Sunteți pe pagina 1din 6

Sistemul circulator este format din inima, vase sanguine si limfatice, care alcatuiesc o unitate functionala coordonata si permanent

adaptata nevoilor organimului . Desi aparatul cardio-vascular reprezinta un tot unitar, el poate fi impartit in: 1. sistemul sanguin reprezentat prin: inima si vase sanguine 2. sistemul limfatic reprezentat de: vasele limfatice si ganglioni limfatici INIMA Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui interstitial. * Asezare : Inima se gaseste asezata in cutia toracica , in partea inferioara a mediastinului anterior. Cea mai mare parte a ei este in partea stanga a mediastinului si ocupa patul inimii de pe fata mediastinala a plamanului stang. *Forma si dimensiuni: Are forma aproximativa a unuicon turtit anteroposterior, marimea pumnului unui adult si cantareste aproximativ 300 g. * Configuratia externa a inimii : Inima prezinta 3 fete numite, dupa raporturile principale, sterno-costala, pulmonara ( in raport cu plamanul stang) si diafragmatica. Structura inimii: Inima este un organ cavitar si muscular, cu o structura caracteristica, potrivita functiilor pe care le indeplineste. In structura ei, vom studia : cavitatile inimii si perele inimii. Un perete longitudinal desparte inima in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un perete tranversal numit si septul antrio-ventricular, imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati : o cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii numita ventricul. Peretele longitudinal ce desparte atriile se numeste sept interatrial, iar cel ce desparte ventriculele sept interventricular. In atriul drept se deschid orificiile venelor cav superioar si inferioar si orificiul sinusului coronar. n

septul interatrial se gaseste o depresiune numita fosa oval. Inferior, in atriul drept se observ orificiul atrio-ventricular drept marginit de valve tricuspida ( formata din 3 valvule numite caspide). n viaa intrauterina fosa ovala este in mod normal deschisa si se numete fereastr oval. Persistena ferestrei ovale dup nastere reprezinta o comunicare patologic ntre "inima dreapt", care transport snge neoxigenat, si "inima stng" care transport snge oxigenat. n atriul stng se deschid orificiile celor 4 vene pulmonare, 2 drepte si 2 stngi. n partea inferioara este orificiul atrio-ventricular stng bicuspid sau mitral. La interiorul ambelor cavitati atriale se vad mici orificii prin care se derschid venele mici ale inimii. Ventriculul drept comunica cu atriul drept prin orificiul tricuspid; din ventriculul drept pleaca superior trunchiul pulmonar. Ventriculul stng comunica cu atriul stng prin valve mitrala. Din partea superioara a ventriculului pleaca aorta ascendenta, care ncepe la nivelul orificiului aortic prevazut cu 3 valvule. Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrioventriculare prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre ventriculele : -stang (bicuspida) -si drept (tricuspida). Astfel, din atriul stng , sngele oxigenat trece prin valva mitrala in ventriculul stng si mai departe este ejectat in aort si sistemul arterial prin valve aortic. n tesuturi, la nivel capilar, are loc schimbul de gaze, oxigenul arterial eliberat fiind nlocuit cu bioxidul de cardon rezultat prin metabolism. Sistemul venos conduce apoi sngele dezoxigenat la nivelul atriului drept, care este golit ulterior in ventriculul drept prin valva tricuspida i pompat mai departe prin valve pulmonara n artera pulmonar la nivelul plmnului. Aici are loc hematoza ( procesul de eliberare a bioxidului de carbon in alveoli i rencrcarea cu oxigena sngelui). Parametrii primcipali care caracterizeaza functia cardiac din acest punct de vedere sunt de tip

hemodinamic ( presiuni i debite intracardiace si intravasculare, velocitai de curgere a fluxului sangvin) si de tip oximetric ( saturatia hemoglobinei in oxigen) .

