Curricula

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA|IONAL
DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA $TIIN|E ECONOMICE
CATEDRA MANAGEMENT SI MARKETING

CURRICULUM DISCIPLINAR

Ciclul licena

Domeniul general de studii: tiine Economice (36)
Domeniul de formare profesioanal : Business si administrare (363)
Specialitatea: Business si administrare (363.1)
Numrul de credite (ECTS): 180

Ciclul masterat: Management si marketing

Chiyinu 2008
2

Curriculumul disciplinar a fost elaborat n conformitate cu standardele educa|ionale la
specialitatea Stiin|e Economice, documentele reglatoare ale Ministerului Educa|iei si
Tineretului din Republica Moldova, |inndu se cont de procesul de la Bolognia de formare a
specialistilor n acest domeniu.

Coordonatori: N Burlacu dr.hab, prof.univ, Raisa Evsiukova, conferen|iar universitar,
dr. n economie, Lachi Iuliana magistru in economie.
A fost recomandat pentru publicare de Senatul ULIM (proces-verbal nr. 07 din 27 iunie 2008)

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NATIUONALE A CARTII
Curriculum disciplinar: Specialitatea : Business si administrare (363.1) /Univ.Libe
Intern. Din Rep. Moldova, Fac. Stiin|e Economice, Catedra Management si Marketing;
coord.: N. Burlacu, Raisa Evsiukova, Iuliana Lachi. - Ch. : ULIM, 2008. - 80 p.
100 ex.

ISBN 978-9975-920-86-5

CZU [005+334]:378(073.8)

C 95

3
CUPRINS
Pag.

I. Prezentarea facultii....4
II. Conceptul educaional al facultii......5
III. Planul de studii.14
IV. Finalitile de studii.21
V. Sintezele rezumative ale programelor analitice....26
V.1. Anul I...26
V.2. Anul II...41
V.3. Anul III....54
VI. Caetul de sarcini pentru examenele de licen.62
VII. Cerinele pentru elaborarea tezelor de licenta (masterat)..64

4
I. PERENTAREA FACULT|II $tiinte Economice
Importanta sociala si economica a invatamantului superior economic devine tot mai
evidenta in Republica Moldova. Gestionarea procesului de tranzitie spre o economie de piata
bazat pe principiile competitiei, rezolvarii problemelor sociale si respectarii cerintelor protejarii
si refacerii mediului solicita specialisti bine pregatiti in toate domeniile stiintei si practicii
economice.
Facultatea Stiinte Economice este o structura integra de baza a Universitatii Libere
Internationale din Moldova organizat concomitent cu intemeierea acestei institutii de invatamant
superior de alternativa in octombrie 1992. Procesul instructiv-educativ este organizat in stricta
conformitate cu Legea invatamantului din Republica Moldova si Conceptia privind
implementarea ei, in baza Strategiei generale a ULIM si a Regulamentului Facultatii.
Subdiviziuni structurale de baza cu caracter metodico-didactic al Facultatii sint cele 8 catedre si
anume: Relatii Economice Internationale, Management, Finante si Asigurari, Contabilitate si
Audit, Banci si Burse de Valori, Limbi Moderne Aplicate in Economie si Drept, Matematica si
Statistica, Informatica, ce au in calitate de directie prioritara conceptuala organizarea si realizarea
la un nivel inalt a activitatilor didactice, metodice si stiintifice a studentilor si profesorilor la una
sau mai multe discipline de profil: Relatii Economice Internationale, Comert, turism, servicii
hoteliere, Management, Marketing, Finante si Asigurari, Contabilitate si Audit, Banci si Bursede
Valori.
Prin programe de invatamant derulate pe specializari Facultatea Stiinte Economice are
ca scop fundamental pregatirea viitorilor economisti, specialisti in administratia publica,
derularea programelor de educatie continua (postuniversitare, master, doctorat, reciclare etc.),
precum si cercetarea stiintifica in domeniul economic. Facultatea Stiinte Economice
urmareste sa fie remarcata printre institutiile de prestigiu in domeniul economic pe plan national
si mondial. Facultatea are drept scop pregatirea la un nivel inalt a specialistilor-economisti si
cadrelor stiintifice, nivel adecvat si corespunzator necesitatilor economiei nationale aflate in
procesul tranzitiei, competenti in plan teoretic fundamental si aplicativ in problemele actuale ale
economiei de piata, integrarii europene si mondiale in ansamblu. Deasemenea sub aspect
conceptual Facultatea ofera in acelasi timp posibilitati de aprofundare a cunostintelor speciale
pentru persoanele ce opteaza pentru o continuare a studiilor cu orientarea la a doua specialitate.
Alexandru Scerbanschi,
Decanul Facultatii Stiinte Economice

5
II. CONCEPTUL EDUCA|IONAL

2.1 NOT INTRODUCTIV
Importan|a social si economic a nv|mntului superior economic devine tot mai
evident n Republica Moldova. Gestionarea procesului de tranzi|ie spre o economie de pia|
bazat pe principiile competi|iei, rezolvrii problemelor sociale si respectrii cerin|elor protejrii
si refacerii mediului solicit specialisti bine pregti|i n toate domeniile stiin|ei si practicii
economice.
n aceste condi|ii, existen|a unui concept al dezvoltrii Facult|ii Stiin|e Economice (FSE) este
strict necesar ntru ralierea acestei unit|i de nv|mnt la sistemul educa|ional universitar
na|ional unic si racordat la principiile Procesului de la Bologna.
Conceptul FSE este determinat de:
consolidarea si dezvoltarea ULIM prin prisma monitorizrii permanente a calit|ii studiilor
si cercetrii;
evolu|ia strategiei de dezvoltare economic a Republicii Moldova, rela|iilor sociale si
planului de cercetri stiin|ifice aprobat de ctre subdiviziunile superioare centrale;
con|inutul Codexului ULIM, al altor documente regulatoare parvenite de la Consiliul de
Administrare a universit|ii, Rectorat si Senatul Universit|ii Libere Interna|ionale din
Republica Moldova;
con|inutul normelor de drept educa|ional stipulate n Legea Fundamental, Codul
Educa|ional, dispozi|iile si ordinele Ministerului Educa|iei si Tineretului, alte acte normative.
specificul Facult|ii ca diviziune a universit|ii private raliat la Conceptul educa|ional
universitar na|ional unic.
Individualizarea strategiei si tacticilor FSE prin filiera de tranzi|ie de la general la
particular si vice versa;
Etc.
Acestea ne oblig s includem n Conceptul FSE programe de maxim actualitate si cu un
con|inut strategic de ac|iuni de perspectiv imediate ale ULIM.
2. 2 SCOPUL $I OBIECTIVELE CONCEPTULUI

Scopul Conceptului const n stabilirea direc|iilor de dezvoltare a FSE n domeniul de
instruirii, educa|iei, stiin|ei, rela|iilor interna|ionale, Acesta trebuie s fortifice activitatea
Facult|ii, care este direc|ionat spre pregtirea specialistilor-economisti si a cadrelor stiin|ifice
la un nivel corespunztor necesit|ilor economiei na|ionale, specialistilor competen|i n plan
teoretic fundamental si aplicativ n problemele actuale ale economiei de pia|, ale integrrii
europene si mondiale n ansamblu.
6
De asemenea, Facultatea are drept scop, aprofundarea cunostin|elor n materie de economie
na|ional, regional, european si mondial a specialistilor cu studii superioare n alt domeniu s
orientarea acestora la una din specialit|ile economice.
Strategia conceptului este cauzat de:
a. asigurarea calit|ii procesului de studii performant la toate cele trei cicluri universitare;
b. asigurarea perfec|ionrii economice si manageriale a specialistilor din domeniu, inclusiv
prin organizarea studiilor la distan|;
c. consolidarea nv|mntului la ciclul II universitar - masterat;
d. consolidarea pozi|iei competitive n domeniul nv|mntului superior economic (a! J
pregtirii viitorilor economisti), perfec|ionrii economice si manageriale a specialistilc cu studii
superioare;
e. racordarea si perfec|ionarea continu a planurilor de studii si programelor analitice;
f. asigurarea perfec|ionrii cadrelor didactice prin acordarea de burse n strintate n
unit|ile economice si administrative din |ar;
g. dezvoltarea si diversificarea programelor de studii ciclul II si III universitar; h. semnarea
conven|iilor de colaborare cu universit|ile (institu|iile de nv|
superior) cu profil similar din |rile vecine, |rile membre ale Uniunii Europene, vizeaz
schimburi de studen|i si cadre didactice, participarea la activit|i comune etc.;
i. asigurarea unui grad de autofinan|are satisfctor si a unui nivel de valorificare ;
granturilor pentru consolidarea bazei materiale;
j. men|inerea cercetrii stiin|ifice economice, desfsurata n cadrul Facult|ii, la i nivel nalt
corespunztor poten|ialului institu|iei;
k. asigurarea financiar a editrii literaturii de specialitate n variant tipografic :
electronic;
l. continuarea implementrii noilor tehnologii informa|ionale si educa|ionale;
m. diversificarea nv|mntului superior economic la FSE prin promovarea studii! la
distan|;
ntru men|inerea si consolidarea pozi|iei competitive pe pia| a valorilor educa|ion la FSE se
realizeaz mai multe principii si criterii educa|ionale, printre care:
diversificarea serviciilor educa|ionale oferite;
specializarea viitorilor economisti, conform cerin|elor pie|ei educa|ionale;
men|inerea competen|ei cadrelor didactice la standardele europene;
ncurajarea si promovarea inova|iei n procesul de nv|mnt si cel de manage ment
universitar si administrativ;
7
folosirea celor mai noi si mai eficiente metode si tehnologii educa|ionale
informa|ionale;
implementarea tehnologiilor educa|ionale specifice nv|mntului la distan|a;
antrenarea agen|ilor economici din sectorul public si privat n cercetarea stiin|ific a
FSE;
implicarea n fundamentarea si realizarea deciziilor guvernamentale la nive macro
si microeconomic;
asigurarea si dezvoltarea unor condi|ii adecvate de munc pentru studen|i si cad-1
rele didactice (inclusiv facilitarea accesului la informa|ii, petrecerea timpului liber etc.).
Realizarea Conceptului se efectueaz n conformitate cu Nomenclatorul specializrilor i
pentru pregtirea cadrelor n institu|iile de nv|mnt superior din |ara noastr.
Aceast activitate cuprinde urmtoarele :
descrierea specialit|ilor curente ale facult|ii si stabilirea specialit|ilor noi;
aprecierea formelor de pregtire a specialistilor;
elaborarea ac|iunilor concrete privind mbunt|irea continu a calit|ii procesului
de studii;
determinarea politicii educa|ionale de formare a specialistului n func|ie de analiza
contingentului de studen|i;
asigurarea procesului de studii cu tehnici si tehnologii contemporane, nzestrarea
permanent a laboratoarelor si spa|iului auditorial cu utilaj performant, reiesind din necesit|ile
procesului de instruire si con|inutul curriculei facult|ii;
selectarea agen|ilor economici pentru realizarea stagiilor de practic, conform
contractelor de colaborare semnate ntre ULIM si institu|iile de profil din |ar si de peste hotare;
perfec|ionarea cadrului didactic si a activit|ilor educa|ionale privind elaborarea
tezelor de licen|;
tezelor de master;
tezelor de doctor;
monitorizarea continu a rela|iilor student-profesor proces educa|ional;
stabilirea obiectivelor n domeniul cercetrilor stiin|ifice la FSE;
determinarea anual a realizrilor direc|iilor stiin|ifice si ale grupurilor de lucru n
cadrul FSE;
aprecierea cooperrilor stiin|ifice na|ionale si interna|ionale la FSE;
8
coordonarea de ctre Institutul de Cercetri Stiin|ifice Economice (ICSE) din cadrul
FSE a activit|ilor ce |in de elaborarea tezelor de licen|, master si doctor;
monitorizarea si perfec|ionarea continu a managementului facult|ii;
asigurarea facult|ii cu cadre didactico-stiin|ifice n func|ie de rolul si scopul
strategic de dezvoltare;
stabilirea centrelor educa|ionale n cadrul incubatoarelor educa|ionale ale facult|ii;
determinarea anual a perspectivelor de dezvoltare a FSE,

2.3 SCURT ISTORIC AL FACULT|II

Facultatea Stiin|e Economice a fost fondat, mpreun cu alte trei facuft|i ULIM la 16
octombrie 1992. Primul decan al FSE a fost conferen|iarul universitar I. Olaru. Apoi, o perioad
mai ndelungat de timp, aceast func|ie a fost de|inut de doctor, profesor universitar, Andrei
Mlai, care a adus o contribu|ie anumit n dezvoltarea FSE. Ulterior FSE a fost condus de mai
multe personalit|i notorii. Actualmente n fruntea facult|ii este autorul acestui concept.
Procesul de studii a fost organizat n condi|iile concuren|ei de pia|.
La 16 iunie 2002, Facultatea de Stiin|e Economice ULIM a fost acreditat de ctre Comisia
Superioar de Atestare si Acreditare Academic, conform legisla|iei n vigoare Pe parcursul a 15
ani de activitate, FSE s-a aflat la etapa cutrilor si a frmntrilor diverse catedre de
specializare. Astzi catedrele de baz sunt: Finan|e", "Economie mondial si REI",
"Management si marketing", "Bnci si contabilitate"' si catedrele de discipline generale -
Matematica si statistica", Informatica economic" si Limbi moderne si aplicate, care au n
de direc|ie prioritar conceptual organizarea si realizarea la un nivel nalt a activit|ilor
didactice, metodice si stiin|ifice a studen|ilor si profesorilor la una sau mai multe discipline de
profil.
n prezent, Facultatea pregteste cadre economice de nalt calificare la sapte specializri,
conform nomenclatorului vechi de specializri, si a nceput pregtirea specialistilor la sase
specialit|i, conform noului nomenclator al specialit|ilor racordat! la rigorile procesului de la
Bologna. Procesul didactic n cadrul Facult|ii se realizeaz^prin studii: cu frecven| la zi; studii
cu frecven| redus; studii la masterat la diferite! specializri acreditate; studii la a doua
specialitate; studii individuale si de autoinstruire;^studii la doctorat. Concomitent, sunt pregtite
toate condi|iile pentru realizarea studiilor! la distan|.
Forma de nv|mnt cu frecven| la zi se organizeaz pe parcursul a dou semest anual,
compuse din cte 15 sptmni fiecare cu o sarj de 22-28 ore sptmnal. Procesi de studii este
9
realizat n conformitate cu programele analitice ale tuturor disciplinele socio-umane,
fundamentale si speciale.
Forma studiilor cu frecven| redus este organizat n baza planului de studii de ani cu
invitarea studen|ilor de 3 ori pe an n cadrul sesiunii de reper (toamn, iama sj primvar).
Planurile de nv|mnt la aceast form de studii se deosebesc de cele cu frecven|a la zi prin
numrul mai redus al orelor de contact cu studen|ii.
Forma studiilor la a doua specialitate const n organizarea procesului de nv|mnt!
de 3 ani a persoanelor cu studii superioare. Aspectul inova|i v n procesul realizrii ac forme de
nv|mnt const n faptul c n cadrul studiilor la a doua specialitate se utilizeaz noi tehnologii
de instruire. Conducerea Facult|ii promoveaz consecvent linia abordrii! n aceast activitate a
tehnologiilor avansate, valorificnd creativ cunostin|ele ob|inute n l rezultatul absolvirii deja a
unei institu|ii de nv|mnt universitar la specialit|ile afer*| ente (inclusiv, studii de caz, jocuri
didactice, testri-expres etc.).
Alt form distinct de studii este instruirea op|ional (la solicitare) a studen|ilor rjj
cadrul filialei Newport University (SUA) la specialitatea Administrarea bussinesului".
Controlul calit|ii procesului didactic este verificat periodic de grupul managerial; al Facult|ii si
catedrelor, de comisia metodic a facult|ii, Consiliul educa|ional ULIM,j precum si prin
intermediul organizrii sondajelor sociologice printre studen|i. Un indice distinct n acest
domeniu este activitatea Seminarului Metodologic, examinarea rezultatelor controalelor
efectuate la sedin|ele Consiliului profesoral etc. Anual se organizeaz testarea profesorilor ce
presteaz activitatea didactic n limbile englez si francez.
Calitatea procesului didactic este determinat de nivelul pregtirii profesioniste a corpului
profesoral. De men|ionat, c majoritatea cadrelor didactice sunt specialisti n materie, de|intori
de grade didactice si titluri stiin|ifice.
In cadrul Facult|ii activeaz dou Consilii Stiin|ifice pentru sus|inerea tezelor de
doctor si doctor habilitat la specialit|ile: 08.00.14 - Economia mondial si Rela|ii Eco-
1 nomice Interna|ionale"; 08.00.05 - Economie si Management n ramur si domeniu de
activitate". O parte din profesorii Facult|ii exercit func|ia de conductori stiin|ifici ai
doctoranzilor din tar si de peste hotare. Sunt organizate alte consilii Stiin|ifice.
Prin decizia Senatului ULIM si n baza ordinului rectorului ULIM din luna noiembrie 2006, a
fost fondat Institutul de Cercetri Stiin|ifice Economice n cadrul Facult|ii de Stiin|e
Economice. Actualmente, Institutul si desfsoar activitatea la tema: Adaptarea si perfec|ionarea
mecanismelor economice n cadrul integwrii europene a Republicii Moldova", n aceast tem de
cercetareeste antrenat ntreg Personalul didactic si stiin|ific al Facult|ii.
10
ICSE are menirea s coordoneze activitatea studiilor prin doctorat, masterat si licen| att a
studen|ilor, masternazilor si doctoranzilor nscrisi la studii la ULIM (ChisinuX ct si a celor ce
studiaz la filialele, reprezentan|e, delocalizri si centre de selec|ie, deconsultan| si orientare
profesional.
Un loc deosebit n cadrul FSE l are activitatea stiin|ific a studen|ilor, masteranzilor si
doctoranzilor. Acestia sunt antrena|i n activitatea Sec|iei Economie si servicii" a Societ|ii
Stiin|ifice Studen|esti a ULIM. Anual, ei particip la diverse Conferin|e interuniversitare din |ar
si de peste hotare: Simposia Studentum", Simposia Professorum", etc cu comunicri, care
anterior sunt discutate si analizate la sedin|ele cercurilor studen|esti, catedrelor de profil si altor
subdiviziuni.
Facultatea ntre|ine rela|ii de colaborare cu mai multe centre stiin|ifice si universitare de
peste hotare, printre care: Institutul de Cercetri Economice GLZane" din Iasi a Academiei
Romne; Universitatea de stat din Cernu|i (Ucraina); Universitatea A.I.Cuza", facultatea
Economie din Iasi (Romnia), universit|i din Rusia si SUA. De asemenea, n baza acordurilor
de colaborare (la diverse niveluri si sub diferite forme) privind efectuarea practicii de producere,
Facultatea ntre|ine rela|ii strnse cu Banca Na|ional, Banca de Economii, Ministerul
Finan|elor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Camera de Comer| si Industrie, ntreprinderea
de Stat Avia|ia Civil, Departamentul Rela|ii Economice Externe al Ministerului Economiei si
Comer|ului etc.
n anul de studii 2006-2007 la FSE a fost acreditat si specialitatea Finan|e", fapt ce a
confirmat cu prisosin| nivelul nalt de pregtire si prestan| academic al personalului didactic,
organizarea calitativ a procesului de studii, desfsurarea activit|ii stiin|ifice de calitate si
posedarea bazei tehnico-materiale corespunztoare.

2. 4 CARACTERISTICA SPECIALIT|ILOR
Pregtirea specialistilor n domeniul economic se desfsoar conform planurilor de studii
elaborate si aprobate n strict corespundere cu regulamentele n vigoare. Actualele planuri de
studii ale Facult|ii au fost elaborate n baza principiilor stiin|ifice si a experien|ei acumulate n
domeniu, de ctre catedrele respective, care, dup examinarea minu|ioas la sedin|a Consiliului
Profesoral al Facult|ii Stiin|e Economice, au fost aprobate de Senatul ULIM n conformitate cu
standardele educa|ionale de stat elaborate de Ministerul Educa|iei si Tineretului al Republicii
Moldova. ,
Planurile de studii sunt pregtite conform Planului Cadru, Nomenclatorului nou al
specialit|ilor, si sunt racordate att la formele de studii cu frecven| la zi si frecven| redus, ct
si la studiile ciclului II si III.
11
Planurile de studii la facultate includ:
planul de studii pentru absolven|ii scolilor medii (numit conven|ional, ciclul O"), cu
durata studiilor de l an;
planul de studii, conform Nomenclatorului nou, pentru Codul cu denumirea domeniului
de formare profesional la ciclul I (licen|), FSE pregteste specialisti la urmtoarele
specialit|i: Contabilitate" (361. l); Marketing si Logistic" (362. l); Business yi
Administrare" (363.1); Achizi|ii" (363.2); Finan|e si Bnci" (364.1); Economie
mondial si Rela|ii economice interna|ionale" (365.l); Economie general" (366. l);
Statistic si previziune economic" (367.1); Cibernetic si Informatic economic"
(368.1); Merceologie si Comer|" (369.1).
Conform planului de studii nivelul O", studen|ii care au absolvit scolile medi i studiaz 14
discipline obligatorii cu un volum total 1122 de ore. Paralel cu disciplinele necesare pentru
sus|inerea examenului de bacalaureat, se studiaz si obiectele: Economia", Logica", Birotica",
Bazele cercetrilor stiin|ifice", Istoria economiei na|ionale", Istoria culturii", Istoria
Romnilor" etc; se scrie teza anual la Economie" si apoi urmeaz pe parcursul a dou
sptmni, stagiul de practic la disciplina Birotica, dup care se sus|in 6 examene de
bacalaureat.
Planul de studii pentru studen|ii care au sus|inut bacalaureatul se divizeaz n 2 cicluri
indisolubil legate:
Ciclul I de 3 ani, numit Studii universitare generale", prevede studierea a 35 de
discipline Volumul total de timp de instruire este de 1800 ore, inclusiv 640-prelegeri, 980-
lec|ii practice, 180-lec|ii de laborator. Studen|ii pe parcursul acestui ciclu studiaz: Teorii
si doctrine economice", Microeconomia", Macroeconomia", Finan|e publice",
Matematica", Informatica economic", Managementul general", Bazele contabilit|ii
si auditului", Activitatea bancar etc.

Ciclul II de 2 ani, numit Studii universitare complete" prevede studierea a 16 discipline
comune cu un volum de 520 ore (prelegeri -320 si lec|ii practice-200): Strategii financiar-
bancare contemporane.", Modelarea proceselor economice.", Management bancar
contemporan.", Contabilitate financiar avansat.", Metodologia cercetrii" etc.
Studen|ii care studiaz n cadrul ciclului II de stagii de practic: practica de specialitate n
semestrul 4.
Conform planurilor noi de studii elaborate actualmente sunt licen|iate urmtoarele specialit|i:
Bussiness si administrare", Marketing si logistic", Contabilitate", Finan|e si Bnci",
Turism", Economie Mondial si Rela|ii Economice Interna|ionale", Achizi|ii", Economie
12
general", Merceologie si Comer|", Statistic si previziune Economic", Cibernetic si
Informatic Economic", Managementul propriet|ii Intelectuale".
Caracteristica general a specialitii Bussiness yi administrare",
Licentiatii specialit|ii Bussiness si administrare", primesc titlul deLicentiat n economie.
El trebuie s fie pregtit ctre activitatea profesional, care ar asigura dirijarea ramurilor
economiei na|ionale sau ale agen|ilor economici n domeniul producerii bunurilor materiale sau
prestrii serviciilor.
Caracteristica domeniilor de activitate a specialistului:
Licentiatul poate activa n cadrul ramurilor economiei na|ionale, materiale sau nemateriale.
Poate desfsura activitatea de antreprenoriat n diferite domenii, gestiona ntreprinderile de
diferit nivel si forme organizatorico-juridice, sa posede o serie de cunostin|e si aptitudini
specifice acestui domeniu. Pe ling aceasta, masterandul trebuie s posede intr-o propor|ie
sporit si o serie de cunostin|e economice, psihosociologice, juridice, tehnice, matematice si
statistice, de cultur general, aptitudini de autoperfec|ionare continua, de a lucra in echipa etc.
Cerinele fat de disciplinele de specializare:
Licentiatul l trebuie:
Sa fie familiarizat cu no|iunile a managementului, cu istoria evolu|iei managementului ca
stiin|a; cu situa|ia curenta si nivelul modern de dezvoltare a stiin|ei si practicii administrrii
afacerelor; cu ascensiunea reformelor in Republica Moldova, precum si la nivel global;
impactul nivelului managerial asupra progresului societatii;
Sa cunoasc bazele teoretice ale managementului, managementului ntreprinderii, specificul
managementului pentru diferite forme organizatorico-juridice, in deosebi in sectorul
managementului corporativ; managementul resurselor umane, precum si in particular
specificul managementului interna|ional, informa|ional, financiar, investi|iilor si asigurrilor,
managementul marketingului, managementului calit|ii, managementul global si
transna|ional, managementul anticriz, marketing strategii si interna|ional etc.
Sa-si formeze abilita|i de ndeplinire a documentelor si rapoartelor manageriale, sa cunoasc
specificul rapoartelor contabile, financiare si statistice;
Sa posede deprinderi de luarea deciziilor manageriale si de gestionare a ntreprinderilor,
resurselor, si ndeosebi resurselor umane, analiza Swot ;
s fie familiarizat si s cunoasc cadrul regulator (legile, hotrrile parlamentului si
Guvernului, actele normative n domeniul economic);
s-si formeze abilit|i de previziune si prognoza, planificare si organizare a activit|ilor,
coordonare si motivare a angaja|ilor, si controlul asupra nivelului si calit|ii de executare a
executrii a angajamentelor;
13
s fie familiarizat cu statistica, cu contabilitatea si auditul;
sa cunoasca informatica si anume tehnicile moderne de gestiune si organizare a activit|ilor
agen|ilor economici, utiliznd calculatorul personal dotat cu sisteme software performante;
s cunoasc categoriile economice la nivelul economiei contemporane, s posede evaluarea
indicilor economici si efectuarea analizei financiaro-economice a agen|iilor economici,
specificul dirijrii n condi|iile economiei de pia|.
Titlul ob|inut la ciclului II este de Magistru n economie. specificul activit|ii
profesionale. Astfel, si va desfsura activitatea in cadrul agen|ii economici a ramurilor
economiei na|ionale, cu diferite forme organizatorico-juridice; in diviziunile lor liniare si
func|ionale; structurile logistice ale agen|ilor economici; institu|iile de cercetri stiin|ifice si de
proiectare; organele de administra|ie public centrala, regionala si local; structuri interna|ionale;
ministere si departamente ramurale, etc.
Absolventul poate activa n cadrul ramurilor economiei na|ionale, materiale sau nemateriale.
specifice acestui domeniu. Pe ling aceasta, absolventul trebuie s posede intr-o propor|ie sporit
si o serie de cunostin|e economice, psihosociologice, juridice, tehnice, matematice si statistice,
de cultur general, aptitudini de autoperfec|ionare continua, de a lucra in echipa etc.

