Sunteți pe pagina 1din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte anatomo - patologice ale profilaxiei tuberculozei

MOTTO "Exist multe lucruri minunate pe lume, dar niciunul nu este mai minunat dect omul. " SOFOCLE

MOTIV !IE Cei "n #alate al$e sunt considera%i cei mai $uni prieteni &i con'iden%i ai $olna(ilor, o$li)a%i moral s rspund la orice c#emare, *iua sau noaptea, "n tot cursul (ie%ii. O literatur imens a "ncercat s supun opiniei pu$lice +udec%i aspre sau drepte, orice 'apt responsa$il s(r&it de un no(ice. Medicul repre*int pentru to%i mem$rii societ%ii un 'el de samaritean, de care "&i lea) speran%ele to%i oamenii $olna(i. "ntre)ul personal medical este rspun*tor de orice act medical pe care "l 'ace, tre$uie s ai$ o 'oarte $un pre)tire pro'esional, s pun un dia)nostic ct mai corect &i ct mai precoce, s inter(in la timp "n ca*urile )ra(e care nu permit tempori*are. Orice minut de amnare este un pericol, deoarece "n ca*urile )ra(e, e(olu%ia $oli este rapid &i cu consecin%e ce nu pot 'i pre(*ute "n )ra(itatea lor. ,re(enirea se poate 'ace prin s'aturi pri(itoare la re)imul de (ia% &i alimentar, e(itarea consumului exa)erat de alcool &i tutun, de*in'ec%ia cilor respiratorii superioare, splare minilor. Mi-am dorit s 'iu asistent medical pentru a m altura celor ce lupt "mpotri(a $olii &i 'ac tot ce este posi$il pentru a (edea cum aceasta este "n'rnt iar sntatea luminea* c#ipurile celor din +ur. .imic nu te poate 'ace mai 'ericit dect, ca prin e'orturile &i munca ta s (e*i cum oamenii "&i recapt sntatea &i "ncrederea "n ei "n&i&i. Mul%umesc medicilor care mi-au /$st pro'esori &i m-au a+utat s "n%ele) tainele acestei meserii.

Pagina 1 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

I.T0O12CE0E I. ISTO0IC2L 3OLII Ideea c tu$erculo*a este o $oal 'amilial, "n sensul de "suscepti$ilitate mo&tenit" pre(alnd asupra celui de $oal in'ec%ioas &i conta)ioas 4cu risc de contaminare mai mare "n 'ocarul 'amilial5 este lar) rspndit "n snul popula%iei &i de'a(ori*ea* depistarea precoce, la primele simptome. Tu$erculo*a este considerat ast*i ca cea mai important $oal transmisi$il "n lume, pentru c annual se "nre)istrea* peste 67 milioane de noi "m$oln(iri, iar numrul lor cre&te "ncontinuu, mai ales datorit explo*iei demo)ra'ice. Tu$erculo*a este o $oal in'ecto-conta)ioas cu e(olu%ie cronic &i lar) rspndire "n popula%ie 4"n marea ma+oritate a %rilor lumii5 care, netratat sau incorect tratat, are o 'atalitate important. Tu$erculo*a pulmonar repre*int locali*area cea mai 'rec(ent ca a'ec%iune a "ntre)ului or)anism, determinat de ptrunderea &i multiplicarea "n plmn a a)entului pato)en al $olii 4M8co$acterium tu$erculosis5 "n condi%ii de scdere a capacit%ii de aprare a or)anismului, su$ in'luen%a unor 'actori de mediu de'a(ora$ili. 3oala ca atare este amintit "n cele mai (ec#i documente orientale, "naintea erei noastre. 2n ta$lou mai detaliat al simptomelor ei nu a 'ost 'cut dect "n epoca )reco-roman de 9ipocrate, Celsius, nteu, :alenus. Transmisi$ilitatea tu$erculo*ei a 'ost intuit "n epoca rena&terii de ,aracelsus. In secolul ;VIII-;I;, 3a8le, Laemec, Virc#om, 0anc<e au descris treptat aspectele anatomopatolo)ice ale $olii. 2tili*nd cu ri)uro*itate metoda anatomo-clinic, Laennec a adus cele mai importante contri$u%ii la descrierea di(erselor 'orme de tu$erculo* pulmonar, putnd 'i considerat ctitorul 'i*iolo)iei moderne. =n anul 6>?@, Vielemin demonstrea* cel dinti transmisi$ilitatea $olii prin inocularea produselor patolo)ice la animalul de experien%. )entul pato)en al $olii este descoperit &i el mai tr*iu 46>AA5 de 0o$ert Boc#, care prepar &i prima tu$erculin. Cu a+utorul acesteia, ,ir)net. Montoux s-au pus la punct 4dup 6C7@5, testarea la tu$erculin desc#i*nd noi ori*onturi "n studiul &i "n%ele)erea aler)iei tu$erculoase. ,rin descoperirea ra*elor 0oent)en se reali*ea* un pas important "n dia)nosticul &i di'eren%ierea 'ormelor de tu$erculo*. 1up 6C77 se 'ac importante pro)rese "n studiul $acteriolo)ic, radiolo)ie, $ron#olo)ic, 'unc%ional, ela$orndu-se metode de in(esti)a%ii, care, cu per'ec%ionri aduse ulterior, se 'olosesc &i "n pre*ent. =n tratamentul $olii, dup o perioad "ndelun)at de "ncercri &i de metode speci'ice, unele destul de e'iciente 4colapsoterapia, re*ec%iile pulmonare5, se a+un)e la descoperirea
Pagina 2 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

streptomicinei 4Da<sman5, care desc#ide o nou er, nu numai "n terapie ci &i "n com$aterea tu$erculo*ei. 2lterior se descoper o )am "ntrea) de preparate antitu$erculoase, neepui*at "nc nici "n pre*ent. In pro'ilaxia tu$erculo*ei se introduc treptat metoda pre(entori*rii &i a dispensari*rii 40o$ert ,#ilip - 6C6E5, (accinarea 3C:, depistarea 0F, depistarea $acteriolo)ic 4Canetti5, c#imiopro'ilaxia, c#imioterapia modern standardi*at. In 0omnia, primele statistici din a doua +umtate a secolului ;I;, ca &i datele ulterioare pn dup al doilea r*$oi mondial, ne situam "ntre %rile cele mai tu$erculi*ate din Europa. =ntre 6C7@ &i 6CF?, o serie de 'i)uri pro)resiste ale medicinei romne&ti caG 3a$e&, Cantacu*ino, 9a%ie)an, Irimescu, .asta, au depus e'orturi remarca$ile pentru constituirea &i de*(oltarea unei &coli romne&ti de 'ti*iolo)ie &i a unui armament adec(at "n lupta antitu$erculoas.

C ,ITOL2L II 1EFI.I!I HI CL SIFIC 0E 3OLII 1e'ini%ieG Tu$erculo*a pulmonar este o $oal in'ectoconta)ioas 4transmisi$il5, cu caracter endemic, )enerat de M8co$acterium tu$erculosis. Ea a'ectea* or)anismul "n "ntre)ime, dar pre*int principalele sale mani'estri locale, speci'ice, la ni(elul aparatului respirator. Tu$erculo*a repre*int pre*en%a de mani'estri clinice &iIsau radiolo)ice determinate de rspunsul or)anismului )a*d 'a% de multiplicarea $acilului tu$erculo*ei 4$B5. In'ec%ia tu$erculoas este in'ec%ia latent cu $B, "n sens de 'orm su$clinic 4tar mani'estri clinice, $acteriolo)ice sau radiolo)ice5. Tu$erculo*a secundar sau 'ti*ia este o tu$erculo* de suprain'ec%ie 4'ie endo)en, prin reacti(area le*iunilor primare, 'ie exo)en, prin contaminri noi5, care de$utea* prin le*iuni nodulare apicale sau in'iltrate precoce. 1omin 'enomenele de imunitate speci'ic relati(. Le*iunea caracteristic este ca(erna, a crei e(olu%ie este cronic. 1iseminrile sunt de o$icei $ron#o)eneJ se "nso%esc de pleure*ie iar pro)nosticul este re*er(at. Clasi'icarea $oliiG Tu$erculo*a, de'init "n raport cu existena%a unei in'ec%ii documentate cu mico$acterii apar%innd complexului de specii pato)ene M. tu$erculosis, poate 'i clasi'icat "n 'unc%ie de (ariate criteriiG
Pagina din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"n raport cu or)anul a'ectatG

pulmonar 4respiratorie sau intratoracic5 J extrapulmonar 4extrarespiratorie sau extratoracic5J mixt 4cu locali*ri multiple5J "n "n raport raport cu cu momentul mani'estrile in'ec%ieiG clinice, tu$erculo* radiolo)ice, cu primar, situa%ia tu$erculo* secundarJ $acteriolo)ic. =n sc#ema clasic a lui 0an<e se distin)eau trei etape ale acestui ciclu 4ale tu$erculo*ei pulmonare5G - primar - cu constituirea complexului primar &i a aler)iei tu$erculinice - secundar - cu metasta*ri extrapulmonare &i mani'estri #iperer)ice - ter%iar - cu le*iuni pulmonare locali*ate pe un 'ond de imunitate relati( 3. . TOMI HI FILIOLO:I natomia aparatului respirator paratul respirator este 'ormat din totalitatea or)anelor ce ser(esc la des'&urarea respira%iei pulmonare, eliminarea dioxidului de car$on din sn)e, respecti( utili*area oxi)enului din aerul respirat. paratul respirator este 'ormat din cile respiratorii &i plmni. Cile respiratorii sunt repre*entate deG ca(itatea na*al larin)e tra#ee $ron#ii ,lmnii Sunt or)anele principale ale respira%iei. La ni(elul plmnilor are loc sc#im$ul al(eolar de )a*e. ,lmnii sunt con%inu%i "n cele dou seroase pleurale, complet separate "ntre ele. Seroasele pleurale &i plmnii, separa%i prin mediastin, sunt situa%i "n ca(itatea toracic. "ntre plmni, pleur &i pere%ii ca(it%ii toracice se sta$ilesc rela%ii reciproce, prin care se asi)ur mecanica respira%iei. 1imensiunile &i )reutatea plmnilor (aria* cu (rsta, sexul , indi(idul, "n expira%ie sau inspira%ie. La adultul normal "n starea intermediar "ntre expira%ie &i inspira%ie, plmnii au "n medie urmtoarele dimensiuniG diametrul (ertical A@ cm, diametrul sa)ital la ni(elul $a*ei 6@ cm, diametrul trans(ersal al $a*ei 67 cm.
Pagina ! din 56

, 0 T2L2I 0ES,I0 TO0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

:reutatea plmnilor la adult este de aproximati( 6A77 )rame, cel drept 'iind pu%in mai )reu dect cel stn). Capacitatea total de aer, capacitatea maxim pe care o con%in cei doi plmni este "n medie F @77-@ 777 cmM, capacitatea (ital repre*int (olumele de aer care pot 'i utili*ate "n procesul (entila%iei pulmonare &i exprim (aloarea 'unc%iei respiratorii. Capacitatea (ital, "n condi%ii o$i&nuite, repre*int M @77-F 777 cmM. Consisten%a &i culoarea plmnilor Consisten%a plmnilor este moale, spon)ioas &i 'oarte elastic. La na&tere au culoarea ro&ie iar dup primele respira%ii ro*. La adul%i, culoarea plmnilor de(ine cenu&ie &i pre*int depo*ite ne)ricioase, deoarece "n medii (iciate cu particule de siliciu, 'ier, %esutul reticulo-endotelial al plmnilor se "ncarc cu aceste particule, dnd "n unele ca*uri pneumoconio*e, antraco*e, silico*e etc. Con'i)ura%ia exterioar &i raporturi Cei doi plmni, suspenda%i prin pediculele lor, pot 'i compara%i cu dou +umt%i ale unui con tiat de la (r' spre $a*. Fiecare plmn pre*int ast'el o $a*, un (r', dou 'e%e &i dou mar)ini. ceste elemente reali*ea* raporturi de (ecintate prin intermediul pleurelor. 3a*a repausea* pe dia'ra)m, moti( pentru care mai este denumit &i 'a%a dia'ra)matic. 3a*a plmnului stn) este pe un plan mai "nalt dect $a*a plmnului drept. ,rin intermediul dia'ra)mei, $a*a plmnului stn) are raporturi cu splina, 'undul stomacului &i par%ial cu lo$ul stn) al 'icatului. 3a*a plmnului drept rspunde tot prin intermediul di'ra)mei recesurilor su$'renice &i 'e%ei dia'ra)matice a 'icatului. Vr'ul prse&te ca(itatea toracic, dep&ind ori'iciul superior al acesteia cu A-M cm, rspunde 'osei supracla(iculare mari de la $a*a )tului. Vr'ul este acoperit de cupola pleural &i rspunde prin intermediul ei primei coaste, arterei su$cla(ii, )an)lionului stelat &i ner(ului (a), plexului $ran#ial &i mu&c#ilor scaleni. Fa%a costal are raporturi cu coastele. Fa%a medial pre*int o por%iune (entral, por%iunea mediastinal, pe care este situat #ilul plmnului 4locul pe unde trec elementele pediculului pulmonar5. ceast por%iune, prin intermediul pleurei, are raporturi cu eso'a)ul, tra#eea, ner(ii (a)i, ner(ul 'ren"c &i timusul. Mar)inea anterioar separ 'a%a costal de cea medial. Ea pre*int la stn)a o sco$itur su$ ni(elul coastei a IV-a, sco$itura cardiac, determinat de pre*en%a inimii &i pericardului. 0aporturile ei suntG "nainte sternul &i "napoi pericardul. Mar)inea in'erioar circumscrie $a*a plmnului. Este su$%ire &i tioas &i separ
Pagina 5 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

