1) Notiunea si clasificarea formelor de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei Garantarea accesului liber la justitie si garantarea dreptului

la aparare, servesc drept garantii juridice a apararii drepturilor si intereselor legitime ale persoanei de catre stat. Mijloacele de aparare a dr civile sunt prevazute in art.11 CCRM si anume: recunoasterea dr, restabilirea situatiei anterioare, suprimarea act prin care se incalca sau se creeaza pericolul incalcarii dreptului, declararea nulitatii actului jur civil, impunerea la executarea oblig. Forma de aparare a dr este o categorie de dr pr care consta dintr-un anumit tip de activitate a organelor competente, in vederea apararii unui dr sau interes legitim al pers, activ reglementata de norme jur. Esenta unei astfel de activitati consta din: -stabilirea circumstantelor de fapt -stabilirea normei de dr competente si aplicarea acestuia -pronuntarea unei hotariri cu privire la litigiul iscat si executarea acesteia Aparitia unui litigiu poate fi determinata de incalcarea sau contestarea unui dr subiectiv. Incalcarea unui dr-atunci cand partile recunosc existenta rap jur din care rezulta dr si oblig, dar exista impedimente in procesul executarii sau onorarii lor Contestarea unui dr-atunci cand partile nu recunosc existenta rap jur si solicita constatarea existentei sau inexistentei unui dr sau obligatii. Tipuri de forme de aparare a dr si intereselor legitime al pers: Forma judiciara-este realizata de catre instantele judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila Forma administrativa-este realizata de catre autoritatile publice si reglementata de acte normative speciale Apararea dr civile pe calea adm se face doar in cazurile prevazute de lege, iar hotararea emisa pe calea adm poate fi atacata in inst de judecata Acest tip include activitatea urm organe: -autoritatile tutelare, organele de stare civila, comisia de apel a Agentiei de stat de eliberare a brevetelor de inventii, alte organe adm, organele de notariat Forma privata-este realizata de catre anumite pers, organe sau organizatii private(obstesti, neguvernamentale) si este reglementata de norme ce se contin in acte normative speciale 2) Notiunea, obiectul si metoda de reglementare a dreptului procesual civil. Natura juridica a dreptului procesual civil Dr pr civil- rel sociale referitoare la raporturile procesuale civile ce apar la infaptuirea justitiei de catre inst jud de dr comun si cele specializate in cadrul judecarii cauzelor in actiuni civile, precum si a altor cauze, date in competenta lor de prezentul cod si de alte legi. Metoda de reglementare constituie o uniune dintre caracterul dispozitiv si imperativ. Caracterul imperativ-prezenta instantei de jud ca organ de stat in cadrul rap jur pr civil, precum si pozitia de subordonare a participantilor la proces fata de instanta de jud. Caracterul dispozitiv-existenta principiului disponibilitatii.

Sistemului dr pr civil-este constituit din normele si institutiile de dr care reglementeaza activitatea inst de jud si a participantilor la proces in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotaririlor jud. Conventional sistemul poate fi divizat in partea generala si speciala. 3) Notiune si fazele pr civil Pr civil repr activ inst de jud si a participantilor la proces realizata intr-o ordine strict-prestabilita, parcurgand succesiv mai multe stadii, cicluri si etape care mai sunt numite si faze ale procesului civil Faza a procesului civil-totalitate de acte procedurale indeplinite de catre instanta de judecata si participantii la proces, la o anumita etapa a desfasurarii procesului, indreptate spre atingerea unui scop unic apropiat. Fiecare faza are scop propriu, dar impreuna au un scop unic- solutionarea justa a cauzei civile. Procesul civil parcurge doua stadii: stadiul judecatii( in fond, in apel, in recurs, in revizuire- toate parcurg 3 etape- intentarea, pregatirea spre examinare, examinarea urmata de diliberari si pronuntari de hotarari) si executarea silita( urmarirea bunurilor, sechestrarea si vinzarea lor) Faze obligatorii fazele pe care inevitabil le parcurge orice cauza civila in cadrul desfasurarii procesului indiferent de solicitarea participantilor la proces Intentarea pr civil Pregatirea cauzei pt dezbateri jud Dezbateri jud Executarea benevola a hot jud Faze facultative-faze pe care le poate parcurge examinarea unei cauze in dependenta de solicitarea participantilor la proces: Jud in apel Jud in recurs Jud in revizuire Executarea silita a hot jud 4) Notiunea si felurile procedurii civile Procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri. Fel de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare, examinare si solutionare a anumitor categorii de cauze, determinata de natura jur diferita a acestora. In dependenta de fc pe care o realizeaza inst de jud in legatura cu examinarea cauzei: Proceduri clasice-care stabilesc ordinea de examinare in fond a diferitor categorii de cauze si solutionarea acestora 1. Proceduri contencioase-examinarea in contradictoriu a unui litigiu de dr intre 2 parti cu interese opuse. Din cadrul acestora fac parte: procedura in contenciosul adm-stabileste ordinea de examinare a cauzelor care rezulta din litigii de dr adm,electoral,fiscal, care au la baza un litigiu o pers de dr privat si una de dr pub sau 2 pers de dr pub. si procedura in act civila-stabileste ordinea de examinare a

cauzelor civile, comerciale, de familie, care au la baza un litigiu intre 2 pers de dr privat. 2. Proceduri necontencioase- constau in examinarea unor cauze in baza unei ordini lipsite de contradictorialitatea partilor. Specifice urm trasaturi: a) Lipsa unui litigiu de dr b) Lipsa celor 2 parti cu interese opuse ci existenta unei singure pers numite petitionar c) Intentarea pr civil prin depunerea unei cereri d) Lipsa dezbaterilor jud Din cadrul acestor proceduri fac parte: I. Procedura speciala-stabileste ordinea de examinare a cauzelor care nu sunt legate de examinarea unui litigiu de dr, ci are dr scop stabilirea unor fapte care au valoare juridica sau stari ale pers ori a bunurilor II. Procedura in ordonanta- stabileste ordinea simplificata de examinare a cauzelor, care desi au la baza un litigiu de dr care se manifesta prin incalcarea unui dr fara ca acesta sa fie contestat, se examineaza fara citarea partilor, fara dezbateri jud si fara incheiere de pr verbal, jud adoptind o ordonanta jud Proceduri de control- nu tin de examinarea in fond si solutionarea cauzei fara stabilirea circumstantelor de fapt si cercetarea probelor. In cadrul acestora inst de jud are de a face cu o hot deja pronuntata, fc sa fiind facultativa si anume cea de control. I. Procedura de recunoastere si executare a hot jud si arbitrale straine II. Procedura in cauzele de contestare a hot arbitrale III. Procedura in cauzele de eliberare a titlurilor de executare silita a hot arbitrale 5) Corelatia dr procesal civil cu alte ramuri - DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional - normele dreptului constitutional fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; - justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil - dreptul material totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; - norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ

- instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte; - DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial - DPC dreptul comun. e.DPC si DPP Asemanari: - aceleasi instante; - principii fundamentale identice sau similare; - etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite.Deosebiri: - natura deosebita a normelor de drept material aparate; - masuri de constrangere diferite; - modul de sesizare diferit. 6) Notiunea si clasificarea izvoarelor de dr pr civil Izvoarele dpc constituie actele normative care contin reglementari ape pr civil. Izvoare nationale: Constitutia RM CPCRM Codul de executare a deciziilor jud Legea insolvabilitatii Legea cu privire la organizarea jud Legea cu privire la statutul jud Legea cu privire la avocatura, la notariat, la procuratura Codul muncii, funciar, familiei, fiscal etc. Pentru sistemul jud a RM precedentul jud nu constituie izvor de dr insa CSJ adopta si da publicatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de dr si solutionarea justa a cauzelor civile in anumite categorii de cauze. Izvoare internationale : Declaratia universal a dr omului Conventia europeana pt apararea dr si libert fundmaentale Conventia privind pr civila Tratate privind asistenta jur sir el jur in materie civila si penala incheiate de RM cu Ucraina, Fed rusa, Romania, Letonia, Lituania etc. 7) Izvoarele interne si international (pct 6) 8) Rolul jurisprudentei si doctrine jur procesuale Jurisprudena nsemna soluiile pronunate de ctre instane cu imperativul respectrii sintaxei tiinei dreptului (prin determinarea i interpretarea normei juridice aplicate unui tip de cazuistic potrivit principiilor legislaiei). 9) Rolul avizelor si recomandarilor CSJ la unificarea practicii judiciare Conform legii cu privire la Curtea Suprem de Justiie (CSJ), CSJ este obligat s unifice practica judiciar. Astfel, n primul rnd aceasta este obligaia CSJ. n al