14

15
II. PLANUL DE STUDII

CALENDARUL UNIVERSITAR/GRAFICUL PROCESULUI DE STUDII

Anul de
studii
Activit|i didactice Sesiuni de examene Practic Vacan|e
Sem.I Sem.II Iarn Var Iarn Primvar Var
I 15 spt.:

01.09.-
16.12.05
15 spt.

30.01.-
24.05.06
3 spt.

16.12.-
23.12.05;
09.01.-
21.01.06
4 spt.

25.05.-
22.06.06
3 spt.

25.12.05-
08.01.06;
23.01.-
28.01.06
1 spt.

22.04.-
01.05.06
8 spt.

23.06.-
31.08.06
II 15 spt.:

01.09.-
16.12.05

15 spt.

30.01.-
24.05.06

3 spt.

16.12.-
23.12.05;
09.01.-
21.01.06
4 spt.

25.05.-
22.06.06
3 spt.

25.12.05-
08.01.06;
23.01.-
28.01.06
1 spt.

22.04.-
01.05.06
8 spt.

23.06.-
31.08.06
III 15 spt.

01.09.-
16.12.06
3 spt.

30.01.-
12.02.06

3 spt.

16.12.-
23.12.05;
09.01.-
21.01.06
4 spt.

25.05.-
22.06.06
15 spt.

12.02-
24.05.06
3 spt.

25.12.05-
08.01.06;
23.01.-
28.01.06
1 spt.

22.04.-
01.05.06

16

PLANUL DE STUDII PE ANI DE STUDII
ANUL I, II, III
ANUL I
Cod Denumirea disciplinei de studiu
S
e
m
e
s
t
r
u
l

Total ore Numarul de ore
pe saptamina
E
v
a
l
u
a
r
e

T
o
t
a
l

o
r
e

Credite
Ore
contact
Ore
individ
pr s l Sem
1
Sem
2
Discipline fundamentale
F.01.O.001 Teorii si doctrineeconomice 1 60
30/30
90 2 2 Ex

150 5
F.02.O.002 Economics I (Microeconomia) 2 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
F.01.O.003 Informaticaeconomica 1 60
30/30
90 2 2 Ex 120 4
F.01.O.004 MatematicaI 1 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
F.02.O.005 Matematica-II 2 60
30/30
60 2 2 Ex 120 4
F.01.O.006 Economiaintreprinderii 2
30
15/15
60 1 1 Ex 90
3
Discipline de creare a abilitilor i competenelor generale
G.01.O.007 Bazeleantreprenoriatului 1 50 40 2 Ex 90 3
G.01.O.008 Limbi moderne de afaceri I 1 60
30/30
60 2/2 Ex 120 4

G.02,O2.009 Bazele tehnologiei si merceologiei 2 60
30/30
60 2/2 Ex 120 4
Discipline de cultura generala social umanista
U.01.O.010 Institu|ii comunitare europene 1 52 68 2 2 Ex 120 4
U.02.O.011 Filozofie si semiotic 2 52 68 2 2 Ex 120 4
Discipline de orientare spre specializarea de baz
S.02.O.012 Finan|e publice 2 60 90 2 2 Ex 150 5
S.02.O.013 Bazele contabilit|ii 1 60 90 2 2 Ex 150 5
S.02.O.014 Moneda, credit, bnci 2 60 90 2 2 Ex 150 5
Total 780 1020 22 22 6 1800 30 30

17

ANUL II
S
e
m
e
s
t
r
u
l
pe saptamina
E
v
a
l
u
a
r
e

T
o
t
a
l

o
r
e
Credite
Ore
contact
Ore
individ
pr s l Sem
1
Sem
2
Discipline fundamentale
F.03.O.015 Statistica 3 60
30/30
60 2 2 Ex

120 4
F.04.O.016 Management 3 90
30/30
60 2 2 Ex 150 5
F.03.O.017 Macroeconomia 3 60
30/30
60 2 2 Ex 120 4
F.04.O.018 Statistica II 4 50
30/20
40 2 Ex 90 3
Discipline de cultura generala social umanista
U.03.O.019 Eticaprofesional si psihologiacomunicrii 3 30
15/15
30 1 1 Ex 60 2
U.03.O.020 Politologia 3 30
20/10
30 1 1 Ex 60 2
U.03.O.021 Drept civil 3 30
20/10
60 2 2 Ex 90 3
S.04.O.022 Marketing 4 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
S.03.O.023 Mg. adm. publice 3 60
30/30
60 2 2 Ex 120 4
S.03.O.024 Resurseumane 4 60
30/30
60 2 2 Ex 120 4
S.03.O.025 Management strategic 4 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
S.04.A.026-27 1.Culturaafacerilor
2.Psihologiamanagerial
4 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
S.04.A.028-29 1. Finantele intreprinderii
2.Managementul proiectelor
4 60
30/30
60 2 2 Ex 120 4
S.04.A.030-31 1. Bazeleactivit|ii bancare
2. Pie|edecapital si opera|iuni deburs

3 60
30/30
60 2 2 Ex 120 4
S.04.A.032-33 1.Contabilitatea financiar
2.Ccontabilitatea firmei
4 30
15/15
90 2 2 Ex 120 4
18
Total 780 1020 26 26 1800 30 30

Anul III
S
e
m
e
s
t
r
u
l

pe saptamina
E
v
a
l
u
a
r
e

T
o
t
a
l

o
r
e

Credite
Ore
contact
Ore
individ
pr s l Sem
1
Sem
2
S.05.O.034 1. Managementul firmei

5 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
S.05.A.035-36 1. Analiza activit|ii economico-financiare
2. Managementul produc|iei
5 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
S.05.A.037-38 1. Mk. intreprinderii
2.Managementul personalului
5 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
Disciplinele de orientare ctre alt domeniu la ciclul II
M.05.A.039-40 1.Managementul social
2.Managementul interna|ional
5 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
M.05.A.043-44 1. Fiscalitatea
2.Marketing bancar
5 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
M.05.A.045-46 1.Managementul si marketingul ramural
2.Managementul financiar
5 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
M.06.A.047-48 1.Managementul inova|ional
2.Antreprenoriat si gestiunea afacerilor
6 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5
M.06.A.049-50 1.Coresponden|a economic
2.Negocieri n afacerile economice interna|ionale
6 60
30/30
90 2 2 Ex 150 5

Lec|ii detotalizare 6 30

Practica 6 450 450 15
Examenul delicen| 6 150 150 5

Total 510 1290 16 16 1800 30 30
Total 3 ani 2070 3330 5400 180

19

STAGIILE DE PRACTIC

Stagiile de practic Sem. Nr.spt./ ore Perioada Nr. de credite
1 Practicadeini|iere IY 3 / 90 Februarie-Martie 3
2 Practica tehnologic VI 6 / 180 Martie-Aprilie 6
3 Practicadelicen| VI 6 / 180 Aprilie - Mai 6
Total 15/ 450 15

DISCIPLINE LA LIBERA ALEGERE

Nr. d/o Denumireadisciplinei Anul Sem. Numrul oresptmnal Evaluri Nr. de credite
P S L
1. Educa|iefizic 1 1,2 2 colocviu 4
2. Previziuneaeconomic
2 4 2 2
colocviu
2
3 Negocieri n afacerileeconomicemanageriale
2 4 2 2
colocviu
3
4. Economiarela|iilor externealeMoldovei
2 4 2 2
colocviu
5
5. Contabilitatea managerial
3 6 2 2
colocviu
5
6. Audit financiar
3 6 2 2
colocviu
5
7. Managementul inova|ional
3 6 2 2
colocviu
5

EXAMENE DE LICEN|

N. d / o Denumirea examenului Perioada Nr. de credite
1. Examen la disciplina fundamental Management Iunie, Sem. VI 1
2. Examen ladisciplinadespecialitate Marketing Iunie, Sem. VI 1
3.
Susinerea tezei de licen
Iunie, Sem. VI 3

Prim-Vicerector studii Directorul Departamentului $tiine Economice

20

Not:
Codul disciplinelor incluse n planul de studii se descifreaz n felul urmtor:
Disciplinele Obligatorii (cod O)
Disciplinele op|ionale (cod A) odat aleas disciplina op|ional devine obligatorie pentru student
Discipline la libera alegere (cod L)
Discipline fundamentale (cod F)
Discipline de formare a abilit|ilor si competen|elor generale (cod G)
Discipline de orientare socio-umanist (cod U)
Discipline de orientare spre specializare (cod S)
Disciplinele de orientare ctre alt domeniu la ciclul II (cod M)
* Disciplinele la libera alegere (marcate n Planul de studii prin codul L) fac parte din oferta formativ a Departamentului si asigur extinderea
cunostin|elor si dezvoltarea unor aptitudini ale studen|ilor n domeniul respectiv de formare profesional sau n alte domenii adiacente. Creditele
alocate pentru cursurile incluse n aceast categorie sunt credite suplimentare care se pluseaz la numrul total prevzut (180 credite ECTS).
nscrierea la cursurile la libera alegere se efectueaz anual, la sfrsitul semestrului de primvar pe parcursul lunii mai.
** Disciplinele opionale (marcate n planul de studii prin codul A) ofer studentului posibilitatea alegerii ntre dou sau mai multe discipline. Pentru
a-si asigura un traseu formativ individual, fiecare student, la sfrsitul anului academic, si fixeaz lista de discipline pe care le va urma n anul viitor.
Aproximativ o treime din discipline incluse n planul de studii sunt propuse n regim de alternativ: studentul si formeaz n mod autonom traseul
educa|ional, alegnd unele discipline incluse n planul de studii n regim de alternativ. Disciplina aleas din pachetul propus va fi urmat de ctre
student n mod obligatoriu. Totalitatea disciplinelor op|ionale pentru care pledeaz studentul completeaz traseul su formativ individual (alctuit, n
afar de disciplinele de orientare spre specializarea de baz, din discipline fundamentale, discipline socio-umanistice, discipline de creare a abilit|ilor
si competen|elor generale, discipline de orientare ctre alt domeniu la ciclul II, discipline la libera alegere).
***Disciplinele de orientare ctre alt domeniu la ciclul II (marcate n planul de studii prin codul M) ofer studen|ilor de la alte specialit|i si
21
domenii de studii posibilitatea s ob|in un anumit numr de credite (20 la numr) care vor constitui drept o preachizi|ie de acces la ciclul II n
domeniul dat, respectiv economie.
22
IV. FINALIT|I DE STUDII LA DISCIPLINELE FUNDAMENTALE

FINALIT|ILE DE STUDII PENTRU DOMENIUL GENERAL
TIINE ECONOMICE (COD 36), DOMENIUL DE FORMARE PROFESIONAL BUSINESS I
ADMINISTRARE (COD 363), SPECIALITATEA BUSINESS I ADMINISTRARE (COD 363.1)

Studiile la specialitatea dat se efectueaz la zi, pe parcursul a 3 ani yi necesit acumularea
a 180 de credite transferabile.

Caracteristica general a specialitii 363.1 Business yi administrare
Absolventul specialit|ii 363.1 Business si administrare primeste titlul deLiceniat n
economie. El trebuie s fie pregtit ctre activitatea profesional, care ar asigura dirijarea
ramurilor economiei na|ionale sau ale agen|ilor economici n domeniul producerii bunurilor
materiale sau prestrii serviciilor.
Caracteristica domeniilor de activitate a specialistului:
Cerinele fat de disciplinele de specializare:
Absolventul trebuie:
Sa fie familiarizat cu no|iunile a antreprenoriatului, cu istoria evolu|iei managementului ca
Sa cunoasc bazele teoretice ale managementului, managementului ntreprinderii, specificul
managementului pentru diferite forme organizatorico-juridice, in deosebi in sectorul micului
business; managementul resurselor umane, precum si in particular specificul
managementului interna|ional, informa|ional, financiar, investi|iilor si asigurrilor,
managementul marketingului, etc.
Sa-si formeze abilita|i de ndeplinire a documentelor si rapoartelor manageriale, sa cunoasc
Sa posede deprinderi de luarea deciziilor manageriale si de gestionare a ntreprinderilor,
resurselor, si ndeosebi resurselor umane;
23
s fie familiarizat si s cunoasc cadrul regulator (legile, hotrrile parlamentului si
s-si formeze abilit|i de previziune si prognoza, planificare si organizare a activit|ilor,
s fie familiarizat cu statistica, cu contabilitatea si auditul;
sa cunoasca informatica si anume tehnicile moderne de gestiune si organizare a activit|ilor
agen|ilor economici, utiliznd calculatorul personal dotat cu sisteme software performante;
s cunoasc categoriile economice la nivelul macro- si micro, s posede evaluarea indicilor
economici si efectuarea analizei financiaro-economice a agen|iilor economici, specificul
dirijrii n condi|iile economiei de pia|.

Titlul ob|inut de absolventul ciclului I este de licen|iat n stiin|e economice. n Suplimentul la
diploma de licen| se va nscrie suplimentar informa|ia despre locul specialit|ii n societate,
specificul activit|ii profesionale. Astfel, absolvent al specialit|ii Business si administrare a
Departamentului Stiin|e economice ULIM si va desfsura activitatea in cadrul agen|ii economici
a ramurilor economiei na|ionale, cu diferite forme organizatorico-juridice; in diviziunile lor
liniare si func|ionale; structurile logistice ale agen|ilor economici; institu|iile de cercetri
stiin|ifice si de proiectare; organele de administra|ie public centrala, regionala si local;
structuri interna|ionale; ministere si departamente ramurale, etc.
Calificarea de liceniat n economie este acordat acelor studen|i care:
Sunt familiariza|i cu no|iunile a antreprenoriatului, cu istoria evolu|iei managementului ca
Cunosc bazele teoretice ale managementului, managementului ntreprinderii, specificul
managementului pentru diferite forme organizatorico-juridice, in deosebi in sectorul micului
business; managementul resurselor umane, precum si in particular specificul
24
managementul marketingului, etc.
A format abilita|i de ndeplinire a documentelor si rapoartelor manageriale, sa cunoasc
Posed deprinderi de luarea deciziilor manageriale si de gestionare a ntreprinderilor,
resurselor, si ndeosebi resurselor umane;
Sunt familiarizat si s cunoasc cadrul regulator (legile, hotrrile parlamentului si
A format abilit|i de previziune si prognoza, planificare si organizare a activit|ilor,
Sunt familiarizat cu statistica, cu contabilitatea si auditul;
Au dat dovad de cunostin|e n domeniul informaticii si anume tehnicile moderne de gestiune
si organizare a activit|ilor agen|ilor economici, utiliznd calculatorul personal dotat cu
sisteme software performante;
Pot aplica categoriile economice la nivelul macro- si micro, posed evaluarea indicilor
economici si efectuarea analizei financiaro-economice a agen|iilor economici, specificul
dirijrii n condi|iile economiei de pia|.
Sunt capabili s colecteze si s interpreteze date relevante (n cadrul domeniului limbilor
strine studiate), s ia cunostin| cu diverse opinii pe marginea problemelor de ordin social,
stiin|ific etc.
pot s comunice informa|ii, idei, probleme si solu|ii att auditoriului versat n domeniul
businessului si administrrii ct si celui obisnuit;
au achizi|ionat cunostin|e necesare pentru continuarea studiilor la o etap mai superioar,
adic ciclul masterat.

FINALIT|I DE STUDII LA DISCIPLINELE FUNDAMENTALE:
s dea dovada de studiere si cunoastere profunde a disciplinele fundamentale asa cum sunt
economia politica si doctrinele economice, micro- si macroeconomie, matematic, informatic
economica, si a disciplinelor de cultura generala social-umanista (geografie economica, filozofie,
ecologie si dezvoltarea economica durabila, politologie, psihologie si etica profesionala), care
contribuie la formarea abilita|ilor si deprinderilor necesare pentru utilizare si aplicare in procesul
studierii disciplinelor de specializare.
25

FINALIT|I DE STUDII LA DISCIPLINELE DE CULTUR GENERAL SOCIAL-
UMANIST
Absolventul trebuie
cunoasc:
bazele teoretice ale disciplinelor generale social-umaniste incluse n curriculumul departamental
(filosofie, economie, politologie, sociologie, psihologie, civiliza|ie, drept etc); metodologia de
cercetare teoretico-pragmatic n domeniul disciplinelor generale social-umaniste; metodologia
aplicrii principiului interdisciplinarit|ii n contextul disciplinelor de specializare si generale
pentru armonizarea cunostin|elor si competen|elor; sursele de baz pentru instruirea n domeniul
general (manual, monografie, periodice etc);
S neleag :
no|iunile de baz ale disciplinelor fundamentale si generale incluse n curriculumul
departamental; aspectele vie|ii politico-sociale ale |rii originare; aspectele economice si
geopolitice ale |rilor Europei si ale lumii n dinamica lor; priorit|ile socio-economice moderne
n strns legtur cu particularit|ile de dezvoltare a |rii originare; principiile de abordare
stiin|ific a problemelor de importan| major din sfera profesional.
posede aptitudini aplicative:
de aplicare n practic a cunostin|elor si competen|elor achizi|ionate la disciplinele
fundamentale, generale, socio-umanistice (abilit|i de cercetare stiin|ific, armonizare
interdisciplinar n cadrul altor discipline etc); de apreciere corect a situa|iei socio-economic a
|rii originare si a altor |ri; de cercetare stiin|ific teoretico-aplicativ n probleme social-
economice; de evaluare psihologic a diferitor situa|ii n activitatea profesional.

FINALIT|I DE STUDII LA DISCIPLINELE DE ORIENTARE SPRE
SPECIALITATEA DE BAZ
cunoasc:
no|iunile al antreprenoriatului, istoria evolu|iei managementului ca stiin|a; situa|ia curenta si
nivelul modern de dezvoltare a stiin|ei si practicii administrrii afacerelor; ascensiunea
reformelor in Republica Moldova, precum si la nivel global; impactul nivelului managerial
asupra progresului societatii; bazele teoretice ale managementului, managementul ntreprinderii,
specificul managementului pentru diferite forme organizatorico-juridice, in deosebi in sectorul
26
micului business; managementul resurselor umane, precum si in particular specificul
managementul marketingului, etc; tehnici de ndeplinire a documentelor si rapoartelor
manageriale, specificul rapoartelor contabile, financiare si statistice; metode si modele de luare
deciziilor manageriale si de gestionare a ntreprinderilor, resurselor, si ndeosebi resurselor
umane; cadrul regulator (legile, hotrrile parlamentului si Guvernului, actele normative n
domeniul economic); metode si tehnici de previziune si prognoza, planificare si organizare a
activit|ilor, coordonare si motivare a angaja|ilor, si controlul asupra nivelului si calit|ii de
executare ; instrumentariu statistic;
posede aptitudini practice n:
elaborarea si aplicarea tehnologiilor noi; alegerea metodelor deciziilor manageriale; modelarea
managerial; elaborarea strategiilor manageriale; proiectarea structurilor organizatorice;
elaborarea algoritmelor decizionale; crearea stilurilor de conducere, carierograme, atestarea
personalului ; tehnici de comunicare ascedent, descedent ; metodele de optimizare a sistemelor
de conducere, resurselor umane si structurilor economice.

27
V. SINTEZELE REZUMATIVE ALE PROGRAMELOR ANALITICE
ANUL I

Descrierea unit|ii de curs: Teorii yi doctrine economice

Autor lector superior Tatiana Lungu (Fondos).
Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei:
F.01.O.001
Denumirea disciplinei
Teorii si doctrine economice
Responsabil pentru disciplin:
Catedra Economie si REI
Ciclul yi anul predrii:
Ciclu 1,
Anul II
Perioada de predare:
semestrul 1
Preachiziii:
Licen|iat n stiin|e economice
Limba de predare:
Romn
Forma de evaluare
Examen sem.1
Metoda de predare:
1. clasic;
2. interactiv;
3. exegeza stiin|ific.
Totalul orelor:
150
Ore de contact:
60 (30 prelegeri+30 seminare) (30
prelegeri+30 seminare)
Credite:
5
Obiectivele generale de referin:
Finalitji:
Competene gnoseologice (De cunoaytere):
- s n|eleag natura teoriilor economice si deosebirile esen|iale ntre ele;
- s delimiteze caracteristicile specifice ale teoriilor economice si implica|iile lor asupra procesulor
economice;
- s identifice elementele sistemului prestrii de servicii economice si s n|eleag rolurile participan|ilor;
Competene praxiologice
- s cunoasc particularit|ile pie|ei , dimensiunile ei cantitative si s n|eleag principiile dezvoltrii
rela|iilor firmei cu pia|a;
- s cunoasc variabilele generale si specifice ale mixului de marketing al serviciilor si principiile de
asamblare a lor.
- s aplice metode creative la elaborarea politicilor de marketing n sfera serviciilor economice.
Competene de cercetare
s perceap particularit|ile de con|inut ale teoriilor economice si s delimiteze limitele utilizrii lui;
s selecteze si s prelucreze informa|ia necesar pentru formularea deciziilor de marketing n sfera serviciilor
prin utilizarea metodelor si tehnicilor de cercetri de marketing;
s explice esen|a principiilor de asamblare a teoriilor economice;
Coninutul disciplinei:
Cultivarea cunostin|elor teoretice n domeniul func|ionrii sistemului economic si a principalelor curente n gndirea
economic si de analiz si sintez doctrinologic a informa|iei achizi|ionate. Cultivarea capacit|ilor de aplicare a
cunostin|elor teoretice n domeniul dreptului economic.
Obiectul si metoda teoriei economice. Nevoile umane si resursele economice. Factorii de produc|ie: munca, natura,
capitalul. Banii: apari|ia, esen|a, func|ii. Pia|a: func|ii si tipuri. Cererea si oferta si formarea pre|ului de echilibru.
Costul de produc|ie. Concuren|a. Veniturile fundamentale: salariu, dobnda, renta si profitul. Statul n economia
modern. Bugetul de stat. Impozitele si politica fiscal. Bncile si sistemul bancar. Infla|ia. Somajul. Cresterea
economic si fluctua|iile activit|ii economice. Principalele curente n gndirea economic: mercantilismul,
fiziocratismul, liberalismul clasic, scoala neoclasic, keinisismul, neoliberalismul.

Bibliografie:
1. Cojuhari, Umane| . Teoria economic. Chisinu, 1992.
2. Dobrot, N. Economia politic. Bucuresti, 1992.
3. Moldovanu, D. Doctrine economice, Chisinu, 1998.
4. Moldovanu, D. Economie politic, Chisinu, 1994.
5. Malai, Tob.Teorie economic. Chisinu, 2002.