'e%ele costal &i mediastinal. ,e 'e%ele plmnilor se )sesc 'isuri sau sci*uri adnci, ce di(id plmnii "n lo$i. ,lmnul stn) pre*int sci*ura o$lic, ce "l "mparte "n doi lo$iGsuperior &i in'erior. ,lmnul drept pre*int o 'isur o$lic &i o 'isur ori*ontal, care "mpart plmnul "n trei lo$iG superior, mi+lociu, in'erior, cel mai (oluminos 'iind lo$ul in'erior, iar cel mai mic lo$ul mi+lociu. ,ediculul pulmonar este 'ormat din totalitatea elementelor ce (in &i pleac de la plmni. ,ediculii pulmonari sunt 'orma%i dinJ $ron#ia principal, artera pulmonar, dou (ene pulmonare, artere $ron&ice, (enele $ron&ice, lim'atice, 'i$rele plexului ner(os &i %esut con+uncti( mediastinal. Structura plmnilor ,lmnii au "n structura lor patru componenteG - componenta $ron#ial, care se ar$ori*ea* "n rami'ica%ii din ce "n ce mai mici &i are rol "n conducerea aerului pn la ni(elul parenc#imului pulmonar. - componenta parenc#imatoas, repre*entat de totalitatea acinilor, cu rol "n reali*area sc#im$urilor respiratorii pulmonare - stroma, care delimitea* &i une&te celelalte componente ale plmnilor - (asele &i ner(ii plmnilor Componenta $ron#ial cuprinde $ron#iile intrapulmonare care se di(id ast'elG la plmnul drept, $ron#ia principal d trei $ron#ii lo$areG superioar, mi+locie &i in'erioar, iar la plmnul stn), $ron#ia principal d dou $ron#ii lo$are, superioar &i in'erioar. 3ron#iile lo$are se di(id apoi "n $ron#ii se)mentare. Componenta parenc#imatoasG $ron#iile lo$are sau terminale, se di(id "n $ron#iole respiratorii, acestea "n scule%ii al(eolari ce se compartimentea* "n mai multe 'orma%iuni (e*iculare, numite al(eole pulmonare. 3ron#iola respiratorie "mpreun cu rami'ica%iile sale 'ormea* acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alctuiesc parenc#imul pulmonar la ni(elul crora au loc sc#im$urile )a*oase. cinul este unitatea mor'o-'unc%ional a plmnului. Vasele &i ner(ii plmnilor Vasculari*a%ia este 'unc%ional &i nutriti(. Vasculari*a%ia 'unc%ional este asi)urat de trunc#iul pulmonar &i de cele dou ramuri ale sale, artera pulmonar dreapt, artera pulmonar stn) &i de cele patru (ene pulmonare, dou drepte &i dou stn)i. Trunc#iul pulmonar porne&te din (entriculul drept al inimii &i duce sn)e srac "n oxi)en la plmni, iar (enele pulmonare aduc sn)e $o)at "n oxi)en de la plmni la inim,
Pagina 6 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"n atriul stn). Trunc#iul pulmonar &i (enele pulmonare alctuiesc (asele micii circula%ii, care asi)ur sc#im$ul permanent de )a*e "ntre aerul al(eolar &i sn)ele capilarelor al(eolare. Vasculari*a%ia nutriti( este asi)urat de arterele $ron&ice, ramuri din artera toracic &i artera toracic intern &i de ctre (enele $ron&ice 4tri$utare (enelor $ra#ioce'alice la stn)a &i (ena a*i)os la dreapta5. rterele $ron#ice "nso%esc $ron#iile &i se distri$uie pere%ilor acestora, pere%ilor (enelor pulmonare &i stromei pulmonare. Venele $ron#ice se 'ormea* din re%eaua su$pleural din stroma pulmonar &i din re%eaua capilar din +urul $ron#iolelor intralo$ulare. Lim'aticele plmnilor se )rupea* su$pleural &i intrapulmonar, (asele lim'atice trec prin nodurile lim'atice pulmonare, $ron#opulmonare, tra#eo$ron#ice, mediastinale anterioare &i mediastinale posterioare. Iner(a%ia plmnilor Fi$rele ner(oase care deser(esc plmnii, 'ormea* la ni(elul pediculului pulmonar un plex anterior &i altul posterior. Fi$rele parasimpatice pro(in din ner(ul (a), iar cele simpatice din )an)lionii simpatici toracali doi pn la )an)lionii simpatici toracali cinci. Fi*iolo)ia aparatului respirator 0espira%ia este un 'enomen (ital. 1ac or)anismul poate re*ista mai mult de trei*eci de *ile 'r #ran, trei-patru *ile 'r ap, nu poate 'i lipsit de oxi)en mai mult de cte(a minute 4trei-cinci minute5. 0espira%ia este o 'unc%ie care asi)ur eliminarea dioxidului de car$on &i aportul de oxi)en celulelor or)anismului &i cuprinde trei timpiG Timpul pulmonar 0eali*ea* primul moment al sc#im$urilor, cnd la ni(elul mem$ranei al(eolocapilare, oxi)enul trece din aerul al(eolar "n sn)e, iar dioxidul de car$on "n sens in(ers. Timpul san)(in 0eali*ea* transportul )a*elor "ntre plmn &i or)anul de aport &i eliminare, &i %esuturi, care consum oxi)en &i eli$erea* dioxidul de car$on. Timpul tisular 0epre*int al doilea moment al sc#im$urilor )a*oase, respira%ia intern. La ni(elul %esuturilor, oxi)enul ptrunde "n celule, iar dioxidul de car$on, produsul re*idual al cata$olismului, este eliminat "n aerul am$iant. 0eali*area timpului pulmonar presupune mai multe procese, care repre*int etape ale
Pagina " din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

respira%iei pulmonareG (entila%ia, di'u*iunea &i circula%ia. Ventila%ia este o succesiune de mi&cri alternati(e de inspira%ie &i expira%ie, care repre*int deplasarea unor (olume de aer. In timpul inspira%iei se aduce pn la ni(elul al(eolei aerul atmos'eric, $o)at "n oxi)en &i aproape lipsit de dioxid de car$on, iar "n timpul expira%iei se elimin aerul pulmonar srac "n oxi)en &i $o)at "n dioxid de car$on. Impulsurile acestei acti(it%i ritmice pornesc din central respirator $ul$ar. Inspira%ia, ptrunderea aerului "n plmni, se reali*ea* prin mrirea diametrelor ca(it%ii toracice 4anterior, posterior, trans(ersal &i sa)ital5 datorit inter(en%iei mu&c#ilor respiratori. "n cursul inspira%iei, plmnii urmea* mi&crile cutiei toracice, datorit contactului intim reali*at prin pleur, &i, caurmare, se destind. ,resiunea intrapulmonar scade su$ cea atmos'eric &i aerul intr "n plmni. "ncetarea contrac%iei mu&c#ilor respiratori 'ace ca diametrele cutiei toracice s re(in la dimensiunile anterioare &i aerul s prseasc plmnii, expira%ia 'iind un act pasi(. Cu 'iecare inspira%ie o$i&nuit ptrunde "n plmni un (olum de aer de aproximati( @77 ml 4(olumul curent5 &i acela&i (olum de aer prse&te plmnul prin expira%ie. In condi%ii $a*ale N indi(idul "n repaus muscular &i alimentar &i ec#ili$ru termic (olumul de aer care intr &i iese "ntr-un minut este de ?-> litri. ceast (aloare corespunde unui (olum curent de @77 de ml &i unei 'rec(en%e medii de 6A-6? respira%ii pe minut. Se nume&te minut-(olum respirator sau de$itul respirator "n repaus &i depinde de doi parametriG amplitudinea &i 'rec(en%a mi&crilor respiratorii 4MV0O@77x 6?O6> litri5. "n timpul unui e'ort muscular intens, MV0 poate cre&te de 67 ori. ,entru 'lecare indi(id, (entila%ia poate cre&te la o anumit limit, numit (entila%ie maxim, care depinde de capacitatea (ital &i de 'rec(en%a optim. Capacitatea (ital este (olumul de aer care poate 'i expul*at din plmn "n cursul unei expira%ii 'or%ate de dup o inspira%ie de asemenea 'or%at. Valoarea sa normal este de M-@ litri, dar poate (aria "n circumstan%e 'i*iolo)ice dar mai ales patolo)ice. "n componen%a sa intrG (olumul curent 4@77 ml5, (olum inspirator de re*er(, adic (olumul de aer ce mai poate 'i inspirat "n plmn la s'r&itul unei inspira%ii de repaus printr-o inspira%ie 'or%at 4A77 ml5 &i (olumul expirator de re*er( care este (olumul de aer ce poate 'i expul*at din plmn la s'r&itul unei expira%ii de repaus dac indi(idul 'ace o expira%ie 'or%at 46 @77 ml5. 1ar (entila%ia pulmonar cre&te cu 'rec(en%a mi&crilor respiratorii, pn la o anumit limit, cnd, c#ar dac 'rec(en%a cre&te, (entila%ia scade. >7-C7 cicluri (entilatoare pe minut, la indi(idul normal. Volumele de aer care ptrund "n plmn nu sunt distri$uite uni'orm.
Pagina # din 56

ceasta este 'rec(en%a optim, de st'el, la

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

s'r&itul unei expira%ii 'or%ate, rmn "n plmn aproximati( 6 @77 ml de aer, (olum care se nume&te (olum re*idual. .u tot aerul inspirat a+un)e "n al(eole, o parte 4M7P5 rmne "n cile aeriene superioare. cesta este spa%iul mort anatomic. ,e de alt parte, nu toate al(eolele sunt (entilate uni'orm, aproape A7P sunt #ipo(entilate 4por%iunile centrale &i para(entrale5. cesta este spa%iul mort 'i*iolo)ic. 1i'u*iunea repre*int sc#im$urile )a*oase prin mem$rana al(eolo-capilar. proces depinde deG di'eren%a "ntre presiunile par%iale ale OA &i COA de o parte &i de alta a mem$ranei al(eolo-capilare structura mem$ranei al(eolo-capilare supra'a%a acti( a mem$ranei al(eolo-capilare Circula%ia pulmonar ,entru asi)urarea circula%iei pulmonare este o$li)atorie &i o circula%ie corespun*toare care s permit trecerea unei cantit%i normale de sn)e. 1e$itul san)uin pulmonar este e)al cu de$itul circula%iei )enerale, dar presiunile &i re*isten%ele din arterele pulmonare sunt mult mai mici. ceast caracteristic, esen%ial pentru respira%ie, %ine de marea distensi$ilitate &i capacitate a circula%iei pulmonare. 1atorit acestor propriet%i, circula%ia pulmonar tolerea* mari cre&teri de de$it iar modi'icri de presiune, 'enomen care se "ntmpl "n circula%ia )eneral. C. E,I1EMIOLO:IE ,entru a cunoa&te amploarea rspndirii oricrei $oli "ntr-o popula%ie &i dinamica ei "n timp este indispensa$il o standardi*are a elementelor de in'orma%ie statisticG acestea sunt premise o$li)atorii pentru plani'icarea de msuri sanitare &i sta$ilirea e'ectului aplicrii lor. Tu$erculo*a este o $oal in'ecto-conta)ioas rspndit "n "ntra)a lume, de aceea se poate (or$i de o pandemie. 1eoarece numrul de "m$oln(iri este relati( constant pe "ntre) parcursul unui an &i (aria* pu%in de la un an la altul, tu$erculo*a se mani'est ca o a'ec%iune endemic. 1up o prim perioad de scdere rapid a mortalit%ii "ntre 6CFE &i 6C@M, "ncepnd cu anul 6C?F mortalitatea a "nre)istrat o scdere lent dar relati( constant pn "n anul 6C>A, cnd s-a atins cea mai redus (aloare din %ara noastr. 1up acest an are loc o in(ersare a dinamicii cu (alori care dep&esc 67 Pooo "n anul 6CCM &i atin) 66,> Po Oo "n 6CCE, similar (alorii din anul 6CEM, ceea ce poate 'i interpretat ca un re)res cu aproximati( A@ de ani. Inciden%a tu$erculo*ei "n 'unc%ie de (rst &i sex arat (alori similare la am$ele sexe
Pagina $ din 56

cest

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pn la pu$ertate. 1up aceasta, inciden%a este semni'icati( mai mare la $r$a%i 4de peste trei ori5. La 'emei, "ntre A7-AF de ani se "nre)istrea* cea mai mare inciden%. Mor$iditatea prin tu$erculo* pulmonar la $r$a%i este mai ridicat dect la 'emei, mai ales dup (rsta de A@-M7 de ani. ,re(alenta $olii - adic totalitatea ca*urilor de tu$erculo* pulmonar a'late "n e(iden%a dispensarelor de tu$erculo* - repre*int F?7,CPooo. Tu$erculo*a secundar, 'orm caracteristic (rstei adultului, "nre)istrea* 'rec(en%a maxim la tineri &i maturi "n teritoriile cu inciden% mare &i a'ectea* preponderent popula%ia (rstnic "n %rile cu risc 'oarte mic de in'ec%ie.

1. ET6O, TO:E.IE 1e&i pentru ca s se produc o tu$erculo* pulmonar acti( pre*en%a a)entului cau*al speci'ic este o$li)atorie, totu&i $oala nu sur(ine dect "n ca*urile cu un teren recepti( sau cu re*isten%a sc*ut 'a% de in'ec%ia tu$erculoas. Sursele o$i&nuite de in'ec%ie cu M8co$acerium tu$erculosis sunt "n&i&i $olna(ii de tu$erculo* cu le*iuni pulmonare desc#ise eliminatorii de )ermeni, "n mediul extern M8co$acteriile nu se de*(olt &i nu supra(ie%uiesc dect un timp limitat. Transmiterea in'ec%ieiG prin constituit transmitere prin e(aporarea su$ 'orm de pericul de din ploaia mii de de de picturi de $acili'ere sput cu de 4picturile di'erite, dar ,'lu))e5, constituind limitat la picturi mrimi

'lecare un numr de 6-A7 pn la 677 de elemente $acilare, este o cale de direct $acili "proaspe%i" se de (irulen% intact "n &i att mici, atmos'era din +urul $olna(ului nucleo*olii pr%ii lic#ide cu nuclei care a o constituie $acili'ere lar), 'oarte atmos'er co)lomerarea care c pentru implic dup $acililor un repre*int picturilor s'er mai

in'ectan%i

dimensiuni

in'ec%ie

concentrate de $acili, ct &i pentru c pot s 'ie (e#icula%i de curen%ii de aer la distan%e mari 'a% de sursa de in'ec%ie. ,rin sau de particulele pe dar de pra' s-au ca de pe +os sau de de pe sput, di(erse din mo$ile picturile lor la o$iecti(e in'ec%ie, care depo*itat &i $acilii

$acili'ere sau din nucleo*oli, dup cderea lor pe sol, este o cale indirect implicnd, nucleo*olii, pericolul transmiterii

Pagina 1% din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

distan% prin curen%ii de aer. "n toate cele trei mecanisme de in'ec%ie aero)en, pericolul maxim "l pre*int picturile, nucleo*olii sau particulele de pra' in'ectante, de dimensiuni mici, care trec de 'iltrul na*al &i de aparatul mucociliar de aprare $ron&ic &i a+un) pn la al(eolele pulmonare. "n in'ec%iile cu M8co$acterium $o(is sursa transmi%toare sunt de re)ul taurinele, $acilii 'iind (e#icula%i prin intermediul laptelui sau produselor lactate in'ectate. Odat ptrunse "n plmn pe cale aerian sau pe alte ci, m8co$acteriile tu$erculoase se locali*ea* "n parenc#im la ni(elul unui lo$ul pulmonar, unde, dup o scurt 'a* de multiplicare, declan&ea* un ciclu al in'ec%iei tu$erculoase, care se des'&oar pe o perioad de ani sau *eci de ani, ducnd la modi'icri neuroumorale &i mor'o'i*iopatolo)ice caracteristice. T23E0C2LOL ,0IM 0Q Tu$erculo*a primar se instalea* ca o consecin% direct a primoin'ec%iei prin mecanismele men%ionate. Instalarea tu$erculo*ei primare 4'ti*iei5G "n nodulare primare, tineri, ma+oritatea apicale, din recent intr-un "nsmn%are "n ca*uri copilrie ca*urilor, din 4nodulii prin perioada Simon5 reacti(area diseminrilor sau dup o in situ a le*iunilor postla tardi( datnd 4'ocarele numr discrete cu imediat

primoin'ec%ie extindere

ini%iale mai redus

Malneros-9ed(oll5 de a ca*uri

ulterioar de

apico-caudal, printr-un mecanism )an)lio$ron#o)en sporadice prin parenc#imului unor noduli "ec(isectorial" solitari cu