doilea rnd, este vorba despre faptul c la momentul actual, sau n ultimii ani, instanele judectoreti au o practic att de divergen, nct s-a ajuns la aceea c nu numai cetenii nu tiu cum trebuie s procedeze, dar nici judectorii. Din care considerente am ajuns la concluzia c este necesar de a da aceste opinii consultative judectorilor, dar publicate pe site-ul CSJ, care este public pentru toat lumea. Facem comunicate de pres, astfel ca toat lumea s cunoasc care este opinia CSJ ntr-un domeniu sau altul i ca s unificm practica divergent. i ca s fie adoptate hotrri corecte n acest sens. 10) Normele de dr pr civil si clasificarea lor 2 mari categorii de norme civile: - norme de drept material (norme de fond) reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; - norme de drept procesual raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii. a. dupa obiect: - de organizare judecatoreasca reglementeaza org. si funct. instantelor: - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. - de competenta sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit ( materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera la persoane si al bunuri - de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: - de procedura contencioasa; - de procedura necontencioasa; - de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti. b.dupa intinderea campului de aplicare: - generale se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; - speciale numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate sise completeaza cu cea generala. c.dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: - imperative impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei;nerespectare nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; - dispositive (supleative) suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se potintelege, in anumite limite, nerespectarea nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careiaactioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea

incalcarii normei supleative. 11) Actiunea legilor de procedura civila in timp, spatiu si asupra pers Normele de procedura civil ca si cele de drept material se aplica in timp, spatiu si asupa persoanelor. Aplicarea in timp e reglementata prin art.3 al Codului PC. Pentru a determina limitele aplicarii in timp a legilor de procedura civila e necesara precizarea a doua momente; 1. Momentul intrarii in vigoare 2. Momentul iesirii din vigoare Actele si faptele care se produc in perioada data vor fi dupuse legii respective. Legea procedurala de cele mei multe ori nu are putere retroactive. Dupa art.3 CPC, legea procedurala civila care impune obligatii noi, anuleaza sau reduce drepturile procedurale ale participantilor la proces, limiteza exrcitarea unor drepturi sau stabileste sanctiuni procedurale noi, nu are putere retroactiva, astfel e consacrat principiul neretroactivitatii legii pc, care se aplica doar in cazurile mentionate mai sus. In celelalte cazuri legea procedurala va retroactiva. Un alt principiu ce guverneaza actiunea legii procedurale in timp e principiul aplicarii imediate a legii noi, dupa care de la data intrarii in vigoare a noii legi procedurale efectele vechii legi inceteaza, daca noua lege nu prevede altfel. Aplicarea legii procedurale in spatiu e guvernata de principiul teritorialitatii, adica legile RM se aplica pe intreg teritoriul tarii. Din promovarea acestui principiu rezulta consecintele: Legile procedurale ale RM se aplica doar proceselor care se solutioneaza in tara; Aplicarea unei legi de drept substantial straine de catre o instanta a RM nu determina si aplicarea legii procedurale a statului; Hotaririle judecatoresti pronuntate in strainatate pot fi executatei n RM doar dupa incuviintarea urmaririi silite de catre organul competent. Cit priveste actiunea legilor de procedura civila asupra persoanelor, trebuie mentionat faptul ca normele procesual-civile au un caracter obligatoriu pentru toti cetatenii RM, de asemenea normele procesual-civile se rasfring asupra persoanelor juridice cu capital strain, next, cetatenilor straini sau apatrizi. 12) Notiunea, importanta si clasificarea principiilor in dr pr civil Principiile dreptului procesual civil sunt prevederi normative, generale si esentiale care se contin expres sau se deduc din norme juridice existente si exprima metodele si sarcinile de infaptuire a justitie. Rolul essential al principiilor este acela de a contribui la o mai buna interpretare si aplicare a textelor de lege. Dupa forta jur a actului normativ: I. Pr constitutionale II. Pr conscrate in legislatia procesuala civila Dupa sfera de actiune I. Generale de dr II. Interamurale

III. Ramurale IV. Institutionale Dupa obiectul de reglementare: I. Organizational-functionale-care determina organizarea inst de jud si pr civil concomitent II. Functionale- reglementeaza numai activitatea pr a inst de jud si a participantilor la process 13) Principiul legalitatii si egalitatii pers in fata legii si justitiei Pr egalitatii(organizational-functional)- toti cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor pub fara deosebire de rasa, sex, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala. Elementele constitutive ale principiului: Egalitatea tuturor in fata legii si aplicarea uniforma a legii fara discriminari Egalitatea in fata justitiei Acordarea regimului national cetatenilor si organizatiilor straine Pr.legalitatii(functional)- justitia se infaptuieste in stricta conformitate cu legislatia. Elementele constitutive: Normele de pr civila se pot contine numai in Constitutie, CPC si alte legi organice Inst jud aplica normele de pr civila in vigoare la data judecarii cauzei civile Acest principiu nu este adresat doar inst de jud ci tuturor subiectelor participante la raporturile pr civile. 14) Principiile organizationale ale dr pr civil Pr infaptuirii justitiei in exclusivitate de catre inst jud-justitia se infaptuieste in exclusivitate de catre inst jud, lenstituite, in persoana judecatorilor numiti. Elemente constitutive: I. Caracterul exclusive al inst de jud in ceea ce priveste infaptuirea justitiei II. Interzicerea constituirii unor instante de jud extraordinare III. Prioritatea formei jud de aparare a dr si intereselor legotime ale pers IV. Infaptuirea just in persoana jud numiti in fc Pr independentei jud si supunerii lui numai legii-judecatorii in activitatea lor sunt independent, impartiali (Capabil s fac o apreciere just, obiectiv; neprtinitor, obiectiv, drept) inamovibili ( Care nu poate fi transferat, nlocuit sau destituit din funcie.) si se supun numai legii. Pr rolului diriguitor al judecatorului in pr civil- in cadrul infaptuirii justitiei in cauze civile,jud are un rol active si diriguitor in organizarea si desfasurarea pr civil, contribuind la crearea conditiilor favorabile pt exercitare de catre participant la pr a dr sale procedural si crearea conditiilor necesare bunei desfasurari ale procesului( conducerea dezbaterilor, acordarea sprijinului participantilor la process, explicarea dr si oblig,

preintimpinarea asupra urmarilor etc.) Pr egalitatii tuturor pers in fata legii si a justitiei)- toti cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor pub fara deosebire de rasa, sex, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala. Elementele constitutive ale principiului: a. Egalitatea tuturor in fata legii si aplicarea uniforma a legii fara discriminari b. Egalitatea in fata justitiei c. Acordarea regimului national cetatenilor si organizatiilor straine Pr publicitatii sedintelor de jud in pr civil- in cadrul infaptuirii justitiei pe cauzele civile, in toate inst jud sedintele de jud sunt publice. Desfasurarea pr civil in sedinta inchisa poate avea loc numai in scopul protejarii informatiei ce constituie secret de stat sau taina comerciala sau alte inform secrete. Hotaririle sedintei inchise se pronunta public Pr limbii de procedura si garantarea dr la interpret- in toate inst jud sedintele de jud se desfasoara in limba de stat. Pers interesate in solutionarea cauzei care nu poseda sau nu vb limba de sta sunt in dr sa ia cunostinta cu materialele dosarului sis a vb in instant prin interpret. Exista si posibilitatea cap r sa se desfasoare intr-o alta limba acceptabila pt majoritatea participantilor la pr. Instant emitind obligatoriu si o hotarire in limba de stat. 15) Principii functionale ale dr pr civil Pr legalitatii pr civil justitia se infaptuieste in stricta conformitate cu legislatia. Elementele constitutive: I. Normele de pr civila se pot contine numai in Constitutie, CPC si alte legi organice II. Inst jud aplica normele de pr civila in vigoare la data judecarii cauzei civile Acest principiu nu este adresat doar inst de jud ci tuturor subiectelor participante la raporturile pr civile. Pr disponibilitatii- disponibilitatea in dr se afirma in posibilitatea participantilor la pr, in primul rand a partilor de a dispune liber de dr subiectiv material sau de interesul legitim supus judecatii precum si de a dispune de dr procedural de a allege independent modalitatea si mij procedural de aparare. Disponibilitatea procesuala se realizeaza sub controlul inst jud. Pr contradictorialitatii si egalitatii in dr procedural ale partilor-pr civil este organizat astfel incit partile si ceilalti participant la pr dispun de posibilitatea de a-si formula, argumenta si dovedi pozitia in pr, de a allege modalitatile si mij sustinerii ei independent de inst, de alte organe si pers, de a-si expune opinia asupra oricarei problem de fapt si de dr care are legatura cu cauza si de-asi expunepct de vedere asupra initiativelor inst de jud