28

Descrierea unit|ii de curs: Economics I (Microeconomia)

Autor: doctor n economie, lector superior universitar Rodica Burbulea


Codul disciplinii
F.02.O.002
Microeconomie
Responsabil pentru disciplin
Catedra Economie si REI
Ciclul yi anul predrii
Ciclu - 1, anul I
Perioada de predare
Semestrul 1
Preachiziii:
Licen|e n stiin|e economice
Limba de predare
Romn
Forma de evaluare
Sem. 1 - Examen
Metode de predare: 1-clasic,
2. interactiv, 3-exegeza stiin|ific
Total ore -150 Ore de contact - 60 (30 prelegeri+30
seminare)
Credite - 5
Obiectivele si con|inutul disciplinei:
Finaliti:
s n|eleag natura teoriilor economice si deosebirile esen|iale ntre ele;
s delimiteze caracteristicile specifice microeconomie si implica|iile lor asupra proceselor economice;
s identifice elementele sistemului prestrii de servicii economice si s n|eleag rolurile participan|ilor;
- s cunoasc particularit|ile pie|ei , dimensiunile ei cantitative si s n|eleag principiile dezvoltrii
rela|iilor firmei cu pia|a;
- s cunoasc de a utiliza diferite mecanisme economice si financiare;
- s aplice metode creative la elaborarea politicilor de marketing n sfera serviciilor economice,de a
interpreta statisticile n domeniu.
- S cunoasc utilizarea indicatorilor economici la micronivel.
- s perceap particularit|ile de con|inut microeconomie si s delimiteze limitele utilizrii lui;
- s selecteze si s prelucreze informa|ia necesar pentru formularea deciziilor de marketing n sfera
serviciilor prin utilizarea metodelor si tehnicilor de cercetri de marketing;
- s explice esen|a principiilor microeconomie;
Microeconomia ", ca parte component a stiin|ei economice, are o func|ie esen|ial de a forma o imagine corect
asupra modului de func|ionare a economiei contemporane la micronivel si de a contribui la formarea unei gndiri
economice relevante. Esenta teoriei economice. Tehnici si metode de analiza economic. Principiile metodologice
ale cursului. Metodele cursului. Cererea si factorii ce o determina. Oferta si factorii ce o determina. Translatarea
curbei cererii. Translatarea curbei ofertei. Cererea si oferta: echilibrul pie|ei.
Preferin|ele consumatorului. Func|ii de utilitate si indicatori ai utilit|ii. Tipuri de preferin|e. Preferintele si
alegerea consumatorului. Elementele modului de comportament al consumatorului. Caracteristica curbelor de
indiferenta. Restric|ia de buget (Linii bugetare).
Elasticitatea. Concept general. Elasticitatea cererii si factorii ei. Metode empirice de determinare a cererii si
elasticit|ii cererii. Elasticitatea cererii n raport cu pre|ul. Mrimea coeficientului elasticitatii cererii in raport cu
pretul n cazul cererii perfect elastice si perfect neelastice.
Conceptul si tipologia costurilor de productie. Costuri economice si costuri contabile. Definirea func|iei de
cost. Propriet|i ale func|iei de cost. Costurile medii (AC). Costurile medii fixe (AFC). Costurile medii variabile
(AVC). Costul marginal (MC). Costurile pe termen lung si scurt. Izocostul si trasaturile lui..
Concuren|a perfect: caracterizare, posibilit|i de intrare pe pia|. Existen|a si unicitatea echilibrului pe pia|a
unui anumit produs. Formarea preturilor in conditiile concurentei perfecte. Pre|ul de echilibru pe termen lung.
Caracteristica pietei monopoliste. Esenta monopolului. Bariere de intrare pe piata monopolista.
Piata concurentei monopoliste. Determinarea echilibrului in perioada scurta si lunga de timp. Profitul in
conditiile concurentei monopoliste.
Piata oligopolista. Conceptul de oligopol. Tipologia. Teoria jocurilor. Caracteristicile cartelului si conditiile
necesare pentru asigurarea succesului lor.

Bibliografia:
1. Zbrciog, Valeriu. Microeconomie : Teorie si aplica|ii. Chisinu, A.S.E.M., 2001
2. Oprescu, Gheorghe. Microeconomie Macroeconomie. Bucuresti, Ed. Economic, 2000
3. Economie politic", coordanator: Prof.dr. Dobru| Ni|, Bucuresti, 1992.

29

Descrierea unit|ii de curs: Economics II (Macroeconomia)

Autor lector asistent Lupan Liliana

Codul disciplinei:
F.02.O.003
Denumirea disciplinei:
Economics I (Macroeconomia)
Catedra Economie mondial i REI
Ciclu - 1, anul I
Semestrul II
Preachiziii:
Limba de predare: Romn Forma de evaluare
sem. II Examen
Metode de predare:
clasic; interactiv;.exegeza
tiinjific.
Totalul orelor:
150
Ore de contact:
60 (30 prelegeri + 30 seminare)
Credite - 5
Obiective yi coninutul disciplinei:
Finalitji:
Competene gneseologice:
- formarea bazei teoretice a pregtirii viitorilor economisti prin reprezentarea economiei na|ionale la nivelul
sectoarelor agregate,
- studierea principalilor indicatori macroeconomici si dependen|elor dintre acesti indicatori,
- studierea diferitpr modele economice;
Competene praxiologice:
- formarea deprinderii de a folosi cunostin|ele teoretice n elaborarea politicii economice pentru optimizarea
activit|ii economice la nivelul economiei na|ionale.
- s cunoasc diferite mecanisme economice si financiare,
- s cunoasc utilizarea indicatorilor macroeconomici,
Competene de cercetare:
- s perceap particularit|ile de con|inut microeconomie si s delimiteze limitele utilizrii lui;
- s explice esen|a principiilor macroeconomice,
- s selecteze si s prelucreze informa|ia necesar pentru formularea deciziilor macroeconomice.
Obiectul de studiu, definirea macroeconomiei, msurarea indicatorilor macroeconomici: valori nominale si reale,
fluxuri circulante ale veniturilor si cheltuielilor, investi|ii si economisiri, sector public, sectorul "strintate",
msurarea pre|urilor, instabilitatea macroeconomic, distibuirea venitului disponibil, nivelul de echilibru al
venitului, efectul multiplicatorului, politica fiscal, importan|a ratelor dobnzii pentru economie, rata dobnzii,
investi|iile si curba IS, pia|a monetar si curba LM, echilibrul general. modelul IS-LM, economie deschis, rolul
ratei dobnzii ntr-o economie deschis, cursul valutar: no|iune, rolul cursului valutar ntr-o economie deschis, rata
real de schimb valutar si ratele dobnzii, func|ia de produc|ie, repartizarea venitului na|ional dup factorii de
produc|ie, defini|ia banilor, teoria cantitativ a banilor, senioraj, infla|ia si ratele dobnzii, rata nominal a dobnzii
si cererea de bani, costul social al infla|iei, hiperinfla|ie, defini|ia somajului, somajul natural, politicile de combatere
a somajului si pia|a muncii, rigiditatea salariului real, deducerea curbei ofertei agregate, deducerea curbei cererii
agregate, modelul as-ad n dinamic, participan|ii procesului de creare a banilor, crearea banilor ntr-o tranzac|ie
bancar, analiza multiplicatorului monetar, rolul bazei monetare, instrumentele politicii monetare, variabilele
politicii monetare, obiectivele politicii monetare, eficien|a politicii monetare, caracateristicile generale ale ciclului
economic, investi|iile si teoria keynesian, teoriile neo-clasice, teoriile neo-keynesiene, procesul de acumulare a
capitalului, regula de aur a acumulrii, efectul cresterii popula|iei, efectul progresului stiin|ific
Bibliografie selectiv:
1. Richard G. Lipsey, K. Alec Chrystal, Economie Pozitiv
2. Alexandru Tob, Andrei Malai, Daniel Tob, Teorie economic general, Chisinu, ULIM, 2001
3. Dan-Ilie Morega, Andrei Malai, Lorena Popescu Duduial, Macroeconomie, "Ager", 2001
4. Dumitru Moldovanu, Economie Politic, Chisinu, ASEM, 2006
5. Victor Romeo Ionescu, Emil Gavril, Elemente de macroeconomie, Bucuresti, Editura Economic, 1999
6. Constantin Gogonea|, Aura Gogonea|, Economie politic. Teorie micro- si macroeconomic, Bucuresti, 1995
7. Robert J. Gordon, Macroeconomics. Fourth Edition. Little, Brown and Company, 1987

30

Descrierea unitii de curs:Matematica I

Autor: conf. univ., dr. Ion Alexandru

Codul cursului F.01.O.004

Denumirea disciplinei Matematica I Responsabil pentru disciplin -
Catedra Matematic i Statistic
Ciclu - 1, anul I
Perioada de predare
Semestrul I
Preachiziii:
Limba de predare romn Forma de evaluare
Sem. 1 - Examen
Metode de predare
clasic; interactiv;.
Totalul orelor - 120 Ore de contact:
60 (30 prelegeri+30 seminare)
Credite - 5

Finalitji:
s defineasc no|iunile de baz si cele mai importante rela|ii ntre ele din algebra liniar, geometria analitic;
s defineasc cele mai simple no|iuni (limit, integral definit, integral nedefinit, derivat, serie);
s defineasc no|iunile de serie numeric si de func|ii ca generalizare a opera|iei de adunare n cazul unui numr
infinit de termeni;
s reproduc teoremele si demonstra|iile lor;
s rezolve problemele propuse.

s efectueze diferite opera|ii n mul|imea numerelor reale, vectorilor, matricelor, func|iilor de o variabil;
s aplice no|iunile nsusite pentru a face concluzii prin demonstra|ii;
s aplice no|iunile matematice n cele mai simple modele economice;
s efectueze opera|ii cu rela|ii cantitative si transformrile lor.

s propun noi metode matematice pentru rezolvarea diferitor probleme;
s construiasc noi modele matematice pentru domenii economice;

Probleme cu con|inut economic ce conduc la no|iunea de sistem de ecua|ii liniare. Metode de rezolvare.
Spa|ii vectoriale. Sisteme de vectori dependen|i si independen|i. Baza spa|iului.
Coordonatele vectorului n baza dat. Matricea de trecere de la o baz la alta.
Transformri liniare. Matricea transformrii liniare. Transformri inverse
Valori si vectori proprii. Teorema spectral n cazul spectrului simplu.
Spa|ii euclidiene. Produsul scalar si norma. Ljwy_ e zfc gcgjrjqzjq zjxb
Forme liniare si forme ptratice.
Probleme cu con|inut economic ce conduc la no|iunile de limit, derivat si integrala definit. Intergrale improprii.
Elasticitatea.
Serii numerice cu termeni pozitivi. Convergen|. Semne de convergen|.
Serii alternante. Convergen| absolut si semiconvergen|.
Serii de func|ii.Convergen|. Convergen|. Convergent normal. Propriet|i.
Serii de puteri. Descompuneri. Propriet|i.

Bibliografie:
1. O.Popescu,...Matematici aplicate n economie, ed. Bucuresti, ASE 2000.
2. O.Popescu,...Matematici aplicate n economie , probleme. Bucuresti, ASE, 2000
3. A.H.Kapacton, Kypc ntcme maremarnxn nx +xonomnuecxnx nyson, uacrn 1 n 2, 1982
4. G.Poulalion, G.Pupion, Les mathenathiques de l economiste, Paris, 1999
5. Tean-Louis Boursin, Elements de mathematiqeus, Paris, 1989.

31

Descrierea unitii de curs: Matematica II

Autor: conf. univ., dr. Ion Alexandru
Revizat: septembrie 2007.

Codul cursului
F.01.O.005
Denumirea disciplinei Matematica Responsabil pentru disciplin -
Catedra Matematic i Statistic
Ciclu - 1, anul I
Perioada de predare - Semestrul II Preachiziii:
Licen|e n stiin|e economice-
Limba de predare Romn Forma de evaluare
Sem. 2 - Examen
Metode de predare - 1. clasic; 2.
interactiv;.
Totalul orelor - 120 Ore de contact - 60 (30 prelegeri+30
seminare)
Credite - 4

Finalitji:
s defineasc no|iunile de baz si cele mai importante rela|ii din teoria func|iilor de mai multe variabile (2 si
3 variabile) ;
s defineasc cele mai simple no|iuni (ecua|ie; solu|ie; solu|ie general; metode de rezolvare; problema
Cauchy) ale teoriei ecua|iilor diferen|iale ordinare;
s defineasc no|iunile de siruri numerice si de func|ii ca generalizare a opera|iei de adunare n cazul unui
numr infinit de termeni;
s reproduc teoremele si demonstra|iile lor;
s rezolve problemele propuse.
s cerceteze func|iile de dou variabile;
s rezolve ecua|ii diferen|iale de diferite tipuri;
s aplice no|iunile nsusite pentru a face concluzii prin demonstra|ii;
s aplice no|iunile matematice n cele mai simple modele economice;
s efectueze opera|ii cu rela|ii cantitative si transformrile lor.
s propun noi metode matematice pentru rezolvarea diferitor probleme;
s construiasc noi modele matematice pentru domenii economice;
Func|ii de dou variabile. Defini|ii. Graficul func|iei. Linii de nivel.
Cresteri absolute si relative. Derivate par|iale. Diferen|iale. Rela|ia ntre cresteri si diferen|iale. Elasticit|i.
Formula lui Taylor. Derivate n direc|ia dat. Gradient. Propriet|i.
Problema profilului maxim. Aplicarea gradientului la rezolvarea acestei probleme.
Derivata func|iei compuse. Derivate total. Func|ii omogene. Formula lui Euler. Derivata func|iei implicite.
Extreme locale si extreme condi|ionate. Multiplicatorul lui Lagrange.
Intergala dubl. Integrale repetate. Calculul integralei duble.
Ecua|ii diferen|iale. Defini|ii Ecua|ii diferen|iale cu variabile separate, separabile, cu partea dreapt func|ie omogen.
Ecua|ii diferen|iale liniare de ordinul nti. Ecua|ii Bernoulli Problema Cauchy.
Ecua|ii liniare diferen|iale de ordinul doi cu coeficien|i constan|i. Ecua|ie omogen.
Ecua|ii diferen|iale liniare de ordinul doi cu coeficien|i ecua|ie neomogen. Problema Cauchy.
Siruri recurente aritmetice, exponen|iale, liniare omogene de ordinul nti.
Siruri recurente liniare de ordinul doi omogene si neomogene.

Bibliografie:
1. POPESCU, O. Matematici aplicate n economie, Bucuresti: ASE, 2000.
2. POPESCU, O. Matematici aplicate n economie: probleme, Bucuresti: ASE, 2000.
3. KAPACIOB, A.H. Kypc ntcme maremarnxn nx +xonomnuecxnx nyson, uacrn 1 n 2, 1982.
4. POULALION, G; Pupion, G. Les mathenathiques de l economiste, Paris, 1999.
5. BOURSIN, Tean-Louis. Elements de mathematiqeus, Paris, 1989.

32

Descrierea unit|ii de curs: Geografia economic

Autor: confereniar universitar , dr. Dubovca Tudor

Codul disciplinei:
F. 01. O. 006

Geografia economic
Catedra REI
Ciclu 1, Anul - I
semestrul 1
Preachiziii:
Licen|a n stiin|e economice
Limba de predare:
romn
Evaluare:
sem. 1 examen

Metode de predare:
clasic; interactiv, stiin|ific
Total ore:
60

Total ore de contact:
30 (15 prelegeri +15
seminare)
Credite:
2
Obiectivele yi coninutul disciplinei:
Finaliti:
Competene gneseologice:
- formarea bazei teoretice a pregtirii viitorilor economisti prin reprezentarea economiei na|ionale la nivelul
sectoarelor agregate,
- studierea principalilor indicatori geografici si dependen|elor dintre acesti indicatori,
- studierea diferitor fenomene geografice;
- formarea deprinderii de a folosi cunostin|ele teoretice n elaborarea politicii economice pentru optimizarea
activit|ii economice la nivelul economiei na|ionale.
- s cunoasc diferite mecanisme geografice n rela|iile economice,
- s cunoasc utilizarea indicatorilor geografici,
- s perceap particularit|ile de con|inut geografic economic si s delimiteze limitele utilizrii lui;
- s explice esen|a principiilor geografice,
- s selecteze si s prelucreze informa|ia necesar pentru formularea deciziilor n geografia economic.

Multiplicarea si aprofundarea legturilor economice ntre |rile lumii a contribuit n cea mai mare msur la
prosperitatea economic si interna|ionalizarea economiilor na|ionale.Tarile si popoarele lumii se inscrie in pizajul
turistic mondial prin anumite particularitati naturale, economice, sociale, istorice, religioase, de limba, cultura, si
civilizatie, care isi pun amprenta asupra tezaurului turistic.
Istoria si civilizatia proprii fiecarui popor imbogatesc valorile naturale a tarii respective, imp[n o anumita
marca cultural-turistica inconfundabila in lume. Multe creatii artistice, stiintifice, arhitectonice au revolutionat
lumea din trecut si minuneaza siinflacareaza mintile contemporanilor nostri. Trebuie de subliniat cit de mult
inseamna pentru turism civilizatiile elenistica, romana, azteca, incasa, ebraica, araba, budista, africana,, arta
medievala,bizantina, etc., Toate aceste procese sunt studiate n cadrul disciplinei Geografia turismului mondial
care este orientat spre formarea la studen|i a cunostin|elor si priceperilor de organizare si realizare a rela|iilor
bilaterale si multilaterale economice ntre |ri si ntre agen|ii economici. Disciplina are o menire educativ-
informativa adresindu-se invatamintului universitar din turis, comert si relatii economice si politice internationale,
lucratorilor din turism precum si publicului larg interesat de o cultura turistca. Stiin|ele teoretice si practice n
domeniul turismului international vor asigura succesul n activit|ile viitorilor specialisti n organizarea turismului,
si nu numai, precum si integrarea lor optim n economia mixt si n societatea contemporan.
Bibliografie:
1. Geografia economica a lumii contemporane, Ion Velcea, Bucuresti 1993
2. Tranzactii comerciale internationale, Ioan Popa, Bucuresti.
3. Legea turismului nr. 798 XIV din 11 februarie 2000,
4. Concep|ia dezvoltrii turismului n Republica Moldova pn n anul 2005 (Hotrrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 912 din 8 octombrie 1997).
5. CRISTUREANU, C., Economia si politica turismului interna|ional, Editura ABEONA, Bucuresti, 1992.
6. IONESCU, l., Turismul fenomen economic, social si cultural, Edi|ia Oscar Prin|, Bucuresti 2000.

33
Descrierea unitii de curs: Bazele antreprenoriatului
Autor: conf.univ. Sv.GOROBIEVSCHI

Codul disciplinei
G.01.O.007
Bazele antreprenoriatului
Responsabil pentru disciplin -
Catedra Management i Marketing
Ciclu - 1, anul I
Perioada de predare
Semestrul 2
Preachiziii:
Limba de predare - Romn Forma de evaluare
Sem. 2 - Examen
interactiv; 3. jocuri pe roluri
Totalul orelor -120 Ore de contact - 60 (30 prelegeri+30
seminare)
Credite - 4

Obiective generale yi de referin:
n condi|iile economiei de pia|, deosebit de important este de a activa poten|ialul uman, de a genera niste
muta|ii n societate ce ar crea o mas critic de oameni cu spirit de ntreprinztor, fapt ce asigura o stabilitate n
societate, ar reduce somajul, constituindu-se un fundament solid pentru o crestere economic sus|inut. n acest
context deosebit rol n pregtirea economistilor o are disciplina Bazele antreprenoriatului.
Obiective generale ale cursului:
Acumularea cunostin|elor pentru a asigurarea nfiin|arii afacerii proprii;
Extinderea acestor cunostin|e prin intermediul principiilor si postulatelor de baz n activitatea de
ntreprinztor, asigurnd competitiviitatea acesteia.
Aceste obiective majore se realizeaz prin alte obiective de referin, si anume:
cunoasterea cadrului legislativ n sus|inerea mucului business din |ar si peste hotarele ei;
cunoasterea specificului activit|ii formelor organizatorico-juridice de antreprenoriat;
posedarea abilitat|ilor de a gestiona corect banii etc, a risca, a intui, a comunica etc.
echipa manageriale n contextul diferitor forme organizatorico-juridice de antreprenoriat.
Coninutul disciplinei: No|iunea antreprenoriatului. Rolul si func|iile antreprenoriatului n economia deschis.
Dezvoltarea antreprenoriatului n diferite |ri. Realit|i si perspectivele antreprenoriatului n Republica Moldova.
Climatul investi|ional al R. Moldova.
Cadrul Legislativ al RM n sus|inerea si protec|ia Micului business. Definirea micului business. Societatea cu
rspundere limitat. Societatea pe ac|iuni. Societatea n comandit. Societatea n nume colectiv. ntreprinderea
individual. Cooperativa de produc|ie. ntreprinderea pe arend. ntreprinderea de stat si municipal. Patenta de
ntreprinztor. Ob|inerea atribu|iilor necesare pentru desfsurarea afacerilor.
No|iunea echipei si parametrii ei. Principii de creare a echipei. Sistemul fiscal al Republicii Moldova.
Reglementrile juridice privind impozitul pe venit. Reglementrile juridice privind taxa pe valoare adugat. .
Reglementrile juridice privind taxele vamale si accizele. Modalitatea de desfsurare a verificrilor efectuate de
organele de control. Adaptarea profesional a subalternilor si durata ei.
Bibliografie:
1. Codul Civil al Republicii Moldova, Monitorul Oficial N107-XV din 06 iunie 2002.
2. Codul Fiscal al Republicii Moldova, Monitorul Oficial N1165-XV din 24 aprilie 1997.
3. Legea RM Cu privire la antreprenoriat si ntreprindere, N 845-XII din 03.01 1992 si redac|iile ulterioare.
4. Legea Republicii Moldova Cu privire la investi|iile strine, #998-XII din 01 aprilie 1992.
5. Legea Republicii Moldova Privind patenta de ntreprinztor, #93-XIV din 15 iulie 1998.
6. Covas A. Managementul afacerilor mici si mijlocii. Chisinu, ASEM, 2002
7. Gorobievschi S. Ciloci R., Cslari E., Coban M., Organizarea si gestionarea businessului propriu. Chisinu,
TEHNO Info, 2004.
8. Gorobievschi S. Managementul personalului. Tehnici de recrutare. Chisinu, UTM, 2004.

34
Descrierea unit|ii de curs: Limba englez de afaceri

Autor: lector superior Dimo Olga
Revizat martie 2007

Codul disciplinei
G.01,02.0.008-9
Limba englez de afaceri
(nivel intermediar)
Catedra Limbi Moderne Aplicate n Economie yi
Drept
Ciclul si anul
predrii: I
I
Perioada de predrii
Semestrul I
Preachizi|ii:
Licen|a n economie
Limba de predare
englez
Evaluare: sem. I- examen Metode de predare: 1. Clasic; 2. interactiv
Total ore 128 Ore de contact 60 Credite 4

Obiectivele yi coninutul disciplinei
- s cunoasc structura si func|ionarea limbii engleze spre nlesnirea constientizrii limbii moderne ca sistem
unitar de elemente n permanent evolu|ie;
- s efectueze si s defineasc o ct mai bun sesizare a asemnrilor si deosebirilor dintre limba strin si
limba matern n vederea evitrii interferen|ei lingvistice n actele de comunicare sau la realizarea
activit|ilor de transfer dintr-o limb n alt;
- s cunoasc si s opereze cu aparatul sublimbajului economic,
- s cunoasc legit|ile de scriere a mesajului de coresponden| de afaceri n limba englez.
- a audia, a n|elege integral si a interpreta mesaje autentice, orale si scrise, emise de interlocutori sau de
mijloace de comunicare n mas n limba englez, utiliznd n acest scop competen|ele comunicative
achizi|ionate;
- a produce de mesaje, orale si scrise, utiliznd n mod autonom tehnicile si procedeele de elaborare a
mesajelor, coeren|a si mai ales coeziunea discursiv, n conformitate cu situa|iile concrete de comunicare;
- a lectura texte n limba englez, achizi|ionnd noi cunostin|e si utiliznd n acest scop tehnicile adecvate
pentru decodarea valorilor semiotice ale variet|ilor de mesaje;
- a efectua versiunea si transversiunea unul text de specialitate cu ajutorul dic|ionarului ca rezultat al nsusirii
lexicului de specialitate.
Competene de cercetare (de creare):
- s estimeze informa|ia economic pe baza textelor studiate si s recomande solu|ii pentru rezolvarea
problemelor aprute;
- s proiecteze si s coordoneze cu specialistii de la catedrele de specialitate planuri de extindere si
dezvoltare ale ntreprinderilor din Republica Moldova;
- s selecteze si s recomande activit|i manageriale care ar nlesni posibilit|ile viitorilor patroni n vederea
crerii ntreprinderilor
Semestrul I
Talking about one s company; Company facts and figures; Preparing a business trip;
Booking a hotel; Making requests; Flying out; Departures and arrivals; Telephoning; Asking and explaining the
way; Eating out;. Meeting new people; Making introductions and acquaintances; Company structure and
organization; Describing company activities;
Retailing and wholesaling; Company developments; Making and changing business appointments. Taking
and leaving telephone messages.


1. D.Grant, R.Melarty. Business Basics. Students Book. OUP, 1997.
2. D.Grant, R.Melarty. Business Basics. Work book OUP, 1999.
3. R.Murphy. Esential grammar in Use. CUP, 1994.
4. Mind Your Ovn. Business English Bucharest; Steaua Procion, 1996.
5. O.Dimo, L.Manic, T.Podoliuc, N.Suni| English for students of Economics. Chisinu: ULIM 2002.
6. J .Flower Build Your Business vocabulary Have, England, 1995.
7. R.Clark Money. The Ways We Use It. Istambul, 1988.