4consecuti( unei per'ora%ii )an)lio-$ron&ice5J con)lomerarea di(erse locali*ri 4inclusi( $ron&ic5 sau prin alte mecanisme. ,rocesul intim de reacti(are const "n reluarea )enera%iei micro$acteriilor endo)ene latente 4dormande5 prin le*iunile nodulare sau )an)lionare, de*inte)rarea 'i$rei cola)ene su$ ac%iunea en*imelor locale, a #ipersecre%iei de corti*on 'a(ori*ant de 'actorii de mediu stresan%i sau su$ in'luen%a pro$a$il #ipersensi$ili*ant a unor suprain'ec%ii endo)ene. Modi'icrile umorale 4imunolo)ice5 caracteristice tu$erculo*ei primare, constau "n instalarea, dup F-? sptmni, a aler)iei de di(erse )rade la tu$erculin 4I10-po*iti(5, cu predominan%a #ipersensi$ilit%ii asupra imunit%ii 4ca*urile mani'este, patente5 sau in(ers
Pagina 11 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4ca*urile cu (indecare spontan5. T23E0C2LOL SEC2.1 0 "n tu$erculo*a secundar se produce o scdere a imunit%ii relati(e care 'ace posi$il "m$oln(irea, dar lipsesc de re)ul mani'estrile #iperer)ice. "n tu$erculo*a secundar sunt caracteristiceG - le*iuni in'iltrati(e constituite din exudate intraal(eolare speci'ice, cu a'lux leucocitar &i elemente $acilare - le*iunile ca*eoase, re*ultate din procesul de necro* celular pe 'ondul in'iltratelor speci'ice - le*iunile ca(itare sau ca(ernele tu$erculoase re*ultate din li*a &i eliminarea maselor 4'i$roca*eoase5. - Le*iunile 'i$roase, constituite precoce sau tardi( pe 'ondul le*iunilor precedente, ca o modalitate de e(olu%ie 'a(ora$il. 3oala de$utea* 'rec(ent printr-un in'iltrat "n lo$ul superior numit in'iltrat precoce. Se datorea* 'ie rein'ec%iei endo)ene, 'ie prin scderea re*isten%ei or)anismului "n conditiii precare de mediu 4surmena+, su$alimenta%ie5 sau dup $oli aner)i*ante, care redesc#id 'ocarele )an)lionare ale complexului primar, 'ie rein'ec%iei exo)ene, "n care $acilii Boc# pro(in dintr-o suprain'ec%ie pe cale aerian. In a'ara de$utului prin in'iltrat precoce, tu$erculo*a secundar mai poate "ncepe cu un complex primar exca(at cronici*at, cu per'orarea unui )an)lion "ntr-o $ron#ie sau cu o diseminare #emato)en "n plmni. 1iseminrile se 'ac de o$icei pe cale $ron#o)en. E. S,ECTE . TOMO-, TOLO:ICE LE 3OLII Modi'icrile mor'olo)ice determinate de primoin'ec%ie sau de suprain'ec%ie ulterioar, constau "nG - o 'a* de alterare a %esutului in(adat, su$ ac%iunea toxinelor $acilare - o 'a* de exuda%ii sau de apel al di(erselor celule imunocompetente 4macro'a)e, #istiocite5 - o 'a* de ca*ei'icare sau de necro* tisular speci'ic tu$erculoas, care se produce prin distro'ia )ras &i coa)ularea elementelor celulare din cuprinsul exudatului - o 'a* proli'erati(, care conduce la 'ormarea 'oliculului sau )ranulomului tu$erculos Mai mul%i 'oliculi alctuiesc un tu$ercul sau un nodul in'iltrati(, care poate s e(olue*e 'ie spre ca*ei'icare &i microexca(are, 'ie prin or)ani*area 'i$roas N #ialini*are.
Pagina 12 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Su$ c#imioterapia antitu$erculoas pro'ilactic, acest proces #isto-pato)enic nu se mai produce "n toate sec(en%ele sale, alterarea ini%ial sau exuda%ia e(olund direct spre resor$%ie sau or)ani*are 'i$roas. Le*iunile macroscopice caracteristice "n tu$erculo*a primar suntG &ancrul "nainte, la de locul inoculare, de care a de se constituie, )ermenilor, di(erse sau dup de aspecte sc#ema "n men%ionat parenc#im, cu ptrundere o$icei &i

uneori "n peretele $ron&ic. adenopatiile le*iunile tra#eo$ron&ice condensate locali*ri, e(olu%ie similar ca*eo-'i$ro-calcar $eni)ne epitu$erculoase constituite dintr-un su$strat mixt, exudati(-in'iltrati(, atelecta*ic, pe 'ond #iperer)ic -le*iunile ca*eoase cu sau 'r ca(erne primare -le*iunile miliare, "n 'ormele )ra(e corespun*toare F. T 3LO2L CLI.IC HI FO0MELE CLI.ICE 1E 3O LQ ,rimoin'ec%ia ocult, total asimptomatic, nerele(ant dect prin con(ersiunea reac%iei la tu$erculin, nici nu este propriu-*is o 'orm clinic de $oal. 1ia)nosticul ei se 'ace "n ma+oritatea ca*urilor oca*ional &i tardi(, pe $a*a sec#elelor de complex primar calci'icat sau de calci'icri #ilare. ,rimoin'ec%ia mani'est se caracteri*ea* anatomo-radiolo)ic prin pre*en%a net a complexului primar tipic "n 'a*a $ipolar cu adenopatie #ilar &i &ancru de inoculare "n parenc#im sau numai prin pre*en%a componentei )an)lionare 4complex primar atipic5. Clinic, $olna(ii pre*int o stare )eneral u&or alterat, 'e$r moderat, astenie, inapeten%, mai rar tuse 4'r expectora%ie5. Semnele o$iecti(e sunt destul de sumare. Mai important este "ns aspectul radiolo)ie. Hancrul uneori apare ca un nodul i*olat, dar mai 'rec(ent este cu'undat "ntr-o opaci'iere 'r contur net, de 'orm &i mrimi (aria$ile, corespun*nd unei *one de condensa%ie $eni)n, peri'ocal. denopatia se pre*int su$ 'orma opacit%ilor o(alare, unice sau multiple, destul de $ine delimitate, situate paratra#eal 4"n dreapta5, #ilar paraaortic, de o$icei unilateral, sau a "mpstrilor di'u*e ale mem$relor #ilare. Lim'an)ita de le)tur este tradus prin um$re liniare &i reticulare, neomo)ene, "ntre &ancru &i adenopatie. 2neori, cele trei elemente se contopesc "ntr-o mas unic , opac. Ta$loul clinic este sensi$il mai se(er, cu 'e$r constant, stare )eneral alterat, pierdere ponderal.
Pagina 1 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Examenul clinic pune "n e(iden% ta$loul de condensa%ie &i ramolisment, raluri crepitante multiple. 0adiolo)ie, ta$loul este "ncrcat cu multiple opacit%i di'u*e, intense, $ilaterale. denopatia tra#eo-$ron&ic tu$erculoas, constituie o 'orm clinic aparte, numai "n msura "n care sur(ine "n a$sen%a &ancrului de inoculare. In plus, de*(oltarea unor mase )an)lionare ca*eoase "n (ecintatea $ron#iilor mari, duce, relati( 'rec(ent, la apari%ia unor complica%ii )an)lio-$ron&ice care a)ra(ea* ta$loul clinic pentru o perioad, dar se re*ol( 'a(ora$il "n ma+oritatea ca*urilor. cestea suntG - ca(ernele )an)lionare 'istulele )an)lio-$ron&ice de di'erite aspecte R sindromul de compresiune )an)lio-$ron&ic "nso%it de atelecta*ia teritoriului respecti( em'i*emul locali*at o$stracti( Tu$erculo*a miliar sau )ranuliile, a'ectea* mai ales copilul mic, se produce prin diseminri lim'o-#emato)ene, cu punct de plecare "ntr-un 'ocar primar pulmonar. Se caracteri*ea* prin apari%ia a nenumra%i noduli miliari 4A-> mm5, e)al dispersa%i "n am$ii plmni &i "n alte or)ane, sau numai "n plmn, locali*a%i cu predilec%ie "n al(eole. Tu$erculo*a miliar acut pre*int trei 'ormeG a5 nere)ulat, leucocite po*iti(, ti'oid ti'ice. $5 sindromul precedent. examinarea "n "n tar 'orma stare numr ro*eole care exist de ti'oid ti'ic, ti'ice. puls normal 4$oala puls cu 0eac%ia Empis5, lim'o)enie, Didal se lim$ 'ace caracteri*at ro&ie, o I10 po*iti(, prin $ron&it 3B de pe 'e$ra seac, uneori 'e$ra ro*eole $a*a ta#icardie, lim$ ne)ati(

deose$e&te numai "n cu a care cel se LC0

$radicardic,

sa$ural, adeseori

leucopenie,

1ia)nosticul 'orma

certitudine sau al

aspectului radiolo)ie. menin)ian spectul precoce oc#i de menin)opulmonar, este identic &i diseminrii predomin din 'ace 'orma prin menin)itic. 1ia)nosticul 'undului radiolo)ie 4tu$erculii

menin)iene

coroidieni5

4pleiocito*,

cloruro &i )licora#ie sc*ute, al$uminora#ie5 c5 'orma pulmonar, as'ixic sau )ranulia su'ocant, ast*i rar, caracteri*at printr-o diseminare extrem de 'in, "nso%it de o inunda%ie al(eolar cu scurtcircuit respirator. Tu$erculo*a pleural are contin)ente 'oarte strnse cu tu$erculo*a pulmonar. Forma cea mai 'rec(ent este pleure*ia sero'i$rinoas sau exudati(, caracteri*at prin apari%ia de exudat sero-citrin intra-pleural, "n marea ca(itate sau "n di(erse re)iuni ale acesteia
Pagina 1! din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4intralo$ular, su$dia'ra)matic, apical, axilar5. =n ta$loul clinic predominG 'e$ra, durerile toracice intense 4mai ales "n perioada ini%ial pn la colectarea lic#idului5, dispneea 4 "n exudatele a$undente5. Se constatG o $om$are a #emitoracelui a'ectat, sensi$ilitate la palpare, mritate net lent deplasa$il, cu delimitare superioar, (i$ra%ii (ocale &i respira%ia a$olit, - su'lu pleuraS inconstant, e)o'onie &i #ipersonoritate cu re*onan% timpanic deasupra *onei lic#idiene. SIM,TOM TOLO:I Formele mani'este ale tu$erculo*ei primare sau secundare, pot s pre*inte o simptomatolo)ie (ariat &i de intensitate di'erit, care, tar a 'i "n parte, caracteristic tu$erculo*ei, reali*ea* "n ansam$lu, mai ales la adul%i &i mai pu%in la copii, ta$louri clinice destul de constante 4"nainte de aplicarea c#imioterapiei5. Tu&ea expestora%ie, aspect adesea este mucos, ne)li+at precedat cronic, care de sau persistnd cnd &i de sau cel este pu%in pre*ent striat cu uneori )enerale M sptmni, este sn)e, )re&it 4de'icit redus este de cu un medic. ponderal, instalate 'rec(ent 'e$rile sau 'r de atunci $olna( "nso%it cantitati(,

muco-purulent

simptom ,aractic, o$oseal pro)resi(5 "n 'a*a

interpretat simptome &iIsau este reali*a

orice episod de tuse care durea* mai mult de M sptmni, mai ales dac aparent +usti'icat, Su$'e$rilitatea ini%ial, preterapeutic. su$'e$rilitate prelun)it, Se pot transpira%ii 'oarte &i

tre$uie s determine solicitarea unui examen radiolo)ie toracic. sindroame 4M>-M>,@TC5,

mai ales "n 'ormele extensi(e, )ra(e, dar &i ca prolo) al unei primoin'ec%ii mani'este sau "n 'a*e secundare de puseu e(oluti(. Transpira%iile, descrierile nocturne, e(oluti(e. stenia, este se de destul de 'rec(ent, de pro$a$il "n (er*uie, pe 'ondul unei ca(itare, 'ad, de insu'icien%e corticosuprarenaliene, dar "nainte de instituirea tratamentului. Expectora%ia secretante, su$ "ntlne&te sput o$icei le*iunile cu miros 'orm mucopurulent,
Pagina 15 din 56

sunt dar

mai acute

rare destul sau

&i de )ra(e

mai 'rec(ent sau

pu%in strile din

pro'u*e 'e$rile, cursul

dect mai unor

"n ales pusee

clasice, din

"nso%esc

'ormele

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aspect descre&te

mumular, rapid

eliminndu-se su$ nu

aproximati( O

F7-?7

mlIAF#, mai

cantitate

ce

c#imioterapie. sunt la un toxemia

expectora%ie "n "n

a$undent, strict tipuri ca*uri de &i

constant, implic supraadu)area unui proces supurati( $anal. 1urerile, dureri le*iuni. Inapeten%a este determinat ,ierderea &i a unor de "nainte este de "n simptom $acilar este se o sau constant persistent consecin% mai la e'ort, "n numeroase "nainte att ales "n a lipsi%i de c#imioterapie ct (a)i, caracteristice musculatura toracelui, tu$erculo*a di(erse pulmonar, dar se "ntlnesc "n ca*ul interesm pleurei, ca &i su$ 'orm de re'lectate

sau de e&uarea tratamentelor "n ca*urile #ipercronice. )reutate inapeten%ei puseele de tul$urri instituirea mai meta$olice, produce e(oluti(e, posi$ilit%i ca

tratamentului ales de dup

#ipercronici se

terapeutice. 1ispneea, expresie a "ntlne&te a unei 'rec(ent, e'orturilor compensare un (entilatorie simptom insu'icien%e de&i 1up nu cantitate

pulmonare de tip restricti( sau mixt, mai mult sau mai pu%in marcat. 9emopti*iile "ntotdeauna att de constituie )ra( al alarmant, complica%iilor neuro(asculare.