 Pr oralitatii dezbaterilor jud- pr civil se desfasoara gratie unei simbioze dintre forma orala si cea scrisa. Conform art. 25 CPC dezbaterile jud se desfasoara oral, Pt fiecare sedinta de jud precum sip t fiecare act pr intreprinsa in afara sedintei se incheie un PV in scis Pr nemijlocirii dezbaterilor jud- in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile jud tb sa cerceteze direct si nemijlocit probele sis a emita hot numai in temeiul circumstantelor constatate si al probleor cercetate si verificate in sedinta de jud. Realizarea acestui pr cunoaste unele exceptii: I. Delegatiile jud-se indeplineste in sedinta de jud conform regulilor generale, iar PV si probele adunate se remit inst care judeca pricina II. Asigurarea probelor III. Stramutarea cauzei de la o inst la alta 16) Pr aflarii adevarului Acest principiu presupune existenta unei concordane depline ntre realitateamprejurrilor n care s-a produs faptul prejudiciabil i concluziile la care a ajuns instana,exprimate n hotrrea dat cu privire la aceste mprejurri. 17) Dr la un process echitabil si intr-un termen rezonabil Orice persoan are dreptul la judecarea ntr-un proces echitabili ntr-un termen rezonabil a cauzei sale de ctre o instant independent i imparial, careva hotr asupra nclcrii drepturilor i obligaiilor sale cu caracter civil". Echitabilitatea procesual trebuie neleas ca o legitimare instituional, procedural i substantial (prin hotrre) a procesului, n acord cu drepturile i libertile fundamentale ale persoanei i cu principiile statului de drept, ndeosebi a celor care intereseaz "dimensiunea uman"

18) Pr rolului diriguitor al jud in pr civil Pr rolului diriguitor al judecatorului in pr civil- in cadrul infaptuirii justitiei in cauze civile,jud are un rol active si diriguitor in organizarea si desfasurarea pr civil, contribuind la crearea conditiilor favorabile pt exercitare de catre participant la pr a dr sale procedural si crearea conditiilor necesare bunei desfasurari ale procesului( conducerea dezbaterilor, acordarea sprijinului participantilor la process, explicarea dr si oblig, preintimpinarea asupra urmarilor etc.) 19) Pr contradictorialitatii si egalitatii in dr procedural ale partilor-pr civil este organizat astfel incit partile si ceilalti participant la pr dispun de posibilitatea de a-si formula, argumenta si dovedi pozitia in pr, de a allege modalitatile si mij sustinerii ei independent de inst, de alte organe si pers, de a-si expune opinia asupra oricarei problem de fapt si de dr care are legatura cu cauza si de-asi expunepct de vedere asupra initiativelor inst de jud

20) Conceptele doctrinare si aspectele normative ale principiului disponibilitatii Pr disponibilitatii- disponibilitatea in dr se afirma in posibilitatea participantilor la pr, in primul rand a partilor de a dispune liber de dr subiectiv material sau de interesul legitim supus judecatii precum si de a dispune de dr procedural de a allege independent modalitatea si mij procedural de aparare. Disponibilitatea procesuala se realizeaza sub controlul inst jud. Elemente constitutive: I. Existent unui sir intreg de dr procedural si egalitatea acestora pt categoriile respective de participant la proce II. Posibilitatea de a dispune de aceste dr procedurale 21) Principiul nemijlocirii si oralitatii in pr civil Pr oralitatii dezbaterilor jud- pr civil se desfasoara gratie unei simbioze dintre forma orala si cea scrisa. Conform art. 25 CPC dezbaterile jud se desfasoara oral, Pt fiecare sedinta de jud precum sip t fiecare act pr intreprinsa in afara sedintei se incheie un PV in scis Pr nemijlocirii dezbaterilor jud- in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile jud tb sa cerceteze direct si nemijlocit probele sis a emita hot numai in temeiul circumstantelor constatate si al probleor cercetate si verificate in sedinta de jud. Realizarea acestui pr cunoaste unele exceptii: IV. Delegatiile jud-se indeplineste in sedinta de jud conform regulilor generale, iar PV si probele adunate se remit inst care judeca pricina V. Asigurarea probelor VI. Stramutarea cauzei de la o inst la alta

22) Pr independentei jud si supunerii lui numai legii Pr independentei jud si supunerii lui numai legii-judecatorii in activitatea lor sunt independent, impartiali (Capabil s fac o apreciere just, obiectiv; neprtinitor, obiectiv, drept) inamovibili ( Care nu poate fi transferat, nlocuit sau destituit din funcie.) si se supun numai legii. 23) pct.12 24) Notiunea, trasaturile, temeiurile si structura rap pr civile Rap jur pr civil reprezinta rel sociala reglementata de normele de pr civila, stabilita intre inst de jud, pe de o parte si participantii la proces, pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hot jud. Particularitatile rap jur pr civil: Existenta rap pr civile doar in forma jur- nu pot exista in lipsa unui suport normativ Prezenta inst de jud ca subiect obligatoriu al rap pr civil

 Pluritatea de subiecte Unitatea si uniformitatea-totul se afla in interdependenta, gratie ca obiectul si scopul rap pr civile sunt unice acestea sunt omogene din pct de vedere jur Interconexiunea si intrdependenta rap pr civile-pr civil consta dintr-o multitudine de rap relativ independente dar care totusi nu pot exista separat Caracterul autoritar-prezenta inst de jud ca subiect oblig, subordonarea in cadrul pr civil Caracterul dinamic-este in permanenta miscare,trece de la o faza la alta respectindu-se consecutivitatea Aparitia unui rap jur este precedata de existenta unor premise: 1. Existenta normeleor de pr civila 2. Capacitatea jur pr a subiectelor 3. Producerea faptului jur Structura rap pr civil: A. Subiectele-titularii de dr si oblig pr civile: Inst jud Participantii la pr Pers care contribuie la infaptuirea just B. Continutul rap pr civil este format din dr si oblig subiectelor acestuia C. Obiectul rap este conduita subiectelor care rezulta din dr si oblig lor pr, adica sunt act procesuale propriu-zise intreprinse de catre inst de jud si celelalte subiecte 25) Inst de jud ca subiect oblig al rap pr civile. Deosebirea dintre compunerea si constituirea inst de jud. Inst de jud este principalul subiect al rap pr civile, ea organizeaza si dirijeaza act celorlate subiecte, avind un rol diriguitor in cadrul pr civil. Constituirea inst = alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege . Participarea grefierului, magistratului-asistent (la Inalta Curte), a procurorului precum si a asistentilor judiciari (in conflictele de munca si asigurari sociale). Compunerea inst de jud constituie o garantie a impartialitatii acesteia. In acest sens inst de jud ii sunt impuse exigente de ordin cantitativ si calitativ: Exigentele cantitative se refera la nr jud din care se compune completul de jud care jud cauzele in fond(1 jud), in apel(3 jud), in recurs(5 jud). Exista 2 modalitati de judecarea a cauzelor civile: unipersonala(un singur jud) si colegiala (complet de jud). Exigentele calitative determina cine poate si respectiv cine nu poate face parte din completul de jud la judecarea unei cauze concrete. Incidentele sunt: incompatibilitatea(se refera la situatia in care un jud este oprit sa ia parte la jud cauzei in cazurile expres prevazute de lege), abtinerea si recuzarea reprezinta situatii reglementate de lege pt a proteja partea in pr in acele cazuri in care se presupune ca jud nu ar fi obiectiv. In cazul abtinerii initiativa parvine din parte jud iar in cazul recuzarii initiativa parvine de la partea interesata.