35
Descrierea unitii de curs: Limba englez de afaceri

Discipline de specializare

Autor: lector superior Olga DIMO
Revizat martie 2007

Codul disciplinei
G.01,02.0.008-9
Limba englez de afaceri
(nivel intermediar)
Catedra Limbi Moderne Aplicate n Economie yi
Drept
Ciclul si anul
predrii:
I
Perioada de predrii
Semestrul II
Preachizi|ii:
Licen|a n economie
Limba de predare -
englez
Evaluare: sem.II- examen Metode de predare: 1. Clasic; 2. interactiv
Total ore 128 Ore de contact 60 Credite 4

Obiectivele i conjinutul disciplinei
- s cunoasc structura si func|ionarea limbii engleze spre nlesnirea constientizrii limbii moderne ca sistem
unitar de elemente n permanent evolu|ie;
- s efectueze si s defineasc o ct mai bun sesizare a asemnrilor si deosebirilor dintre limba strin si
limba matern n vederea evitrii interferen|ei lingvistice n actele de comunicare sau la realizarea
activit|ilor de transfer dintr-o limb n alt;
- s cunoasc si s opereze cu aparatul sublimbajului economic,
- s cunoasc legit|ile de scriere a mesajului de coresponden| de afaceri n limba englez.
- a audia, a n|elege integral si a interpreta o varietate de mesaje autentice, orale si scrise, emise de
interlocutori sau de mijloace de comunicare n mas n limba englez, utiliznd n acest scop competen|ele
comunicative achizi|ionate;
- a produce o ampl varietate de mesaje, orale si scrise, utiliznd n mod autonom tehnicile si procedeele de
elaborare a mesajelor, coeren|a si mai ales coeziunea discursiv, n conformitate cu situa|iile concrete de
comunicare;
- a lectura texte n limba englez, achizi|ionnd noi cunostin|e si utiliznd n acest scop tehnicile adecvate
pentru decodarea valorilor semiotice ale variet|ilor de mesaje;
- a efectua versiunea si transversiunea unul text de specialitate cu ajutorul dic|ionarului ca rezultat al nsusirii
lexicului de specialitate.
Competene de cercetare (de creare):
- s estimeze informa|ia economic pe baza textelor studiate si s recomande solu|ii pentru rezolvarea
problemelor aprute;
- s proiecteze si s coordoneze cu specialistii de la catedrele de specialitate planuri de extindere si
dezvoltare ale ntreprinderilor din Republica Moldova;
- s selecteze si s recomande activit|i manageriale care ar nlesni posibilit|ile viitorilor patroni n vederea
crerii ntreprinderilor
Semestrul II
Products: describing and comparing products; Describing physical qualities; Expressing opinions; How to
achieve success in business; A family business; Small business in Moldova;
Money: lending and borrowing; Defining marketing strategies; Predicting demand;
Trades and professions; Job responsibilities; Multitasking; Employment: CVs and Application letters; Getting
ready for an interview; In the ofiice; Company Culture.

1. D.Grant, R.Melarty. Business Basics. Students Book. OUP, 1997.
2. D.Grant, R.Melarty. Business Basics. Work book OUP, 1999.
3. R.Murphy. Esential grammar in Use. CUP, 1994.
4. Mind Your Ovn. Business English Bucharest; Steaua Procion, 1996.
5. O.Dimo, L.Manic, T.Podoliuc, N.Suni| English for students of Economics. Chisinu: ULIM, 2002.
6. J .Flower Build Your Business vocabulary Have, England, 1995.
7. R.Clark Money. The Ways We Use It. Istambul, 1988.
36
Descrierea unit|ii de curs: Institu|ii comunitare europene
Autor: confereniar universitar , dr. Mihai Cernenco
Codul cursului
U.01.O.010
Denumirea cursului
Institujii comunitare europene

Responsabil de curs:
Catedra Stiinje Umanistice
Ciclu - 1, anul I
Perioada de predare
Semestrul I
Preachizi|ii:
Licenja n economie
Limba de predare
romna
Evaluare: sem.I - examen Metode de predare
1. clasic; 2. interactiv; 3.
exegeza ytiinific
Total ore: 120 Total ore contact:
Credite: 4

Finaliti:
- aprofundarea cunostin|elor teoretice ale studen|ilor n domeniul construc|iei Uniunii Europene, a institu|iilor
comunitare, evolu|iile ulterioare si pregtirea Constitu|iei UE;
- s cunoasc rela|iile Republicii Moldova cu UE si Concep|ia Republicii Moldova de integrare european ct si
extinderea acestor cunostin|e, a valorilor europene, prin intermediul principiilor si postulatelor de baz, asupra
viitoarei activit|i profesionale;
- operarea cu principalele concepte ale integrrii economice, sociale si politice ale statelor membre ale UE;
- s-si dezvolte capacit|ile de analiz si sintez a propriei experien|e;
- s perceap conexiunea interdisciplinar a cursului Institu|ii comunitare europene cu alte di sci pl i ne.
Coninutul cursului:
Introducere. Integrarea economic european. Comunit|ile Europene si structura institu|ional. De la Comunit|i la
Actul Unic European. Aprofundarea Integrrii Europene. Consolidarea integrrii europene: Tratatele de la
Maastricht, Amsterdam si Nisa. Reformele institu|ionale ale Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene.
Comisia European. Curtea de Justi|ie. Alte institu|ii comunitare. Extinderea Uniunii Europene spre Europa
Central si de Est. Strategia unificrii UE.Reformarea sistemului institutional al UE.Tratatul de Lisabona di 13
decembrie 2007. Cadrul politico-juridic al rela|iilor Republicii Moldova cu UE.

BIBLIOGRAFIA DE BAZ
1. Desmond Dinan Ever closer union: An Introduction to Eurooean Integration, Oxford 1999. 567 p.
2. Neill Nugent The government and politics of the European Union Oxford 1999. 567 p.
3. Odagiu Galina. Integrarea economic european.Chisinu, 2001.- 121 p.
4. Ungureanu Oleg. Integrarea european. Chisinu, 2001. 131 p.
5. Postic Constantin. Economia Uniunii europene. Chisinu, 2001.80 p.
6. MOLDOVA si UE in contextul Politicii Europene de Vecinatate.Realizarea Planului de Actiuni UE
MOLDOVA (februarie 2005 ianuarie 2008).Chisinau: ARC, 2008.-180 p.

37
Descrierea unitii de curs: Filozofie i semiotic

Autor: confereniar universitar, dr. habilitat Gh. Bobn
Revizat: septembrie 2007.

Codul cursului
U.01.O.011
Denumirea cursului
Filozofie si semiotic
Responsabil de curs
Catedra Stiinje Umanistice
Ciclu - 1, anul I
Semestrul II
Preachiziii:
Licenje n tiinje economice
Limba de predare
romna
Evaluare:
sem.II- examen
Metode de predare
1. clasic; 2. interactiv; 3. exegeza ytiinific
Ore total: 90 Ore de contact
45 (30 prelegeri + 15 seminare)
Credite 3
OBIECTIVELE SI CON|INUTUL DISCIPLINEI
Finaliti:
- Aprofundarea cunostin|elor fundamentale privind domeniile centrale ale filosofiei;
- operarea cu principalele concepte ale celor mai importan|i filosofi;
- recunoasterea aportului diverselor curente filozofice pentru evolu|ia cultural a umanit|ii
- s utilizeze si s aplice postulatele fundamentale ale cursului Filosofia n procesul studierii disciplinelor de
baz si n judec|ile de caracter general;
- s-si dezvolte capacit|ile de analiz si sintez a propriei experien|e;
- s-si aprecieze propria activitate si activitatea semenilor prin prisma preceptelor morale de baz;
- s perceap conexiunea interdisciplinar a cursului Filosofia cu alte di sci pl i ne.
Coninutul cursului
Filozofia si problematica ei. Geneza filozofiei. Raportul dintre filozofie, stiin|, religie, art. Ontologia si categoriile
ei fundamentale. Concepte fundamentale ale ontologiei: spa|iul si timpul; materia si miscarea, element, structur,
sistem. Gnoseologia. Conceptul de cunoastere.. Filozofia omului. Natura si esen|a omului. Individ, individualitate,
personalitate. Libertatea si necesitatea. Filozofia culturii. Conceptul de cultur. Cultur si cunoastere. Cultur si
valoare. Cul Filozofia antic. China Antic, India Antic. Filozofia greac, Filozofia Evului Mediu si a Renasterii.
Patristica. Aureliu Augustin. Scolastica. Toma dAquino. Umanismul si filozofia naturii n epoca Renasterii.
Filozofia epocii moderne. Empirismul si sensualismul englez.. Filozofia iluminist. Filozofia iluminist. Filozofia
clasic german I. Kant. si a lui Hegel. A. Schopenhauer, F. C.Nietzsche. Filozofia contemporan.Pozitivismul,
neopozitivismul. Existen|ialismul. Pragmatismul. Filozofia romneasc. Umanismul si iluminismul. Teoria
ondula|iilor universale a lui V. Konta. Personalismul energetic al lui C. Rdulescu-Motru. Filozofia culturii a lui L.
Blaga. Filozofia fiin|ei a lui C. Noica.

BIBLIOGRAFIA DE BAZ
1. Bagdasar N. Antologie filozofic. Ed. Universul Dassi, 1995- 656 p.
2. Boboc Al. Filozofia contemporan. Orientri si stiluri de gndire. Bucuresti, 1995.- 87 p.
3. Cazan Gh. Istoria filozofiei romnesti. Bucuresti, 1984.-376 p.
4. Furst M., Trinks I. Manual de filozofie. Humanitas. 1997.-353 p.
5. Verges A. Huismann D. Curs de filozofie, Humanitas, 1995.-417 p.

38
Descrierea unitii de curs: Finane Publice
Autori: doctor, prof. univ. interimar Scerbanschi Alexandru, doctor n economie, conferen|iar, Mrgineanu Aurel
Codul disciplinei:
S.02.O.012
Denumirea disciplinei:Finan|e
Publice
Responsabil pentru
disciplin:Catedra Finan|e si Bnci
Ciclul yi anul predrii: Ciclu 1
Anul - I
semestrul 2
Preachiziii:Licen|iat n stiin|e
economice
Limba de predare:
romn
Evaluare:
sem. II examen
Metode de predare: clasic;
interactiv, exegeza stiin|ific
Total ore:
150
Total ore contact:
Credite: 5

Finalit|i:
s reproduc itemii fundamentali ai cursului Finanje publice;
s ptrund n esen|a conceptului finan|elor publice;
s cunoasc implica|iile veniturilor si cheltuielilor statului asupra mediului si a societ|ii;
pregtirea practic n vederea insusirii tehnicilor de derulare a mecanismelor financiare si de creditare.
s descrie mecanismul gestionrii finan|elor publice;
s descrie modalitatea de efectuare si de formare a aptitudinelor n domeniul finan|elor publice;
s n|eleag instruirea teoretic si formarea aptitudinilor practice a metodelor si tehnicilor n domeniul financir
public;
s n|eleag instruirea teoretic al executrii pr|ii de venituri si cheltuieli a bugetului de stat;
nsusirea principalelor teorii si politici financiare n domeniul finan|elor publice.
s cerceteze diverse probleme adiacente tematicii cursului din surse suplimentare si de alternativ;
s explice importan|a perfec|ionrii opera|iunilor adiacente activit|ii organelor cu atribu|ii n domeniul finan|elor
publice;
s propun modalit|i de implementare a tehnicilor si mijloacelor noi adiacente activit|ii de gestionare a
resurselor financiare publice;
s perfecteze opera|iunile de acumulare, repartizare, eviden| si control a resurselor financiare publice;
s descrie tehnologia efecturii func|iilor organelor administrrii finan|elor publice.
Coninutul disciplinei
Finan|ele ca component esen|ial n sistemul rela|iilor de produc|ie. Necesitatea si apari|ia finan|elor.
Retrospectiv istoric asupra evolu|iei finan|elor. Tratarea termenului "finan|e". Finan|e - categorie economic.
Con|inutul economic al finan|elor publice. Rolul finan|elor publice n economiile moderne;
No|iune de mecanism financiar. Cadrul financiar. Prghiile economico-financiare. Metode administrative de
gestiune financiar: preveziunea financiar, controlul financiar etc. Organe cu func|ii n domeniul finan|elor.
Dreptul financiar;
Con|inutul economic al cheltuielilor publice. Clasificarea cheltuielilor publice. Nivelul, structura si dinamica
cheltuielilor publice. Tendin|e n evolu|ia cheltuielilor publice n condi|iile actuale. Folosirea cheltuielilor publice
ca instrumente de inluien|are a proceselor economice; Organizarea si finan|area asigurrilor si asisten|ei sociale
de stat. Securitatea social - func|ie a statului. Necesitatea si con|inutul economic al asigurrilor sociale si
asisten|ei sociale de stat. Clasificarea si structura asigurrilor sociale. Principiile si rolul asigurrilor sociale;
Estimarea cheltuielilor publice pentru protec|ia social. Sursele de formare a fondurilor asigurarilor sociale de
stat. Formele de ocrotire a ceta|enilor prin asigurrile sociale. Con|inutul economic al resurselor financiare
publice;
Componentele resurselor financiare publice. Estimarea resurselor financiare publice: nivelul, structura si
dinamica resurselor financiare publice;
Tendin|e n evolu|ia resurselor financiare publice n condi|iile actuale. Rolul resurselor financiare publice n
evolu|ia sociale-economic.

Bibliografia selectiv

1. Finan|e publice .-Edi|ia a III-a / Coordonator prof. univ. dr. Iulian Vacrel. - Bucuresti: Editura Didactic si
Pedagogic, R.A., 2001. - 757 p.
2. Legea bugetului de stat pe anul 2007.
3. Impozitele indirecte / Oleg Stratulat. Ch.: Evrica, 2006. 98p.
39
Descrierea unitjii de curs: Bazele contabilitjii
Autor: dr.conf.univ. A.$tahovschi
Codul disciplinei
S.01.O.013
Denumirea disciplinei Bazele
contabilit|ii
Catedra Contabilitate i audit
Ciclu - 1, anul I
Perioada de predare
Semestrul II
Preachiziii:
Limba de predare - __rom Forma de evaluare
Sem. 2 - Examen
interactiv; 3.exegeza tiinjific.
Totalul orelor - 120 Ore de contact - 60 (30 prelegeri+30
seminare)
Credite - 4

Finaliti:
Competene gnoseologice:
- S cunoasc metodele contabilit|ii si elementele specifice ale acesteia cum sunt: documenta|ia,
evaluarea, dubla nregistrare, contul contabil, calcula|ia, inventarierea, bilan|ul contabil si rapoartele
financiare;
- S determine coresponden|a conturilor |innd cont de con|inutul economic al opera|iilor economice,
s explice structura patrimoniului, gruparea cheltuielilor si veniturilor;
- S defineasc no|iunile de document, bilan| contabil, cont, inventariere, raport financiar;
- S identifice clasificarea conturilor dup con|inutul economic, dup sfera de cuprindere a
con|inutului economic, dup destina|ie si structur;
- S cunoasc structura conturilor contabile, dup cum prevede Planuri de conturi contabile al
activit|ii economico financiare al ntreprinderii din Republica Moldova.
Competene praxologice.
S aplice n practic posibilit|i de a descrie con|inutul economic al nregistrrilor contabile aplicate;
S defineasc structura activelor si pasivelor, s stabileasc metoda de evaluare si eviden| a bunurilor economice;
S utilizeze informa|ia din bilan|ul contabil n scopul managementului ntreprinderii, informa|ia din rapoartele
financiare si conturile contabile;
S generalizeze datele din conturile analitice n balan|ele de verificare;
S stabileasc corectitudinea nregistrrilor si corela|ia conturilor sintetice cu cele analitice;
S ntocmeasc bilan|ul contabil n baza datelor din conturile sintetice si Cartea Mare;
S stabileasc soldurile ini|iale si cele finale n conturi;
S analizeze informa|ia din bilan|ul contabil;
S comunice conductorului entit|ii patrimoniale situa|ia economico financiar la momentul ntocmirii si
prezentrii bilan|ului contabil si rapoartelor financiare, argumentnd concluziile si propunerile n vederea
ameliorrii situa|iei create.
Competene de cercetare.
Acumulnd cunostin|e teoretice si practice n urma studierii disciplinei studentul trebuie:
S poat cerceta documentele justificative, conturile contabile, bilan|ul contabil, rapoartele financiare;
S ntocmeasc nregistrri contabile n urma efecturii opera|iunilor economice;
S estimeze valoarea elementelor patrimoniale de activ si pasiv;
S compun Politica de contabilitate pentru un agent economic, con|inutul economic al opera|iilor economice;
S selecteze material care va caracteriza istoricul apari|iei si dezvoltrii contabilit|ii ca stiin|.
Coninutul disciplinei: Contabilitatea sistemul informa|ional de baz, Obiectul si metoda contabilit|ii, Obiectul
si metoda contabilit|ii, Sistemul de conturi si dubla nregistrare, Metodica contabilit|ii opera|iunilor economice
de baz, Evaluarea si rolul ei n contabilitate, Documenta|ia element fundamental al metodei contabilit|ii,
Inventarierea si rolul ei n contabilitate, Registre si forme ale contabilit|ii, Componen|a si modul de pregtire si
prezentare a rapoartelor financiare, Con|inutul rapoartelor financiare, Caracteristica anexelor si notei explicative la
Raportul financiar anual.
Bibliografia:
1. V. |urcanu, E. Bajerean. Bazele contabilit|ii, ASEM, 2004, 302 p.
2. Cicilia Ionescu. Bazele contabilit|ii, Univ. Spiru Haret, Bucuresti, 2000, 297 p.
3. B. Needles, A. Anderson, J. Caldwell. Principiile de baz a contabilit|ii, Chisinu, ARC, 2000, 1024 p.
4. Cistelecan R. Contabilitatea surs de informa|ii pentru activitatea cenzorial. Bucuresti, 2006, 152 p.
5. Boulescu M. Control fonanciar si expertiza contabil. Bucuresti, 2006, 372 p.
6. Selaru M. Standardele Na|ionale de Audit baza sistemului de reglementare a activit|ii de audit,
Contabilitatea si audit, 2000, Nr.7-8, p. 97-102.

40
Descrierea unitii de curs: Moned Credit Bnci
Autori: dr.hab., prof. univ., Iliade Gheorghe, lector superior, Soltan Ana
Codul disciplinei:
S.02.O.014
Moned Credit Bnci
Catedra Finan|e si Bnci
Ciclu 1
Anul I
semestrul 2
Preachiziii:
lcen|iat n stiin|e economice
Limba de predare:
Romn
Evaluare:
sem. II examen
Metode de predare:
clasic; interactiv, exegeza
stiin|ific
Total ore:
150
Total ore contact:
Credite:
5
Obiectivele si con|inutul disciplinei
s deosebeasc diferite tipuri ale monedei, a politicii monetare, ale sistememelor monetare,
s relateze esen|a problemelor monetare;
s explice diferen|ele ntre diferite tipuri ale ratelor dobnzii si a dobnzilor;
s interpreteze diferite teorii monetare;
s descrie particularit|ile sistemului bancar al Republicii Moldova.

s aplice formulele respective pentru a calcula dobnda pltit de ctre debitor;
s analizeze evolu|ia masei monetare;
s argumenteze necesitatea existen|ei diverselor tipuri de instrumente si tehnici de plat.

s compun diverse probleme referitor la scontarea cambiilor pentru a calcula valoarea efectiv a acestor
titluri de credit;
s estimeze rolul politicii de reglementare monetar-creditar asupra stabilizrii economiei na|ionale;
s propun msuri pentru favorizarea implimentrii n msur mai larg n practica RM a cardurilor bancare.

Apari|ia si evolu|ia monedei. Natura si formele monedei. Func|iile monedei. Masa monetar. Sisteme
monetare na|ionale si interna|ionale. Apari|ia, esen|a si formele monedei;
Determinarea aplicabilit|ii func|iilor monedei. Caracteristica circuitului monetar si a circula|iei
monetare, formele circula|iei monetare, particularit|ile organizrii decontrilor prin virament n R.
Moldova;
Evaluarea masei monetare si a agregatelor ei - masa monetar si baza monetar; particularit|ile
agregatelor monetare n R. Moldova, compara|ii si exemple. Factorii ce determin masa monetar si
utilizarea multiplicatorului monetary;
Func|iile monedei si circuitul monetar. Organizarea monetar: sistemul monetar na|ional si interna|ional
Sistemul creditar: caracteristic, concept, structur si func|iile lui;
Formele creditului si rela|iile de credit. Pia|a creditului si dobnda. Teorii asupra creditului;
Sistemul bancar, caracteristica, structura si func|iile lui Banca Central si rolul ei n cadrul sistemului
bancar.Bncile comerciale si func|iile lor Institu|iile financiar creditare interna|ionale;
Pia|a monetar: esen| si concept. Echilibrul monetar si infla|ia. Reglementarea monetar-creditar,
direc|iile politici de stabilizare a economiei de tranzi|ie.


1. Basno C., Dardac N. Opera|iuni bancare. Instrumente si tehnici bancare. Editura Didactic si pedagogic,
Bucuresti 1996;
2. Bran P. Mecanismul monetar. Editura Stiin|a, Chisinu, 1991;
3. Caraganciu A., Iliadi Gh. Moned si credit (manual), Chisinu, ASEM, 2004;
4. Caraganciu A., Iliadi Gh. Problemele metodologice ale analizei mecanismului financiar n economia de
tranzi|ie, Chisinu, ASEM, 1997 ;
5. Dedu V., Management bancar. Editura Mondan, Bucuresti, 1997.
41
ANUL II

Descrierea unit|ii de curs: Statistica
Autor: prof. univ.,dr.hab., Gh. Miycoi
Codul cursului
F.03.O.015
Denumirea disciplinei Statistica
Disciplin fundamental
Responsabil pentru disciplin - Catedra
Matematic i Statistic
Anul predrii - II Perioada de predare - Semestrul 3 Preachizi|ii:
Limba de predare
Romn, rus, englez.
francez
Forma de evaluare - Examen Metode de predare - 1. clasic; 2.
interactiv;
Totalul orelor - 120 Ore de contact - 60 Credite - 4

Obiectivele yi coninutul disciplinei :
Finalitji :

- S defineasc no|iunile de baz si cele mai importante rela|ii ntre ele din statistica matematic si teoria statisticii,
- S defineasc cele mai importante no|iuni,
- S opereze cu aparatul terminologic al disciplinii Statistica,
- S rezolve problemele propuse,
- S explice rezultatele ob|inute ale problemei.
- S aplice no|iunile si formulele la rezolvri si analize,
- S analizeze rezultatele problemei,
- S compare rezultatele curente cu cele de baz,
- S stabileasc corect rela|ia trendului SCR, s.a.
- S consulte sursele electronice.
- S propun noi metode matematice si statistice pentru rezolvarea diferitor probleme,
- S optimizeze metodele de calcul statistic.
Func|ii de dou variabile. Defini|ii. Graficul func|iei. Linii de nivel.
Cresteri absolute si relative. Derivate par|iale. Diferen|iale. Rela|ia ntre cresteri si diferen|iale. Elasticit|i.
Formula lui Taylor. Derivate n direc|ia dat. Gradient. Propriet|i.
Problema profilului maxim. Aplicarea gradientului la rezolvarea acestei probleme.
Derivata func|iei compuse. Derivate total. Func|ii omogene. Formula lui Euler. Derivata func|iei implicite.
Extreme locale si extreme condi|ionate. Multiplicatorul lui Lagrange.
Intergala dubl. Integrale repetate. Calculul integralei duble.
Ecua|ii diferen|iale. Defini|ii Ecua|ii diferen|iale cu variabile separate, separabile, cu partea dreapt func|ie omogen.
Ecua|ii diferen|iale liniare de ordinul nti. Ecua|ii Bernoulli Problema Cauchy.
Ecua|ii liniare diferen|iale de ordinul doi cu coeficien|i constan|i. Ecua|ie omogen.
Ecua|ii diferen|iale liniare de ordinul doi cu coeficien|i ecua|ie neomogen. Problema Cauchy.
Siruri recurente aritmetice, exponen|iale, liniare omogene de ordinul nti.
Siruri recurente liniare de ordinul doi omogene si neomogene.

Bibliografie:
1. MISCOI, Gh. Teoria probabilit|ilor si statistic matematic: Curs de lec|ii, Chisinu: ULIM, versiune
electronic 2003.
2. ZAMBI|CHI, D. Teoria probabilit|ilor si statistic matematic, Chisinu, 2000.
3. MIHOC, Gh; MICU, N. Elemente de teoria probabilit|ilor si statistic matematic, Bucuresti, 1989.
4. KOHEMAEB, B.A; KAHHHHHA, H.H. Teopnx nepoxrnocre n maremarnuecxax crarncrnxa,
Vuennx, Mocxna: Btcmax mxona, 1997.
5. POPESCU, Angela. Statistic, ed. Bucuresti, 1999.
6. BCESU-CRBUNARU, Angelica. Statistic Macroeconomic, ed. Bucuresti, 2001.
7. |I|AN, Emilia. Bazele stastisticii, ed. Bucuresti, 2002.