&i e(olu%ie clinic se distin)G #emopti*iile "n 'a*a de de$ut minimale a 'ti*iei sau spute #emoptoice re(elatoare5 'rec(ente, sau "n mai ales

4#emopti*ii

tu$erculo*ele

'i$roase, produse prin trans(a*are intraal(eolar #emopti*ii mi+locii, pn la 6 6 de sn)e "n cte(a *ile, pn la 6A sptmni, #emopti*ii cte(a minute, cednd lent, sau de cu o$icei spute #emoptoice care &i duc prelun)ite la 4trena "n #emopti*iei5, eliminarea sn)elui sur(ine dup tuse 'ul)ertoare, 'ie prin masi(e, exitus inundarea ar$orelui $ron&ic as'ixie consecuti(,

'ie prin mecanism de &oc. Semne o$iecti(eG Faciesul &i aspectul )eneral al $olna(ului, c#iar "n ca*uri cnd sunt pre*ente le*iuni mai a(ansate, pot s 'ie complet normale. Frec(ent $olna(ii sunt u&ori pali*i, mai anxio&i, cu 'i)ura o$osit, dar "n ca*urile
Pagina 16 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cronice aspectul lor se apropie de tipul clasic de "#a$itus p#t#isicus" caracteri*at prin topirea %esutului su$cutanat, o$licitatea pronun%at a coastelor, u&oar ci'o* dorsal, omopla%ii deprta%i ca ni&te aripioare 'osele supra &i su$cla(iculare "n'undate. Se produc atro'ii musculare de ori)ine neurodistro'ic, cu punct de plecare pulmonar 4atro'ii ale musculaturii superioare a toracelui5 sau pleuraU 4atro'ii ale musculaturii in'erioare5 Vi$ra%iile (ocale sunt sporite la ni(elul *onelor de condensare sau al ca(ernelor. Se percep su$matit%i "nso%ite de respira%ie su'lant &i raluri su$crepitante, "nso%ite uneori de raluri $ron&ice. "n ca*ul ca(ernelor mai mari &i mai super'iciale, cu inel de condensare "n +ur, se percepe un sindrom ca(itar tipic, sau mai pu%in tipic, cu su'lu ca(itar &i raluri cosonante sau )ar)uimente, "n ca(ernele pro'unde cu perete su$%ire 4deter+ate5 nu se percepe de o$icei nimic 4ca(erne mute5. Formele radiolo)ice de tu$erculo* a aparatului respirator suntG pleure*ia sero'i$rinoas tu$erculoas tu$erculo*a in'iltrati( tu$erculo*a nodular tu$erculo*a ca*eo s-circumscris tu$erculo*a ca*eo s-extensi( tu$erculo*a ca(itar tu$erculo*a miliar spectele radiolo)ice (aria* "n 'unc%ie de 'orma clinic respecti( de con'i)ura%ia le*iunilorG opacit%i de di(erse mrimi &i intensit%i, corespun*toare ca(itare ale le*iunilor nodulare in'iltrati(e, ca*eoase, 'i$roase ima)ini de di(erse tipuri modi'icri toracelui retractile, de'ormante aspecte sci*urale. :. 1I :.OSTIC2L ,OLITIV HI 1IFE0E.!I L 1ia)nosticul po*iti(G 1ia)nosticul se $a*ea* pe ta$loul descris &i este sus%inut &i de examenul lic#idului
Pagina 1" din 56

#idro-aerice(ariate, de static &i

corespun*toare dinamic ale

le*iunilor di'eritelor

elemente "n

4mediastinul,

sci*urile,

dia'ra)mele,

coastele5,

procesele

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pleural o$%inut la punc%ia exploratorie 4lic#id sero-citrin, reac%ia 0i(alto po*iti(, m8co$acterii tu$erculoase pre*ente "n aproximati( @7P din ca*uri "n culturi5 &i I10 intens po*iti( &i de e(entuala punc%ie-$iopsie cu examen #isto-patolo)ic po*iti(. 1ia)nosticul po*iti( al tu$erculo*ei de toate 'ormele se $a*ea* pe interpretarea complex "n context, a tuturor datelor clinice, radiolo)ice &i de la$orator amintite. Explorarea &i 'ormularea lui tre$uie s con%in mai multe elementeG a5 dia)nosticul pentru de etap 4primar sau secundar5 surprinderea "n aler)ii o "n ciclul (ira+ului in'ec%iei tu$erculoaseG tu$erculo*a sau existen%a sec#elelor aspectele 'orm primar unui pledea* I10 sau intradermoreac%iei indic secundar. dia)nosticul de clinic "ntr-una dintre 'ormele clinice expuse mai "nainte, dup criteriile men%ionate la 'iecare dia)nosticul topo)ra'ic pe lo$i &i se)mente pulmonare dia)nosticul pe simptomatolo)ia de acti(itate clinic, le*ional e(olu%ia &i de stadiu e(oluti( $a*at radiolo)ic, examenul $acteriolo)ic ne)ati( a unei antecedentele mai (ec#e,

recente, precum &i ta$lourile caracteristice ale primoin'ec%iei. existen%a alturi de primoin'ec%iei nosolo)ice men%ionate tu$erculo*

&i unele e(entuale teste serolo)ice dia)nosticul 'unc%ional respirator de stadiuG compensat su$compensat 'r insu'icien% pulmonar de repaus dar cu insu'icien% de e'ort decompensat, cu insu'icien% pulmonar &i "n repaus '5 cel mai )5 dia)nosticul important, nu $acteriolo)ic, numai su$ este considerat "n pre*ent dar ca &i 'iind pentru aspect asociate, epidemiolo)ie, cu

aprecierea sta$ili*rii &i a (indecrii le*iunilor dia)nosticul a'ec%iunilor e(olu%ia respecti( #5 aprecierea capacit%ii de munc a $olna(ului 1ia)nosticul di'eren%ialG 1ia)nosticul di'eren%ial al tu$erculo*ei pulmonare tre$uie 'cut cu numeroase $oli cu mani'estri pulmonare, dintre care amintim pe cele mai 'rec(enteG denopatiile tu$erculoase mediastinale tre$uie di'eren%iate deG a5 lim'a)ranulomato*a 4$oala
Pagina 1# din 56

9od)<in5,

care

pre*int

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

adenopatii $5 peri#ilare, osoase, po*iti(

mai

(oluminoase,

cu

contur sunt

policiclic,

'e$r

ondulant, le*iunile 4c#isturi

prurit, nodulare cutanate citolo)ie

adenopatii peri'erice, aspect #istolo)ic speci'ic la $iopsie sarcoido*a, modi'icri parotidite, cancerul tumorile reticulosarcomului adenopatiile iridociclite5 #ilarG $ilaterale, particulare #istolo)ic ru de sindrom extrarespiratorii aspect adenopatii mali)ne de

caracteristic, cu

$ron&ic

delimitate, tipul

prelun)iri sau

"n parenc#im, ta$lou clinic mai se(er, citolo)ie po*iti( mediastinale sunt "nso%ite lim'osarcomului stare mediastinal, )eneral

alterat, mediastinoscopie cu citolo)ie po*iti( Tu$erculo*ele miliare &i "n )eneral de tip diseminati(, micro sau macronodulare, tre$uie di'eren%iate de $olile cu ta$lou radiolo)ie asemntor, cum suntG silico*a de )radul II carcino*a miliar sarcoido*a $ron&ioloal(eolitele toxice Tu$erculo*ele cu aspect de in'iltrate di'u*e, lo$ite sau se)mentite, cu le*iuni mai extinse, se pot con'unda cuG pneumonia "n platou, supura%iile leucocito* in'iltratele (iraleG opaci'icri di'u*e "n AIM in'erioare, reac%ie de crio#ema)lutinare po*iti( in'iltratele Lo''erG eo*ino'ilie, la$ilitate radiolo)ic pneumoniile atelecta*iileG retractile, re(ersi$ile. )5 mico*ele.'an)i pe mediul de cultur, #emopti*ii persistente Tu$erculo*ele cu le*iuni rotunde macronodulare, de tip
Pagina 1$ din 56

pneumococicG #erpes, di'u*eG

de$ut 'acies 'e$r,

$rusc,

solemn,

'e$r dispnee, 'etid,

(ulturos, expectora%ie

leucocito*, rspuns prompt la penicilin

croniceG opacit%i

opacit%i se)mentare

se)mentare lo$are,

persistente, omo)ene,

sindrom de supura%ie discret

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tu$erculom, comport o di'eren%iere cuG cancerul rotund, peri'eric, mai intens, dar mai pu%in $ine delimitat, la (rstnici, citodia)nostic po*iti(, e(olu%ie mali)n tumorile $eni)ne, rare, asimptomatice c#istul #idaticG opacitate mai pu%in intens, de'orma$il cu mi&crile respiratorii, eo*ino'ilie, reac%ie Casoni po*iti( Tu$erculo*ele ca(i ta re impun di'eren%ierea deG a$cesele *on in'iltrat pulmonare, perica(itar, ima)ini #idro-aerice de cu supura%ie, ni(el sput "nalt &i 'etid, sindrom

leucocito*, la$ilitate radiolo)ic c#isturile aerieneG pere%i 'ini, ri)ide, asimptomatice dilata%ii 'ixate, $ron&ice de 'orm c#isticG mici, in'ectat, ima)ini inelare 'ine, sindrom c#istul semnul #idatic supurati(, e(acuat, mem$ranei, #emopti*ii de o$icei clari'iere ca(itarG pe 'ond repetate, contur se*oniere, mai la )ros, polul "n

de)ete #ipocratice, aspect $ron#o)ra'ic caracteristic decolrii silico*a cuprinsul unui semilunar ca(it%i de

superior sau contur ondulat la supra'a%a lic#idului pseudotumoral placard silicotic, an'ractuoase nodula%ie silicotic,

anamne* pro'esional po*iti(. Tu$erculo*ele care cuprind un plmn "n "ntre)ime tre$uie di'eren%iate deG pleure*iile atelecta*iile dispnee, opus pa#ipleuritele locali*ate super'icial status postpneumonectomie Se "n%ele)e c "n toate situa%iile enun%ate, "n a'ar de semnele men%ionate, di'eren%ierea se $a*ea* &i pe lipsa 3B din sput, I10 ne)ati(, lipsa intoxica%iei $acilare. 9. EVOL2!I , COM,LIC !IILE HI ,0O:.OSTIC2L E(olu%ia &i pro)nosticul sunt "n )eneral $eni)ne, ducnd la sec#ele o$i&nuite.
Pagina 2% din 56

masi(eG masi(e ale

deplasarea unui a pleurale

mediastinului #emitoraceG

contralateral, masi(, partea de scut,

sindrom clinic de pleure*ie #emopti*ie de aspect deplasarea &i inspiratorie calci'icrile mediastinului masi(eG

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

,rimoin'ec%ia extensi( ca*eoas se caracteri*ea* prin complica%ii mali)ne cu su$strat ca*eosG ca(erne primare, 'ocare pneumonice ca*eoase, $ron#opneumonice, diseminri nodulare. 1e asemenea, se produc metasta*ri la distan%, inclusi( menin)ite. E(olu%ia pleure*iilor tu$erculoase 'r le*iuni "n parenc#im este $eni)n. ,ot rmne sec#ele pleurale, mai ales "n 'ormele complicate 4sim'i*e, pa#ipleurite, calci'ieri5. Trans'ormarea purulent este extrem de rar "n pre*ent. ,leure*ia poate 'i prima mani'estare a unei 'ti*ii ulterioare "n parenc#im, de aceea tratamentul tu$erculos tre$uie prelun)it peste ? luni, su$ 'omr de c#imiopro'ilaxie a 'ti*io)ene*ei postpleuretice. E(olu%ia in'iltratelor duce "n ma+oritatea ca*urilor la resor$%ii, cu restitutio ad inte)ram sau cu cicatrici re*iduale. Se produc "ns 'rec(ent &i ca*eii"cri cu e(olu%ie spre 'ormele ca(itare. In'iltratele )an)lio$ron#o)ene, de o$icei multiloculare, "n *onele peri#ilare, au mai pu%in tendin% spre exca(are, re*ol(ndu-se mai 'rec(ent prin resor$%ii. E(olu%ia #idartro*elor tu$erculoase de o$icei este cronic. 1eseori exudatele se resor$ complet &i starea )eneral se ameliorea* complet pn la (indecare. 2neori, procesul )eneral &i local recidi(ea*, &i se a+un)e la artrite cronice 'i$roase cu de'icite 'unc%ionale &i anatomice. Cronici*area #idartro*ei, duce 'rec(ent la laxitate articular. E(olu%ia se 'ace lent &i pro)resi(, a+un)ndu-se la 'a*e de impoten% 'unc%ional a minilor &i la imposi$ilitatea mersului. 1up cte(a luni apare deseori o retrocedare a simptomelor locale &i )enerale cu ameliorare, pn la (indecarea cronic. 3olna(ii rmn totu%i astenici &i sl$i%i. Frec(ent dup remisiuni de cte(a luni, sau c#iar ani, $oala recidi(ea* cu le*iuni articulare &i mai intense, a+un)nd la anc#ilo*e 'i$roase, dureri, su$luxa%ii &i de'ormri articulare de'icitare. "n aceast 'a* poliartrita tu$erculoas ia aspectul unei poliartrite cronice e(oluti(e.

C ,ITOL2L III T0 T ME.T2L Hl ,0OFIL ;I T23E0C2LOLEI ,2LMO. 0E 1at 'iind caracterul de $oal in'ecto-conta)ioas endemic cu ample consecin%e sociale, tratamentul tu$erculo*ei tre$uie s ai$ "n (edere, simultan, dou o$iecti(eG
Pagina 21 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

indi(idual $oala, conser(nd comunitar apar%ine pentru a pacientul5G reduce

4repre*entnd sau restaurnd

interesele ct mai

pacientului5 repede capacitatea

s de

(indece munc &i "i

inte)rarea "n 'amilie &i societate a pacientului 4repre*entnd s riscul utili*e*e de interesele ct mai &iIsau in'ec%ie colecti(it%ii e'icient resursele "n "m$oln(ire creia disponi$ile colecti(itate,

"m$unt%ind ast'el ni(elul endemiei tu$erculoase. m$ele aspecte impun o e(aluare permanent a des'&urrii &i e'icien%ei tratamentului &i respectarea re)uliiG tratamentul tu$erculo*ei nu tre$uie "nceput "nainte de a asi)ura un dia)nostic ct mai cert. Tratamentul tu$erculo*ei pulmonare a su'erit "n ultimele decenii cele mai pro'unde "nnoiri. 1intre numeroasele c#imioterapice antitu$erculoase descoperite &i 'olosite pn acum, s-au selec%ionat prin e'icacitatea lor ridicat &i toleran%a accepta$il, "n special I*onia*ida 49I.5, 0i'ampicina 40,M5, Etam$utolul 4EM35 &i Streptomicina 4SM5. Celelalte au rmas ca dro)uri suplimentare ale sc#emelor terapeutice, "n ca* de suplimentare a sc#emelor terapeutice &i "n ca* de intoleran% sau c#imiore*isten% 'a% de preparatele ma+ore. C#imioterapicele antitu$erculoase ma+oreG I*onia*idaG administrarea "n corp. administrarea Concentra%ia Etam$utolulG corp F. sta$ilit de iar de tip "ntr*iat. StreptomicinaG l), "n se administrea* "n do*a 4AIE5 *ilnic tot "n clasic do*a administrarea intermitent ac%ionea* *ilnic reali*at se peroral de "n A sn)e *ilnic corp. intermitent asupra se ori este "n 3B do*ea* pe de do*a produce >6 de o intracelulare. sptmn de A7-A@ In 6@m)I<) ori mai m)I<) @-67m)I<ilocorpJ

mare dect concentra%ia minim in#i$itorie. 'olose&te F7m)I<) intermitent $acteriosta*

de 6 )I*i i.m., "n in'ec%ii, nu se aplic per os. C#imioterapice secundareG l.Etionamida 4ETM5, cea mai acti( din acest )rup, se administrea* 7,@-l)IAF$ per os sau "n per'u*ii i.(.J ,ira*inamida 4,LM5, se administrea*
Pagina 22 din 56

"n

do*e

de

A,@-M)IAF#,

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

posi$il lent.

