are o importanta strategica pentru dezvoltarea echilibrata si viabila a sistemelor economice si sociale din orice tara,reprezentand una dintre

cele mai importante laturi ale economiei moderne,devenind elemental principal al economiei de piata,indifferent de forma acesteia. Notiunea de comert are un continut complex,determinand o functie economic ace consta in a cumpara materii prime sau produse pentru a le revinde in acelasi stadium fizic,dar in conditii convenabile consumatorilor.In acelasi timp,aceeasi notiune defineste profesiunea unui corp de agenti economici care actioneaza in cadrul pietei,asigurand actele de schimb. Sub aspect juridic,notiunea de comert defineste transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor,precum si prestatiilor de servicii realizate intre diferitele stadii ale productiei sau direct intre producator si consumator care,de asemenea,se considera ca reprezinta acte de comert.Se remarca faptul ca prezenta comertului s-a facut necesara inca din momentul in care oamenii a inceput sa comunice intre ei.Daca la inceput,primii oameni se multumeau cu putine lucruri si se straduiau sa-si produca tot ceea ce le era necesar ,cu timpul,pe masura dezvoltarii civilizatiei,nevoile au crescut si nu au mai putut fi satisfacute decat prin schimb,creindu-se adevarate curente si cautari reciproce.Curentele respective au cunoscut o dezvoltare continua,ajungand ca in final sa fie solutionate prin comert,produsele excedentare dintr-o familie,colectivitate sau regiune avand nevoie de un intreprinzator care sa le caute debusee intr-o alta zona sau colectivitate,unde ele erau deficitare. Schimburile care se efectuau la inceput direct-produs contra produs-constituiau asa-zisul troc. entru ca acest troc sa se poata efectua,era necesar ca trebuintele sau dorintele celor interesati sa coincide,iar produsele ce urmau a fi schimbate sa fie divizibile sau sa aiba o valoare sensibil egala.Schimbul a fost mult mai simplu cand s-a trecut la folosirea unei marfi intermediare,numita moneda.!rocul s-a descompus atunci in doua operatiuni"vanzare si cumparare. ornind din acest moment,adevaratul comert. Specialistii in teoria comerciala,analizand evolutia in timp a schimbului,sublineaza faptul ca se poate vorbi de o adevarata civilizatie comerciala,ale carei inceputuri trebuie cautate intr-un trecut de peste patru mii de ani. Incepand cu secolul al-#I-lea se poate insa vorbi de o adevarata$revolutie comerciala$,in cadrul careia reprezentantii unor schimburi mai largi si mai diversificate intre domenii si zone s-au infruntat cu adeptii economiei inchise,creandu-se ,treptat,puternice centre de productie si consum. %evolutia comerciala ce a avut loc incepand cu secolul al-#I-lea,prin consecintele sale asupra schimburilor domeniale si crearea zonelor comerciale,face sa apara si negustorul,care la inceput a fost itinerant,iar apoi s-a stabilizat in diverse orase. Se nasc astfel &i se dezvolt' primele puncte de (nt)lnire dintre m'rfurile din sud &i