26) Incidente privind compunerea completului de jud: Incidentele sunt: incompatibilitatea(se refera la situatia in care un jud este oprit sa ia parte la jud cauzei in cazurile expres prevazute de lege, jud care a luat parte la judecarea cauzei in inst de apel nu mai poate participa la judecarea ei in recurs, repetat), abtinerea si recuzarea reprezinta situatii reglementate de lege pt a proteja partea in pr in acele cazuri in care se presupune ca jud nu ar fi obiectiv. In cazul abtinerii initiativa parvine din parte jud iar in cazul recuzarii initiativa parvine de la partea interesata. 27) Participantii la pr si pers care contribuie la infaptuirea just in pricinele civile Conform art.55 CPC se considera participanti la proces: Partile(reclamantul si paratul) Intervenientii(principali si accesorii) Procurorul Pers care conform legii sunt imputernicite sa se adreseze in inst cu cereri in apararea dr si intereselor altor pers Aut pub in vederea depunerii concluziilor Petitionarul si pers interesata in cauzele cu procedura speciala. Toti participantii dispun de interes jur material sau procesual. Astfel: A. Care au atit interes material cat si procesual- partile, intervenientii, petitionarul si pers interesate in cauzele cu procedura speciala B. Care au interes procesual-procurorul, Pers care conform legii sunt imputernicite sa se adreseze in inst cu cereri in apararea dr si intereselor altor pers, aut pub in vederea dep concluziilor. Pers care contribuie la infaptuirea just nu au interes jur nici material si nici procesual in solutionarea cauzei. Aceste subiecte isi au locul in pr civil gratie fc pe care o detin sau faptului ca dispun de inform utile pt jud, iar menirea lor este de a contribui la infaptuirea justa si rapida a justitiei pe cauze civile. Din aceasta categorie fac parte: reprezentantul, grefierul, interpretul, expertul, specialistul, martorii. 28) Aspecte doctrinare si normative privind notiunea de parti in pr civil si conditiile de a fi parte la proces Parte in proces (reclamant sau pirit) poate fi orice persoana fizica sau juridica prezumata, la momentul intentarii procesului, ca subiect al raportului material litigios. Pentru a fi parte ntr-un proces civil, indiferent de etapa sau faza de desfurare a acestuia, o persoan trebuie s ndeplineasc cumulativ condiiile de exerciiu ale aciunii civile, i anume: s pretind un drept, s justifice un interes, sa aib capacitate procesual i calitate procesual. Dreptul pe care o persoan tinde s-1 valorifice pe calea aciunii civile trebuie s fie recunoscut i ocrotit de lege, s fie actual, adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive. Capacitatea procesual de folosin, de altfel singura condiie cerut expres de lege, reprezint aptitudinea general a persoanelor de a dobndi drepturi i de a-

i asuma obligaii, pe plan procesual. Capacitatea procesual de exerciiu reprezint capacitatea unei persoane, care are folosina drepturilor procesuale de a angaja i conduce personal procesul, realizndu-i drepturile i ndeplinind obligaiile procesuale; cu alte cuvinte capacitatea de exerciiu rezid n faptul de asta n judecat i este consecina direct a capacitii de folosin. Calitatea procesual, presupune s existe identitate ntre persoana care reclam nclcarea dreptului i persoana careeste titularul acelui drept, n raportul juridic dedus judecii. 29) Dr si oblig procedurale ale parilor in pr civil. Clasificarea dr pr Participantii la proces sint in drept: - sa ia cunostinta de materialele dosarului; - sa faca extrase si copii de pe materialele dosarului; - sa solicite recuzari; - sa prezinte probe si sa participe la cerecetarea lor; - sa puna intrebari altor participanti la proces martorilor, expertilor si specialistilor; - sa formuleze cereri; - sa reclame probe; - sa dea instantei explicatii orale si scrise; - sa expuna argumente si considerente asupra problemelor care apar in dezbaterile judiciare; - sa inainteze obiectii impotriva demersurilor, argumentelor si considerentelor celorlalti participanti; - sa atace actele judiciare; - sa-si exercite toate drepturile procedurale acordate de legislatia procedurala civila. Participantii la proces se bucura de drepturi procesuale egale si au obligatii procesuale egale, cu unele exceptii stabilite de lege in dependenta de pozitia pe care o ocupa in proces. Participantii la proces sint obligati sa se foloseasca cu buna-credinta de drepturile lor procesuale. In cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectarii obligatiilor procedurale, se aplica sanctiunile prevazute de legislatia procedurala civila. In afara de drepturile care le sint acordate participantilor la proces, partile dispun de drepturi speciale: - Reclamantul este in drept sa modifice temeiul sau obiectul actiunii; - sa mareasca sau sa reduca cuantumul pretentiilor in actiune; - sa renunte la actiune. Piritul este in drept sa recunoasca actiunea. Partile pot inceta procesul prin tranzactie. 30) Notiunea, importanta si felurile coparticiparii Situaia n care procesul civil se desfoar ntre mai muli reclamani i pri poart denumirea de coparticipare procesual. Scopul coparticiprii procesuale este soluionarea unui litigiu fa de mai muli subieci de drept. Temeiul coparticiprii este c subiecii care trebuie s participe drept coreclamani sau copri sunt legai curaportul material litigios.

Legislatorul mparte coparticiparea n doua categorii dupa criteriul materialjur: Coparticipare procesual obligatorie coparticipare procesual facultativ. Coparticiparea procesual se admite dac: a) obiectul litigiului l constituie drepturilei obligaiile comune mai multor reclamani sau pri ; b) drepturile i obligaiile reclamanilor i prilor decurgdin aceleai temeiuri de fapt sau de drept; c) drepturile i obligaiile ce formeaz obiectul litigiului sunt de aceeainatur. Dupa criteriul pr-jur deosebim: A. co. Activa- atunci cand de partea reclamantului participa mai multe pers B. pasiva-atunci cand de partea paratului participa mai multe pers C. mixta-de partea ambelor Fiecare reclamant sau prt particip n proces independent fa de cealalt parte. Coparticipanii potncredina susinerea procesului unui sau mai multor coparticipani. Referitor la coparticiparea facultativ: Pentru judecarea rapid i just a litigiilor,instana judectoreasc este n drept s admit examinarea concomitent a mai multor pretenii naintate de mai muli reclamani ctre acelai prt ori de ctre un reclamant ctre mai muli pri, ori de mai muli reclamani mpotriva mai multor pri (inclusiv n cazul cnd fiecare pretenie poate fi examinat i executat de sinestttor), cnd ele se afl n conexiune prin raportul material juridic dintre coparticipani, prin preteniile naintatesau probele comune i cnd exist posibilitatea examinrii lor n aceeai procedur i de aceeai instan". 31) Conditiile coparticiparii obligatorii si facultative. Efectele coparticiparii procesuale Coparticiparea obligatorie este determinata de 3 conditii: obiectul litigiului il constituie dr si oblig comune ale mai multor reclamati si parati dr si oblig coreclamantilor si/sau copiritilor decurg din aceleasi temeiuri de fapt sau de dr dr si oblig ce formeaza obiectul litigiului sunt de aceeasi natura Se produce in cazurile cand are loc examinarea litigiilor ce rezulta din rap de propr comuna, rel de mostenire, litigii locative etc Coparticiparea facultativa este determinata de urm conditii: pretentiile se afla in conexiune prin rap material jur dintre coparticipanti, prin pretentiile inaintate sau probele comune exista posibilitatea de a le examina de catre aceeasi instanta si in aceeasi procedura Coparticiparea se admite doar in inst de fond. 32) Succesiunea in dr si oblig pr. Corelatia dintre succesiunea pr si material