42
Descrierea unit|ii de curs: Finan|ele ntreprinderii
Autori: dr., prof. univ. interimar $cerbanschi Alexandru, lector superior, Soltan Ana
Codul disciplinei:
F.04.O.016
Finan|ele ntreprinderii
Ciclu 1, Anul - II
semestrul 4
Preachiziii:
Limba de predare:
romn
Evaluare:
sem. II examen
Metode de predare:clasic;
interactiv, exegeza stiin|ific
Total ore:
120
Total ore de contact:
(30 prelegeri +30 seminare)
Credite:
4
Obiectivele i coninutul disciplinei
s reproduc itemii fundamentali ai cursului Finanjele ntreprinderii;
s ptrund n esen|a conceptului finan|elor ntreprinderii;
s cunoasc implica|iile veniturilor si cheltuielilor ntreprinderii asupra mediului si a societ|ii;
pregtirea practic n vederea insusirii tehnicilor de derulare a mecanismelor financiare si de creditare la
nivelul agen|ilor economici.
s descrie mecanismul gestionrii finan|elor ntreprinderii;
s descrie modalitatea de efectuare si de formare a aptitudinelor n domeniul finan|elor ntreprinderii;
s n|eleag instruirea teoretic si formarea aptitudinilor practice a metodelor si tehnicilor n domeniul
financir al agen|ilor economici;
s n|eleag instruirea teoretic al executrii pr|ii de venituri si cheltuieli a bugetului de cas a unit|ilor
economice;
s descrie elementele de baz ale sistemului de eviden| a sistemului de venituri si cheltuieli ale
agen|ilor economici precum si modalitatea efecturii controlului asupra ndeplinirii func|iilor acestora de
ctre organele administrative;
nsusirea principalelor teorii si politici financiare n domeniul finan|elor ntreprinderii.
s explice importan|a perfec|ionrii opera|iunilor adiacente activit|ii organelor cu atribu|ii n domeniul
finan|elor ntreprinderii;
s propun modalit|i de implementare a tehnicilor si mijloacelor noi adiacente activit|ii de gestionare a
resurselor financiare la nivelul unit|ilor economice;
s perfecteze opera|iunile de acumulare, repartizare, eviden| si control a resurselor financiare private;
s descrie tehnologia efecturii func|iilor organelor cu atribu|ii n domeniul finan|elor ntreprinderii.
Fenomenul financiar la nivelul micro-economic. Conceptul finan|ele ntreprinderii. Componen|a
rela|iilor financiare ale ntreprinderii. Func|iile finan|elor ntreprinderii. Func|ia de reparti|ie si control;
Principiilede baz a organizrii activit|ii financiare la ntreprindere. Conceptul de mecanism financiar al
ntreprinderii. Componentele mecanismului financiar al ntreprinderii. Instrumentele si metodele
financiare. Managementul financiar al ntreprinderii (no|iune, organizare, func|ii);
Con|inutul si finan|area mijloacelor fixe. No|iune de mijloace fixe. Clasificarea si structura mijloacelor
fixe. No|iune de uzur a mijloacelor fixe;
Resursele financiare ale ntreprinderii. Structura si caracteristica veniturilor ntreprinderii. Conceptul de
consumuri si cheltuieli ale ntreprinderii. Con|inutul cheltuielilor ntreprinderii;
No|iune de beneficiu si profit al ntreprinderii. Tipurile de profit. Previziunea bineficiului.Formarea
profitului;
No|iunea de rentabilitate.Tipuri de rentabilitate. Metode de derminare a rentabilit|ii.
6. Brezeanu Petre Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Funda|iei Romnia de mine -Bucuresti
1997;
7. Brezeanu Petre , Gestiunea financiar si politicile financiare ale ntreprinderii, Editura Funda|iei Romnia
de mine -Bucuresti 1998,edi|ia II;
8. Brezeanu Petre. Gestiunea financiar a ntreprinderii n economia de pia|: concepte, teorii, politici
financiare si studii de caz, Editura Funda|iei Romnia de mine -Bucuresti 1999, edi|ia II ;
9. Brbulescu C.Diagnosticarea ntreprinderilor n dificultate economic.Bucuresti,2003;
10. Bncil N. s.a.Gestiunea financiar a ntreprinderii.Chisinu,2005.
43
Descrierea unit|ii de curs: Informatica economic
Autor: Conf. Dr. V. Corj
Codul disciplinei
F.04.O.019
Informatica economic
Catedra Informatica Economic
Liclul 1. Anul 2
Perioada de predare
Semestrul 3, 4
Preachiziii:
Tehnologii informa|ionale
Limba de predare
romna, francez
Evaluare: examen Metode de predare:
1. clasic; 2. interactiv; 3.exegeza
stiin|ific.
Total ore: 180 Ore de contact: 110 (28 prelegeri +82
seminare)
Credite: 6

Finalitji :

s reproduc itemii fundamentali ai cursului Informatica economic;
s ptrund n esen|a conceptului de utilizare a instrumentelor informatice;
s n|eleag impactul tehnologiilor informa|ionale n societate, precum si a conexiunilor dintre
informatic si alte obiecte de studiu;
s cunoasc implica|iile tehnologiei informa|ionale asupra mediului si a societ|ii;

s aplice si s utilizeze postulatele fundamentale ale cursului n exerci|iul complex al implementrii
sistemelor informa|ionale;
s aprofundeze deprinderile moderne n cadrul conceptelor de baz din din domeniul informaticii
economice ( no|iunile de informa|ie,dat,cunostin|e,sistem informa|ional, sistem informatic,
baze de date , etc )
s practice realizarea unor produse utilizabile si dezvoltarea spiritului inventiv si creator;
s dezvolte aptitudini de imlementare Software n diverse domenii de activitate profesional;
s dezvolte competen|e de comunicare si cooperare n contextul utilizrii Softului interactiv.
s dezvolte aptitudini de doctrinare a informa|iei din domeniul sistemelor informa|ionale ;
s dezvolte capacit|ile de gestionare a activit|ii profesionale pe pia|a muncii;
s propun teme pentru micro-cercetri n domeniul sistemelor informa|ionale.

Bazele teoretice ale informaticii economice. Date, informajii, cunotinje,entropie informajional.
Organizarea i structura datelor. Iformatica i Informatica utilizatorului final. Sisteme informajionale
i Sisteme informatice.
Sisteme de operare. Caracteristicele i clasificarea sistemelor de operare. Structura i funcjiile
sistemelor de operare.Tehnici de exploatarea calculatorului.
Baze de Date. Modalitji de organizare i exploatare a fiierelor. Sisteme de gestiune a bazelor de
date relajionale.Tendinje n proiectarea bazelor de date: oportunitji, deficienje, solujii.
Programarea orientat pe obiecte. Visual Basic pentru Aplicajii.
Re|ele de calculatoare. Intranet. Internet. Servicii Internet. Posta electronic Localizarea si regsirea
informa|iei.
Produse-program utilizate n economie. Principii de utilizare i caracteristici de calitate.Selecjia,
stocarea i difuzarea i protecjia produselor-program
Bibliografie:
1. Kennet Laudon, J ane Laudon Management des systemes dinformation,Pearson Education, France, 2006
2. Nicolas Larrousse Creation de bases de donnees, Pearson Education, France , 2006
3. J ean-Francois Oillou Tout sur les Systemes dinformation Dunod, Paris, 2006
4. Microsoft Office XP . Documenta|ie, 2005
5. Robert Cowart, Brian Knittel Microsoft Windows XP Professional, Teora, 2005
6. P. Nstase, Liana Coscescu, BAZE de DATE. Teora, 2004
7. J.C. Craing, J. Webb Visual Basic 7,0. Teora, Bucuresti, 2005.
8. Andrea Melnic, Radu Bucs. Bazele informaticii economice
44
Descrierea unitii de curs: Etica profesional i psihologia comunicrii
Autor: lector superior, doctor n psihologieVasile Jardan
Codul disciplinei:
U.03.O.019
Etica profesional yi psihologia
comunicrii
Catedra : Psihologie
Ciclu 1, Anul II
semestrul 3
Preachiziii:
Limba de predare:
Romn
Evaluare:
sem. 3 examen
Metode de predare:
clasic; interactiv, exegeza stiin|ific
Total ore:
60
Total ore contact:
30 (20 prelegeri +10 seminare)
Credite:
2


Obiective generale i de referinj.
no|iunile de baz care deservesc cadrul stiin|ifico-practic al disciplinei;
modelele conceptuale cu referin| la comunicare: concep|ie de Eu rela|ii sociale comunicare prezentare abilit|i
de comunicare;
s poat analiza tot spectrul de probleme legate de comunicarea persoanei n rela|iile sociale;
s poat o comunicare eficient n cadrul profesional.
Conjinutul disciplinei:
Introducere n stiin|a si practica comunicrii. Comunicarea o putere n rela|ii.. Termeni de baz. Psihologia
comunicrii n arealul stiin|elor psihologice. Comunicarea uman Comunicarea ca proces. Comunicarea ca proces.
Comunicare direct. Comunicare si reprezentare. Dubla situare mesajului. Dialectica realitate reprezentare si
comunicare. Comunicarea gestual . Diversitatea lumii naturale. Lumea natural si gestualitatea natural. Modelurile
comunicrii . Con|inut si rela|ii. Structura nivelurilor comunicrii. Domenii ale comunicrii. Limbajul si sistemele de
semnificare. Comunicarea neverbal. Comunicarea cultural. Re|ele de comunicare . Comunicarea bipolar.
Comunicarea multipolar. Comunicarea si ac|iune
Unitatea sintezei comunicative. Arta de a comunica. Contextual comunicrii. Acceptul comunicrii.
Respingerea comunicrii. Educa|ia pentru comunicare si mass-media. Audio-visual si nv|are.

Bibliografie:
1. Benesch H. Atlas de la psychologie. Paris, 1995.
2. J ean Clod Abric Psihologia comunicrii Teorii i Metode, Polirom, 2003
3. Myers D. G. Social Psychology. N.-Y., (trad. n rus n 2000).
4. Moscovici S. Psychologie sociale. Paris, 1984.
5. Moscovici S. Psihologie social sau main de fabricat zei. Iasi, 1994.
6. Psihologie social. Coord. A. Neculau, Iasi, 1996.
7. Radu I., Ilu| P., Matei L. Psihologie social. Cluj, 1994.
8. Rusnac S. Psihologie social. Note de curs.
9. anncon-Haceunnx, B. Texuo.oeu u+uora. Knmnn+y, 1999.

45
Descrierea unitii de curs: Politologie
Autor: confereniar universitar, dr., Mihai Cernenco
Codul cursului
G.02.O.020
Denumirea cursului:Politologie Responsabil de curs :Catedra Stiin|e
Umanistice
Anul predrii
Ciclu 1
Anul - I
Semestrul II
Preachizi|ii:
Licenja n economie
Limba de predare -
romn
Evaluare:
sem. II - Examen
Metode de predare:
clasic, interactiv, stiin|ific
Ore total - 90

Ore de contact - 46 Credite - 3

OBIECTIVELE SI CON|INUTUL DISCIPLINEI
Finaliti:
- aprofundarea cunostin|elor teoretice ale studen|ilor n domeniul stiin|elor politice,
- formarea bazei teoretice n scopul cunoasterii fenomenelor politice, ce le va servi n calitate de ndrumar
stiin|ifico-analitic n realitatea contemporan.
- aprofundarea cunostin|elor practice n baza procesului politic din Republica Moldova ct si extinderea
acestor cunostin|e, a valorilor general-umane si europene, prin intermediul principiilor si postulatelor de
baz, asupra viitoarei activit|i pragmatice.
- s perceap conexiunea interdisciplinar a cursului de Politologiecu alte di sci pl i ne;
- s dezvol te capaci t| i de cercetare n domeni ul sti i n| el or soci o-umane.
Coninutul cursului:
Obiectul de studiu a politologiei. Politica ca fenomen social. Puterea politic. Sistemul politic. Statul institu|ia
principal a sistemului politic. Regimul politic. Partidele politice. Sisteme electorale. Elitele politice si liderismul
politic. Grupurile sociale si politica. Mass-media si politica .Religia si politica. Conflictele politice. Cultura politic.
Doctrine politice contemporane.

BIBLIOGRAFIA DE BAZ:
1. Enciu N. Politologie.Civitas, Chsinu, 2005- 384p.
2. Enciclopedia BLAKWELL a gndirii politice/ coord. David Miller, Bucuresti 2001. 800p.
3. Robert E. Goodin Hans-Dieter Klingemann.Manual de Stiin|a politic. Iasi, Plirom, 2005.-734 p.
4. V.Mosueaga, Gh.Rusnac, V.Sacovici.(Coordonatori).Politologie.Manual (Pemtru specialitatile
nonprofil).Chisinau:CEP USM, 2007.- 357p.
5. Fisichella Domenico Stiin|a Politic.Chisinu, 2000. 378 p.

46
Descrierea unitii de curs: Drept Civil
Autor: lect. asis., mg., Baesu Valeriu
Codul disciplinei
U.03.O.021
Drept Civil
Disciplin fundamental
Catedra Drept Privat
Ciclu - 1, Anul 2
Perioada de predare
Semestrul - 3
Preachiziii:
Limba de predare
romn
Evaluare:
Sem. 3 examen
Metode de predare: 1. clasic; 2.
interactiv; 3.exegeza stiin|ific.
Total ore: 60 Ore de contact: 30 (20 prelegeri +10
seminare)
Credite: 3

Finalitj :
s determine locul dreptului civil in sistemul de drept;
s determine locul dreptului afacerilor in sistemul de drept;
s identifice termenologia juridic a normelor si institu|iilor dreptului civil si a dreptului afacerilor;
s interpreteze no|iunile si defini|iile dreptului civil si a dreptului afacerilor si a posibilita|ilor utilizarii
acestora n scopul exprimrii juridice;
s poata stabili corela|ia dintre dreptul masterial si cel procesual.

s stabileasc domeniile de aplicare a dreptului civil si a dreptului afacerilor al Republicii Moldova;
s poat clasifica normele dreptului civil si a dreptului afacerilor
s poat caracteriya institu|iile dreptului civil;
s poat compara institu|iile dreptului civil cu institu|iile dreptului afacerilor.

s poat sta bili con|inutul unui act juridic;
s poat interpreta o norm de drept ;
s poat determina domeniul de aplicare a unei norme de drept civil precum si a unei norme de drept al
afacerilor;
s poat stabili condi|iile de valabilitate a unui act juridic, precum si nulitatea actelor juridice.

Concepte fundamentale ale teoriei dreptului. Concepte privind dreptul public i dreptul privat.
Caracteristica general a dreptului privat. Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept.
Principiile dreptului civil. Izvoarele dreptului civil. Acjiunea legii civile n timp, spajiu i asupra
persoanei.
Raportul juridic civil. Nojiuni generale despre raportul juruduc civil. Subiectele raportului juridic civil.
Obiectul raportului juridic civil. Faptele juridice civile.
Actul juridic civil. Nojiunea de act juridic civil. Clasificarea actelor juridice civile. Condijiile de
valabilitate a actelor juridice civile. Nulitatea actului juridic civil.
Prescrip|ia extinctiv.. Nojiunea i importanja termenilor in dreptul civil. Termenul de prescripjie
extinctiv.
Dreptul afacerilor. Concept. Obiect. Specific.
Reglementarea juridica a activit|ii de antreprenor. Activitatea de antreprenor. Notiune. Identificare.
Antreprenor persoana fizic si antreprenor persoana juridic.
1. Sergiu Baesu si Nicolae Rosca, Drept Civil, Chisinu, 2006.
2. Sergiu Baesu si Nicolae Rosca, Drept Afacerilor, Chiisinau, 2006.
3. Margineanu Lilea si Margineanu Gabriel, Dreptul Afacerilor, Chisinu, 2004.
4. Turcu Ion, Dreptul Afacerilor, Iasi 1998.
5. Stanciu D. Carpenaru, Drept Comercial Romn, Bucuresti 2004.
6. Paul Mircea Cosmovici, Drept Civil, Bucuresti 2002.
7. Corneliu Birsan, Drept Civil, Drepturile Reale Principale, Bucuresti 2002

47
Descrierea unitii de curs: Marketing
Autor: Oleg Melnic, dr. n economie
Codul cursului - S.03.O.022 Denumirea disciplinei - Marketing Responsabil pentru disciplin - Catedra
Management i Marketing
Ciclul si anul predrii:
Ciclu 1, Anul II
Perioada de predare - Semestrul 4 Preachizi|ii: Licenjiat n tiinje
economice
Limba de predare - Romn, Forma de evaluare - examen Metode de predare - 1. clasic; 2.

de cunotine: la finele cursului studen|ii trebuie s stie ce este marketingul ca stiin|, ce st la baza
aplicrii lui, cum se studiaz pia|a si se fondeaz baza informa|ional de marketing; cum se segmenteaz si se alege
pia|a |int; care este procesul de elaborare si argumentare a unei strategii si unui plan de marketing; ce st la baza
organizrii si gestionrii activit|ii de marketing.
de capaciti: studen|ii vor fi capabili s constientizeze problemele ce stau n fa|a agen|ilor economici, s
cunoasc posibilit|ile si oportunit|ile marketingului, s poat cerceta si aprecia pia|a de desfacere, s elaboreze si s
argumenteze strategii si planuri de marketing.
de atitudini: vor constientiza rolul, necesitatea si posibilit|ile marketingului ca metodologie de
gestionare a pe|ii.


Esen|a teoretic si social-economic a marketingului. Apari|ia si dezvoltarea marketingului. Conceptul si elementele
marketingului. Obiectivele si sarcinile marketingului. Cercetarea pe|ii si fondarea bazei informa|ionale de marketing.
Instrumentele de cercetare. Metodologia de cercetare si analiz a informa|iei. Procesul si etapele de cercetare a pie|ii.
Sursele de informa|ii. Calitatea informa|iei. Analiza si estimarea informa|iilor. Felurile de pia|. Componentele pie|ei.
Organizarea si gestionarea activit|ii de marketing. Cercetarea mediului de marketing si a comportamentului
consumtorului. Segmentarea pie|ii si alegerea pie|ei |int. Esen|a segmentrii pe|ii. Obiectivele si principiile
segmentrii. Variabilele, conceptul si strategia segmentrii. Alegerea segmentului de pia|. Pozi|ionarea produsului pe
pia|. Elaborarea planului de marketing. Esen|a procesului de organizare si gestionare a marketingului. Etapele
procesului de gestionare. Analiza oportunit|ilor de pia|. Alegerea pie|ii |int. Conducerea activit|ii de marketing.

Bibliografia:
1. Gherasim ,T.si Maxim E., Bazele marketingului, Iasi, Sedcom libris, 1997, 457 p.
2. Gherasim, Toader; Maxim Efim, Marketing mix, Sedcom Libris, Iasi, 1996, 405 p.
3. Petrovici, S.; Belostecinic Gr., Marketing, Chisinu, ASEM, 1999, 379 p.
4. Pruteanu ,S. ; Cercetarea de marketing, Bucuresti, Polirom, 2002, 252 p.
5. Anghel ,L.si al|ii, Marketing: probleme, cazuri, teste,Bucuresti, Marketer, 1993, 214 p.
6. Demetrescu ,M. Metode de analiz n marketing, Teora,Bucuresti, 2001, 328 p.

48
Descrierea unitii de curs : Managementul administrarii publice
Autor: IU. Lachi, lector, magistru
Revizat: martie 2007
Codul cursului - S.03.A.023 Denumirea disciplinei Managementul
administrarii publice
Ciclul si anul: ciclul I, an.. II, Perioada de predare - Semestrul 3 Preachizitii - Licenja in economie
Limba de predare - Romna,
rusa, franceza
Forma de evaluare - Examen Metode de predare - 1. clasic;
2. interactiv; 3.exegeza tiinjific.
Totalul orelor -120 Ore de contact - 60 Credite - 4

Obiective:
De cunostinte: studentii trebuie sa cunoasca:
Conceptele teoretice si metodele psihologice contemporane de gestionare cu colectivele de munca.
Principiile, tehnologiile, metodele si tehnocile de descoperire si de solutionare a conflictelor colective de
munca.
Formele de adaptare la munca.
Adaptarea stilului de gestiune la etapele de dezvoltare a colectivului.

De capacitati: studentii trebuie sa:
Depisteze temperamentul sau propriiu si sa-l depisteze si la alte persoane pentru a asigura o compatibilitate
a personalului in colectivul de munca.
Organizeze munca in colectiv in dependenta de de motivatia personalului.
Posede formulele formale si neformale de organizare comerciala.
Posede tehnici de evaluare a leaderilor informali in colectiv.

De atitudini:
Sa constientizeze si sa realizeze relalatii amicale intr-un colectiv de munca
Sa posede capacitatea de a inspira creativitate in relatiile de parteneriat cu pesoanele din jurul lui.

Conceptul de management al administra|iei publice. Administra|ia public local form specific de putere.
Structurile de conducere n administrarea public local. Controlul administra|iei publice locale. Dezvoltarea
economic local: probleme si solu|ii. Comunicarea si P.R. n organele de autogestiune local. Managementul
serviciilor publice. Managementul imobiliar la nivel local. Managementul financiar a organelor de conducere local

Bibliografia selectiv:
1. Androniceanu A., Managementul public, Ed. Economic, Bucuresti 1999, 240 p.
2. Bowman A. Conducerea de stat si local. -IFES, Chisinu, 1996, 68 p.
3. Burlacu N., Cojocaru V., Ioni| V., Managementul administra|iei publice, ASEM, Chisinu 1999, 132 p.
4. Cartea alb: situa|ia autonomiei locale n Republica Moldova, Cartier, Chisinu 2000, 176 p.
5. Catalog de acte oficiale din administra|ia public. - Edi|ie oficial, Chisinu, 1996, 120 p.
6. Douaya D. Comunit|ile locale n sistemul administrativ Francez. - Porto-Franco, Gala|i, 1994, 125 p.

49
Descrierea unitii de curs: BazeleActivitatii Bancare
Autori: confereniar, doctor n economie Raisa Evsiukova, lector superior Ana Soltan
Codul disciplinei: S.03.O.026 Denumirea disciplinei:
BazeleActivitatii Bancare
Ciclu 1,
Anul II
semestrul 3
Preachiziii:
Limba de predare:
Romn
Evaluare:
sem. II examen

Metode de predare:
stiin|ific
Total ore:
150
Total ore contact:
Credite:
4

Studierii si asimilarea bazelor activit|ii bancare respectiv a bncii centrale si bncilor comerciale, activit|ii
opera|ionale si func|ionale n condi|iile economiei de pia|. Formarea capacit|ilor de gndire economic si
utilizrii lor n activitatea practic continu.
Cursul Activitatea bancar reprezint un curs teoretico-practic. Con|inutul teoretic con|ine studierea tuturor
subiectelor ce con|in n principal: opera|iunile bancare, modul gestionrii lor pe pia|, organizarea activit|ii
bncilor n conformitate cu legisla|ia n vigoare n condi|iile economiei de pia|. Con|inutul practic ofer
posibilitate studen|ilor de a ob|ine dreprinderi n ceea ce priveste: utilizarea concret a formelor, metodelor si
principiilor privind atragerea resurselor libere din circula|ie, care ulterior servesc pentru banc ca resurse
investi|ionale n credite si titluri de valoare, ct si men|inerea lichidit|ii bancare, |innd cont de cerin|ele
naintate bncilor comerciale de Banca Na|ional a Moldovei.
Banca ca form specific de activitate economic. Rolul BNM n cadrul organizrii sistemului bancar. No|iunea,
esen|a si rolul bncilor comerciale. Organizarea sistemului de pl|ilor fr numerar, ca modalitate a opera|iunilor
intermediere bancare. Organizarea serviciilor de cas. Importan|a si principalele tipuri de opera|iuni pasive ale
bncilor comerciale. Resursele proprii ale bncii comerciale. Resursele atrase ale bncii comerciale: opera|iunile
depozitare (depozitele pesoanelor fizice si juridice si alte resurse) si non-depozitare (creditele interbancare de la
BNM si bncile comerciale, emisiunea obliga|iunilor, cambiilor bancare si certificatelor de depozit). Esen|a,
importan|a si tipurile opera|iunilor active ale bncii comerciale. Activitatea investi|ional a bncii: opera|iuni
investi|ionale cu valorile mobiliare corporative si de stat. Modul acordrii creditelor agen|ilor economici si
persoanelor particulare: condi|iile acordrii creditelor; evaluarea performan|elor financiare si nefinanciare a
mprumuttorului; modul eliberrii creditului; monitoringul creditar, modul rambursrii si rescaden|rii
creditelor; plata pentru credit si asigurarea creditului bancar). Particularit|ile acordrii unor tipuri specifice de
credit. Noi opera|iuni de intermediere pe pia|a bancar na|ional: opera|iuni de leasing, factoring, trust etc.
Particularit|ile efecturii opera|iunilor valutare de bncile comerciale. Controlul valutar a opera|iunilor de
export/import n RM. Opera|iunile de decontri interna|ionale: acreditivul documentar, incasoul si ordinul de
plat. Garan|ia bancar ca modalitate de asigurare a pl|ilor interna|ionale. Transferul electronic rapid de
numerar. Opera|iunile de credit n valut. Opera|iunile de schimb valutar. Sursele principale de formare a
veniturilor bancare si principalele articole de cheltuieli bancare. Modul formrii si distribuirii profitului bancar.
Lichiditatea bncii comerciale. Reglementarea de stat a lichidit|ii bncilor comerciale din RM.

1. Legea RM Cu privire la Banca Najional a Moldovei, nr.548-XIII din 21 iulie, 1995. n: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1995, nr.56-57.
2. Legea RM Institujiilor financiare, nr.550-XIII din 21 iulie 1995. n: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2001, nr.130-140.
3. Gust Marius. Management bancar. Ed. Independen|a Economic, Bucuresti 1999, 326 p.
4. Grigori| Cornelia, Activitatea bancar, Ed. ULIM, Chisinu 2004, 258 p.
5. Stoica Maricica. Management bancar. Ed. Economic, Bucuresti 1999, 224 p.
6. Actele normative ale BNM.
7. Fanxoncxoe eno: Vuennx / Ho. pe. O. H. Hanpymnna. M.: unnanct n crarncrnxa, 2005. 586 c.