&i Cicloserina @.

intermitent. 4CCS5, se

c%ionea*

asupra *ilnic

3B "n

"n do*e

multiplicarea pro)resi(e,

administrea*

"ncepnd cu 7,A @m) pn la maxim l)IAF#. Ba na mic in a 4BM5G do*a *ilnic l) sau intermitent A). Mecanismul de ac%iune al c#imioterapicelor antitu$erculoase const "n alterri meta$olice &i consecuti( mor'olo)ice ale celulei $acteriene, incompati$ile cu multiplicarea &i (aria$ilitatea acesteia. 4 # im io re*isten%a, instalarea re*isten%ei )ermenilor la dro)urile ma+ore, prin multiplicarea unor mutan%i re*isten%i anteriori tratamentului. 0e*isten%a primar a )ermenilor la $olna(ii a'la%i la primul tratament, este mai pi%in 'rec(ent &i comport un pro)nostic mai $un dect re*isten%a secundar unor tratamente incorecte. ceasta din urm, pre*ent "n aproape toate ca*urile cronici*ate, 'iind ea "ns&i un 'actor de cronici*are. ,ro)nosticul ca*urilor cu )ermeni re*isten%i este cu att mai re*er(at cu ct interesea* un numr mai mare de c#imioterapice, &i, "n primul rnd pe cele ma+ore. "n clinic, c#imiore*isten%a se aprecia* pe $a*a anti$io)ramelor. "n lipsa condi%iilor de e'ectuare a unor anti$io)rame corecte, c#imiore*isten%a poate 'i apreciat &i indirect, pe $a*a anamne*ei terapeutice, care arat cantit%i mari de dro)uri aplicate anterior, concomitent cu o e(olu%ie clinic ne'a(ora$il ca &i pe $a*a cre&terii numrului de )ermeni "n sput de la o examinare la alta. ,entru pre(enirea c#imiore*isten%ei se recomand, respectarea "ntocmai a principiilor &i te#nicii corecte a c#imioterapiei, &i anumeG asocierea dou secundare administrarea strict supra(e)#eat a medica%iei asi)urarea unor tratamente corect do*ate, re)ulate &i pe o perioad su'icient de timp 0e)imurile standardi*ate pentru a putea 'i aplicate tre$uie s "ndeplineasc urmtoarele condi%iiG s utili*e*e c#imioterapicele cele mai e'icace s 'ie u&or administra$ile, $ine tolerate &i acceptate de $olna(i s nu ai$ o durat mai lun) dect este necesar s poat 'i aplicate am$ulator &i su$ stricta supra(e)#ere
Pagina 2 din 56

dou

c#imioterapice

ma+ore

sau

unuia

ma+or

&i

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

direct a personalului medical "n tratamentul ini%ial, respecti( al ca*urilor a'late la primul tratament, se recomand dou re)imuri principale, $a*ate pe o 'a* de atac de M luni, cu o sc#em mai puternic, urmat de o 'a* de ? luni, de consolidare, &i anumeG 9I. timp AIE "nc ? luni 9I. AIE, timp 46@m)I<)c5VEM3 de M luni, 4F7m)I<)c5 urmate de VSM 9I. 4l)5 46@m)I<)c5 de 46@m)I<)c5VEM3 46@m)I<)c5V0M, M luni, 4F7m)I<)c5 4C77 sau m)IAF#5 urmate de SM4l)5 AIE, 9I. -

VEM3 4F7m)I<)c5 "nc ? luni ceste dou re)imuri dau re*ultate ec#i(alente, cu deose$irea c primul determin o de$acilare sau ne)ati(are a sputei mai rapid dect al doilea. Concomitent cu ne)ati(area sptei se o$%ine &i resor$%ia complet a le*iunilor sau resor$%ia par%ial cu remanenta unor sclero*e cicatriciale. Ca(ernele se "nc#id "n ma+oritatea ca*urilor, dar o parte din ele seM pot (indeca &i prin deter+area &i sterili*area desc#is. "n ca*uri speciale de intoleran%, c#imiore*isten%, sarcin, tratamentele se indi(iduali*ea* de la ca* la ca*. Sc#ema clasic aplicat pn acum la noi &i "nc (ala$il "n %ri care nu dispun de 0M, &i EM3 esteG 9I. 467 m)I<)c5VSM4l)5V, S46A)5*ilnic sau 9I. 46@m)5V SM4l)5V, S46A)5-AIE. La copii, "n primoin'ec%iile $eni)ne, sc#ema recomandat "n pre*ent esteG 9I. 4A7 m)I<)c5VEM3 4F7 m)I<)c5 - AIE, pe un inter(al de ? luni, urmat de 9I. 4A7m)I<)c5 - AIE "nc M luni. "n primoin'ec%iile mali)ne, cu diseminri, menin)ite, )ranulii, $ron#opneumonii ca*eoaseG 9I. 467 m)I<)c5V0M, 46@m)I<)c5 N EIE timp de M luni, urmat de 9I. 4A7 m)I<)c5V0M, 46@ m)I<)c5 - AIE "nc M luni &i 9I. 4A7 n)I<)c5 - AIE "nc ? luni. "n tratamentele de reluare, "n ca*urile cronice, se aplic urmtoarea sc#emG 0M, 4C77 m)5VEM3 4F7 m)I<)c5 N AIE timp de ? luni, urmate de EM3V A dro)uri secundare alte ? luni. 0eac%ii ad(erseG I*onia*ida N poline(rite #idra*idice tul$urri #epatice 4ictere toxice medicamentoase5 Intoleran% )astric - 9TM, , S
Pagina 2! din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tul$urri psi#ice - CCS Tul$urri renale N BM Tul$urri #epatice - ,LM Tul$urri auditi(e N VM Corticoterapia asociatG are o indica%ie "nG )ranulia as'ixic )ranulia cu menin)it $ron#opneumoniile tu$erculoase pleure*ii sero'i$rinoase silicotu$erculo*a cu dispnee #emopti*ii astmul intricat cu tu$erculo*a reumatismul tu$erculos stri de #ipersensi$ili*are medicamentoas Se aplicG - corti*on 4,rednison5 -#idrocorti*on 4,rednisolon5, M7 m) *ilnic A-M *ile, apoi 6@ m) *ilnic, "n total M-F sptmni lte metode de tratamentG Colapsoterapia - medical - pneumotoraxul arti'icial endopleural pneumoperitoneulJ c#irur)ical pneumotoraxul extrapleural extramusculoperiostul toracoplastia 'ost aproape total a$andeonat, doar "n ca*uri de pneumotorax sau pneumoperitoneu #emostatic, "n ca*urile cu #emopti*ii re$ele. 0e*ec%iile pulmonare snt indicate "n G se)mentare - "n tu$erculoame acti(e de talie mic lo$are - "n ca(erne care nu cedea* la c#imioterapie pneumonectomii - "n tu$erculo*a extins unilateral Tratamentul simptomaticG 'e$ra persistent se tratea* cuG - mino'ena*ona ?x7,67 )I*i - Fenil$uta*ona Mx7,A7 )I*i tu&ea iritati( este calmat cuG Codeinum Mx7,76)I*i 4Codenal, Calmotusin5 tinctura de aconit cu 3elladonna expectora%ia este 'acilitat de secretolitice pe $a* de Balium contra tusei emeti*ante se prescriu apa clora'ormat cu Wua

sul'o)aiacolic, $en*oat de sodiu, clorur de amoniu, Siro)al, sirop expecorant ment#ae &i Wua melissae sau clordela*in M xO, 7M)I*i
Pagina 25 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

transpira%iile se com$at cu 'rec%ii cu alcool, antidia'oretice pe "n inapeten% se dau eupeptice, stricnina, tonice )enerale,

$a* de atropin, Mx6 cpI*i Insulina, (itaminele , 1A, 3 'orte, C, ana$oli*ante "n durerile toracice se dau anal)e*ice A-M cpI*i "n dispepsia cu #ipoaciditate N cidopeps Mx6 cpI*i "n timpul meselor contra strilor anxioase &i a insomnieiG 3romsedin, 3rom(al, dispneea de ori)ine $ron#ospastic necesit $ron#odilatatoare, #emopti*iile N calmante Feno$ar$ital, Mepro$amat cea de ori)ine cardiopulmonar necesit Mio'ilin Mx7,6 )I*i calciu clorat 67P i.(. )luconat de calciu 6 'iol de 6 ) i.m. (itamina B 6-A 'I*i i.m. sau s.c. drenosta*in A-M ' i.m.I*i Venostat 6-A ' cid aminocaproic A7 ml 0ecuperareaG :ra%ie tratamentelor moderne, care duc la sterili*area le*iunilor "n M-F luni, tendin%a este s se scurte*e ct mai mult stadiul de incapacitate temporar de munc - de la 6-A ani ct era "nainte la maxim ?-C luni. 0encadrarea "n munc se 'ace pe $a*a unui examen complex "n care se aprecia* soliditatea sta$ili*rii le*iunilor 43B constant ne)ati( "n culturi5, ca &i )radul de recuperare 'unc%ional, mai ales "n ca*urile "n care respira%ia a 'ost (dit a'ectat. Sunt &i situa%ii "n care, de&i tu$erculo*a propriu-*is se (indec, sindroamele posttu$erculoase remanente "ntre%in incapacitatea de munc 4de exemplu sindromul de insu'icien% pulmonar cronic marcat5, "n)reunnd &i c#iar "mpiedicnd recuperarea &i rencadrarea 'o&tilor $olna(i. 0ecuperarea capacit%ii de munc poate 'i inte)ral, par%ial sau nul. "n primul ca* $olna(ii se rencadrea* cu norm "ntrea) "n acela&i loc de munc sau "ntr-un loc ec#i(alent, "n ca*ul recuperrii par%iale sunt pensiona%i, pn la recuperarea inte)ral. 0encadrarea "n munc constituie &i testul cel mai $un de (eri'icare a (indecrii. ,0OFIL ;I T23E0C2LOLEI ,2LMO. 0E
Pagina 26 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2na dintre cele mai importante msuri de pro'ilaxie este "ns&i c#imioterapia antitu$erculoas. 1at 'iind c ac%iunea pro'ilactic a c#imioterapiei este cu att mai prompt cu ct se inter(ine mai aproape de momentul "m$oln(irii, "nainte ca $olna(ul s-&i contamine*e contac%ii, ea tre$uie cuplat cu o depistare sistematic precoce a tu$erculo*ei prin examene radio'oto)ra'ice de mas, att examinri inte)rale ale popula%iei 4la A ani5, ct &i pe )rupe periclitate sau cu risc crescut de "m$oln(ire 4din ? "n ? luni5. ,ro'ilaxia de%ine o pondere important "n com$aterea tu$erculo*ei &i are urmtoarele o$iecti(e principale G "ntrirea re*isten%ei nespeci'ice a or)anismului, prin cultur 'i*ic &i sport &i prin "m$unt%irea continu a condi%iilor de mediu. "ntrirea re*isten%ei speci'ice se o$%ine prin (accinarea antitu$erculoas, care urmre&te cre&terea re*isten%ei la suprain'ec%iile cu $acii Boc#. Se &tie, prin descrierea 'enomenului Boc#, c un animal in'ectat cu $acii Boc# este re'ractar la o nou in'ec%ie, pre*entnd o stare de imunitate. Vaccinarea se 'ace cu (accinul 3.C.:., numit ast'el dup Calmette &i :uerin, care, "n 6CAA, culti(nd pe medii speci'ice cu $il, $acili $o(ini (irulen%i, au o$%inut $acili care &i-au pierdut (irulen%a, dar &i-au pstrat calit%ile anti)enice, imuni*ante. Vaccinarea 3C: este o metod care urmre&te prote+area indi(idului "mpotri(a tu$erculo*ei-$oal, con'erindu-i arti'icial o in'ec%ie latent, care-i d, 'r riscuri, o stare de re*isten% asemntoare primoin'ec%iei $eni)ne. Se reali*ea* deci o primoin'ec%ie nee(oluti(, cu instalarea aler)iei la tu$erculin. st'el apare o re*isten% la rein'ec%ia cu $acii Boc#. Vaccinarea 3C: (i*ea* pre(enirea in'ec%iilor mani'este sau a "m$oln(irilor, dar nu prin inacti(area a)entului pato)en ci prin "ntrirea re*isten%ei speci'ice a terenului respecti(. Se aplic "n primul rnd la su)ar &i copilul mic cu re*isten% sc*ut, dar &i la copii mai mari &i la tineri pn "n A@ de ani, care nu au 'cut "nc o in'ec%ie natural 4sunt I10 ne)ati(i sau aner)ici5. Metoda utili*at "n pre*ent const "n testarea preala$il la tu$erculin 4A u.t.5, urmat de (accinarea intradermic a celor ne)ati(i. Corectitudinea (accinrii se (eri'ic prin reac%ia local (accinal care apare dup cte(a *ile, ca&i prin I10 post(accinal po*iti( dup F-? sptmni. "n ca* ne)ati(, (accinarea se repet imediat. 1urata imunit%ii (accinale este de @-E ani, ast'el c (accinarea se repet din E "n E ani. pari%ia aler)iei post(accinale la tu$erculin se
Pagina 2" din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

testea* dup ?-> sptmni. O (accinare e'icient duce la apari%ia aler)iei "n >7-C7P din ca*uri, la scderea mor$idit%ii de patru pn la 67 ori &i a mortalit%ii de &ase ori, comparati( cu indi(i*ii ne(accina%i. Vaccinarea 3C: duce &i la identi'icarea unor ca*uri noi de primoin'ec%ii la copilul mic, ca &i la descoperirea indirect a unor surse de in'ec%ie posi$ile Ia c#imioterapie. lte msuri antitu$erculoase suntG lupta "n 'ocare, "n a'ar de re*ol(area sursei &i a contac%ilor &i de*in'ec%ia 'ocarului, anc#eta epidemiolo)ic, educa%ia sanitar, menit s transmit popula%iei o anumit comportare "n (ederea pre(enirii tu$erculo*ei. Lupta "n 'ocar, care urmre&te cunoa&terea &i limitarea sau neutrali*area tuturor 'ocarelor de contaminare, este un alt o$iecti( pro'ilactic important. ,rin aceast ac%iune se urmresc G i*olarea &i tratarea $olna(ilor cu le*iuni desc#ise sterili*area sputei prin 'ier$ere cu sod AP timp de A7M7 minute, cu clorur de (ar 67-A7P sau cloramin @P sterili*area (eselei, len+eriei de pat, de corp, a o$iectelor &i a #ainelor prin 'ier$ere, etu(are, expunere la soare sau la ra*e ultra(iolete de*in'ec%ia "ncperii prin (ruire, splarea du&umelelor cu petrol, (apori de cloramin etc. i*olarea, (accinarea 3C: &i c#imiopro'ilaxia contac%ilor, de la ca* la ca*. C#imioprW'ilaxia, alt ac%iune pro'ilactic, const "n administrarea de tu$erculostatice 4de o$icei 9I.5 popula%iei cu risc crescut de "m$oln(ire sau reacti(eG copiilor "nc nein'ecta%i cu tu$erculo*, dac triesc "n 'ocare de tu$erculo*, "n iminen% de a 'ace in'ec%ii repetate, copiilor &i adul%ilor cu I10 po*iti(, deci "n iminen% de a contracta tu$erculo*a$oal. 1epistarea &i tratamentul precoce se adresea* tuturor ca*urilor de tu$erculo*, "n 'a*e ct mai precoce, adic "n stadiul de tu$erculo* primar sau "n primele 'a*e ale tu$erculo*ei secundare. 1epistarea poate 'iG - $iolo)ic, const "n testarea "n mas a tuturor copiilor &i adolescen%ilor tineri, prin I10 la tu$erculin. Se consider po*iti(e reac%iile "n care indura%ia dermic dep&e&te C mmJ radio'oto)ra'ic, const "n examinarea )rupelor de popula%ie cu risc crescut la
Pagina 2# din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"m$oln(ireG $olna(ii "n supra(e)#ere, 'o&tii $olna(i, contac%ii, #iperer)icii, sec#elarii, copiii, adolescen%ii &i tinerii, $olna(ii cu simptome respiratorii care durea* mai mult de o lun. $acteriolo)ic, const "n examinarea sistematic a sputei colectate "n recipiente speciale de la to%i tu&itoriiJ examenul direct "n lumin 'luorescent &i culturi pe mediul LoXenstein-/ensen. Educa%ia sanitar +oac un rol important "n com$aterea tu$erculo*eiG pe de o parte se adresea* $olna(ilor, pentru a respecta msurile de pre"ntmpinare a rspndirii $olii 4protec%ia cu $atista "n timpul tusei, utili*area scuiptorii, (esel &i o$iecte de toalet separate etc.5 &i recomandrile mediculuiJ pe de alta se adresea* "ntre)ii popula%ii, pentru a se 'eri de contaminare sau a se pre*enta de timpuriu la control.