Succesiunea in dr procesuale reprezinta trecerea dr si oblig procesuale de la predecesorii in dr materiale la alte pers care anterior nu-au participat in proces In CPC sunt enumerate cazurile care conditioneaza succesiunea pr: decesul pers fiz reorganizarea pers jur censiunea de creanta transferul de datorie alte cazuri de subrogare in cadrul rap material Succesiunea procesula are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre pers a dr si oblig predecesorilor. De regula este vorba de litigiile cu caracter patrimonial. Aceasta se admite in orice faza a procesului. Poate fi universala-cand succesorul transmite intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului(in cazul decesului sau reorganizarii) si partiala-cand predecesorul transmite conform legii o parte din dr si oblig sale(preluarea datoriei) Succesiune pr a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorului iar a calitatii de parat fara acordul acestuia. Spre deosebire de substituirea partii nerespective in cazul succesiunii procesul nu se reia ci continua de unde s-a oprit. 33) Importanta, felurile intervenientei, conditiile generale si speciale referitor la calitatea de intervenient Intervenientii in pr civil reprezinta acele pers, partcipante la pr civil care au legatura cu rap material litigios si intervin sau sint atrase intr-un proces deja pornit intre partile initiale, avand interes material si procesual in desfasurarea procesului, astfel incat hot jud pronuntata in legatura solutionarii cauzei vor influenta dr si oblig lor. Trasaturile caracteristice intervenientilr: au o anumita legatura cu rap material litigios au interes jur material si procesual in proces intervin sau sint atrase in proces deja pornit de partile initiale In fc de gradul de cointeresare : A. intervinienti principali-formuleaza pretentii proprii la obiectul litigiului B. intervinienti accesorii-nu formuleaza pretentii proprii 34) Intervenientii care formuleaza pretentii proprii asupra obiectului litigiului. Notiunea, conditiile, procedura si dr si oblig procesuale ale intervenientului principal Intervenientul principal reprezinta acel participant care intervine intr-un proces deja pornit intre partile initiale in vederea apararii unui dr sau interes al sau prin inaintarea pretentiilor proprii fata de obiectul litigiului. Trasaturile caracteristice: inainteaza pretentii proprii intervin in proces voluntar, la libera lor alegere interventia are loc prin depunerea unei act catre una sau catre ambele parti intervine in proces pana la inceperea dezbaterii pricinii in fond in prima instanta

Procedura intervenientei principale: Interv principal depune actiunea in inst de jud unde a fost intentat procesul. El are dr si oblig de reclamant: poate inainta o act, sa admita probe, sa renunte la pretentii, sa incheie tranzactii de impacare, sa atace hotararea, sa ceara executarea acesteia . Se deosebeste de reclamant: a) coreclamantii intenteaza sau pot intenta act in comun,acesta insa intervine intr-un pr deja pornit; b)interesele coreclamantilor coincid si totodata sint in contradictie cu cele ale paratului, interesele interv nu coincid si sunt de regula in contradictie cu interesele ambelor parti. 35)Intervenientii care nu formuleaza pretentii proprii la obiectul litigiului. Notiunea, importanta, temeiurile si statutul jur procesual al intervenientilor accesorii Intervenientul accesoriu reprezinta acel partcipant care intervine sau este atras intr-un proces deja pornit intre partile initiale, pe langa o parte sau alta, care sunt cointeresate in soarta procesului, fara a formula pretentii proprii fata de obiectul litigiului. Interv are toate dr si oblig pr ale partii careia i se alatura. Astfel el are dr de a prezenta probe, de a inainta demersuri, de a da explicatii, de a pune intrebari, de a lua cuvintul in sustineri verbale. Exista unele exceptii: dr de a renunta la act, de a recunoaste act sau de a incheia tranzactia de impacare, de a inainta act reconventionala, de a cere executarea silita a hot. Inter pot interveni in proces la cererea lor motivata, la solicitarea uneia dintre parti sau din oficiul inst. Interv accesorie poate avea loc pana la inchiderea dezbaterilor jud in orice inst. Admiterea interv se perfecteaza printr-o incheiere a inst.

36) Temeiurile si formele de participare a procurorului la proces Procuratura prin exercitarea atributiilor sale reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de dr, dr si liber cetatenilor. Temeiurile participarii procurorului sunt specificate limitativ de legislatie: 1. la cererea pers fiz, care nu-si pot apara dr si interesele personal din anumite motive(boala,virsta,incapacitate) 2. apararea dr si libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers 3. apararea dr si intereselor statului si ale societatii in cazurile prevazute de lege: formarea si executarea bugetului protectia propr aflate in propr exclusiva a statului rezilierea contract care lezeaza statul in interesele lui protectia mediului inconjurator etc Legislatia pr civila admite pornirea pr de catre procuror in toate felurile de proceduri civile existente Formele concrete de participare a procurorului sunt pornirea procesului civil si participarea la judecata procesului civil, exercitarea cailor de atac si cererea de a se pune in executare hotararile.

37) Dr si oblig procesuale ale procurorului Procurorul care a intentat o aciune are drepturile i obligaiile procedurale de reclamant, cu excepia dreptului de a ncheia tranzacii. Renunarea procurorului la preteniile naintate n aprarea intereselor unei alte persoanenu o priveaz pe aceasta sau pe reprezentantul ei legal de dreptul de a cere examinarea pricinii n fond. Dacreclamantul renun s intervin n procesul intentat de procuror, instana scoate cererea de pe rol. 38) Notiuni generale asupra reprezentarii judiciare. Corelatia dintre reprezentarea materiala si judiciara. Persoanele fizice pot s-i apere interesele i drepturile ocrotite de lege n instana de judecat personal sau prinreprezentani. Participarea personal a ceteanului la proces nu-1 decade din dreptul de a avea n acest procesun reprezentant.n procesul civil, personale juridice sunt reprezentate n instan de ctre organele lor de administrare,acionnd n limitele mputernicirilor ce le sunt acordate prin lege, statut sau regulament ori de ctre reprezentani. Necesitatea acestei instituii este determinat de mai multe temeiuri: -unii dintre participanii la proces pot fi incapabili, cu ca pacitate de exerciiu limitat sau lipsii de ea prinhotrrea instanei de judecat i n aceste cazuri drepturile i interesele lor trebuie s le apere prinii, nfietorii,organele de tutel i curatel; -interesele persoanelor juridice sau fizice pot fi aprate de reprezentani; -persoanele care nu cunosc legislaia n vigoare de asemenea pot fi reprezentai. Reprezentarea juridic este o instituie procesual civila, cnd o persoan numit reprezentant ndeplinete ninstana de judecat acte procedurale n baza mputernicirilor date de ctre alt persoan numit reprezentat.In funcie de importana juridic a voinei persoanelor reprezentate pentru apariia reprezentrii judiciare,evideniem: -reprezentare obligatorie legal, pentru apariia creia nu se cere acordul persoanei reprezentate; -reprezentare neobligatorie, care poate aprea doar la dorina persoanei reprezentate. Spre deosebire de reprezentarea din cadrul rap de dr material,care are dr scop incheierea de acte juridice pt a genera, modifica sau stinge dr si oblig jur, scopul reprezentarii jur este determinat de necesitatea asigurarii unei aparari eficiente a dr si intereselor legitime ale pers. 39)Felurile si temeiurile reprezentarii jud. Conceptele doctrinare asupra felurilor repr jud In funcie de importana juridic a voinei persoanelor reprezentate pentru apariia reprezentrii judiciare,evideniem: 1. -reprezentare obligatorie ,pentru apariia creia nu se cere acordul persoanei reprezentate; 2. -reprezentare neobligatorie(voluntara), care poate aprea doar la dorina persoanei reprezentate. In fc de natura jur a rap jur dintre reprezentant si reprezentat:

1. Repr.jud legala-se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte juridice Reprezentanti legali sunt: i) Parintii,infietorii,curatorii etc ii) Administratorii fiduciari iii) Custodele sau tutorele care apara dr si interesele legiteme ale mostenitorilor 2. Repr. din oficiu-se dispune de catre inst de jud atunci cand partea in pr sau intervenientul sunt lipsite de cap de exercitiu si nu au repr legali, in cadrul examinarii cauzelor in care domiciliul paratului nu este cunoscut etc 3. Repr. jud conventionala-care poate avea loc intre reprezentat si reprezentatnt cind exista o intelegere(contract de mandat sau contract de asistenta jur). Reprezentant jud conventional poate fi: avocatul, avocatul stagiar, consilier jur angajat la pers jur. Are ca temei acordul repr si reprezent. 4. Repr jud statutara-se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei pers jur conform careia in calitate de repr a unei pers jur in pr civil apar conducatorii acestora. Are ca temei prevederile statutului. Temeiurile reprezentarii judiciare: Relatia de rudenie confirmata in modul corespunzator(buletin,act de nastere etc) Actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului Hot jud si contractul de adm fiduciara Actul notarial de numire a custodelui averii succesorale 40) Reprezentarea legala si conventionala Repr.jud legala-se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte juridice Reprezentanti legali sunt: Parintii,infietorii,curatorii etc Administratorii fiduciari Custodele sau tutorele care apara dr si interesele legiteme ale mostenitorilor Repr. jud conventionala-care poate avea loc intre reprezentat si reprezentatnt cind exista o intelegere(contract de mandat sau contract de asistenta jur). Reprezentant jud conventional poate fi: avocatul, avocatul stagiar, consilier jur angajat la pers jur. Are ca temei acordul repr si reprezent. 41) Subiectii reprezentarii jud. Pers care pot fi reprezentanti Pot fi reprezentate att persoanele fizice ct i persoanele juridice. n ceea ce privete ns posibilitatea de a figura ca reprezentani exist unele ngrdiri n acest sens. Astfel, n ipoteza unei reprezentri legale, persoanele fizice vor putea figura ca reprezentani doar dac posed capacitate de exerciiu deplin, i aceasta deoarece validitatea actului ncheiat se va aprecia n raport de manifestarea de voin a reprezentantului. n ipoteza ns a reprezentrii convenionale, ntruct validitatea actului se va aprecia n principal prin prisma voinei reprezentatului, ar putea figura n calitate de reprezentani i persoanele cu capacitate de exerciiu limitat, cu condiia de a avea capacitatea prevzut de lege pentru a putea reprezenta o alt persoan. Astfel, de exemplu, un minor cu

capacitate de exerciiu limitat va trebui s aib ncuviinarea prealabil a prinilor sau curatorului pentru a ncheia valabil, sub aspectul capacitii, contractul de mandat n temeiul cruia urmeaz s ncheie pentru mandant acte juridice cu terii. Persoanele juridice vor putea figura ca reprezentani cu condiia respectrii principiului specialitii capacitii lor de folosin sau, altfel spus, cu condiia ca o asemenea activitatea s nu contravin actelor lor constitutive i scopului n vederea cruia au fost create. 42)Imputernicirile speciale acordate reprezentantului mputernicirile reprezentantului trebuie s fie formulate ntr -o procur, eliberat i legalizat n modul stabilit de lege. Procurile eliberate de persoane fizice se autentific notarial. Procurile persoanelor domiciliate n localiti n care nu exist birouri notariale se autentific de ctre autoritile administraiei publice locale. Mandatul dat reprezentantului nu nceteaz prin decesul mandantului i nici prin survenirea incapabilitii lui. Mandatul este valabil pn la retragerea lui de ctre motenitori sau de ctre reprezentanii legali ai incapabilului. Reprezentantul legal depune n judecat actele ce atest statutul i mputernicirile sale. mputernicirile date avocatului se atest printr-un ordin scris, eliberat de Baroul de avocai, sau prin alt act prevzut de lege. mputernicirea de reprezentare n judecat acord reprezentantului dreptul de a exercita n numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepia dreptului de a semna cererea i de a o depune n judecat, de a strmuta pricina la o judecat arbitral, de a renuna total sau parial la preteniile din aciune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenii, de a modifica temeiul sau obiectul aciunii, de a o recunoate, de a ncheia tranzacii, de a intenta aciune reconvenional, de a transmite mputerniciri unei alte persoane, de a ataca hotrrea judectoreasc, de a-i schimba modul de executare, de a amna sau ealona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmrire, de a primi bunuri sau bani n temeiul hotrrii judectoreti, drept care trebuie menionat expres, sub sanciunea nulitii, n procura eliberat de reprezentat. Exceptie imputernicirilor: Dr de a semna cererea si de a o depune in jud De astramuta pricina la jud arbitrala De a renunta total sau partial la pretentii De a majora sau reduce cuantumul pretentiilor De a modifica temeiul sau obiectul act De a intent ct reconventionala De a ataca hot jud De a prezenta un titlu executoriu spre urmarire De a primi bunuri sau bani in temeiul hot 43) Notiunea si felurile competentei generale Prin competen general se desemneaz instituia procesual care delimiteaz activitatea instanelor judectoreti de atribuiile altor autoriti statale sau nestatale.

n teoria dreptului procesual civil i n legislaia nvigoare se deosebesc cteva tipuri de competen general. Competena exclusiv. Majoritatea litigiilor ce rezult din relaii civile, familiale , locative, ecologice i alterelaii juridice se examineaz nemijlocit de instana de judecat i nu pot fi soluionate n fond de alte organe. nacest caz competena este exclusiv. Aceasta nseamn c pentru soluionarea litigiului de ctre instana de judecat nu se cere adresarea obligatorie anterioar n alte organe. Competena alternativ. Litigiul ce are caracter juridic, n conformitate cu legislaia n vigoare, poate fisoluionat nu numai de instana de judecat, dar i de alt organ nejudiciar (arbitrii alei, notariat etc). Apelarea laastfel de forme depinde de convingerea intim a reclamantului, petiionarului sau a altei persoane interesate sause determin la nelegerea prilor, ntr-un document aparte sau n textul contractului juridico - civil (de exemplu,n conformitate cu Codul familiei al Republicii Moldova, prinii copilului au dreptul s ncheie un contract privind plata pensiei de ntreinere a copilului). Competena convenional.Acest tip de competen nseamn c pentru anumite categorii de litigiirespectarea procedurii anterioare nejudiciare de examinare este o condiie necesar, pentru ca ulterior s fie decompetena instanei de judecat. Astfel, Legea contenciosului administrativ prevede procedura de examinare isoluionare a cererii n primul rnd de ctre organul de autoritate ce a emis actul administrativ nelegal; tot astfeln cazul apariiei unui litigiu de munc, conform legislaiei n vigoare, este prevzut adresarea la comisiile pentru soluionarea litigiilor de munc. 44) Delimitarea competentei inst jud de competenta Curtii Const Delimitarea are la baza deosebirea controlului constitutionalitatii actelor normative exercitat de Curtea Const,de controlul legalitatii actelor normative exercitat de inst de contencios adm Controlul constitualit este activitateta de verificare a conformitatii legilor si altor acte normative cu Const. Misiunea de baza a controlului const este protejarea legii fundamentale. Curtea Const este unica autoritate de jurisdictie constitutional. In ceea ce priveste controlul legalitatii actelor normative, important este faptul ca acestui control ii sunt supuse numai actele normative subordinate legilor care contin reglementari adoptate in vederea organizarii sau executarii in concret a legii. Scopul de baza este protejarea respecatrii principiului legalitatii in activitatea aut pub. Inst de jud nu poate decide asupra const sau neconst actului normativ contestat. 45) Delimitarea competentei inst jud de competenta judecatilor arbitrale la solutionarea litigiilor civile Judecata arbitrala ca orice alt organ cu activitate jurisdictionala este competenta sa judece doar acele cauze care sunt date in competenta ei. Ea este o inst care are fc de a solution litigii care apar intre pers fiz si jur. Conventia de arbitraj este un criteriu de delimitare. Partile au dr sa transmita judecatii arbitrale spre solutionare orice litigiu izvorat din rel economice conform clauzei de arbitraj din contract sau din alt accord. In acest sens sunt intrunite un sir de conditii:

 Conditii material-jur: 1.1. Litigiul tb sa rezulte din rap jur de dr privat sis a cada sub incidenta clauzei de arbitraj 1.2. Clauza de arbitraj tb sa fie incheiata in forma scrisa 1.3. Pers care au incheiat conventia tb sa fie capabile Conditii procesuale: 1.1. Litigiul tb sa tina concomitant si de competenta inst jud 1.2. Lit nu tb sa tina de competenta exclusive a inst jud 1.3. Conventia de arbitraj tb sa fie incheiata pana la examinarea cauzei in fond de catre inst de jud 1.4. In conventie se indica judecata arbitrala in care partile transmit spre solutionare litigiile aparute sau doar o parte din ele. Conventia arbitrala are ca effect investirea unui organ arbitral cu solutionarea litigiului dintre parti. Ea produce multiple efecte in legatura cu constituirea judecatii arbitrale dar si legatura cu procedura de urmat. 46) Delimitarea competentei inst jud de dr comun de competenta inst jud comerciale Inst jud de dr comun judeca cauze civile cu participarea pers fiz si jur, aut pub, privind apararea dr inculcate sau contestate, daca apararea nu se efectueaza pe o alta cale jud. Criteriile de delimitare a competentei inst de dr comun de competenta inst jud economice sunt component subiectiva a rap material litigious si natura jur a rap material litigious. 1) Componenta subiectiva(statutul jur al subiectelor participante la rap material litigious): a) Pers jur(de dr public-statul si unitatile adm teritoriale sau de dr privat-cu scop lucrative(societate in nume colectiv, in comandita, cu rasp limitata, pe actiuni si cooperativele) sau nelucrativ(asociatiile, fundatiile,institutiile b) Pers jur care dispun de statutul legal de intreprinzator(gospodarie taraneasca) 2) Natura juridica a rap material litigios 47) Competenta in judecarea pretentiilor conexe In cazul conexiunii mai multor revindecari, unele dintre care sunt de competenta inst jud de dr comun, iar altele de competenta unei inst specializate, toate pretentiile se examineaza de catre inst jud de dr comun. In cazul conexiunii mai multor revindecari, unele dintre care sunt de competenta inst jud de dr comun sau economice,iar altele de competenta inst de contencios adm, toate pretentiile se examineaza de catre inst de dr comun sau economica, cu exceptia cauzelor privind contestarea legalitatii actelor adm cu caracter normative. 48) Consecintele procesual juridice ale incalcarii regullilor de competenta generala Daca cererea nu urmeaza a fi judecata in inst jud in ordinea procedurii civile, adica lipseste competenta generala, jud refuza primirea cererii printr-o incheiere

motivata. Refuzul in primirea cererii exclude posibilitatea adresarii repetate in judecata a aceluiasi reclamant cu aceeasi act impotriva aceluiasi parat, astfel se va dispune incetarea procesului daca acesta a fost pornit gresit. In cazul in care reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a cauzei pe cale extrajudiciara, prevazuta de lege pt categoria respectiva de cauze sau de contractul partilor, judecatorul dispune printr-o incheiere restituirea cererii. Daca totusi procesul a fost pornit gresit cererea va fi scoasa de pe rol. Inst de jud va scoate cererea de pe rol in cazul in care partile au incheiat un contract prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala iar pana la examinarea cauzei in fond paratul a ridicat obiectii impotriva solutionarii in jud. 49) Notiunea si felurile de competenta jurisdictionala. Deosebirea de competenta generala Daca normele de competenta generala fac delimitare intre imputernicirile instantelor de judecataa si ale altor organe cu activitate jurisdictionala, acestea fiind din cadrul diferitor sisteme, atunci competenta jurisdictionala constituie totalitatea normelor de procedura civila potrivit carora se face distinctia intre imputernicirile legale de a examina si solutiona cauze civile in cadrul sistemului judiciar, intre inst de jud. Competenta jurisdictionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei inst jud concrete de a examina si solutiona o anumita cauza. Exista competenta jurisd materiala( aptitudinea recunoscuta de lege unei inst jud de un anumit grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta) si teritoariala(aptitudinea recunoscuta de lege unei inst jud de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta. 50) Competenta jurisdictionala materiala dupa verigile sistemului jud din RM Instanele judectoreti de drept comun judec pricinile civile, cu participarea persoanelor fizice i juridice,autoritilor publice privind aprarea drepturilor nclcate sau contestate, libertilor i intereselor legitime dac aprarea nu se efectueaz pe o alt cale judiciar, n special: -pricinile n litigiile de drept ce nasc din raporturi juridice civile, familiale, de munc, locative, funciare,ecologice i din alte raporturi juridice, bazate pe egalitatea prilor, pe libertatea contractului i pe alte temeiuri deapariie a drepturilor i obligaiilor; -pricinile n litigiile ce decurg din raporturi de contencios administrativ;pricinile n procedur special; -pricinile n pretenii ce se examineaz n procedura n ordonan; -pricinile ce apar n legtur cu executarea actelor instan elor judectoreti i actelor unor alte autoriti. n competena instanelor judectoreti de drept comun pot fi date prin lege i alte categorii de pricini. Instanele judectoreti de drept comun judec pricinile cu participarea cetenilor strini, apatrizilor,organizaiilor strine, organizaiilor cu investiii strine, organizaiilor internaionale, cu excepia pricinilor nlitigii economice i altor pricini date n competena judectoriilor economice. Instanele judectoreti economice judec:-litigiile economice ce apar din raporturi juridice civile, financiare, funciare, din alte raporturi dintre persoane

juridice, persoane fizice care practic activitatea de ntreprinztor fr a se constitui persoan juridic,avnd statut de ntreprinztor individual, do bndit n modul stabilit de lege -pricinile dintre acionar i societatea pe aciuni, dintre membrii altor societi i societate, indiferent desubiectul ce rezult din activitatea economic a societii respective; -pricinile privind declararea insolvabilitii; -pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizeaz dreptul de proprietate asupra unor bunuricare au intrat n circuitul civil; -pricinile privind contestarea n condiiile legii, a hotr rilor arbitrale i eliberarea titlurilor executorii. n competena instanelor judectoreti economice pot fi date prin lege i alte categorii de pricini. Instanele judectoreti economice judec pricinile ce in de competena lor cu participarea organizaiilor icetenilor Republicii Moldova, precum i a organizaiilor i cetenilor strini, apatrizilor, organizaiilor cuinvestiii strine, organizaiilor internaionale care practic activiti de ntreprinztor dac prin lege, printr-untratat internaional la care Republica Moldova este parte sau prin nelegerea prilor nu se stabilete o altmodalitate de soluionare a unor astfel de litigii. 51) Competenta jurisdictionala teritoriala si felurile ei: generala, alternativa, exclusiva si conventional Competen teritorial general-instituie regula potrivit creia cererea de chemare n judecat se adreseazinstanei din circumscripia teritorial n care i are domiciliul sau la locul de aflare a prtului. Competena teritorial alternativ- consacr dreptul reclamantului de a alege ntre dou sau mai multe instane deopotriv de competente. Competena teritorial excepional- determin capacitatea unei instane judectoreti de a soluiona nexclusivitate anumite cauze civile. Situaiile care atrag o competen teritorial excepional sunt precizate nart.40 C.P.C. Aceste dispoziii procedurale consacr o competen teritorial excepional n aciunile privitoarela imobile . a. Astfel, aciunile cu privire la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fiilor forestiere, plantaiilor perene,resurselor acvatice izolate, asupra unor case, ncperi, construcii, altor obiecte fixate de pmnt, precum iaciunile n ridicare a sechestrului de pe bunuri, se intenteaz n instana de la locul aflrii acestor bunuri. Dac bunurile ce constituie obiectul aciunii sunt situate n circumscripia mai multor instane, cererea se depune norice instan n a crei raz teritorial se afl o parte din bunuri. Aciunea n reparaie a prejudiciului cauzat mediului nconjurtor se intenteaz mpotriva proprietarilor (posesorilor) de utilaje n instana de la locul instalrii utilajului cu excepia cazurilor cnd acesta este instalat nstrintate. Aciunea privind tezaurul statului este de competena instanei de la reedina organului mputernicit sreprezinte vistieria statului n litigiul respectiv.

