Sunteți pe pagina 1din 1

Prima secventa (versurile 1-4) aminteste prin subtema si prin portretul moral al preotuluide clasicismul romanesc, in cadrul caruia

a fost valorificata gandirea crestina familiara poetului de la Rasinari. Preotul satului, care scrie plangerea in numele colectivitatii, este unfactor de mobilizare a constiintelor si un depozitar al nadejdilor. Secventa a II-a (versurile 5-20) valorifica stilul epistolar, tot de factura clasicista. Formade introducere ( Luminate imparate ) si cea de incheiere ( Punem degetul pe cruce si-ntarim si noi stramtoarea ) aminteste de rigoarea formala impusa de curentul clasicist . Secventa a III-a (versurile 21-24) este o prelungire a celei de-a doua secvente, fata de careaduce elemente de opozitie. Imaginarul nocturn ii ia locul celui diurn. Versul O deznadejdelumineaza fetele nemangaiate este construit pe vechea conceptie romantica a credintei inizbavire .Finalul poeziei, secventa a IV-a , contine ultimul episod din ceremonialul trimiteriimesajului la imparat: mesagerul pune ravasul in san, saruta mana preotului, apoi strange mana juzilor, cu totii avand in ochi lacrimi de indelungata durere si, totodata, de speranta pentruredobandirea demnitatii si a fiintei nationale.Poezia are 34 de versuri , organizate in 17 distihuri . Versurile, cu sonoritati folclorice,sunt construite in metru de 16 silabe , cu rima imperecheata si ritm iambic , specific tonuluielegiac al textului.Elegia De demult a lui Octavian Goga ilustreaza trasaturile clasicismului si aleromantismului. Neoromantica prin caracterul evocator, mesianic si profetic, prin profunzimea si autenticitatea trairilor, prin componenta patriotica, prin tonul elegiac, princultivarea imaginii poetului, ea ramane, insa, clasica prin viziunea morala si monografica asatului transilvanean, prin retorismul bazat pe exclamatii si gradatie si prin armoniadiscursului cu inflexiuni folclorice