C ,ITOL2L IV ,L .20I 1E =.:0I/I0E LE C L20ILO0 ST21I TE m e'ectuat practica "n sec%ia 3oli interne a Spitalului Municipal Caracal, urmrind > ca*uri cu dia)nosticul de tu$erculo* pulmonar, din care am selec%ionat trei ca*uri. C L2L .2MQ02L I Cule)erea datelor 1ate de identitateG 2.T. 1omiciliuG 0otunda 1ata na&teriiG 6F octom$rie 6CFE Ocupa%iaG pensionar 1ata internriiG AF. 76. A77@J ora E,77 1ia)nosticul de internareG ,neumopatie acut stn) 1ata externriiG 7F.7F.A77@ 1ia)nostic la externareG T3C pulmonar secundar .umr *ile spitali*areG 6A7 namne* ntecedente personale 'i*iolo)ice N 'r importan% ntecedente personale patolo)ice - #epatit (iral acut 6C?E Condi%ii de (ia% &i muncG consum alcool *ilnic 6,@ 6, 'umea* *ilnic 6@-A7 de %i)ri Istoricul $olii ,acientul se internea* pentru dureri "n #ipocondrul drept, $alonri, ame%eli, astenie, dureri toracice, tuse seac, scdere ponderal.
Pagina 2$ din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1ate+nd+rec%e 3olna(ului i s-a eli$erat "n urma consultului medical $ilet de internare "n sec%ia T3C a Spitalului Municipal Caracal. Examenul clinic Te)umente &i mucoase - normal colorate Sistem )an)lionar lim'atic peri'eric - nepalpa$il Sistem musculo-adipos - normal repre*entat Sistem osteo-articular - inte)ru anatomic parat respirator - torace normal con'ormat, amplia%ii respiratorii e)ale, 'reamt pectoral pre*ent, sonoritate pulmonar normal, rare raluri $ron&ice parat cardio-(ascular N re)iunea precordial de aspect normal, &oc apexian "n spa%iul V i.c. stn) pe linia mediocla(icular, matitate cardiac "n limite 'i*iolo)ice, *)omote cardiace ritmice, VO>>$Iminut, T O6M7I>7 mm9) paratul di)esti( - a$domen suplu, mo$il, sensi$il "n #ipocondrul drept, 'icat cu mar)inea superioar "n spa%iul V i.c. drept, mar)inea in'erioar la A cm su$ re$ord, splina nepalpa$il. parat uro)enital - lo+i renale nedureroase, rinic#i nepalpa$ili, mic%iuni spontane, 'i*iolo)ice, urini de aspect normal S.C - orientat temporo-spa%ial, 0OT &i pupilare pre*ente Interpretarea datelor 1ia)nosticul clinicG tu$erculo* pulmonar secundar 1ia)nosticul de nursin)G anali*a $io'i*iolo)icG $olna( cu aparate &i sisteme inte)re cu a'ectarea celor de mai sus men%ionate. 1in anali*a datelor culese &i a examenelor clinice e'ectuate, re*ult c este (or$a de un pacient par%ial dependent, care necesit a+utorul nursei pentru satis'acerea urmtoarelor ne(oi 'undamentale prioritareG ne(oia de a a(ea un ec#ili$ru sta$il ne(oia de a a(ea te)umente &i mucoase curate ne(oia de a se deplasa ne(oia de a se odi#ni ne(oia de a a(ea o respira%ie normal ne(oia de a cunoa&te mai multe despre $oal. anali*a psi#olo)icG $olna( con&tient, orientat temporo-spa%ial, cooperant.
Pagina % din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

anali*a sociolo)icG $olna( cu posi$ilit%i $une de a se trata &i de a urma re)imul i)ieno-dietetic anali*a socio-culturalG $olna( cu un ni(el sc*ut de cultur sanitar le)at de $oala sa, nu respect posturile reli)ioase.

,L .2L

1E

=.:0I/I0E

.20SI.:

12,

CO.CE,T2L

VI0:I.IEI9E.1E0SO. 1ata internriiG AF. 76. A77@ ,ro$lemaG ,neumopatie acut stn) Mani'estri de dependen% Stare )eneral alterat cu urmtoarele simptomeG dureri "n #ipocondrul drept $alonri ame%eli astenie O$iecti(eG com$aterea urmtoarelor simptomeG dureri "n #ipocondrul drept, $alonri, ame%eli, astenie asi)urarea unui microclimat corespun*tor "n salon asi)urarea len+eriei curate de corp &i pat "ntocmirea 'oii de o$ser(a%ie educa%ie sanitar pri(ind comportamentul $olna(ului Inter(en%ii proprii psi#oterapie pentru com$aterea anxiet%ii repaus la pat asi)urarea aerisirii salonului &i men%inerea temperaturii constante pre)tirea $olna(ului pentru recoltarea anali*elor de la$orator &i a examenelor paraclinice Inter(en%ii dele)ate asi)urarea administrrii medica%iei prescrise de medicG spato'ort l' i.(. :luco*a MMP A' 3iseptol At$ la 6A ore l)ocalmin A' i.m. .itra*epam 6 cp seara
Pagina 1 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

9I. M t$I*i 0M,Mt$ Vitamina C A77 M t$ Viplex M t$I*i Emetiral 6 t$I*i ,LM M t$ re)im i)ieno-dietetic con'orm prescrip%iei medicului &i administrat de asistenta medical pre)tirea $olna(ului pentru recoltarea anali*elor de la$orator 9LO F ?77ImmM 9$6F)P VS9OC7 mmI# E(aluare 1in anali*a datelor o$%inute, am sta$ilit din punct de (edere al dependen%ei $olna(ului este (or$a de un $olna( care necesit "n)ri+iri speciale pri(indG com$aterea durerii, ame%elilor, asteniei, $alonrii asi)urarea condi%iilor i)ienosanitare, de mediu 'i*ic &i uman care s-I permit re'acerea 'i*ic &i psi#ic educa%ie sanitar pri(ind modul de comportare "n spital &i apoi dup externare. ne(oia de a a(ea un ec#ili$ru sta$il ne(oia de a a(ea te)umente &i mucoase curate ne(oia de a a(ea o respira%ie normal ne(oia de a se alimenta ne(oia de a se deplasa ne(oia de a se odi#ni ne(oia de a cunoa&te mai multe despre $oal

1at a ora 7 AF. 76 A77 @

Mani'estri de dependen% 6 dureri "n #ipoconO$iecti(ul

Inter(en%ia asistentei medicale E(aluare utonome A com$aterea G -durerilor $olna(ului M -identi'icarea 1ele)ate F -completea* documentele internat @ "olna(ul

Pagina 2 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ora E

drul drept astenie ame%eli

-ame%elilor -asteniei -ec#ili$rare

conduce $olna(ul "n sec%ie pre*int asistentei

pentru

pre*intG -$alonri -ame%eli

&i "l internare monitori*ea* &i "nre)istrea* "n FO 'unc%iile (itale VO>>$Imi n T O6M7I>7 mm9) TOM>,?TC 0OAAImin -pre)te&te $olna(ul pentru e'ectuarea radio)ra'iei administrea* tratame-ntul prescris spato'ort l'I*i :luco*a

$alonri

'i*ic &i psi#ic -asi)urarea unui microclima t corespun* tor "n salon -s I se asi)ure len+erie curat de corp &i pat -s se men%in starea

&e'e -reparti*ea* $olna(ul "n salon, "i pre-

-astenie -dureri "n #ipocondrul drept -rare raluri $ron&ice 0adio)ra'ia pulmonarG T3C pulmonar secundar, am$ii lo$i superiori

*int topo)ra'ia sec%iei -a+ut $olna(ul s se de*$race -msoar &i cntre&te $olna(ul -msoar &i "nre)istrea* 'unc%iile (itale "n FO

de -pre)te&te $olna(ul

i)ien -s "l a+utm s respecte re)imul

'i*ic psi#ic pentru

&i

e'ectuarea radio)ra'iei pulmonare

Pagina

din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

i)ienodietetic desodat

-asi)ur microclimatul "n salon -pre)te&te $olna(ul pentru (i*ita medicului -pre)te&te $olna(ul pentru recoltarea urinei "n urmtoare

MMP A'E*i 3iseptol At$ la 6A# l)ocalmin A6 i.(. .itra*epam lcp seara *iua -asi)ur re)imul i)ieno-dietetic @ 3olna(ul pre*int toracal)ii, astenie, ame%eli, scdere ponderal. 0e*ultatele anali*elor de la$oratorG VS9OC7mmI# 9$O6F)P LeucY ?77Immc 2reeO7,Am)P Fi$rino)enO 6M 77 m)P

7 A@. 76 A77 @

6 toracal)ii -astenie ame%eli scdere ponderal -stare 'e$ril transpira%ii

A acelea &i

M -recoltea* urina pentru examenul sumar de urin -educ $olna(ul s-&i sc#im$e po*i%ia "n pal pentru pre(enirea escarelor

F -recoltea* urina pentru examenul sumar de urin -monitori*ea* &i notea* "n

FO

'unc%iile (itale -pre)te&te materialele necesare pentru recoltarea anali*elor de la$orator. VS9,
Pagina ! din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-pre)te&te $olna(ul pentru recoltarea sputei

9$, leucocite, uree, 'i$rino)en, )licemie, T:O, T:,, amila*a, T8mol, Lu)ol, 3T, 31, 3l dministrea* tratamentul medicamentos acela&i

:licemieO>7m)P T:OO6?2I T:,-6 O2I mila*aO6?2D T8molO>2ML 3TO7,MA 31O7,7? 3IO7,A? Examen sumar de urinG dens 676A, sediment urinarG epitelii plate,

7 AE.7 6 AC.7 6

6 -stare 'e$ril

M -asi)urarea po*i%ie antidispneice -asi)urarea

F -cntre&te $olna(ul -monitori*ea* 'unc%iile (itale

rare leucocite @ 3olna( par%ial dependent cu stare )eneral alterat, ec#ili$rat psi#ic, ce pre*int toracal)ii, astenie, ame%eli

A77 @ ora E

len+eriei de corp &i pat -asi)urarea alimentrii &i #idratrii corespun*-

VOE? $Iminut T O6A@IE7 mm9) TOM>,?TC 1O6?77mlIAF# ScaunOlI*i normal -asi)ur

toare re)imul -pre)te&te i)ieno-dietetic $olna(ul pentru 6 desodat (i*ita -administrea* medicului tratamentul
Pagina 5 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

medicamentosG acela&i V ,aracetamol M7.7 6. A77 @ -transora E -tuse -+en la (or$ire dis'oni e a se odi#ni -asi)ur alimenta%ia &i #idratarea corespun*toare -pre)te&te $olna(ul pentru (i*ita medicului (or$ire. transpira%ii, tuse, dis'onie -asi)ur microclimatul "n salon pentru a respira normal &i par%ial, ec#ili$rat psi#ic, ce pre*int stare 'e$ril, +en la pira%ii -monitori*ea* 'unc%iile (itale stare )eneral ameliorat -stare 'e$ril -cntre&te $olna(ul 3olna( par%ial dependent cu

Pagina 6 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dis'oni 6A.7 M A77@ e +en la (or$ire

acelea& i

monitori*ea* 'unc%iile (itale -asi)ur microclimatul "n salon -educ $olna(ul pentru examenul O0L -asi)ur sc#im$area len+eriei de pat &i corp -asi)ur

-monitori*ea* 'unc%iile (itale T O6A@I?7 mm9) VOEA $Imin 0OA7Imin T-M?,@TC -administrea* tratamentul prescris de medic -conduce $olna(ul "n sec%ia O0L pentru examinarea larin)elui &i ami)dalelor

&i ora E de)luti%ie toracal)ii -astenie ame%eli -a'e$ril

-a'e$ril 7F.7 F A77@ apetent -ec#ili$rat ora 6M psi#ic &i electrolitic

re)imul dietetic -e'ectu- -administrea* area tratament ul ui -men%inerea inte)ritratamentul -asi)urarea unui climat corespun*tor -adunarea documentelor

-asistenta note* e(olu%ia $olna(ului -administrea* tratamentul -in'ormea* apar%intorii cu pri(ire la repaus &i

3olna( cu stare )eneral $un, scaune normale, a'e$ril. Se externea* cu urmtoarele recomandri.

Pagina " din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-scaune normal e -te)um. normal colorat e -'unc%ii (itale aproap e normal e

t%ii te)ument el or -i)ieni*area camere i patului len+erie i medicu l decide externa rea

&i "nre)istrarea lor -"ntocmirea $iletului de ie&ire -scoaterea $olna(ului din e(iden%a sec%iei -educa%ie sanitar pri(ind repausu &i tratamentul la domiciliu

re)imul alimentar -"nmnea* $iletul de ie&ire -"nmnea* 0p

e(itarea ca'elei, tutunului, alcoolului, sosurilor -e(itarea e'orturilor 'i*ice, contactul cu al%i $olna(i conta)io&i

-re(ine la control

C L2L .2MQ02L III Cule)erea datelor 1ate de identitate 2.. 1omiciliuG Ce*ieni 1ata na&teriiG A7 octom$rie 6CE7 Ocupa%iaG pensionar 1ata internriiG A6. 7F. A77@ 1ia)nosticul de internareG T3C pulmonar secundar 1ata externriiG M7. 7F. A77@ 1ia)nostic la externareG T3C pulmonar secundar .umrul de *ile de spitali*areG 67 *ile namne*
Pagina # din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ntecedente personale patolo)iceG #epatita epidemic la 6F ani T3C pulmonar din 6CC@ Condi%ii de (ia% &i muncG - nu 'umea* de 6 an nu consum alcool comportare 'a% de mediu normal Istoricul $olii 3olna( cunoscut cu T3C pulmonar secundar cronici*at se internea* pentru dispnee la e'orturi moderate, tuse cu expectora%ie muco-puralent, astenie, inapeten%. 1ate indirecte 3olna(ului I s-a eli$erat "n urma consultului medical $ilet de internare "n sec%ia T3C a Spitalului Municipal Caracal. Examenul clinic Stare )eneral mediocr. Te)umente &i mucoaseG 'acies 'ti*ie, te)umente #iperpi)mentate. !esut celular su$cutanat sla$ repre*entat. Sistem )an)lionar lim'atic nepalpa$il. Sistem osteo-articularG inte)ru anatomic. parat respiratorG torace asimetric prin constitu%ie, su$matitate stn) cu murmur (e*icular diminuat, su$erepitante &i 'recturi pleurale la acest ni(el parat cardio-(ascularG matitate cardiac "n limite normale, *)omote cardiace ritmice, *)omot u&or "ntrit la pulmonare, T O 67@I@7 mm9), limite normale, tran*it intestinal pre*ent, scaun normal spa%ial. Interpretarea datelor 1ia)nosticul clinicG tu$erculo* pulmonar secundar 1ia)nosticul de nursin)G anali*a $io'i*iolo)icG $olna( cu aparate &i sisteme inte)re cu a'ectarea celor de mai sus men%ionate. 1in anali*a datelor culese &i a examenelor clinice e'ectuate, re*ult c este (or$a de un pacient par%ial dependent, care necesit a+utorul nursei pentru satis'acerea urmtoarelor ne(oi 'undamentale prioritareG ne(oia de a a(ea un ec#ili$ru sta$il ne(oia de a a(ea te)umente &i mucoase curate ne(oia de a se deplasa
Pagina $ din 56

VO>> $Iminut, 'icat &i splin "n

parat uro)enitalG mic%iuni spontane S.CG orientat temporo-

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ne(oia de a se odi#ni ne(oia de a a(ea o respira%ie normal ne(oia de a cunoa&te mai multe despre $oal. anali*a psi#olo)icG $olna( con&tient, orientat temporo-spa%ial, cooperant. anali*a sociolo)icG $olna( cu posi$ilit%i $une de a se trata &i de a urma re)imul i)ieno-dietetic anali*a socio-culturalG $olna( cu un ni(el sc*ut de cultur sanitar le)at de $oala sa, nu respect posturile reli)ioase.