Histologic, inima este alcatuita din trei straturi concentrice: pericard, miocard, endocard. Pericardul sau stratul extern este constituit dintr-oformatiune membranoasa, care inveleste si baza vaselor mari carepornesc din inima. Este alcatuit din doua foite : viscerala si parietala.intre acestea se gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid,care favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardice. Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai ales in cel stang) decat in atrii si este constituit din fascicule de fibremusculare cardiace, orientate circular in peretele atriilor, si din fibreoblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-ventricular este separat de celventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare. Miocardul atrial este neted pe fata interna, iar cel ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule carnoase de care se prind, prin condaji, valve atrio-ventriculare. In peretele inimii, in afara celulelor miocardice, mai exista celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor de contractii - acestea constituie sistemul excitoconductor nodal ce cuprinde : nodului sinoatrial, nodului atrioventricular, fasciculul HISS care se termina prin reteaua PURKINJE in fibrele miocardului ventricular.

Endocardul - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial format din fibrecolagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare celule conjunctive si numeroase terminatii nervoase senzitive. Vascularizatia arterial

Cordul primeste snge oxigenat prin intermediul a 2 artere coronare, care pleac din prima parte a aortei ascendente numita bulbul aortic. Artera coronara stnga, dupa 1 traiect de 1 cm, se imparte in 2 ramuri: artera interventricular anterioar, care coboara in anul interventricular anterior; artara circumflex coronar, care merge in partea stng a anului coronar. Artera coronar dreapt, intr n partea dreapt a anului coronar. Toate arterele se termin pe fata diafragmatica a inimii. Ultimele ramificaii ale vaselor coronare sunt de tip terminal, adica reprezinta unica surs vascularizaie a unui teritoriu de miocard, astfel se explica de ce, in obstrucia ramurilor arterelor coronare, teritoriul muscular deservit de ele, neavnd alta sursa de vascularizaie se necrozeaza, producndu-se infarctul miocardic. Pot exista anastomoza intre vasele coronare dar sunt de calibru mic si practice ineficiente. Vascularizaia venoas Cea mai mare ven a inimii se numeste sinusul coronar si se gaseste in partea diafragmatic a anului coronar. Aceasta se deschide in atriul drept si preia prin afluentii sai 60% din sngele venos al inimii. Aproximativ 40% din sngele venos al cordului este preluiat de venewle anterioare si venele mici ale cordului, acestea deschizandu-se prin mici orificii in toate cavitatile inimii. Sistemul circulator Aceste sistem poate fi comparat cu o reea imensa de vase comunicante prin care sngele este pus n miscare datorita forei de pomp aspirorespingtoare a inimii. Aceasta reea vasculara poate fi sistematizata in doua teritorii distincte: 1. Marea circulaie, n care sngele oxigenat pleaca din ventriculul stng, este transportat prin artere la organe i esuturi unde pierde

oxigenul la nivelul reelei de capilare. Sngele neoxigenat se intoarce prin vene la inim in atriul drept. 2. Mica circulaie, n care sngele neoxigenat pleac din ventriculul drept, ajunge prin arterele pulmonare la plmni, se oxigeneaza la nivelul reelei de capilare si se ntoarce prin venele pulmonare la inima n atriul stng. Generalitati privind structura vaselor I. Artere. Ele trasporta snge oxigenat ( excepie fac arterele pulmonare care transporta snge neoxigenat) . Dupa calibru, acestea pot fi: artere mari ( elestice), artere mijlocii ( musculoelastice) si artere mici sau arteriole ( musculare). Structura arterelor se prezinta cu peretele format din 3 straturi suprapuse. De la exterior la interior acestea sunt: advanticea ( care este formata din esut conjunctiv, fibre nervoase vegetative si vasa vasorum reea de vase mici care patrunde pana la tunica medie) tunica mijlocie sau media ( formata din fibre muscular si elastic n proporii variate) si tunica interna sau intima ( reprezentata de epiteliu sau endoteliu. Datorita bogatei inervatii sensitive a peretelui arterial, lezarea acestuia este foarte dureroas. Capilarele. Sunt vase de calibru foarte mic cu peretele foarte subire, format numai din endoteliu. Capilarele fac legatura ntre arteriole si venule. Venulele. Aduna sngele din reeaua de capilare, se continu cu venele. Venele. Transporta snge neoxigenat ( cu exceptia venelor pulmonare care transport snge oxigenat). Au peretele mai subire decat cel arterial.

II.

III. IV.

Sistemul vascular al marii circulatii