C omertul

cele din nord, care, ulterior, vor ceda locul iarmaroacelor,b)lciurilor &i marilor t)rguri europene. *n ansamblul s'u, societatea s-a transformat continuu, me&te&ugarii au vrut s' tr'iasc' (n ora&e sau (n locurile unde g'seau debu&ee pentru produsele realizate. +gricultura s-a specializat ne(ncetat, devenind &i ea o surs' de produse care, (n marea lor majoritate, dep'&eau necesit',ile familiei &i chiar ale zonei, trebuind s' fie valorificate prin intermediul schimburilor. *mbun't',irea mijloacelor de comunica,ie, perfec,ionarea tehnicilor de realizare a produselor, crearea unor noi modalit',i de aprovizionare, apari,ia manufacturilor &i a produc,iei la scar' mare, generalizarea diviziunii muncii fac s' creasc' num'rul (ntreprinz'torilor comerciali &i, (n acela&i timp, s' apar' noi speciali&ti (n probleme comerciale, cum ar fi negustorii &i bancherii, care, prin investi,iile lor, au contribuit la na&terea &i dezvoltarea a (ns'&i revolu,iei industriale. Comer,ul joac' un rol extrem de important at)t fa,' de produc'tor c)t &i(n raport cu utilizatorii. Comer,ul, prin complexa sa activitate realizat', (ndepline&te numeroase func,ii, destinate s' asigure un flux normal al produc,iei spre locurile de consum, (n cele mai bune condi,ii posibile. rincipala func,ie a comer,ului, care caracterizeaz' (nsu&i con,inutul activit',ii sale, o constituie cump'rarea m'rfurilor de la produc'tori sau colectori (n cazul produc,iei agricole foarte dispersate - &i transferarea acestora (n depozite, (n vederea preg'tirii lor pentru v)nzarea c'tre utilizatorii finali sau intermediari. - a doua func,ie materializeaz' activit',i derivate din prima, dar foarte importante pentru actul comercial. .ste vorba de stocarea m'rfurilor, care ia forma unor preocup'ri permanente de a asigura echilibrul dintre ofert' &i cererea de m'rfuri (n cadrul pie,ei. /unc,ia respectiv' se datoreaz' locului de intermediar pe care comer,ul (l ocup' (ntre produc,ie &i consum. - a treia func,ie important' a comer,ului const' (n frac,ionarea cantit',ilor mari de m'rfuri pe care le livreaz' produc,ia, asortarea loturilor respective, formarea sortimentelor comerciale &i asigurarea micilor partizi care urmeaz' a fi puse la dispozi,ia consumatorilor. Se are (n vedere, (n aceast' situa,ie, o preg'tire a m'rfurilor pentru v)nzare, fiind vorba de o func,ie deosebit de important' at)t pentru produc,ie, c)t &i pentru consumatori. +cesta deoarece, odat' m'rfurile aduse (n locul unde urmeaz' a fi realizate, ele trebuie preg'tite pentru a putea intra (n procesul de v)nzare. - alt' func,ie a comer,ului const' (n transferul m'rfurilor c'tre zonele &i punctele cele mai (ndep'rtate sau mai izolate, pentru a fi v)ndute consumatorilor. /unc,ia respectiv' are (n vedere o judicioas' organizare a mi&c'rii m'rfurilor. /enomenul apare deoarece realizarea final' a m'rfurilor are loc, de regul', (n punctele de consum, ceea ce presupune o bun' orientare a m'rfurilor, manipularea lor atent' &i transportul din locul de produc,ie (n cel de consum.

- func,ie strict specific' comer,ului, generat' dealtfel de cele tratate anterior, o constituie crearea condi,iilor de realizare efectiv' a actului de v)nzare-cump'rare. Se are (n vedere aici faptul c' realizarea activit',ii comerciale presupune existen,a unei baze tehnico-materiale &i a unui personal care, (mpreun', s' ofere posibilitatea cump'r'torului de a-&i alege &i adjudeca produsele de care are nevoie. entru realizarea acestei func,ii, comer,ul trebuie s' dispun' de o re,ea de unit',i 0magazine, automate, puncte mobile de v)nzare, depozite pentru comer,ul prin coresponden,' etc.1, prin intermediul c'rora s' fie puse la dispozi,ia publicului m'rfurile necesare &i s' se organizeze procesul de v)nzare. - ultim' func,ie a comer,ului, generat' de dezvoltarea societ',ii contemporane, o constituie cercetarea dolean,elor utilizatorilor, a sugestiilor acestora, a capacit',ilor de cump'rare, a gradului de instruire, a obiceiurilor de consum, precum &i a altor asemenea aspecte care stau at)t la baza cererii de m'rfuri, c)t &i la cea a fundament'rii politicilor comerciale. -biectul acestei func,ii, ca dealtfel &i con,inutul s'u, este foarte complex, ceea ce a determinat at)t (mbog',irea &i diversificarea arsenalului de metode &i tehnici, c)t &i cre&terea responsabilit',ilor comer,ului (n aceast' sfer' de activitate. %ealizarea respectivei func,ii presupune existen,a unui personal de (nalt' calificare, capabil s' absoarb' complexele probleme ale confrunt'rii ofertei cu cererea (n cadrul pie,ei, at)t (n profil macroeconomic, c)t &i (n profil microeconomic, la nivelul fiec'rei faze de pia,' sau a fiec'rui (ntreprinz'tor comercial. +naliz)nd diversele aspecte legate de con,inutul, func,iile &i utilit',ile comer,ului, se impun aten,iei c)teva concluzii" *n ceea ce prive&te obiectul s'u, comer,ul (&i propune s' pun' produsele naturale sau fabricate la dispozi,ia celor care au nevoie de asemenea bunuri sau servicii. *n ceea ce prive&te rolul s'u, comer,ul joac' rolul de distribuitor &i asigur'tor de servicii pentru consumator, pun)nd la dispozi,ia acestuia produse naturale, transformate sau fabricate. .l stabile&te, de asemenea, leg'tura (ntre dou' sau mai multe stadii succesive ale produc,iei, c)nd este vorba de utilizatorii intermediari. Comer,ul caut', pe de o parte, s' asigure realizarea produselor care sunt cerute, iar, pe de alt' parte, s' creeze debu&ee pentru produsele fa,' de care el (&i asum' responsabilitatea de a le vinde. *n ceea ce prive&te utilitatea sa, comer,ul dezvolt' schimburile de m'rfuri, c'ut)nd (n permanen,' noi debu&ee2 asigur' abunden,a de produse, prin orientarea produselor spre zonele (n care acestea au o valoare deosebit', evit)nd zonele (n care acestea ar avea o valoare slab' sau nul' prin faptul c' nu fac parte din consumul popula,iei respective2 tinde s' asigure m'rfurilor o valoare medie, av)nd (n vedere valoarea lor ridicat' (ntr-o regiune unde lipsesc &i slaba lor valoare (n zonele (n care respectivele m'rfuri sunt supraabundente. *n ceea ce prive&te c)mpul s'u de ac,iune, acesta este considerabil, pentru c' totalitatea bunurilor de valoare nu este produs' dec)t pentru a fi schimbat'2