,L . 1E =.:0I/I0E .20SI.: 12, CO.CE,T2L VI0:EVIEI9E.1E0SO. 1ata internriiG A6. 7F. A77@ ,ro$lemaG T3C pulmonar secundar Mani'estri de dependen% Stare )eneral alterat cu urmtoarele simptomeG dispnee la e'orturi moderate tuse cu expectora%ie muco-purulent astenie inapeten% O$iecti(eG com$aterea dispneei, tusei, asteniei, inapeten%ei asi)urarea unui microclimat corespun*tor "n salon asi)urarea len+eriei curate de corp &i pat "ntocmirea 'oii de o$ser(a%ie educa%ie sanitar Inter(en%ii propriiG psi#oterapie pentru com$aterea anxiet%ii repaus la pat asi)urarea unui microclimat corespun*tor "n salon pre)tirea $olna(ului pentru recoltarea anali*elor de la$orator &i a examenelor paraclinice Inter(en%ii dele)ate asi)urarea administrrii medica%iei prescrise de medicG re)im i)ieno-dietetic con'orm prescrip%iei medicului &i 9I.G Mt$I*i 0M,G Ft$I*i EM3G FcpI*i BMG l)I*i Ser 'i*iolo)icG 6 ' ViplexG Mt$

Pagina !% din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

administrat de asistenta medical pre)tirea $olna(ului pentru recoltarea anali*elor de la$oratorG LO? F77ImmM 9$O6A)P VS9OllmmIl# E(aluare 1in anali*a datelor o$%inute, am sta$ilit c din punct de (edere al dependen%ei $olna(ului este (or$a de un $olna( care necesit "n)ri+iri speciale pri(indG com$aterea dispneei, tusei, asteniei, inapeten%ei asi)urarea condi%iilor i)ieno-sanitare, de mediu 'i*ic &i uman care s-I permit re'acerea 'i*ic &i psi#ic asi)urarea administrrii medica%iei prescrise de medic educa%ie sanitar pri(ind modul de comportare

1at a Ora

Mani'estr i de dependen% 6 -dispnee la e'orturi moderate

1$iecti(ul

Inter(en%iile asistentei medicale E(aluare utonome 1ele)ate F completea* documentele pentru internare msoar &i cntre&te $olna(ul -"nre)istrea* 'unc%iile (itale VO>>$Imin T O67@I@7 TOM>,?TC @ 3olna(ul internat pre*intG tuse cu expectora%ie mucopurulent astenie inapeten% $alonri dispnee

7 A6. 7F A77 @

A com$aterea dispneei, tusei, expectora%iei. dispneii, asteniei, $alonrilor ec#ili$rare #idroelectrolitic asi)urarea

M identi'icarea $olna(ului conduce $olna(ul "n sec%ie &i "l pre*int asistentei &e'e -reparti*ea* $olna(ul "n salon -a+ut $olna(ul s se de*$race -msoar

Ora >

-tuse cu expectora%ie mucopurulent -astenie inapeten% -$alonri

Pagina !1 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

unui microclima t asi)urarea len+eriei curate de corp &i pat men%inerea i)ienei respectarea re)imului i)ienodietetic desodat

&i cntre&te $olna(ul -monitori*ea* &i notea* "n FO 'unc%iile (itale -pre)te&te $olna(ul pentru e'ectuarea radio)ra'iei pulmonare -a+ut $olna(ul s ia o

0OAAImin -pre)te&te $olna(ul pentru e'ectuarea radio)ra'iei pulmonare administrea* tratamentul prescrisG 9E. Mt$I*i 0M, Ft$I*i EM3 FcpI*i BMl)

la e'orturi moderate 0e*ultatul radio)ra'i-ei pulmo-nareG 'i$rotorax stn) mixt

po*i%ie antal)ic -asi)ur microclimatul "n salon -educ $olna(ul cum s

7 AM,AF , A@-7F A77@

6 -stare

A acelea& i

recolte*e urina "n diminea%a urmtoare M F -cntre&te -recoltea*

@ 0e*ultatul anali*elor de

)eneral ameliorat -a'e$ril

$olna(ul -monitori*ea* 'unc%iile

urina pentru la$oratorG examenul VS9OllmmI# sumar de 9$O6A)P urin -monitori*ea* LeucO?F77ImmM

Pagina !2 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-apetent tolerea* ta$letele

(itale -asi)ur

&i notea* "n FO 'unc%iile

2reeO7,A?)P :licemieO> 7m)P

microclimatul -educa%ie sanitar pri(ind re)imul alimentar

(itale -asi)ur re)imul desodat -administrea* tratamen-tul

T:,O672I T8molOM2ML 3TO7,A7 3IO7,6F 31O7,7? Ex. sumar urinG dens 676A, sediment urinarG epitelii plate, rare leucocite @ 3olna( cu stare )eneral a'e$ril, comunicati(, scaune normale,ec#ili$rat $un,

7 M7.7F . A77@

6 A -dis'onie Medicul -+en la (or$ire &i de)luti%ie toracal)i i -astenie -ame%eli -a'e$ril -apetent camerei, len+eriei -adunarea documentelor pentru externare patului decide externarea i)ieni*area

M -adunarea documentelor &i anali*elor

F -notea* e(olu%ia $olna(ului administrea* tratamen-tul

&i "nre)istrarea lor -"ntocmirea $iletului de ie&ire -scoaterea $olna(ului din

-in'ormea* apar%intorii cu pri(ire la repausul 'i*ic &i re)imu alimentar -"nmnea*

'i*ic &i psi#ic, se externea* cu urmtoarele recomandriG -e(itarea alcoolului, ca'elei, %i)rilor, sosurilor

Pagina ! din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

e(iden%a sec%iei -educa%ie sanitar cu pri(ire la repa-usul 'i*ic &i tratamentul pe care tre$uie s "l continue

$iletul de ie&ire &i 0p

-e(itarea e'orturilor 'i*ice -e(itarea contactului cu al%i $olna(i conta)io&i -continuarea tratamentului (itamine. simptomatice, sedati(e, tonice -re(ine la control -educa%ie sanitar

cu

7 AM,AF , A@-7F A77@

6 -stare

A acelea& i

la domiciliu M F -cntre&te -recoltea*

@ 0e*ultatul anali*elor de

)eneral ameliorat -a'e$ril -apetent tolerea* ta$letele

$olna(ul -monitori*ea* 'unc%iile (itale -asi)ur

urina pentru la$oratorG examenul VS9OllmmI# sumar de 9$O6A)P urin -monitori*ea* &i notea* "n FO 'unc%iile LeucO?F77ImmM 2reeO7,A?)P :licemieO> 7m)P

microclimatul -educa%ie sanitar pri(ind re)imul alimentar

(itale -asi)ur re)imul desodat -administrea* tratamen-tul

T:,O672I T8molOM2ML 3TO7,A7 3IO7,6F 31O7,7? Ex. sumar urinG dens 676A, sediment

Pagina !! din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

urinarG epitelii plate, rare leucocite @ 3olna( cu stare )eneral a'e$ril, comunicati(, scaune normale,ec#ili$rat -in'ormea* apar%intorii cu pri(ire la repausul 'i*ic &i re)imu alimentar -"nmnea* $iletul de ie&ire &i 0p 'i*ic &i psi#ic, se externea* cu urmtoarele recomandriG -e(itarea alcoolului, ca'elei, %i)rilor, sosurilor -e(itarea e'orturilor 'i*ice -e(itarea contactului cu al%i $olna(i conta)io&i -continuarea tratamentului (itamine. simptomatice, $un,

7 M7.7F . A77YI

6 A -dis'onie Medicul -+en la (or$ire &i de)luti%ie toracal)i i -astenie -ame%eli -a'e$ril -apetent camerei, len+eriei -adunarea documentelor pentru externare patului decide externarea i)ieni*area

M -adunarea documentelor &i anali*elor

F -notea* e(olu%ia $olna(ului administrea* tratamen-tul

&i "nre)istrarea lor -"ntocmirea $iletului de ie&ire -scoaterea $olna(ului din e(iden%a sec%iei -educa%ie sanitar cu pri(ire la repa-usul 'i*ic &i tratamentul pe

cu

Pagina !5 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

care tre$uie s "l continue la domiciliu C L2L .2MQ02L III Cule)erea datelor 1ate de identitateG E. F. 1omiciliuG 1o$run, Olt 1ata na&teriiG AA. 7@. 6CFE Ocupa%iaG pensionar 1ata internriiG 7M. 7F. A776 1ia)nosticul de internareG VC. 9emiple)ie stn) 1ata externriiG 7F. 7F. A77@ 1ia)nosticul al externareG T3C pulmonar secundar. VC. 9emiple)ie stn) .umr de *ile de spitali*areG A *ile namne*

sedati(e, tonice -re(ine la control -educa%ie sanitar

ntecedente personale patolo)iceG #epatita epidemic Condi%ii de (ia% &i muncG 'umtor "n antecedente, 67 %i)ri pe *i, consumator de alcool Istoricul $olii 1in spusele apar%intorilor a'lm c $olna(ul, "n cursul *ilei precedente, $olna(ul a pre*entat la scularea din somn de'icit motor la mem$rele stn)i, tul$urri de (or$ire &i de de)luti%ie. Examen clinic )eneral Te)umente &i mucoase palide. Sistem osteo-arricular inte)ru mor'o-'unc%ional. Sistem )an)lionar lim'atic nepalpa$il. parat respiratorG torace normal con'ormat, murmur (e*icular pre*ent, sonoritate pulmonar normal V i.c. stn) pe linia medio-cla(icular, *)omote cardiace ritmice, T O667IC@ mm9), VOEA$Imin parat di)esti(G a$domen suplu, nedureros, 'icat &i splin "n parat cardio-(ascularG &oc apexian "n spa%iul

Pagina !6 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

limite normale, tran*it intestinal pre*ent parat uro-)enitalG lo+i renale li$ere, mic%iuni 'i*iolo)ice S.CG nu pre*int redoare de cea'a, sc#i% de mi&care "n mem$rul stn), 'or% nul, 3a$ins<i po*iti( pe stn)a. Interpretarea datelor 1ia)nosticul clinicG tu$erculo* pulmonar secundar. VC. 9emiple)ie stn) 1ia)nosticul de nursin)G anali*a $io'i*iolo)icG $olna( cu aparate &i sisteme inte)re cu a'ectarea celor de mai sus men%ionate. 1in anali*a datelor culese &i a examenelor clinice e'ectuate, re*ult c este (or$a de un pacient par%ial dependent, care necesit a+utorul nursei pentru satis'acerea urmtoarelor ne(oi 'undamentale prioritareG ne(oia de a a(ea un ec#ili$ru sta$il ne(oia de a a(ea te)umente &i mucoase curate ne(oia de a se deplasa ne(oia de a se odi#ni ne(oia de a a(ea o respira%ie normal ne(oia de a cunoa&te mai multe despre $oal. anali*a psi#olo)icG $olna( con&tient, orientat temporo-spa%ial, cooperant. anali*a sociolo)icG $olna( cu posi$ilit%i $une de a se trata &i de a urma re)imul i)ieno-dietetic anali*a socio-culturalG $olna( cu un ni(el sc*ut de cultur sanitar le)at de $oala sa, nu respect posturile reli)ioase.

,L . 1E =.:0I/I0E .20SI.: 12,Q CO.CE,T2L VI0:I.IEI9E.1E0SO. 1ata internriiG 7M. 7F. A77@ ,ro$lemaG VC. 9emiple)ie stn) Mani'estri de dependen% Stare )eneral alterat cu urmtoarele simptomeG de'icit al mem$relor stn)i tul$urri de de)luti%ie &i (or$ire O$iecti(e com$aterea urmtoarelor simptomeG ame%eli, astenie, 'or% nul, tul$urri de de)luti%ie &i (or$ire, de'icit al
Pagina !" din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mem$relor stn)i asi)urarea unui microclimat corespun*tor "n salon asi)urarea len+eriei curate de corp &i pat "ntocmirea 'oii de o$ser(a%ie educa%ie sanitar pri(ind comportamentul $olna(ului Inter(en%ii proprii psi#oterapie pentru com$aterea anxiet%ii repaus la pat asi)urarea aerisirii salonului &i men%inerea temperaturii constante pre)tirea $olna(ului pentru recoltarea anali*elor de la$orator &i a examenelor paraclinice Inter(en%ii dele)ate asi)urarea administrrii medicatiei prescrise de medic ,enicilina : A milxFI*i Vitamina 3l 677 m) 'i Vitamina 3? A@7 m) 'i :luco*a A7P @77mlxA Streptomicin 6IA la A # Ser 'i*iolo)ic ' F 1ipiridamol 'i I la > # re)im i)ieno-dietetic con'orm prescrip%iei medicului &i administrat de asistenta medical pre)tirea $olna(ului pentru recoltarea anali*elor de la$orator

E(aluare 1in anali*a datelor o$%inute am sta$ilit din punct de (edere al dependen%ei c este (or$a despre un $olna( care necesit "n)ri+iri speciale pri(indG com$aterea ame%elilor, asteniei, 'or%ei nule, tul$urrilor de de)luti%ie &i (or$ire, de'icitului motor asi)urarea condi%iilor i)ieno-sanitare care s-I permit re'acerea 'i*ic &i psi#ic asi)urarea administrrii medica%iei educa%ie sanitar

Pagina !# din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1at a ora 7 7M.7 F A77 @ ora E

Mani'estr i de dependen% 6 de'icit al mem$relor stn)i tul$urri de de)luti-%ie &i (or$ire astenie ame%eli 'or% nul -ame%elilor -asteniei -ec#ili$rare 'i*ic &i psi#ic -asi)urarea unui microclima t corespun* tor "n salon -s I se asi)ure len+erie curat de corp &i pat O$iecti(ul A com$aterea G -tul$urriloi de de)luti%ie &i (or$ire

Inter(en%ia asistentei

medicale E(aluare

utonome M identi'icarea $olna(ului -conduce $olna(ul "n sec%ie "l pre*int asistentei &e'e -reparti*ea* $olna(ul "n salon, "i pre&i

1ele)ate F -completea* documentele pentru internare monitori*ea* &i "nre)istrea* "n FO 'unc%iile (itale VOEA$Imi n T O667IC@ mm9) TOM>,?TC 0OAAImin -pre)te&te $olna(ul pentru e'ectuarea radio)ra'iei -

@ "olna(ul internat pre*intG sc#i% de mi&care "n mem-$rul stn) 'or% nul -ame%eli -astenie -tul$urri de de)lu-ti%ie &i (or$ire 0adio)ra'ia pulmonarG T3C pulmonar secundar,

