Reviste si publicatiuni. 1, — Vartejul neogoiat al evenimentelor istorice, nici azi pe deplin linistite, a facut ca teritoriul ocupat de Romani si ramaie indelungata vreme fnvaluit fn negura necunoasterii. Rar cilitor mai indr&snet se avanturd in treacdt prin finuturile socotite nesigure din jurul Car- patilor. Cele cuprinse in scriitorii mai vechi asupra spafiului romanesc sunt observari fugitive, restranse mai mult la viafa poporului ori la legende prinse din fntamplare. E drept ci Herodot pune piciorul pe farmul Mari Negre fn zona cetafilor grecesti, in vazd pe vremea lui. Strabon pomeneste cAte ceva din geografia vechii Scifi, tot din preajma Dunarii si a Mari Negre. Navéalirea puhoaielor omenesti din spre rasrit, iuresul ce se concen- treazi la poalele Carpatilor, au Jasat insa umbra, veacuri peste veacuri, asupra tinuturilor din lungul Dunarii. Hartile dau reprezentari gresite. Numirile rimén stalcite. Chiar tn harta lui Boehm din 1766, Dambovita se varsd fn « Arsi- gitzes », iar Prahova in Siret. In Atlasul lui Homman, cu destula catare pe timpul Jui, Kraiova e in Bulgaria, intinsi pe sténga Dundarii intre Aluta si Ialomicza. Siretul curge prin mijlocul Valachiei avand drept afluent: Miscovo (Milcov), Bistriva (Bistrita) pe dreapta, Bardalach (Barlad) pe stanga. Pe harta lui Roth (Petersburg 1771) numele oragelor sunt de nere- cunoscut: Putesty, Bursdu ; pe harta lui Coronelli « presentée & Monsieur Je Dauphin » sta scris «Moldavie appelée par d’autres Valaquie ». Nu lipsese ins si harfi cu indicatiuni mai precise. Aga c a lui Mar- sigli (1726) restransi asupra Dunarii pana la Giurgiu; a lui Schwanz (1722) asupra Olteniei, «Valachia cis-Alutanse » sau aceea, mai gencrala, a lui Gtissefeld (1785). Austria si Rusia incep-apoi a se interesa mai de aproape de regiunile carpatice. Pentru «ridicdrile Iosefine » se trimit topografi 10 TARA NOASTRA pricepufi. Harta Moldovei de F. W. Bauer (1781) poate fi folosita i azi. - Hartile strdine mai exacte apar de pe la 1800 incoace. “Cunoasterea pimantului si a poporului romanese, pana 'n veacul al XIX-lea, se datoreste mai mult strdinilor. Unii sunt incercafi calatori (Hacquet, Marsigli) ; majoritatea fac parte din cei chemafi de catre domnitori ca secretari (Contele d’Hauterive) ori adusi ca profesori pentru fiii de boieri. Fig. 1. — Harta Moldovet (dup D. Cantemir) Lucrarile sunt de valoare neegala. Cele mai multe se ocupa de tre-

    S-ar putea să vă placă și