50
Descrierea unitii de curs : Managementul general
Autor: Natalia Burlacu, dr.hab., prof.univ.
Codul cursului - S.03.O.025 Denumirea disciplinei - Management
General
Ciclul si anul predrii
licenj, an. II
Perioada de predare - Semestrul 3 Preachizitii - Licenja in economie
Limba de predare - Romn Forma de evaluare - Examen Metode de predare - 1. clasic; 2.



Conceptele teoretice si metodele psihologice contemporane de gestionare cu colectivele de munca.
constientizeze necesitatea cunostintelor profunde pentru a asigura un suport stiintific in manuirea activitatilor
de anreprenoriat adecvate economiei de piata;
Principiile, tehnologiile, metodele si tehnocile de descoperire si de solutionare a conflictelor colective de
munca.
Adaptarea stilului de gestiune la etapele de dezvoltare a colectivului.

manifeste capacitati de punere in aplicare in conditiile economiei de piata a principalelor elemente teoretico-
metodologice a managementului modern;
Depisteze temperamentul sau propriiu si sa-l depisteze si la alte persoane pentru a asigura o compatibilitate a
personalului in colectivul de munca.
Organizeze munca in colectiv in dependenta de de motivatia personalului.
Posede formulele formale si neformale de organizare comerciala.
Posede tehnici de evaluare a leaderilor informali in colectiv.

De atitudini:
demonstreze ca: stie bazele teoretice ale managementului; poate aplica cunostintele in activitatea practica.


Conceptul si esen|a obiectului managementului. Organiza|ia, managerul, dirijarea cu success. Mediul interior si
exterior al organiza|iei. Comunicarea si sistemul informa|ional. Adoptarea deciziei. Modele si metode de adoptare a
deciziei. Func|iile managementului. Planificarea. Planificarea strategic. Planificarea realizrii strategiei. Organizarea.
Organizarea interac|iunilor si mputernicirilor. Construirea organiza|iei. Structura organizatoric a unit|ii economice.
Motivarea. Controlul organiza|iei. Premisele, evolu|ia, clasicii si scolile de management. Conflictul si stresul n
procesul de producere. Conductorul puterea si influen|a.

Bibliografia:

1. Burlacu N., Ganea E., Bazele managementului, Chisinau, ASEM, 2006, 200 p.
2. Iepunxona H.H., Menexmenr, M.: Fanxn, 2004, 300 p.
3. Knpxnep H.A., Knenxo H.H., Henexo T.H., Tnmonnn A.M. Menexmenr oprannsann, Knen:2006, 356 p.
4. Mecxon M., Xeoypn u., Antepr M.,Ocnont menexmenra, M.: eno, 2005, 366 p.
5. uomnuen A.H., Amnnncrparnnnt menexmenr: Vuenoe nocone.-M.: amxon n K, 2004, 397 p.

51
Descrierea unitii de curs: Cultura afacerii
Autor: IU.Lachi, lector, magistru
Codul cursului - S.05.A.035 Denumirea disciplinei Cultura
afacerii
Ciclul si anul: licenj, an.. II, Perioada de predare - Semestrul 3 Preachizitii - Licenja in economie
Limba de predare - Romna,
franceza


Conceptele teoretice si metodele culturale contemporane
constientizeze necesitatea cunostintelor profunde pentru a asigura un suport stiintific in manuirea
activitatilor de anreprenoriat adecvate economiei de piata;
Adaptarea stilului de gestiune la etapele de dezvoltare a colectivului in diferite tipuri de culturi.

manifeste capacitati de punere in aplicare a principalelor elemente ale culturii organizationale
Depisteze temperamentul sau propriiu si sa-l depisteze si la alte persoane pentru a asigura o compatibilitate
a personalului in colectivul de munca.

De atitudini:
demonstreze ca: stie bazele teoretice ale managementului; poate aplica cunostintele in activitatea practica.

Conceptul de cultur organiza|ional. Rolul si importan|a culturii organiza|ionale. Con|inutul culturii
organiza|ionale Factorii de influen| ai culturii organiza|ionale. Sursele si influen|a culturii organiza|ionale.
Diagnosticarea si modificarea culturii organiza|ionale. Modele de investigare a culturii organiza|ionale. Modalit|i
de men|inere a culturii organiza|ionale
Conceptul de etica afacerilor Particularit|ile comportamentului etic Solu|ionarea dilemelor etice. Eticheta rela|iilor
de afaceri .Eticheta n afaceri .Bazele etichetei n afaceri .Codul manierelor :la mesele de afaceri. Conduita n
locurile publice. Arta de a face cadouri

Bibliografia:
1. Cole G.A. Management: teorie si practic", Chisinu, .E.P. Stiin|a, 2004.
2. Denison Daniel R. Corporale culture and organizational effectiveness ", John Wiles and Sons, 1990.
3. Diviza L. Corela|ia dintre cultura organiza|ional si eficien|a organiza|iei" II Analele ASEM, Chisinu,
2001.
4. Diviza L. Cultura organiza|ional" II Economica, Chisinu, ASEM, 2000,nr. 2.
5. Grainer S. Decizii manageriale", Bucuresti, Teora, 2000.
6. Legea RM, cu privire la ntreprinderi si antreprenoriatdin 03.01.1992
7. Legea RM,cu privire la sus|inerea si protec|ia businessului mic si mijlociu din iulie 2006
8. Brbulescu C., Economia si gestiunea ntreprinderii Bucuresti, 1995, 342 p.
9. Knpxnep H.A., Knenxo H.H., Henexo T.H., Tnmonnn A.M. Menexmenr oprannsann, Knen:2006,
256 p.

52
Descrierea unitii de curs : Managementul strategic
Autor: Nina Furay, lector superior
Codul cursului - S.04.A.028 Denumirea disciplinei Managementul
strategic
Ciclul si anul: licenj, an..
II,
Limba de predare -
Romna, rusa
franceza


Competenje gnoseologice (cunotinje teoretice):
Conceptul de management strategic
Extensia domeniilor manageriale si desprinderea sa de economie ca domeniu preferen|ial
Rolurile si competen|ele managerului strategic
Func|iile managementului strategic
Competenje proxeologice (ndennarea de a realiza n practic a cunotinjelor nsuite):
Utilizare corect a func|iilor managementului strategic
Colectarea si selec|ia a informa|iei necesare adoptrii deciziilor manageriale optimale n management
strategic
Utilizarea ra|ional a metodelor manageriale n management strategic
Demonstrare a competen|ei n diferitele destina|ii ale con|inutului cursului
Competenje de cercetare:
Coordonarea eforturilor colectivului organiza|ieii
Proiectarea structurii organizatorice
Aplicarea realizrilor stiin|ifice n activitatea organiza|iilori
Dezvoltarea capacit|ilor colaboratorilor organiza|iilor n realizarea obliga|iunilor profesionale
Abordare creativ n rezolvarea problemelor situative
Esen|a si con|inutul managementului strategic. Conceptul de strategie si management strategic. Managementul si
conducerea strategic. Componentele strategiei. Determinan|ii strategiei. Decizia strategic. Analiza mediului
extern. Cele cinci for|e ale lui Porter. Tipologia strategiilor de business. Tipologia strategiilor de firm. Strategii
ofensive si defensive. Analiza organiza|iei. Strategii functionale si politicile organizationale. Crearea si mentinerea
avntajului competitiv. Utilizarea diferitor tipuri de strategii. Modele ale managementului strategic n situa|ii de
turbulen|. Rolul stategiilor de firm. Elaborarea strategiei. Implementarea strategiei. Remodelarea sistemului
managerial al ntreprinderii. Alian|e strategice.

Bibliografie:
1. H.H.Iepunxona Menexmenr , M.:Fanxn,2004, 359 c.
2. Becnnn B.P., Menexmenr, M:2004.-560 c.
3. xrnon A.H., Hnornnxon M.B., Myronnn H.A., Omn menexmenr: xonnennnn n xommenrapnn.-
M,2007.-400 c.
4. Vrxnn 3.A., Kouerxona A.H. Hpaxrnxym no xypcy menexmenra. (Temarnuecxn copnnx nponemntx
nonpocon, cnryannonntx saau, enontx n ncnxonornuecxnx nrp, recron).-M.:Hs-no 3epnano,2005-243c.
5. Bnxancxn O.C., Haymon A.H. Hpaxrnxym no xypcy Menexmenr/ Ho pe. A.H.Haymona-
M.3xonomncr,2006, - 432 c.
6. 3nnnxnonenx menexepa, Poc xe, Pnuap Temnnap M: 2006 -676 c.
7. Studii Economice//N1,2,3, Chisinu, 2007

53
Descrierea unitii de curs: Managementul resurselor umane
Codul cursului -
S.05.A.035
Denumirea disciplinei Managementul
resurselor umane
Ciclul si anul - licenj,
an.. III,
Limba de predare -
Romna, rusa


Conceptul de management personaluluiExtensia domeniilor manageriale si desprinderea sa de economie ca domeniu
preferen|ialRolurile si competen|ele managerului de personalFunc|iile managementului personalului
Utilizare corect a func|iilor managementului personaluluiColectarea si selec|ia a informa|iei necesare adoptrii
deciziilor manageriale optimale n anagement personaluluiUtilizarea ra|ional a metodelor manageriale n
management personaluluDemonstrare a competen|ei n diferitele destina|ii ale con|inutului cursului
Coordonarea eforturilor colectivului organiza|ieiiProiectarea structurii organizatorice
Aplicarea realizrilor stiin|ifice n activitatea organiza|iiloriDezvoltarea capacit|ilor colaboratorilor organiza|iilor n
realizarea obliga|iunilor profesionaleAbordare creativ n rezolvarea problemelor situative

Introducere in managementul personalului; Caracteristica personalului; Descrierea si analiza postului; Evaluarea
postului; Politica de cadre; Proiectarea personalului; Recrutarea personalului; Selectia personalului; Adaptarea
personalului; Dezvoltarea personalului; Evaluarea performantelor personalului; Managementul carierei; Motivatia
personalului; Organizarea salarizarii si recompenselor personalului; Managementul conflictelor.

Bibliografia
1. uomnuen A.H. .Amnnncrparnnnt menexmenr : Vuenoe nocone .-M.: amxon n K, 2004.-228 c.
2. Vrxnn 3.A., Kouerxona A.H. Hpaxrnxym no xypcy menexmenra. (Temarnuecxn copnnx nponemntx
nonpocon, cnryannonntx saau, enontx n ncnxonornuecxnx nrp, recron).-M.:Hs-no 3epnano,2005-
243c.
3. Bnxancxn O.C., Haymon A.H. Hpaxrnxym no xypcy Menexmenr/ Ho pe. A.H.Haymona-
M.3xonomncr,2006, - 432 c.
4. 3nnnxnonenx menexepa, Poc xe, Pnuap Temnnap M: 2006 -676 c.

54
Descrierea unitii de curs: Contabilitate financiar
Autor: conferen|iar universitar interimar Melnic Georgeta
Codul disciplinei:
S.03.O.023
Denumirea disciplinei Contabilitate
financiar
Catedra Contabilitate i audit
Ciclu 1, Anul - II
Perioada de predare - Semestrul 3 Preachiziii:
Limba de predare - Romn Forma de evaluare
sem. 3 - Examen
Metode de predare:
stiin|ific
Totalul orelor - 120 Total ore contact:
Credite - 4
Finalitji:
COMPETEN|E GNOSEOLOGICE:
S deosebeasc principiile si conven|iile contabilit|ii financiare
S cunoasc esen|a problemelor de evaluare si constatare a activelor, pasivelor, veniturilor si
cheltuielilor,
S explice metodele de calculare a amortizrii activelor nemateriale si uzurii mijloacelor fixe ,
S interpreteze diferite metode de nregistrare n eviden| a activelor, pasivelor, veniturilor si
cheltuielilor,
S descrie particularit|ile sistemului contabil al Republicii Moldova
COMPETEN|E PRAXIOLOGICE:
S aplice metodele de calculare a amortizrii activelor nemateriale si uzurii mijloacelor fixe, de
evaluare si constatare a activelor, pasivelor,
S ndeplineasc diferite documente de eviden|,
S efectueze analiza rezultatelor utilizrii diferitor metode de calculare a amortizrii activelor
nemateriale si uzurii mijloacelor fixe, de evaluare si constatare a activelor, pasivelor.
COMPETEN|E DE CERCETARE:
S estimeze rolul politicii de contabilitate la organizarea contabilit|ii ntreprinderii,
S propun msuri pentru perfec|ionarea contabilit|ii financiare n diferite sectoare.
S compun diverse probleme referitor la evaluarea stocurilor pentru a calcula costul efectiv de
produc|ie, costul mrfurilor vndute.
Organizarea contabilit|ii financiare. Contabilitatea activelor nemateriale. Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung. Contabilitatea arendei (leasingului). Contabilitatea stocurilor de mrfuri si materiale. Contabilitatea crean|elor.
Contabilitatea investi|iilor.Contabilitatea mijloacelor bnesti. Contabilitatea capitalului propriu. Contabilitatea
datoriilor. Contabilitatea consumurilor si cheltuielilor. Contabilitatea veniturilor. Rapoartele financiare ale agen|ilor
economici.

Bibliografia:

1. Legea contabilit|ii nr.426-XII din 4.04.1995 Monitorul oficial al RM nr.87-90 din 23.05.2003.
2. Standardele Na|ionale de contabilitate //Contabilitate si audit nr.1 din 1998, nr.5 din 1999, nr. 3
din 2000.
3. Comentarii cu privire la aplicarea Standardului Na|ional de Contabilitate 13, Contabilitatea
activelor nemateriale, Contabilitate si audit, 2002, nr.3;
4. Comentarii cu privire la aplicarea Standardului Na|ional de Contabilitate 16, Contabilitatea
activelor materiale pe termen lung, Contabilitate si audit, 2001, nr.8;
5. Contabilitate financiar. Manual /Colectiv de autori: coordonator - A. Nederi|a Chisinu: ACAP,
2003;
6. Heepnna A.. Koppecnonennnn cue1on na ocnone HCBY c yue1ou nonoaennn
Hanoronoro Koexca, Chiyinu, Contabilitate yi audit, 2006.

55
Anul III
Descrierea unitii de curs: Analiza activitjii economico financiare
Autor: lector asistent, magistru n Economie Ecaterina Namesnic
Codul disciplinei
S.05.O.033

Catedra Contabilitate yi audit
Licen, anul III
Perioada de predare
Semestrul 5
Preachizi|ii:

Limba de predare
romn
Forma de evaluare
Semestrul 5 examen scris
Metode de predare
1. clasic; 2. interactiv.
Totalul orelor: 150 Ore de contact: 60 (30 prelegeri + 30 seminare) Credite - 5


Finaliti:
Competene gnoseologice:
- s enumere momentele cheie la care trebuie de acordat o aten|ie deosebit pe parcursul analizei activit|ii
economico financiare a ntreprinderii;
- s cunoasc pasii ce trebuie ntreprinsi si consecutivitatea lor atunci se efectueaz analiza activit|ii
economico financiare a ntreprinderii sau a unui sector de activitate;
- s determine diversi factori de influen| asupra indicatorilor rezultativi ce urmeaz a fi analiza|i;
- s descrie sirurile de indicatori ce necesit s fie calcula|i si aprecia|i n cazul analizei resurselor umane,
materiale ale ntreprinderii, etc.;
- s determine modelul analitic n baza cruia se va face ulterior analiza unui anumit indicator, proces,
fenomen sau rezultat;
- s determine totalitatea factorilor de influen| asupra indicatorilor rezultativi ce urmeaz a fi analiza|i;
- s efectueze diverse calcule legate de analiza activit|ii economico financiare a ntreprinderii;
- s aprecieze modificarea n dinamic (fa| de anul precedent (anii preceden|i)) sau fa| de un nivel
prestabilit (panificat, norme) a anumitor indicatori calcula|i;
- s elaboreze concluzia aferent calculelor efectuate, momentelor constatate.
- s poat aprecia gradul stabilit|ii financiare a ntreprinderii;
- s poat selecta principalele momente pozitive ntlnite pe parcursul efecturii analizei activit|ii
economico financiare a ntreprinderii;
- s poat selecta principalele momente negative ntlnite n ceea ce priveste desfsurarea activit|ii
ntreprinderii;
- s poat propune msuri privind lichidarea neajunsurilor depistate si ameliorarea situa|iei ntreprinderii;
- s poat coordona cu aparatul de conducere al agentului economic, recomandndu-i propunerile si sugestiile
sale ce |in de ameliorarea situa|iei financiare a ntreprinderii.

Analiza activit|ii economico financiare si rolul acesteia n conducerea ntreprinderii. Analiza situa|iei
patrimoniale a ntreprinderii. Analiza asigurrii si utilizrii resurselor umane ale ntreprinderii. Analiza asigurrii si
utilizrii resurselor material tehnice ale ntreprinderii. Analiza consumurilor, cheltuielilor si veniturilor
ntreprinderii. Analiza programului de producere a ntreprinderii. Analiza rezultatelor financiare si a rentabilit|ii.

1. Brezeanu P., Bostinaru A., Prjisteanu B. Diagnostic financiar: instrumente de analiz financiar. Ed.
Economica, Bucuresti, 2003, 528 pag.
2. Georgescu Nicolae. Analiza bilan|ului contabil. Bucuresti, Ed. Economic, 1999, 304 pag.
3. Gheorghiu A. Analiza economico financiar la nivel microeconomic. Ed. Economica, Bucuresti, 2004, 320
pag.
4. Mihilescu N. Analiza activit|ii economico financiare. Ed. Victor, Bucuresti, 2001, 216 pag.
5. Stnescu C., IsInescu A., Bicusi A. Analiza economico financiar. Bucuresti, Ed. Economic, 1996, 322
pag.
6. Rusu V., autor colectiv: ASEM. Analiza statistic a actvit|ii economico financiare a ntreprinderilor micro si
mici din municipiul Chisinu. Chisinu, 26 pag..

56
Descrierea unitii de curs: Managementul producjiei
Codul cursului -
S.05.A.037
producjiei
Ciclul si anul licenj,
an.. III,
Limba de predare -
Romna, rusa


Tranzi|ia spre o economie de pia| necesit o pregtire deosebit n domeniul managementului produc|iei, fiindc ea
va permite de a dezvolta capacit|i organizatorice competitive la studen|i. Elaborarea cursului Managementul
produc|iei are scopul de a crea la studen|i logica economic necesar pentru a desfsura o activitate de
antreprenoriat, a utiliza principiile si metodele manageriale n organizarea procesului de produc|ie. Managementul
produc|iei are ca scop nsusirea conceptelor teoretico-practice manageriale a metodologiei, metodelor si tehnicilor
manageriale, care le-ar permite valorificarea maximal a factorilor de produc|ie n activitatea ntreprinderilor si
asigurarea competitivit|ii acestora n condi|iile contemporane.

Introducere: obiectul, scopul si con|inutul disciplinei. Caracteristica ntreprinderii ca verig de baz a economiei de
pia|.nfiin|area ntreprinderii. Reglementarea activit|ii de antreprenoriat. Mediul ambiant al firmei. Managementul
calit|ii produc|iei. Func|iile ntreprinderii si inteconexiunea acestora cu func|iile managementului. Decizia si procesul
decizional. Strategii de dezvoltare a produc|iei. Stucturi organizatorice la ntreprindere. Planificarea activit|ii. Planul
de afaceri al firmei. Misiunea organiza|iei. Organizarea produc|iei la ntreprinderi. Organizarea muncii n flux.
Normarea muncii. Managementul opera|ional al produc|iei. Riscurile n activitatea de produc|ie. Sisteme, metode si
tehnici de management. MM ca verig de dzvoltare a economiei RM. Management inovational.

Bibliografia:

1. Legea RM, cu privire la ntreprinderi si antreprenoriatdin 03.01.1992
2. Legea RM,cu privire la sus|inerea si protec|ia businessului mic si mijlociu din iulie 2006
3. Brbulescu C., Economia si gestiunea ntreprinderii Bucuresti, 1995, 342 p.
4. Knpxnep H.A., Knenxo H.H., Henexo T.H., Tnmonnn A.M. Menexmenr oprannsann, Knen:2006, 256
p.

57
Descrierea unit|ii de curs: "Fiscalitate "
Autori: conf. univ., dr., Mrgineanu Aurel
Codul disciplinei:
S.05.O.030
" Fiscalitate"
Catedra Finane yi Bnci
Ciclul si anul predrii:
Ciclu 1,Anul - III
semestrul 5
Preachizi|ii:
Liceniat n ytiine economice
Limba de predare:
romn
Evaluare:
sem. 5 examen
Metode de predare:
ytiinific
Total ore:
150
Total ore contact:
60 (30 prelegeri+ 30 seminare)
Credite:
5
Obiectivele i coninutul disciplinei
Finalitji :
s reproduc itemii fundamentali ai cursului Fiscalitjii;
s ptrund n esen|a conceptuluide fiscalitate;
s n|eleag impactul inova|iilor instrumentelor fiscalit|ii pe pia|a financiar, precum si a conexiunilor dintre
fiscalitate si alte obiecte de studiu;
s cunoasc implica|iile fiscalit|ii asupra mediului si a societ|ii;
pregtirea practic n vederea insusirii tehnicilor de derulare a mecanismelor financiare si creditare.
s descrie mecanismul func|ionri fiscalit|ii;
s descrie modalitatea de efectuare si de formare a aptitudinelor n domeniul fiscalat|ii;
s n|eleag instruirea teoretic si formarea aptitudinilor practice n domeniul metodelor si tehnicilor fiscalit|ii;
s n|eleag instruirea teoretic al executrii pr|ii de venituri al bugetului de stat;
s descrie elementele de baz ale sistemului de |inere a sistemului fiscal de stat precum si modalitatea efecturii
controlului fiscal de ctre organele administrative;
nsusirea principalelor teorii si politici financiare.
s explice importan|a perfec|ionrii opera|iunilor adiacente activit|ii organelor cu atribu|ii n domeniul fiscal;
s propun modalit|i de implementare a tehnicilor si mijloacelor noi adiacente activit|ii organelor cu atribu|ii n
domeniul fiscal ;
s perfecteze opera|iunile de eviden| si control a fiscalit|ii;
s descrie tehnologia efecturii func|iilor organelor cu atribu|ii n domeniul financiar.
Apariia yi evoluia impozitelor. Coninutul social-economic al impozitelor. Funciile impozitelor. Subiectul yi
suportatorul impozitului. Repercusiunea impozitului;
Obiectul, baza de calcul, sursa impozitelor yi stabilirea lor pentru diferite impozite. Cota impozitului, unitatea de
impunere, asieta impozitului. Termenii de plat a impozitului, nlesnirile fiscale, sanciunile;
Ayezarea impozitelor noiuni generale. Metode de evaluare a bazei impozabile. Principii clasice de impunere.
Principii moderne de impunere. Principii de impunere utilizate n Republica Moldova. Formele impunerii;
Concept cu privire la presiunea fiscal. Nivelul yi factorii de influen a presiunii fiscale. Metode de determinare a
presiunii fiscale. Sistemul fiscal al Republicii Moldova. Sistemul taxelor yi impozitelor al RM. Aparatul fiscal al RM.
Legislaia fiscal a RM;
Sistemul taxelor locale. Instituirea taxelor de ctre administraia public local. Determinarea taxelor locale. Modul
de colectare a taxelor locale;
Caracteristica general a impozitului pe bunurile imobiliare. Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor
juridice. Sistemul taxelor pentru resursele naturale. Modul de calculare yi achitare a taxelor pentru resursele
naturale. Facilitile acordate la calcularea taxelor pentru resursele naturale;
Taxa pe valoare adugat noiuni generale. nregistrarea subiecilor impozabili. Modul de calculare a obligaiei
fiscale a TVA;Accizele caracteristica general. Obiectul impunerii yi cotele accizelor. Metoda de calcul yi termenul
de achitare. Taxele vamale caracteristica general. Aplicarea regimurilor vamale. Metodele de determinare a
valorii mrfurilor n vam.
1. N. Grigorie Lcri| Impunerea contribuabililor, Impozite si taxe, nr. 4, 2002;
2. N. Grigorie Lcri| Metode de impunere, Tribuna economic, nr.5, 2002;
3. N. Grigorie Lcri| Principiile impunerii, Impozite si taxe, nr. 4, 2002,
4. N. Grigorie Lcri| Pincipii de politic fiscal, Impozite si taxe, nr. 4, 2002;
5. T. Manole Principiile de impozitare si politica fiscal, Economie si sociologie, nr.3, 2002;
58

Descrierea unitii de curs: Management social
Codul cursului
M.05.A.039
Social
licenj, an.. III,
Limba de predare - Romn,
rus
Forma de evaluare - examen Metode de predare - 1. clasic; 2.