*int topo)ra'ia sec%iei -a+ut $olna(ul s se de*$race -msoar

&i

cntre&te $olna(ul -msoar &i "nre)istrea* 'unc%iile (itale "n FO -pre)te&te

Pagina !$ din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$olna(ul -s se men%in starea i)ien -s "l a+utm s respecte re)imul i)ienodietetic desodat -recoltarea pro$elor de la$orator 'i*ic psi#ic pentru e'ectuarea de radio)ra'iei pulmonare -asi)ur microclimatul "n salon -pre)te&te $olna(ul pentru (i*ita medicului -pre)te&te $olna(ul pentru recoltarea urinei &i a sputei "n *iua urmtoare &i

administrea* tratame-ntul prescris ,enicilina : A milZ[F :luco*a A7P @77 ml\A Vitamina 3l lOOm)'l Vitamina 3? A@7m) 'i Streptomicin lIA) la 6A# 1ipiridamol I Ia># am$ii lo$i superiori LC0G rare #ematii

7 7F.7F . A77@

6 A toracal)i Medicul i de'icit al mem$re lor stn) astenie ame%eli decide externarea i)ieni*area patului camerei,

M adunarea documentelor &i anali*elor &i "nre)istrarea lor

F notea* e(olu%ia $olna(ului administrea* tratamen-tul in'ormea*

@ 3olna(

a'e$ril,

pre*int toracal)ii, tul$urri de (or$ire &i de)luti%ie ec#ili$rat 'i*ic &i psi#ic, se

Pagina 5% din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a'e$ril apetent

len+eriei -adunarea documentelor pentru externare

"ntocmirea $iletului de ie&ire scoaterea $olna(ului din e(iden%a sec%iei reduca%ie sanitar cu pri(ire la repa-usul 'i*ic &i tratamentul pe care tre$uie s "l continue la domiciliu

apar%intorii cu pri(ire la repausul 'i*ic &i re)imul alimentar "nmnea* $iletul de ie&ire &i 0p

externea* urmtoarele recomandri. -e(itarea

cu

alcoolului, ca'elei, %i)rilor, sosurilor -e(itarea e'orturilor 'i*ice, stresului, ume*elii -e(itarea contactului cu al%i $olna(i conta)io&i -diet normo-

caloric, desodat -continuarea tratamentului con'orm 0p -re(ine la con-trol peste 67 *ile

.E; .2MQ02L 6 ,0E:QTI0E 3OL. VILO0 ,E.T02 E; MI.Q0ILE 0 1IOLO:ICE 0a*ele 0oent)en sunt radia%ii electroma)netice cu lun)ime de und 'oarte scurt. Ele se produc "n tu$uri speciale prin 'rnarea $rusc a electronilor li$eri, anima%i de o (ite* 'oarte mare. 0a*ele roent)en au o putere de penetra%ie 'oarte mare, str$tnd corpurile, materialele, deci &i corpul omenesc. Ele sunt a$sor$ite par%ial de corpurile pe care le str$at, "n propor%ie mai mic sau mai mare, "n 'unc%ie de ponderea atomic a acestora.

Pagina 51 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

!esuturile &i or)anele corpului sunt 'ormate din su$stan%e or)anice cu ponderea atomic di'erit. "n 'unc%ie de compo*i%ia lor ele (or a$sor$i ine)al ra*ele 0oent)en. or)anele parenc#imatoase &i acestea mai multe dect plmnii. 0a*ele care au scpat de a$sor$%ia componentelor corpului omenesc, cad pe un ecran 'luorescent, pe care "l aduc "ntr-o 'luorescent cu att mai intens, cu ct ra*ele au 'ost mai pu%in a$sor$ite de corpurile pe care le-au tra(ersat. $sor$%ia ine)al a ra*elor 0oent)en de %esuturile corpului omenesc &i proprietatea ra*elor de a aduce "n 'luorescent ecranul radiolo)ie "n 'unc%ie de cantitatea &i intensitatea lor, stau la $a*a 'ormrii ima)inii radioscopice. Ecranul 'luorescent este con'ec%ionat dintr-un carton acoperit de un strat de sul'ura de *inc, Xol'ramat de calciuJ "nlocuind ecranul 'luorescent cu o plac 'oto)ra'ic sau cu 'ilmul radiolo)ie, ra*ele 0oent)en se (or proiecta pe aceasta, impresionnd emulsia 'otosensi$il de pe supra'a%a lor, "n 'unc%ie de cantitatea &i intensitatea cu care au scpat de a$sor$%ie. st'el, se o$%ine o ima)ine 'oto)ra'ic a re)iunilor examinate, care poart numele de radio)ra'ie. ,rin examenul radiolo)ie se pot studia mor'olo)ia &i 'unc%ionarea or)anelor inaccesi$ile o$ser(a%iei directe, ascunse "n pro'un*imea corpului. st'el, se pot dia)nostica sau con'irma 'racturi &i luxa%ii ale sistemului osteo-articular, modi'icri anatomo-patolo)"ce &i 'unc%ionale ale stomacului, intestinelor, inimii, plmnilor, tul$urri anatomice &i 'unc%ionale ale (e*iculei $iliare, pre*en%a calculilor "n $a*inetele renale, (e*iaca urinar sau "n alte or)ane ca(itare, a tumorilor "n di'erite or)ane &i altele. 1intre di'eritele metode de examinare men%ionmG 0adioscopia, examinarea or)anelor la ecran. Ea constituie 'orma cea mai o$i&nuit a examinrilor radiolo)ice, dnd o ima)ine dinamic asupra or)anelor examinate. 0adio)ra'ia, care este 'ixarea ima)inii radiolo)ice pe 'ilmul radiolo)ie la un moment dat. Ima)inea 'iind 'oto)ra'iat, ea se pretea* la controale ulterioare, mai amnun%ite, ea putnd 'i interpretat de mai mul%i speciali&ti. 0adio)ra'ia este "ns o metod static de examinare. Bimo)ra'ia, care const "n "nre)istrarea radio)ra'ic a mi&crilor anumitor or)ane interne, mai ales ale inimii &i ale (aselor mari. Tomo)ra'ia, care este o$%inerea ima)inii radio)ra'ice a unui strat oarecare dintr-o parte a or)anismului. o$i&nuit.
Pagina 52 din 56

st'el,

sistemul osos, care con%ine mult calciu &i 'os'or, (a a$sor$i mai multe ra*e dect mu&c#ii sau

ceast metod e(it )re&elile de interpretare care ar putea re*ulta din

suprapunerea ima)inilor structurilor re)iunii examinate, cum se "ntmpl "n radio)ra'ia

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

0adio'oto)ra'ia, datorit dimensiunilor reduse ale cli&eului 'oto)ra'ic se mai nume&te &i microradio'oto)ra'ie 4M0F5. Se 'olose&te "n primul rnd pro'ilactic, pentru depistarea acti( &i precoce a $olna(ilor de tu$erculo* pulmonar, cancere pulmonar &i mediastinal, precum &i a $olilor de inim. 0oent)encinemato)ra'ia, const "n 'ilmarea ima)inilor pe ecranul radioscopic, sau direct dup ie&irea ra*elor din corp, 'r intermediul ecranului. Filmul o$%inut, se proiectea* pe un ecran o$i&nuit, dnd o ima)ine radiolo)ic dinamic, e(iden%iind mi&crile patolo)ice sau normale ale unor or)ane. 0oent)entele(i*iunea, const "n captarea ima)inii radiolo)ice &i tele(i*area ei, 'ie su$ 'orm de ima)ine static, 'ie su$ 'orm de radiocmemato)ra'ie tele(i*at. Cu aceast metod, personalul lucrea* la lumin, su$ protec%ie per'ect 'a% de ra*ele 0oent)en, ima)inea 'iind urmrit simultan de mai multe persoane.

0E:2LILE

:E.E0 LE

1E

,0E:QTI0E

3OL. VILO0

,E.T02

E; MI.Q0I 0 1IOLO:ICE Indica%ia examinrilor radiolo)ice o 'ace "ntotdeauna medicul, 'ie la primirea $olna(ului, 'ie cu oca*ia (i*itei medicale. Indica%iile sunt notate de asistent &i "ndeplinite "n cursul orelor de acti(itate ale ser(iciului de radiolo)ie. "n ca*urile de ur)en% 4per'ora%ii a$dominale, ileus, 'racturi de craniu5 (a "n&tiin%a medicul radiolo) de ser(iciu, pentru a (eni la spital "n (ederea e'ecturii examinrilor de ur)en%. sistenta tre$uie s pre)teasc $olna(ul din punct de (edere psi#ic pentru examinarea radiolo)ic, mai ales dac este prima de acest 'el. sistenta (a lmuri $olna(ul c examinarea se (a 'ace "ntr-o "ncpere "ntunecat, cu a+utorul unor ma&ini ino'ensi(e, iar su$stan%ele de contrast care (or 'i necesare e(entual pentru examinare, s le $ea 'r nici o a(ersiune. La ne(oie, asistenta tre$uie s arate $olna(ului "n acela&i timp c examinarea radiolo)ic nu este o metod uni(ersal de dia)nostic &i ast'el s nu pretind medicului radiolo) examinarea unor or)ane care nu sunt accesi$ile acestei metode. 3olna(ul tre$uie s ai$ $ilet de trimitere. cesta tre$uie s cuprind "n a'ar de date personale &i de spitali*are ale $olna(ului, datele din anamne*, re*ultatele mai importante de la$orator, "n 'unc%ie de dia)nosticul pre*umti(, precum &i 'elul examinrii cerute. 1ac natura examinrii o cere, asistenta (a pre)ti $olna(ul "n mod corespun*tor.
Pagina 5 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

st'el unele examinri se 'ac pe stomacul )ol, altele dup e(acuarea colonului etc. pre)ti%i $olna(ii.

sistenta

tre$uie s cunoasc posi$ilit%ile &i limitele 'iecrei examinri, precum &i modul "n care sunt sistenta tre$uie s "nso%easc $olna(ii la examinrile radiolo)ice, pentru a le da a+utorul necesar la "m$rcare, de*$rcare, pentru a-i spri+ini la ne(oie. 0e)iunea de examinat (a 'i de*$rcat, prul lun) al 'emeilor (a 'i le)at pe cre&tetul capului, ln%i&oarele, mr)elele (or 'i scoase, deoarece pot produce )re&eli de interpretare a ima)inii radiolo)ice prin producerea unor opacit%i att pe ecran ct &i pe 'ilm. sistenta tre$uie s se prote+e*e de ac%iunea ra*elor 0oent)en, mai ales asupra )onadelor. 1in acest moti(, ea (a tre$ui s se "ndeprte*e ct mai mult de aparat &i de $olna(, care su$ in'luen%a ra*elor 0oent)en de(ine surs secundar de ra*e. 3olna(ii de$ili &i copiii, care necesit un a+utor din partea asistentei, (or 'i a+uta%i su$ protec%ia &or%ului &i a mnu&ilor speciale con'ec%ionate din cauciuc plum$uit, care a$soar$e ra*ele 0oent)en. Timpul de examinare tre$uie redus la minimum pentru a expune ct mai pu%in or)anismul asistentei la ac%iunea duntoare a ra*elor 0oent)en. Camera "n care se 'ac examinrile radiolo)ice tre$uie s ai$ o temperatur maxim de A7 )rade C, pentru a nu produce 'risoane $olna(ilor 'e$rili de*$rca%i care sunt adu&i pentru examinare. "ntruct acti(itatea se des'&oar "n camere semio$scure, asistenta care "nso%e&te $olna(ul tre$uie s se acomode*e din timp la aceast lumin 'oarte sla$. ,entru a se putea mi&ca "n si)uran% la lumina sla$ a ser(iciului de radiolo)ie 'r s piard mult timp cu acomodarea, este $ine ca asistenta s poarte oc#elari cu sticl "nc#is timp de 67-A7 de minute "nainte de a "nso%i $olna(ii la ser(iciul de radiolo)ie.

.E; .2M 02L A 0ECOLT 0E S,2TEI ,entru examinarile de la$orator, sputa se recoltea*a dimineata pe nemancate,cand $olna(ul o elimina in mare cantitate ]i neamestecata cu resturi alimentare. Inainte de expectoratie $olna(ul tre$uie sa-si clateasca )ura ]i larin)ele cu apa. 0ecoltarea se 'ace in (ase de sticla cu )ura lar)a, in pa#ar, cutii ,etri, sau in scuipatori speciale a(and )ri+a sa nu se murdareasca exteriorul (asului. ceste (ase tre$uie sa 'ie spalate, uscate si sa nu contina urme de su$stante antiseptice. 1upa 'elul examenului cerut, sputa se poate recolta proaspata sau timp de AF de ore.
Pagina 5! din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In am$ele ca*uri materialul recoltat tre$uie sa 'ie sputa si nu sali(a sau resturi alimentare. 1aca sputa se recoltea*a pentru examenul macroscopic, $olna(ul tre$uie sa ai$a o scuipatoare transparenta cu putina su$stanta antiseptica. 1aca cantitatea de sputa tre$uie masurata, recoltarea se (a 'ace in (ase )radate. ,entru examinarile citolo)ice, $acteriolo)ice ]i para*itolo)ice, precum ]i pentru prepararea unui auto(accin, sputa recoltata proaspata se trimite imediat la la$orator. ,entru cautarea $acilului Boc# se recoltea*a @-6@ ml de sputa. Sputa recoltata de mai mult timp, 'ace ca in ea sa se inmulteasca micro$i ]i in 'elul acesta $acilul Boc# (a 'i mai )reu de )asit.

C ,ITOL2L V CO.CL2LII Tu$erculo*a este considerate a*i ca cea mai importanta $oala transmisi$ila din lume, pentru ca anual se inre)istrea*a peste 67 milioane noi im$olna(iri, dintre care F-@ milioane ca*uri cu mare conta)io*itate, iar numarul lor creste continuu, mai ales datorita explo*iei demo)ra'ice. In ciuda 'aptului ca ea este o $oala cura$ila, practic ea este in pre*ent cau*a a mai mult de M milioane de decese. 1es+ incidenta tu$erculo*ei a inre)istrat in multe tari un declin semni'icati(, constant ]i de lun)a durata N tre*ind speranta unei posi$ile eradicari a $olii intr-un (iitor mai apropiat, eel puYin in tarile de*(oltate -)lo$al, pro$lema tu$erculo*ei a crescut in amploare. In 0omania incidenta tu$erculo*ei a inre)istrat un declin relati( constant ]i continuu intre anii 6C@7-6C>7, ceea ce a dus la un +usti'icat climat de incredere. 1upa o perioada de sta)nare intre anii 6C>6-6C>>, in pre*ent se inre)istrea*a o crestere marcata de la an la an. .i(elul atins in anul 6CC> este mai mare decat eel inre)istrat in anul 6CE@, situatie care repre*inta o ^intoarcere in trecut_ cu peste A7 de ani. =n ca*ul in care pacientii nu se pre*inta la dispensarele T3C pentru inre)istrare ]i tratare apare mortalitatea prin T3C pulmonar, care este de 6Ml,>Pooo dupa (arsta de A@-M7 de ani. In com$aterea tu$erculo*ei ca pro$lema de sanatate pu$lica, pro'ilaxia ocupa rolul primordial. Elementele semnalate mai sus +usti'ica atentia particulara acordata acum tu$erculo*ei. 1eoarece com$aterea tu$erculo*ei nu se poate 'ace decat inte)rat in cadrul acti(itatii intre)ii
Pagina 55 din 56

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

retele sanitare, neputand 'i numai apana+ul acti(itatii speciali]tilor pneumolo)i, este e(identa necesitatea disemmarii lar)i a cuno]tin`elor de $a*a ale acestui domeniu medical. :ri+a constants a cadrelor medii ]i medicilor indreptata spre acest o$iecti(, constituie o )arantie a re*ol(arii ei ca pro$lema de sanatate pu$lica, intr-un termen nu prea indepartat.

Pagina 56 din 56