respectivul c)mp de ac,iune se l'rge&te continuu, pe m'sura descoperirii sau fabric'rii de noi produse sau apari,iei de noi nevoi ce urmeaz' a fi satisf'cute &i o dat' cu dezvoltarea puternic' a tehnicilor &i a mijloacelor de comunica,ie &i, (ndeosebi, a celor publicitare. *n ceea ce prive&te condi,iile sale de desf'&urare, (n primul r)nd, este nevoie de existen,a unor agen,i de (nalt' profesionalitate, comercian,ii servind ca intermediari (ntre produc'tori &i consumatori2 (n al doilea r)nd, este nevoie de transporturile de m'rfuri pentru a se putea efectua u&or transferarea produselor ce formeaz' obiectul actelor de schimb. +ceasta presupune mijloace adecvate 0c'i &i mijloace de comunica,ie, ma&ini de (nc'rcat &i desc'rcat12 libertate de ac,iune &i de deplasare2 asigurarea din partea puterii publice a securit',ii tuturor activit',ilor ce formeaz' logistica comercial'2 existen,a unui sistem de magazinaj &i de conservare a produselor pe tot fluxul acestora 0silozuri, rezervoare, antrepozite frigorifice, sta,ii de recep,ie, laboratoare etc.12 existen,a unei monede comode, sigure &i abundente, precum &i a unui sistem de schimb monetar facil &i sigur, care s' dea garan,ia tuturor tranzac,iilor, indiferent de locul (n care se desf'&oar'2 existen,a unor locuri (n care s' se efectueze activitatea comercial', respectiv a pie,elor (n cadrul c'rora s' se asigure (nt)lnirea cump'r'torilor &i a v)nz'torilor &i s' permit' stabilirea unui pre, mediu, normal al produselor. entru a avea succes in activitarea pe care o desfasori am putea spune ca aproape totul se bazeaza pe o buna credinta manifestata pentru cei din jur. 3una-credinta consta in convingerea cumparatorilor ca au incheiat un contract cu adevaratul proprietar,cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la momentul incheierii contractului si ca aceste doua conditii sunt indeplinite in speta. Nu mai suntem de mult in faza de pionierat a afacerilor,in care era suficient sa ai fler,intuitie si noroc pentru a ajunge un businessman de succes.4ai mult decat orice,acum conteaza relatiile interumane,felul in care stii cum sa te comporti in societate si mai ales sa porti o discutie. -mul modern nu trebuie sa aleaga intre a se purta manierat si a se purta oricum,ci este dator sa invete sa faca un standard de comportament cotidian din principiile elegantei in purtari,caci acestea sunt un adevarat catalizator in relatiile de afaceri. 3una-credinta nu se invata ca formulele matematice2ea este dobandita mai degraba ca o limba straina,respectand anumite reguli si exersand-o la nesfarsit. 5iata sociala ne pune in situatia sa avem si relatii cu oameni din diferite domenii de activitate,cu diverse preocupari.De aceea,de multe ori,suntem gazde ale unor petreceri in care asistenta este eterogena.-bligatia noastra este sa-i antrenam pe cei prezenti in discutii placute,accesibile tuturor. + sti sa asculti este o importanta calitate ce trebuie invatata.6n proverb arab spune$avem doar o gura si doua urechi$,asadar trebuie sa si ascultam.Daca un vorbitor este considerat plicticos sau intarzie sa-si exprime punctul de vedere sau daca ceea ce spue nu prezinta interes,o multime de alte ganduri ne pot napadi in

acel moment si nu dam atentie celor ce auzim.Dar chiar si dintr-o conversatie aparent banala,nesemnificativa se poate invata ceva. Increderea,notiunea cea mai importanta in arta comertului reprezinta un test de rabdare si de autocunoastere,un sentiment de siguran,' fa,' de cinstea, bunacredin,' sau sinceritatea cuiva. Increderea este cea mai puternica legatura care poate exista intre oameni si clienti, insa este si una dintre cele mai fragile legaturi.