Conceptul de management socialExtensia domeniilor manageriale si desprinderea sa de economie ca domeniu
preferen|ialRolurile si competen|ele managerului socialOrganiza|ii si institu|ii care ofer servicii socialeOfertan|ii de
servicii sociale si caracteristicile acestoraFunc|iile managementului social
ndemnare de a alege ofertan|ii de servicii sociale.Utilizare corect a func|iilor managementului social
Colectarea si selec|ia a informa|iei necesare adoptrii deciziilor manageriale optimale n management social
Utilizarea ra|ional a metodelor manageriale n management social
Demonstrare a competen|ei n diferitele destina|ii ale con|inutului cursului
Coordonarea eforturilor colectivului organiza|ieii
Proiectarea structurii organizatorice Aplicarea realizrilor stiin|ifice n activitatea organiza|iilori
Dezvoltarea capacit|ilor colaboratorilor organiza|iilor n realizarea obliga|iunilor profesionaleAbordare creativ n
rezolvarea problemelor situative

Managementul social - factor determinant in furnizarea serviciilor sociale.Management social caracteristica
profesional. Promovarea sistemului de protec|ie social. Diversitatea sistemelor de protec|ie social.Politica social
a U.E. Componentele protec|iei sociale n diferite state din europa occidental.Sistemul de protec|ie social n
Moldova


1. Zamfir, C. (2001), Politica social n Romnia n tranzi|ie, n E. Zamfir si C. Zamfir (coord), Politici
sociale. Romnia n context european, Bucuresti: Edit. Alternative;
2. Zamfir, C. (2000) (coord.), Politici sociale n Romnia, Bucuresti, Ed. Expert.
3. Stark, D. si Bruszt, L.(2002), Postsocialist pathways. Transforming g politics and property in East
Central Europe, Cambridge: Cambridge University Press;

Descrierea unitii de curs: Marketingul ntreprinderii
59
Autor: Oleg Melnic, dr. n economie
Codul cursului M.05.A.043 Denumirea disciplinei - Marketingul
ntreprinderii
licenj, an. III
rus
Forma de evaluare - Examen Metode de predare - 1.clasic; 2.


de cunotine: la finele cursului studen|ii trebuie s cunoasc principiile si metodologia marketingului
firmei, s stie ce st la baza aplicrii lui, s cunoasc cum se studiaz si se apreciaz pia|a de desfacere, cum se
segmenteaz si se alege pia|a |int, ce st la baza organizrii si gestionrii activit|ii de marketing a firmei, cum se
argumenteaz pozi|ionarea produselor pe pia|, care este procesul de elaborare si argumentare a strategiei si planului
de marketing a firmei.
de capaciti: studen|ii vor fi capabili s constientizeze problemele ce stau n fa|a ntreprinderilor si a
managerilor acestora, s cunoasc posibilit|ile si oportunit|ile marketingului firmei, s poat cerceta pia|a si mediul
de marketing a firmei, s elaboreze si s argumenteze independent strategii de marketing a firmei.
de atitudini: vor constientiza rolul, necesitatea si posibilit|ile marketingului firmei ca un complex de
metode si instrumente de gestionare a pe|ii de desfacere.


Conceptul, obiectivele, rolul si locul marketingului n activitatea firmei. Cercetarea pie|ii si fondarea bazei
informa|ionale de marketing a firmei. Segmentarea pie|ii si alegerea pie|ii |int. Nisa de pia|. Analiza informa|iei si
argumentarea componentelor strategiei si a activit|ii de marketing. Mixul de marketing a firmei. Elaborarea
complexului de marketing. Determinarea elementelor si argumentarea lor. Politica de produs a firmei si argumentarea
componentelor. Politica de pre|uri a firmei. Determinarea si utilizarea pre|urilor. Politica de promovare si stimulare
a pe|ii firmei. Politica de distribu|ie si vnzri a firmei. Elaborarea si argumentarea planului de marketing a firmei.

Bibliografia:

1. Pop N.si al|ii, Marketing strategic, Bucuresti, Editura economic, 2000, 256p.
2. Pruteanu St.si al|ii, Cercetarea de marketing, Bucuresti, Polirom, 2002, 255 p.
3. Kotler, Managementul marketingului, Bucuresti, Teora, 1997, 1040 p.
4. Gerasim T., Maxim E., Marketing Mix, Iasi, Sedcom, 1996, 406 p.
5. Hart Horman, Marketing industrial, Editura Codecs, Bucuresti, 1998, 335 p.
8. Belostecinic G., Concurenj, marketing, competitivitate, Chisinu, ASEM, 1999, 287 p.

60
Descrierea unitii de curs: Management i marketing ramural
Autor: Silvia Nohailc, lector, magistru
Codul cursului M.05.A.045 Denumirea disciplinei Management i
marketing ramural
licenj, an. III
franceza
Forma de evaluare - Examen Metode de predare - 1.clasic; 2.


Studentul va nv|a strategiile de marketing, va n|elege importan|a fabricrii si vinderii unor produse bune
la locul potrivit si la timpul potrivit, de o bun calitate, la un pre| bun si pus la dispozi|ia clientelei |int. n acest
domeniu managementul pune accentul pe modalitatea de gestiune a ntreprinderii si a informa|iei din cadrul mediului
competitiv nainte de a genera profit. Cunostin|ele si abilit|ile, si atitudinea vor fi dezvoltate pentru a permite
studen|ilor de a identifica strategii ce i vor ajuta s reuseasc ntr-un sistem n continu evolu|ie.
Studen|ii si vor dezvolta capacit|ile si ncrederea n sine, gra|ie unei variet|i de experien|e practice pe
parcursul crora ei vor putea planifica, organiza, interveni, conduce, lucra n echip, controla cresterea si comunica.
Scopul lor va fi de a garanta un serviciu profesional de calitate n viitor. Acest curs d studen|ilor posibilitatea de a
explora sistemele si strategiile de management si de marketing, care sunt extrem de complexe si ntr-o continu
transformare. Scopul final este de a ajuta studen|ii s dobndeasc att cunostin|e ct si abilit|i esen|iale pentru ca ei s
poat contribui eficace si imediat la rolul ce le va fi oferit ca angajat debutant.

Conceptul de management si marketing ramural. Func|ia de conducere si managementul ntreprinderilor. Leadership.
Func|ia comercial. Viziuni (optici) de management marketing. Organizarea activit|ii de marketing la ntreprindere. .
Variabilele de ac|iuni controlabile ale marketingului (marketing mix).Strategiile de management si marketing. Func|ia
de producere. Func|iile de suport a organiza|iei. Controlul organiza|iei. Diagnosticul ntreprinderii. Sistemele si
strategiile de gestiune a informa|iei.

Bibliografia:

1. Pop N.si al|ii, Marketing strategic, Bucuresti, Editura economic, 2000, 256p.
2. Pruteanu St.si al|ii, Cercetarea de marketing, Bucuresti, Polirom, 2002, 255 p.
3. Kotler, Managementul marketingului, Bucuresti, Teora, 1997, 1040 p.
4. Gerasim T., Maxim E., Marketing Mix, Iasi, Sedcom, 1996, 406 p.
5. Hart Horman, Marketing industrial, Editura Codecs, Bucuresti, 1998, 335 p.
6. Belostecinic G., Concurenj, marketing, competitivitate, Chisinu, ASEM, 1999, 287 p.

61
Descrierea unitii de curs: Managementul inovajiilor
Autor: Silvia Nohailc, lector, magistru
Codul cursului
M.06.A.047
inovajiilor
licenj, an. III
francez


Obiective generale yi de referin: Cursul are ca obiectiv de a forma persoane capabile s:
Coopereze la generarea de idei, cu ajutorul creativita|ii si a realizrii de situa|ii de concepere inedite,
propice dezvoltarii inova|iei.
De a realiza productiv metodologiile, metodele si tehnicile ce vor permite de a face din inova|ie un succes
pe pia|.
De a favoriza desfsurarea inova|iei n cadrul organiza|iei prin utilizarea unor metode de gestiune a
proiectelor inova|iei, suportate mai ales de ctre sistemele informatice.

Conceptul de management inova|ional. Inovarea produselor. Inovarea de process.Inovarea organiza|ional.
Gestiunea creativ a resurselor umane. Comunicarea motivatoare. Stimularea creativit|ii. Marketingul inova|iilor.
Lansarea noului produs. Gestiunea proiectelor de inova|ii. Riscurile inova|iei. Rentabilitatea proiectelor inovatoare.
Evaluarea proiectelor industriale. Realizarea si analiza planului de afaceri. Tabloul de bord al inova|iilor. Gestiunea
calit|ii. Managementul schimbrilor tehnologice. Inteligen|a economic.

Bibliografie:

1. Corbel J ean Claude, Management de projet, Ed. DOrganisation, Paris, 2007, 238 p.
2. Fernez Walch Sandrine, Ramon Francois, Management de linnovation: de la stratgie aux projets, Paris,
Vuibert, 2006, 376 p.
3. Tidd J osseph, Pavitt Keithj, Bessant J ohn, Management de linnovation: intgration du changement
technologique, commercial et organisationnel, Bruxelles, DeBoeck, 2006, 593 p.

62
Descrierea unitii de curs: Corespondenta economica
Autor: Constana Corltean, lector asistent
Codul cursului
M.06.A.049
Denumirea disciplinei Corecpondenja
economica
licenj, an. III
francez
COMPETEN|E GNOSEOLOGICE (DE CUNOA$TERE):

1. nsusirea conceptului comunicarii manageriale
2. cunoasc rolul si importanta comunicarii in activitatea manageriala.
3. cunoasterea tipologiei elementelor, nivelurile si stilurile comunicarii
4. cunoasterea metodelor de perfectionare a procesului de comunicare.
COMPETEN|E PRAXOLOGICE (APLICARE N PRACTIC):
1. organizarea activit|ilor in crearea sistemului eficient de comunicare;
2. utilizarea modalit|ilor de perfectionare a sistemului de comunicare;
3. posedarea abilit|ilor referitor la comunicari organizatorice;
4. acumularea informa|iei necesare pentru reorganizarea sistemului de comunicare;
5. competen|e de perfectionare a procesului comunicabilitatii
COMPETEN|E DE CERCETARE (CREARE):
1. diagnostica barierelor in procesul decomunicare;
2. dezvoltarea abilitatilor de percepere in sistemul managerial;
3. dezvoltarea abilitatilor de evaluare a schimbarii;
4. dezvoltarea abilitatilor comunicative in managementul starii de conflict;
.
Coninutul cursului:
Analiza conceptului teoretic al comunicarii in management. Structura procesului de comunicare.Tipologia,
elementele, nivelurile si stilurile comunicarii. Evidentiere problemelor de comunicare manageriala.Barierele in
procesul de comunicare. Comunicarea interpersonala manageriala.Comunicari organizatorice la nivelul firmei.
Comunicarea si stilurile de conducere. Comunicarea in managementul schimbarilor.Comunicarea in
managementulstarilor de conflict. Metodele de perfectionare a procesului de comunicare in Republica
Moldova.Caile si directiile de perfectionare a sistemului de comunicare in Republica Moldova.

BIBLIOGRAFIE :
1. Burlacu.N,Graur.E, Morong.A Comunicarea manageriala ,Chisinau 2003
2. Willson.D Diagonal Communication links Within organizations//The journal of business communications.
1992, nr2. vol.29
3. Onanen.A Vmenne omartcx c nmmn .3rnxer enonoro uenonexa. Mocxna 1993
4. Burlacu .N Management Chisinau ASEM 2000
5. Burlacu.N Graur.E Bazele managementului Chisinau ASEM 2006

63
VI. CAETUL DE SARCINI PENTRU EXAMENELE DE LICENTA

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA|IONAL DIN MOLDOVA

FACULTATEA $TIIN|E ECONOMICE

Caiet de sarcini la examenele de licen

SPECIALITATEA _____Business yi administrarea afacerilor

Examenul de licen| reprezint o form mixt de evaluare a cunostin|elor si
componen|elor studen|ilor acumulate n conformitate cu Planul-cadru de studii la specialitatea
___Business si administrarea afacerilor.
n conformitate cu Planul-cadru provizoriu al Ministerului Educa|iei si Tineretului, Planul
de studii ULIM la ciclul licen| (160 credite ECTS) pentru specialitatea BA, cifrul 363.1.
Aprobat de MET, la finele ciclului de studii studen|ii trebuie s sus|in 3 probe de licen|:
1. examen de licen| la Managementul general (n scris)
2. examen de licen| la specialitatea Marketing (oral)
3. teza de licen|

A. Cerin|e pentru examenul la disciplinele teoretice fundamentale
Examenul de licen| la Managementul general are drept scop testarea competen|elor
gnoseologice (metodologice) si praxiologice (practice) ale studentului n diverse domenii ale
stiin|ei economice contemporane, si, anume: cunoasterea categoriilor economice; perceperea
politicilor economice si investi|ionale la nivel de |ar si mondial; cunoasterea
indicatorilormacroecono,mici de evaluare a diferitor fenomene economice;cunoasterea
problemelor globale economice;cunoasterea indicatorilor de evaluare a proceselor economice din
cadrulunit|ilor economice.

Toate subiectele de examinare vor fi prezentate nform scris.

Constituirea notei pentru rspuns la examen.|innd cont de con|inutul planului de studii
si a programeloranalitice ladisciplinile,incluse la examenul delicen| la Teoria economic,nota
finalvafi constituit din media ponderat a notelor ob|inute la cele trei ntrebri din biletul de
axaminare:
1. subiectele la Management;
2. subiectelela Management strategic;
3. subiectele la Bazele antreprenoriatului.

Model de calcul a notei finale:
1. 9 x 35 =315 %
2. 8 x 30 =240 %
3. 8 x 35 =280 %
4. 315 % +240 % =835%
835% : 100% =8,35% =8 () opt este nota final pe acre a acumulat-o la examen
studentul

B. Cerine pentru examenul la specialitatea

Examenul la specialitate are drept scop testarea competen|elor contemporane
gnoseologice (metodologice) si praxiologice (practice) ale studentului n aplicarea cunostin|elor
64
n practica activit|ii agen|ilor economci, organiza|iilor non-profit s.a. organiza|ii, n condi|iile
economiei deschise. |nnd cont de finalit|ile expuse n Planul cadru de studii, studentul
trebuie s acumuleze cunostin|e si competen|e si nivel de calitate a gndirii economice n
domeniul stiin|elor economice aplicative, similare si ca continuare a celor de caracter general
economice, sus|inute anterior.
De aceea n subiectele examenului de specialitate se mbin practic subiectele din toate
disciplinele de profil studiate pe parcursul studiilor universitare, care permit a determina gradul
de pregtire n domeniul concret.

Biletul de examinare la specialitate este compus din 3 subiecte:

ntrebarea I. Subiectele prevd expunerea n scris a cunostin|elor de caracter general din
domeniul Managemntul general, unde studentul d dovad de competen|e contemporane
gnoseologice pe marginea categoriilor manageriale: metodelor, tehnicilor si instrumentelor
manageriale, regulilor de proiectare a structurilor manageriale, cunoasterea proceselor
informa|ional si decizional, utilizate n managemntul modern la nivelul agen|ilor economici.

ntrebarea II. Subiectele prevd expunerea cunostin|elor de caracter teoretico-aplicativ,
si anume aici se mbin cu succes subiectele din mai multe discipline de specialitate studiate pe
parcursul perioadei de studii bazele antreprenoriatului , Managementul general,
Managemntul ntreprinderii, care dau dovad de competen|e n domeniul ini|ierei afacerilor n
politici manageriale n activitatea antreprenorial; cunoasterea politicilor de personal, realizate n
cadrul agen|ilor economici.

ntrebarea III. Subiectele prevd expunerea n scris a cunostin|elor de caracter teoretico-
aplicativ pe marginea Managementului strategic, care evalueaz cunostin|ele studen|ilor pe
marginea elaborrii/implementrii strategiilor manageriale si aspectelor de caracter
comportamentist n activitatea mangerial.

Constituirea notei pentru rspunsul la examen. |innd cont de con|inutul planului de
studii si a programelor analitice la disciplinile, incluse la examenul de licen| la specialitatea,
nota final va fi constituit din media ponderat a notelor ob|inute la cele trei ntrebri din biletul
de examinare:
1. subiectele la Bazele antreprenoriatului 35%
2. subiectele Bazele managemntului 35%
3. subiectele Managemntului strategic 30%
C. Susinerea tezei de licen

Teza de licen| este sus|inut n fa|a Comisiei de licen|. Sus|inerea este public. Teza
este prezentat la Comisia nso|it de 2 avize unul al conductorului stiin|ific, altul extern.
Cerin|ele pentru elaborarea tezei de licen| sunt elaborate de Comisia Metodic puse la dispozi|ia
studentului prin mediatec si actedr.
Sus|inerea const din prezentarea oral pe parcursul a 7-10 minute a rezultatelor studiului
efectuat. Prezentarea poate fi efectuat n stil clasic sau cu ajutorul echipamentului n Power
Point. Dup prezentarea studentului membrii Comisiei adreseaz ntrebri examinatorului.
Constituirea notei finale. Nota pentru teza de licen| este constituit din cteva
parametri:
- Calitatea prezentrii orale a rezultatelor studiului 2 puncte din nou;
- Calitatea prezntrii scrise a tezei (partea formal) prezen|a componentelor obligatorii,
calitatea prezentrii bibliografiei 2 puncte din nou;
65
- Calitatea con|inutului tezei plus valoarea si aportul intelectual al studentului la tematica
studiat, referirea la surse si teorii recente, prezen|a unui studiu praxiologic pertinent,
material factologic relevant 4 puncte din not;
- Calitatea argumentrii rspunsurilor la ntrebrile Comisiei de licen| 2 puncte din
nou.

VII. CERIN|ELE PENTRU ELABORAREA TEZELOR DE LICENTA (MASTERAT)

ULIM
Facultatea Stiin|e Economice

Indica|ii metodice pentru elaborarea si sus|inerea lucrrii de control, tezei anuale,
drii de seam referitor la practica de produc|ie, tezei de licen| si tezei de
masterat.

Aprobate la sedin|a Consiliului Profesoral
al Facult|ii de Stiin|e Economice( proces
verbal nr.4 din 25.01.2007)

Chisinu.2007

66

Indica|iile metodice prezente sunt destinate studen|ilor (masteran|ilor)de la toate specialit|ile
Facult|ii de Stiin|e Economice, sec|ia zi si cu fracven| redus. n aceste indica|ii sunt
dezvluite cerin|ele generale pentru perfectarea :drii de seam referitor la practica de produc|ie,
lucrrii de control , tezei anuale, tezei de licen| si tezei de majistratur. Sunt expuse
recomandrile pentru alegerea temei, planificarea elaborrii acestor lucrrii,studierea literaturii,
culegerea si prelucrarea materialelor practice, scrierea si oformarea textului. Deasemenea sunt
expuse indica|iile pentru pregtirea de sus|inerea lucrrilor men|ionate si sunt formulate sarcinile
coordonatorilor stiin|ifici a lucrrilor scrise.

Autor : Raisa Evsiucova,dr.n economie, conf. univ.
Recenzent : Al.Scerbanschi, dr. n economie, prof inter. univ.

67
Structura

Introducere
I. Cerin|e generale pentru lucrrile scrise
II. Etapele de elaborare a lucrrilor
III 2.1 Alegerea temei
2.2 Planificarea pregtirii lucrrii
2.3 Selectarea si examinarea literaturii
2.4 Acumularea si prelucrarea materialelor practice
2.5 Recomandri de scriere a lucrrii
2.6 Oformarea lucrrii
IV Pregtirea pentru sus|inerea lucrrii
V Criteriile de apreciere

68
Introducerea
Dezvolatarea economiei rela|iilor de pia| necesita o mbunt|ire serioas a calit|ii pregtirii
cadrelor economice de o nalt calificare. O aten|ie deosebit se atribuie sporii nivelului de
pregtire teoretic a studen|ilor, fortificarea legturii, studierea si educa|ia studen|ilor cu
activitatea practic. Sarcina nv|mntului superior const n nzestrarea viitorilor specialisti cu
cunostin|e profunde n domeniile respective ale economiei.
Lucrrile de control, darea de seam, tezele de curs, licen|a de magistru, reprezint una din
formele activit|ii individuale de cercetare si cu o metod de pregtire a specialistilor de nalt
calificare.
Lucrarea de control, elaborat de studen|ii de la sec|ia cu frecven| redus, reprezint o lucrare
care generalizeaza cunostin|ele studen|ilor, ob|inute n procesul studierii prerilor si participarea
la activit|i.
Toate cele enumerate vor fi considerate ca lucrri scrise, practice, studierea literaturii si se
eviden|iaza cu un volum relativ nensemnat reprezentat laconic.
Teza anual reprezint o cercetare relativ independent a unui cerc interdependent de subiecte n
baza analizei materialului, a datelor statistice generale si concrete despre obiectul studiat.
Darea de seam despre practica de produc|ie include materialul generalizat si acumulat referitor
la practica de produc|ie, efectuat de studen|i n conformitate cu programa practicei elaborat de
cadrele de specialitate.
Darea de seam trebuie s includ:
-informa|iile referitoare la toate compartimentele practicei.
Relatarea ntrebrilor trebuie s fie ilustrat cu exemple corespunztoare, calcule, documente si
altele, care sunt anexate la darea de seam
-lista si cita|iile la materialul folosit (legi, regulamente, indica|ii)
Teza de licen| presupune sistematizarea, ntrirea si lrgirea cunostin|elor teoretice la
discilpinele universitare generale si speciale, folosirea direct a materialelor practicii de
producere, perfec|ionarea n continuu a deprinderilor activit|ii de cercetarea stiin|ific de
sinestttor.
Teza de licen| are o importan| mare psihologic deoarece teza bine realizat si sus|inut acord
tnrului specialist ncredere n puterile proprii, genereaz o dorin| de a efectua o lucrare mai
serioas si poate servi baz pentru recomandarea studen|ilor la studii de magistratur.
Teza de magistratur presupune o cercetare mai profund stiin|ific n compara|ie cu teza de
licen| n domeniul analizei problemelor teoretice si practice si recomandri pe direc|iile de baz
a ntrebrilor examinate la temele respective.
Pot fi punctate urmtoarele sarcini fa| de lucrrile scrise:
69
-examinarea de sinestttor, argumentarea teoretic si expunerea esen|ei categoriilor economice
si a problemelor temei lucrrii scrise.
-analiza datelor publicate si acumulate
-elaborarea propunerilor concrete, argumentate si stiin|ific dovedite direc|ionate spre dezvoltarea
si perfec|ionarea activit|ii respective lund n considera|ie nivelul atins de ctre |rile dezvoltate.
I Cerin|ele generale ctre lucrrile scrise :
-nivel stiin|ific nalt, expunere stiin|ific a ntrebrilor temei cu elemente de noutate
-legtura stns a ntrebrilor teoretice cu practica economic si folosirea datelor concrete,
analiza lor profund si multilateral.
-folosirea metodelor contemporane de analiza economic :programarea matematic, teoria
probabilit|ii, metodelor economico-matematice.
ns aceste metode nu pot nlocui analiza calitativ a proceselor economice.
-recomandrile incluse n tezele de licen| si de magistru trebuie elaborate la nivelul posibilit|ii
de a fi folosite n practic.n acest caz recomandrile trebuie documentate corespunztor (cu
certificatele de la institu|iile si nterprinderile unde au fost folosite).
-activitatea sinestttoare n cadru elaborrii lucrrii scrise si folosirea materialelor cu cita|iile
respective nct de plagiat lucrarea scris nu este admis la sus|inere.
II. Etapele elaborrii lucrrii si cerin|ele generale:
1. Alegerea si ntrirea temei
2. Elaborarea planului
3. Examinarea literaturii si datelor statistice
4. Scrierea propriu zis

2.1 Alegerea si ntrirea temei

Studen|ii dispun de dreptul de a alege liber tema lucrrii scrise din lista temelor recomandate de
ctre catedrele de specialitate, care anual se actualizeaz. ns denumirea temei nu poate repeta
denumirea temelor sau ntrebrilor din programa analitic a disciplinelor universitare.
n denumirea temei trebuie sa fie incluse elemente de noutate stiin|ific. O aten|ie sporit trebuie
acordat la temele de comand. Temele la tezele de licen| si magistru legate de probleme
generale teoretice trebuie s fie alese doar n cazul dac studentul deja a activat n cercuri
stiin|ifice, a avut discursuri la simpozioane si a examinat n volum necesar literatura special.
n acelasi timp studentul a dat dovad ca se descurc bine la ntrebrile de discu|ie stiin|ific,
poate s-si argumenteze punctul propriu de vedere si s critice argumentat punctul de vedere al
altor autori.
70
Din punct de vedere organiza|ional alegerea temei lucrrii scrise poate fi devizat n trei etape:
1.Alegerea prealabil a temei care poate fi realizat n corespundere cu practica preuniversitar
existent, lund n considera|ie interesele si deprinderile personale stiin|ifice, fiind dictat de
actualitatea si nsemntatea temei pentru interesele catedrei.
Tema tezei de licen|, ca de regul poate fi o continuitate a elaborrii tezei anuale. n unele
cazuri studentul poate s propun o tem proprie reesind din interesul propriu stiin|ific. ns
aceasta presupune o coordonare mai profund cu seful-catedrei de specialitate.
2. ntrirea temei se efectueaz numai pentru tezele de licen| si de magistru n baza unei cereri
speciale (modelul se anexeaza ,anexa1).ntrirea temelor se confirm prin ordin emis de rector cu
indica|ia conductorilor stiin|ifici
3.Schimbarea sau completarea temei poate fi admis n cazuri excep|ionale lund n considera|ie
practica materialelor factologice, comenzilor speciale sau alte cauze.

2.2 Planificarea pregtirii lucrrii scrise:
Presupune elaborarea unui grafic de pregtire, scriere si oformare a lucrrii scrise coordonat
cu consultantul stiin|ific.Acest grafic va include urmtoarele etape:
1.Alegerea si cunoasterea prealabil a literaturii si a datelor statistice.
2. Elaborarea planului prealabil al lucrrii.
3. Examinarea literaturii si a datelor statistice.
4. Elaborarea planului definitiv al lucrrii.
5. Acumularea si prelucrarea materialului factologic
6. Expunerea textului lucrrii scrise si oformarea materialului ilustrativ.
7. Culegerea si taparea lucrrii scrise
8. Oformarea si prezentarea lucrrii la catedr. Pentru tezele anuale etapa urmtoare va fi
sus|inerea lor la catedr, iar pentru tezele de licen| si magistru urmtoarele etape vor fi:
9. Sus|inerea prealabil la catedr (cu 10 zile nainte de sus|inerea final )
10. Transmiterea la recenzie si famializarea cu obiec|iile recenzentului
11. Pregtirea pentru sus|inere
12. Sus|inerea lucrrii

Este important de men|ionat c elaborarea tezelor de licen| si magistru necesit o cercetare
mai profund n timp si de aceasta se cere:
71
a) oformarea sarcinei tezei de licen| si de magistru, care este perfectat de conductorul
stiin|ific si ntarit de seful catedrei (modelul se anexeaz la anexa 2) n aceast sarcin sunt
formulate etapele, sunt artate Datele ini|iale practice, sunt punctate ntrebrile de baza si
termeni de elaborare si prezentare. Sarcina tezei se complecteaz n dou exemplare: unul pentru
student, si altul se depune la catedr.
2) elaborarea graficului de pregtire, scriere si oformare a tezei se efectueaz n prima sptmn
dup primirea sarcinei tezei.
Acest grafic deasemenea se complecteaz n dou exemplare: unul pentru student si altul se
depune la catedr (modelul se anexeaz anexa 3).

2.3 Acumularea yi examinarea literaturii

La aceast etap studentul ncepe activitatea ndat ce este ntrit tema lucrrii scrise.
Studentul alege literatura de sinestttor, si poate ncepe aceast activitate cu consultarea
conspectelor la prelegerile expuse. La acest stadiu conductorul stiin|ific aprob lista izvoarelor
de literatur si informeaz studentul despre ultimile nout|i de literatur stiin|ific de specialitate.
Alegerea literaturii este efectuat cu ajutorul aparatului bibliograf al biblitecilor
universitare din |ar sau a Internetului.
Este important de a folosi literatura stiin|ific na|ional si mondial fcnd cita|iile
respective.
Examinarea literaturii trebuie efectuat n urmtoarea ordine: Se ncepe examinarea
lucrrilor economistilor de vaz, a legilor si actelor normative n vigoare, dup care se
examineaz monografiile publicate si articolele de specialitate. Examinarea lucrrilor
economistilor de vaz trebuie efectuat critic pe pozi|ii ale contemporanit|ii. Examinarea
monografiilor poate fi efectuat cu un conspect referativ |i cu cita|iile a pozi|iilor cheie.
Includerea citatelor si expunerea liber a pozi|iilor principale terbuie s fie copmplectat cu
indica|ii concrete la aceste lucrri stiin|ifice. Conspectarea literaturii examinate trebuie
sistemaitizat lund n considera|ie structura lucrrii scrise, ce d posibilitate de a dezvolta
multilateral con|inutul temei.

2.4 Culegerea yi prelucrarea materialului practic

Acesta reprezint una din cele mai responsabile compuse etape de pregtire a lucrrii scrise.
Calitatea lucrrii depinde mult de faptul dac corect si complect este ales si prelucrat materialul
factologic, dar calitatea nu este apreciat de partea cantitativ ci de calitatea prelucrrii acestui9
72
material. Datele trebuie s cuprind ultimii 3 5 ani de la data drilor de seam oficiale. Aceste
date trebuie sistematizate si expuse sub form de tabele, diagrame si grafice. Pentru accelerarea
prelucrrii si sistematizrii trebuie folosit programa Excel.

2.5 Recomandri pentru scrierea lucrrii scrise
Dup cum arat practica din toate multiplele procedee de scriere a lucrrii scrise cea mai
optimal este urmtoarea structur:
Introdecerea
Trei capitole (sau paragrafe pentru teza anual si lucrarea de control)
ncheere sau concluzii si propuneri
Bibliografia
Anexe
n Introducere se necesit argumentarea actualit|ii temei elaborate, adic n ce const
necesitatea cercetrii acestei teme, este expus importan|a ntrebrilor pentru economia |rii, sunt
formulate scopul si sarcinile lucrrii. nc se mai face caracteristica bazei metodologice a
lucrrii, este expus o trecere n revist a literaturii si sursa de material practic, succint sunt
formulate tezele principale, care sunt naintate spre sus|inere. Aici se mai expune con|inutul
succint al structurii lucrrii:
a) de ce este limitat cercul ntrebrilor cercetate
b) cu ce sunt legate limitele de timp ale problemei cercetate
Con|inutul lucrrii scrise trebuie s indice gradul de nsusire a tezelor teoretice si deprinderile de
a le utiliza la analiza fenomenelor economice concrete.
Primul capitol (paragraf) ca de regul trebuie s con|in elaborarea teoretic a temei.n acest
capitol sunt expuse tezele principale ale teoriei economice, materiale legislative a ntrebriloe
examinate si de asemenea literatura monografic pe tema aleas.
Aici este necesar de a trata esen|a social economic a categoriilor economice.
n primul capitol n procesul de cercetare si examinare unei sau altei teze, autorul poate ntlni
diferite ntrebri de discu|ie, care n literatura economic nu exist o prere unic.Nu se admite
o expunere mecanic a punctelor de vedere a diferitor autori dac nu este formulat pozi|ia
autorului proprie.n acest caz se poate de dat punctele de vedere a unor autori ce sunt pe pozi|ii
diferite, de dat o apreciere critic.n acelasi timp trebuie de expus prerea proprie la aceast
ntrebare completnd-o cu exemple concrete.Nivelul lucrrii scrise este determinat de seriozitatea
argumentelor cu care se discut pozi|ia altor autori si se argumenteaz punctul de vedere al
studentului (magistrantului).
73
n capitolul (paragraf), ca de regul, se analizeaz sistemul existent si materialul ei se bazeaz pe
studiere profund a legisla|iei n vigoare si folosirea materialului practic. Se necesit, ca datele
practice colectate s fie profund analizate, prelucrate critic, sistematizate n dinamic si expuse n
tabele, grafice si diagrame.Ele trebuie s ajute la eviden|ierea neajunsurilor si s fie baz pentru
concluziile respective si propuneri concrete.
n capitolul trei pot fi examinate propuneri si pot fi argumentate recomandri spre perfec|ionarea
sau dezvoltarea unei activit|i orientate la expunerea temei lucrrii. Deasemenea n acest capitol
poate fi analizat practica strina cu scopul de a fi folosit n |ara noastr.
La finalul fiecrui capitol (paragraf) trebuie s se fac concluziile sccinte ale ntrebrii cercetate.
n mod special teza de master obligatoriu trebuie s includ un capitol aparte : Folosirea Soft la
scrierea tezei de magistru. n acest capitol se expune materialul diferitor redactori cu Microsoft
Ofice,Microsoft Word si Microsoft Excel-necesare att pentru scrierea lucrrii date ct si pentru
cercetarea temei.
ncheerea reprezint finalul lucrrii scrise, n care sunt expuse concluziile teoretice si
propunerile ce rees din con|inutul lucrrii, sunt formulate neajunsurile sistemului existent, se
con|in recomandri practice pentru depsirea acestor neajunsuri. n ncheere trebuie de expus n
ce msur lucrarea scris poate fi folosit pentru mbunt|irea sau perfec|ionarea felului
respectiv de activitate economic. Pentru deciziile formulate n lucrare si corectitudinea lor,
rspunde autorul studentului sau magistrantul.
Practica arat c, succesul elaborrii lucrrii scrise la un nivel nalt depinde de organizarea
corect a lucrului de sinestttor a studentului (masterantului). n procesul scrierii lucrrii
studentul (masterantul) poate aproba rezultatele ob|inute.Una din formele de aprobare se refer la
pregtirea unui raport stiin|ific, care este dedicat unei chestiuni mai importante din lucrare.Cu
acest raport se poate de participat la simpozioane sau conferin|e stiin|ifice ale universit|ii.
Acesta necesit o cercetare mai profund si o argumentare mai convingtoare a propunerilor
formulate n lucrarea scris.
2.6 Oformarea lucrrii scrise
Textul redactat a lucrrii scrise trebuie corect de oformat. Lucrarea trebuie culeas la calculator
cu urmtoarele condi|ii: mrimea 12, sriftul Times New Roman, intervalul -1,5.

74
Cerin|ele fa| de volumul lucrrii scrise
Lucrri scrise
Nr. Teza
anual
Teza de
licen|
Teza de
masterat
Lucrarea
de control
Darea de
seam
despre
practic
1. Volumul
lucrrii
20-24 45-50
(70-80)
70-80 10-12 20-24
2. Numrul de
ntrebri
- - - 3 Conform
programei
3. Volumul
unei
ntrebri
- - - 3 -
4. Numrul de
capitole
- 2-4 2-4 - -
5. Numrul de
paragrafe
3-4 2-4 2-4 - -
6. Volumul
introducerii
1-2 2-3
(3-5)
3-5 - -
7. Volumul
capitolului
10-13
(20-25)
25-30 - -
8. Volumul
paragrafului
5-6 3-4
(7-8)
8-10 - -
Pentru studen|ii cu durata de studii 4-5 ani

n volumul lucrrii nu se includ anexele.
Hrtia trebuie s fie de culoarea alb si de formatul A4 210297mm
Lucrarea trebuie s fie scris simplu, clar, de n|eles,corect si cu un limbaj literatur-stii|ific.
Nu se admit greseli gramaticale, prescurtri n afar de cele admise oficial.
Textul lucrrii scrise se tapeaz pe pagin, cu asigurarea urmtoarelor limite ale cmpului: din
partea stng -30 mm,dreapta -10 mm, sus si jos cte 25 mm. ndeplinind normele existente ale
oformrii n lucrrile scrise, nu se admite folosirea pronumelor si verbelor la prima persoan,
expunere se face de la a treia persoan (eu nu consider ci conform prerii noastre)
75
Referin|ele si citatele reprezint un element obligatoriu si ele trebuie s fie la numr nu mai
pu|in de 20 pentru teza de licen| si nu mai pu|in de 35- pentru teza de masterat. Toate datele si
citatele folosite n textul lucrrii trebuie s fie asigurate cu indica|ii din ce surse bibliografice au
fost luate. Indica|iile surselor bibliografice pot fi plasate la sfrsitul paginei cu o numerotare
continu sau n cazul autorului, fiecrui citat (dat) se poate de indicat n paranteze izvorul literar
cu cifra ce este stabilit n bibliografia lucrrii si numrul paginei.
De exemplu, V.Lungu [16, p.24] consider c...
Lucrarea scris dup oformare si copertare include:
Foaia de titlu
Denumirea
Text
Bibliografie
Anexe
Numerotarea paginilor este totale si cu cifre arabe n col|ul drept al paginei sau la mijlocul
paginei n jos. Foaia de titlu si denumirea nu se numeroteaz. Numerotarea se ncepe cu
introducerea de la pagina a treia.
Foaia de titlu are o form unic pentru toate lucrrile n scris cu cifrul 14 dup un model unic
(anexa 4).
Cuprinsul se perfecteaz dup foaia de titlu. n el se includ pr|ile lucrrii n scris (ntroducerea,
capitolele, paragrafe (ntrebri ),ncheere, bibliografie si anexe). Pentru fiecare parte, n partea
dreapt a paginei se arat numrul paginei de la care se ncepe partea lucrrii. naintea denumirii
capitolelor si paragrafelor se indic numrul lor :cu cifre rimlene se indic capitolele si cele
arabe paragrafele unde prima cifr este numrul capitolului, iar a doua numrul paragrafului.
n textul tezei de licen| (masterat) fiecare capitol se ncepe cu o nou pagin, iar denumirea se
ndeplineste cu cifru mare.
Denumirea paragrafului se subliniaz si numerotarea lor se face cu cifre arabe (anexa 5)
Tabele, diagrame, grafice, scheme. Cele mai interesante date trebuie prelucrate n tabele,
diagrame,grafice si scheme. Tabela ca o parte integrat a lucrrii n scris trebuie dedus din
textul lucrrii si s exprime con|inutul ei. Tabele mari ce includ date statistice sau de ordin
normativ si cele care con|in date ini|iale trebuie s fie anexate la lucrare cu o numerotare
independent. Fiecare tabel trebuie s aib denumire, ce exprim con|inutul principal al
materialului ilustrativ, la care obiect si la care perioad de timp se refer datele. n partea dreapt
se indic numrul tablei (fr semnul numr )...de exemplu Tabela 4, mai jos la mijlocul paginei
se d denumirea tabel. Dac unitatea de msur a tabelei este unic pentru to|i indicatorii (mii
76
lei, procente ) atunci ea se indic deasupra datelor tabelei, iar dac acest unitate de msur este
diferit atunci se adaug o coloni| aparte unitatea de msur.
Denumirea coloni|elor n tabel trebuie s fie numerotate, s fie scurt ns clar, corect si pe
deplin s exprime con|inutul principal al tuturor elementelor tabelei.
Dac la elaborarea tabelei sunt lips unele date, atunci n locul dat se scrie date nu sunt.Semnul
zero se indic cu semnul (liniu|).
Dovada gritoare a con|inutului lucrrii poate fi asigurat cu ajutorul diagramelor, schemelor,
graficelor. Fiecare material grafic trebuie s aib numerotarea sa si denumirea scurt ce exprim
con|inutul materialelor ilustrative.Sub denumirea materialului grafic n paranteze se indic
unit|ile de msur. Subgrafice, diagrame sau scheme se indic con|inutul, prescurtrile relative
si mrimea lor.
Anexele sub form de tabele, forme statistice, scheme de format mare s.a se depun conform
indica|iilor din text. Fiecare anex are numrul paginei curente, numrul ei, denumirea ce
exprim con|inutul ei. Sub denumire se arat la ce pagin din text se refer anexa dat.
Bibliografia se aduce la sfrsitul lucrrii si include lista literaturii folosite si a altor surse n
procesul elaborrii lucrrii fiind aranjate conform unor reguli respective.
Bibliografia n teza de licen| trebuie s includ nu mai pu|in de 45 surse, iar n teza de masterat
nu mai pu|in de 50 de surse. Fiecare surs este indicat conform rechizitelor foaiei de titlu :se
indic numele si prenumele, denumirea lucrrii, orasul, editura, anul edi|iei. Dac sunt folosite
lucrri din opere alese, jurnale etc. se indic numele si numele de familie al autorului, denumirea
articolului si apoi denumirea sursei conform rechizitelor foaiei de titlu (denumirea, orasul,
editura, anul edi|iei) dup ce se indic numrul paginilor (nceputul si sfrsitul articolului)
Surse folosite n elaborarea lucrrii sunt enumerate n urmtoarea ordine (anex 5):
-Actele legislative, hotrrile de guvern (n ordine cronologic)
-Materialele metodice si instructive (n ordine cronologic)
-Monografii, articole, manuale, (n ordine alfabetic)
-Surse statistice si materiale practice (n ordine cronologic)

III Pregtirea de sus|inere si sus|inerea lucrrii scrise
Lucrarea de control dup controlul din partea conductorului si ob|inerea recenziei pozitive se
sus|ine la lec|ii practice si se evalueaz cu not pozitiv.
Teza anual se prezint nu mai trziu de o spmn de la sus|inere. Dup controlul din partea
conductorului si ob|inerea recenziei pozitive se sus|ine la comisie n perioada colocviilor.
77
Darea de seam despre practic se prezint la catedr la a treia zi dup finalizarea practicii.Dup
controlul din partea conductorului si ob|inerea recenziei pozitive se sus|ine la comisie n prima
sptmn de la finalizarea practicii.
Teza de licen| (masterat) Sef-catedr n baza tezei de licen| (masterat), avizul coordonatorului
stiin|ific solu|ioneaz ntrebarea despre admiterea studentului ctre sus|inere. n cazul cnd sef-
catedr nu consider admiterea studentului ctre sus|inere atunci acest ntrebare este examinat
la caterd cu participarea direct a diplomantului (magistrului) si a coordonatorului stiin|ific.
Decizia catedrei este prezentat n decanat.
Teza admis ctre sus|inere se trimite la recenzare extern. Componen|a recenziilor se aprob de
catedr din numrul specialistilor de la nterprinderi ,institu|ii, profesori de la alte catedre si
universit|i.
Fiecare recenzie este individual, cu volum de maximum 2-3 foi. n recenzie se va elucida
urmtoarele :
-nivelul teoretic si practic al tezei
-gradul de folosire a surselor si noilor literaturi
-capacitatea studentului de a folosi independent materialul teoretic si practic
-complexitatea si profunzimea elaborrii ntrebrilor temei
-existen|a elementelor de noutate n dispozi|iile teoretice si practice, nivelul lor de argumentare
-calitatea oformrii tezei
-posibilitatea folosirii tezei n scopuri practice
-principalele obiec|ii si neajunsuri ale lucrrii cu indica|ia paginilor, tabelelor, graficelor, datelor
etc.
Recenzentul d concluzia general despre lucrare si admiterea ctre sus|inere.
Studentul trebuie s se familiarizeze cu recenzia oficial, s fac note la obiec|iile recenzentului,
care trebuie s fie rspunse la sus|inere.
Etapa final a tezei de licen| (masterat) este sus|inerea ei la Comisia de licen| ntr-o sedin|
public.
Sus|inerea tezei de licen| poate avea loc la nterprindere unde studentul a petrecut practica de
producere sau la universitate. Sus|inerea tezei de masterat are loc la universitate.
La sus|inere trebuie s participe coordonatorul stiin|ific si recenzentul. Tezele de licen|
elaborate la comand, la comisia de licen| se va prezenta avizul respectiv, n care se va
men|iona posibilitatea realizrii practice a recomandrilor si propunerilor elaborate n tez.
Ctre sus|inere studentul (masterantul) trebuie s se pregteasc din timp.Tezele raportului
trebuie consultate cu coordonatorul stiin|ific. Este de dorit, ca studentul s vorbeasc liber si s
nu citeasc textul scris.
78
Pentru raport studentul are 12-15 min. n raport este necesar de numit denumirea temei, clar de
elucidat scopul lucrrii, de argumentat actualitatea temei, de dat caracteristica obiectului de
studiu, metodelor folosite si de lmurit pe capitole con|inutul principal al lucrrii. Cel mai
important este de a eviden|ia si accentua concluziile si recomandrile elaborate. Este necesar de a
nu teroriza raportul ci de a elucida scurt esen|a social-economic a fenomenelor economice, de a
compara punctele diferite de opinii si a discuta cu vocabularul stiin|ifico-economic. Se necesit
folosirea tabelelor , graficelor, schemelor si chiar prezentarea unui fail special cu aceste
materiale pentru fiecarte membru al Comisiei de licen|. Acest fail trebuie s includ :foaia de
titlu, denumirea temei, tabele, diagrame etc.
Dup prezentarea raportului, studentul (masterantul) va rspunde la obiec|iile recenzentului si la
ntrebrile posibile ale membrilor Comisiei de licen| si a altor participan|ii la
sus|inere.Studentul (masterantul ) poate s se foloseasc de lucrarea sa. Complexitatea si
profunzimea rspunsurilor influen|eaz la evaluarea tezei.Dupa raportul studentul (masterantul )
se d citire avizul coordonatorului stiin|ific si a recenziei. Pot lua cuvntul recenzentul si
coordonatorul stiin|ific, care caracterizeaz studentul (masterantul ) ca viitor specialist si
evaluaez calit|ile profesionale.
Evaluarea calit|ii tezei si a sus|inerii ei se petrece lund n considera|ie avizele si recenzia
prezentate. Si aici nu se ia n considera|ie nivelul stiin|ific, teoretic si practic de pregtire a
studentul (masterantul ).
Teza de licen| (masterat) este apreciat prin sistema de 10 baluri. Nota mai mic dect 5, nu se
consider si nu se permite eliberarea diplomei respective.

79

Anexa 1

Sef-catedr ____________

_________________________________

(titlu stiin|ific, grad, numele si
numele de familie)

de la studentul anului 3,4 sau 5

Specialitatea
__________________________

__________________________
______
(numele si numele
de familie)

CERERE

Rog s ntri|ii tema tezei de licen| (masterat)_______________________________________
(denumirea temei)_____________________________________________________________

____________________________________________________________________________
(poate fi determinat si coordonatorul stiin|ific)

Semntura studentului

(masterantului)

Decizia catedrei__________________
Sef-catedr ____________________

Data
80

Anexa 2

ULIM

Catedra___________________

Sarcina de elaborare a tezei de licen| (masterat)
a studentului ____________________________
(numele si numele de familie)

1.Tema tezei ___________________________________
_________________________________________________
Este aprobat prin ordinul nr._din ______2008

2.Data nceperii elaborri si prezentrii tezei:
nceput__________
final ____________
3.Obiectul tezei _______________________________________
_____________________________________________________
4.Date ini|iale ale lucrrii ___________________________________
5.Lista ntrebrilor elaborate si termeni
a)__________________________
b)____________________________
c)______________________________
d)_______________________________

6.Lista materialului grafic______________________
______________________________________________
(tabele,scheme)

Sarcina elaborat de coordonatorul stiin|ific
_________________________________
(semntura)
Sarcina a fost primit de student___________
(semntura)

Data nmnrii

81
Anexa 3

Graficul elaborrii tezei de licen| (masterat)

_______________________________________

(numele si numele de familie)

Nr. Con|inutul Termen de baz Termeni de
control
Data efectiv Obiec|ii
1 Examinarea
literaturii

2 Elaborarea
planului

3 Studierea si
complectarea
materialului
statistic

4 Complectarae
materialului
practic

5 Scrierea
textului
Introducerea
Capitolul 1,2,3
ncheerea

6 Sus|inerea
prealabil

7 Oformarea
lucrrii

8 Prezentarea la
catedr

9 Scrierea
avizului

10 Pregtirea
raportului ctre
sus|inere

Studentul (masterantul)
Data

_____________________
semntura

Coordonat cu consultantul
stiin|ific

______________________ Data
semntura

82

Anexa 4

Ministerul Educa|iei si Tineretului al Republicii Moldova
ULIM
Facultatea de Stiin|e Economice


Se admite la sus|inere
Sef-catedr ____________
___________________

(numele si
numele de familie)

______________________
semntura

___ _________2008

Numele si numele de familie

Teza de licen| (masterat)

Cu tema:
_____________________________________

Studentul anului____
Specialitatea _______

_________________

semntura

Coordonator stiin|ific____________

________________
semntura

Chisinu 2008
83

Anexa 5

Cuprinsul

Introducere

Capitolul I ...........

1.1
1.2

Capitolul II

2.1
2.2
..........

Capitolul III

3.1
3.2
3.3

ncheere

Bibliografie

Anexe

84

Anexe 6

Bibliografia

I. Acte legislative
1. Constitu|ia Republicii Moldova : Aprobat 29.07.1994 Chisinu 1994. p.47
2. Legea despre institu|iile financiare, nr.550 XIII din Monitorul oficial, 2001, nr.139/140

II. Regulamente, instruc|iuni, normative

1.Regulamentul despre creditare, nr.373 din 15.12.2005 Monitorul oficial, 2005 nr.176-
181/643 cu complectrii

III. Monografii, articole, manuale

IV. Materiale din Internet

IV. Criteriile evalurii

Nota 10- se stabileste dac :
a) lucrarea scris este cu con|inut major, are dispozi|ii teoretice si practice, este
oformat corect, este prezentat materialul publicitar pentru sus|inere
b) avizul si recenzia nu con|in obiec|ii
c) studentul (masterantul ) are preri proprii referitor la problemele examinate
d) la sus|inere studentul (masterantul ) expune liber tezele raportului
e) are aptitudini de a reac|iona rapid si a se exprima oral la rspunsurile ntrebrilor
formulate
i) nu se admit greseli gramaticale si de expresie

Nota 9 se stabileste dac:
a) a luat ! de la 10
b) luat de al 10
c) luat de la 10
d) la sus|inere studentul (masterantul) expune materialul conducndu-se de text
e) are aptitudinii de a reac|iona si a se exprima liber la ntrebrile formulate
i) luat de la 10

Nota 8- se noteaz, dac :
a), b), c)- de luat de la 10
d) de la 9
e) de la 9 cu continuare. ns admite incorectitudinii
i) admite o greseal gramatical sau dou de expresie

85
Nota 7 se noteaz, dac :
a) de la 10 cu finalul : este prezentat material publicitar insuficient
b) si c) de la 9
d) sus|inere studentul (masterantul) expune materialul sub form de citire a raportului
e) se exprim clar ns admite incorectitudini referitor la esen|a problemei
i) se admit 2 greseli gramaticale si 3 de exprimare.

Nota 6 - se noteaz, dac :
a) de la 7
b) avizul si recenzia cu obiec|ii serioase
c) de la 9
d) de la 8
e) se exprim pu|in clar si admite constiincios ns o slab cunoastere a materialului
i) se admit 3 greseli gramaticale si 4 de exprimare.

Nota 5 - se noteaz, dac :
a) lucrarea n scris are con|inut satisfctor, nu este corect oformat si nu este prezentat
materialul publicitar
b) avizul si recenzia cu obiec|ii serioase
c) la sus|inere se citeste textul si se admit greseli considerabile
d) d dovad de cunoasterea slab a materialului

Nota 4,3,2,1 - se noteaz cu not de nepromovare

Curricula

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curricula

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA|IONAL

DIN REPUBLICA MOLDOVA

S-ar putea să vă placă și