Aciunile creditorilor defunctului intentate nainte de acceptarea de ctre motenitori a succesiunii sunt decompetena instanei de la locul aflrii averii succesorale sau a prii ei preponderente. Aciunea mpotriva cruului, nscut dintr-un contract de transport de pasageri i bagaje sau de ncrcturi,se nainteaz n instana de la sediul cruului. Competena teritorial convenional sau contractual confer prilor posibilitatea de a stabili, prin acordullor, competena unei anumite instane n soluionarea unui litigiu concret, n mod obinuit, alegerea de competense produce nainte de ivirea unui litigiu, adic odat cu ncheierea actelor juridice de drept substanial(conveniile), cnd printre alte stipulaii se pot insera i cauze privitoare la instana competent s soluionezeeventuale litigii dintre pri. 52) Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la o inst la alta Stramutarea cauzei este o masura intreprinsa de catre inst de jud dupa ce a pornit procesul, care consta in schimbarea competentei jurisdictionale teritoriale. In astfel de situatii tb sa se tina cont de 2 reguli: 1) Imutabilitatea competentei jurisdictionale-nimeni nu poate fi lipsit fara consimtamintul sau de dr judecarii pr in inst de jud 2) Pastrarea competentei-cauza primita spre examinare in conformitate cu normele de competenta va continua sa fie examinata in fond de aceeasi inst. Temeiurile stramutarii: Tot inst care a inceput examinarea cauzei va decide dtramutarea cauzei printr-o incheiere susceptibila de recurs daca: a) Paratul al carui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut b) Ambele parti solicita stramutarea la locul aflarii majoritatii probelor Inst ierarhic superioara prin incheiere irevocabila va dispune stramutarea cauzei in urm situatii: a) Daca recuzarea sau abtinerea de la jud a unui sau mai multi jud ori alte motive intemeiate fac imposibila substituirea judecatorilor b) Daca exista motive pt masuri de securitatea publica c) Daca exista banuieli ca nepartinirea jud ar fi stirbita de circumstantele cauzei sau de calitatea particip la proces d) Daca in circumstantele exceptionale inst competenta sa judece pricina nu poate functiona timp indenlungat 53) Conflictele pozitive si negative de competenta jurisdictionala si procedura de solutionare 1) pozitiv, atunci cnd dou sau mai multe instane se consider, concomitent sau succesiv, competente s judece aceeai pricin; 2) negativ, atunci cnd dou sau mai multe instane se declar necompetente s soluioneze aceeai pricin. Conflictele de competen mpiedic desfurarea normal a procedurii de soluionare a cauzelor civile. Eleduneaz att interesului general, ct i interesului prilor litigante.

Astfel, instana judectoreasc n faa creia s-a ivit conflictul de competen jurisdicional suspend dinoficiu procesul i nainteaz dosarul ctre instana n drept s soluioneze conflictul de competen. Cnd dou sau mai multe judectorii din circumscripia aceleiai curi de apel se declar competente s judeceaceeai pricin sau cnd, prin ncheieri irevocabile, ele i declar incompetena de a judeca aceeai pricin,conflictul de competen se judec de ctre curtea de apel comun. Dac exist conflict de competen ntre dou sau mai multe judectorii care nu in de aceeai curte de apelori ntre o judectorie i o curte de apel, competent s judece conflictul este Colegiul civil i de contenciosadministrativ al Curii Supreme de Justiie. Conflictul de competen dintre curile de apel se judec de Colegiul civil i de contencios administrativ al Curii Supreme de Justiie. Conflictul de competen dintre judectoriile economice de circumscripie se judec de ctre Curtea de Apel Economic. Conflictul de competen dintre judectoria economic de circumscripie i judectorie se judec de ctrecurtea de apel de drept comun de la locul de aflare a reclamantului. Conflictul de competen dintre judectoria economic de circumscripie i Curtea de Apel Economic se judec de Colegiul Economic al Curii Supreme de Justiie. Instana competent s judece conflictul de competen soluioneaz, fr citarea participanilor la proces,conflictul dintre instane printr-o ncheiere, care nu se supune nici unei ci de atac. 54) Consecintele procesual juridice ale incalcarii regulilor de competenta jurisdictionala Incalcarea normelor de competenta jurisd poate produce diverse efecte jur in fc de momentul cand aceasta incalcare este depistata. Astfel daca in termen de 7 zile de la data depunerii cererii de chemare in jud se constata ca inst nu este competenta sa judece pricina atunci jud printr-o incheiere susceptibila de recurs va dispune restituirea cererii. Daca dupa pornirea procesului pe parcursul judecarii se constata ca cauza a fost retinuta spre examinare cu incalcarea normelor de competenta materiala atunci inst in care este intentat procesul va emite o incheiere motivata de stramutare a cauzei. Daca hot primei instante a fost casata pt lipsa de competenta materila sau jurisdictionala, pricina se trimite spre rejudecarea inst competente, cu exceptia cazului in care se constata propria competenta. 55) Notiunea, importanta si clasificarea actelor de procedura Actul de procedur este orice act neles n sens de operaiune juridic ct i de nscris care constat o atare operaiune - fcut pentru declanarea i derularea procesului civil. El poate s fie ntocmit de ctre instan, pri i ceilali participani la proces Actele de proced pot fi clasificate n raport de mai multe criterii.

A) Dup organele sau persoanele care le ntocmesc sau de la care eman , actele procedurale se clasific n: - acte ale prilor (cererea de chemare n judecat, ntmpinarea, exercitarea unei ci de atac); - acte ale instanei (ncheierile de edin, hotrrile judectoreti); - acte ale celorlali participani (cererile pentru anularea unei amenzi formulate de martori sau experi). B) Dup modul de efectuare, sunt : - acte procedurale orale (susinerile prilor, depoziiile martorilor); - acte procedurale scrise (cererea de chemare n judecat; ncheierile de edin, hotrrile judectoreti). C) Dup coninutul lor, sunt: - acte de procedur care exprim o manifestare de voin (cererea de chemare n judecat, cererea reconvenional, ntmpinarea, renunarea la judecat); - acte de procedur care constat o operaiune procedural (citaia, dovada de comunicare). D) Dup locul de ndeplinire, se pot clasifica n: - acte judiciare, care se ndeplinesc n faa instanei (interogatoriul, depoziia de martor); - acte extrajudiciare, care se ndeplinesc n cadrul procesului, dar n afara instanei (expertiza, cercetarea local). E) Dupa caracterul juridic: - obligatorii-impuse in mod imperativ de lege - facultative-realizate in dependenta de vointa si solicitarea pers interesate

56) Conditiile generale ale actelor de procedura civila ntocmirea oricrui act de procedur trebuie s rspund urmtoarelor exigene: s fie realizat n form scris; din coninutul lui s rezulte c au fost respectate cerinele impuse de lege; s fie ntocmit n limba romn. A) Forma scris Regula este c actul de procedur trebuie s mbrace forma scris. De la aceast regul exist i excepii, cnd un act de procedur poate s fie fcut i verbal (precum cererea de recuzare a judectorului, mandatul judiciar, renunarea la judecat). B) Din coninutul su s rezulte c au fost respectate cerinele impuse de lege Condiia are n vedere imposibilitatea completrii cuprinsului actului de procedur cu probe extrinseci. n cazul actelor de procedur orale, verificarea respectrii dispoziiilor legale se face cu ajutorul actelor de procedur scrise (ncheierea de edin care consemneaz, spre exemplu, actul de dispoziie juridic al renunrii la judecat).

57) Notiunea, rolul si clasificarea termenelor de procedura Termenul de procedur este intervalul, stabilit de lege sau de judecat(judector), n interiorul cruia instana (judectorul), participanii la proces i alte persoane legate de activitateainstanei trebuie s ndeplineasc anumite acte de procedur ori s ncheie un ansamblu de acte Deosebim urmtoarele feluri de termene de procedur: 1.Termene stabilite de lege:a) pentru instana de judecat; b)pentru participanii la proces. 2.Termene, stabilite de instana de judecat: a)pentru participanii la proces; b)pentru persoanele ce nu sunt participani la proces. Pentru aprarea drepturilor constituionale iintereselor legale ale cetenilor cauzele civile trebuie s fie examinate n strict conformitate cu normele de proces, o parteimportant a crora o formeaz termenele stabilite de lege pentru ndeplinirea anumitor aciuni. Legislaia procesual civil nu prevede un termen general de examinare i soluionare a cauzei civile. Aceastadepinde de faptul pe ct de simpl sau de complicat este pricina ce se afl spre examinare n instana de judecat. La termenele stabilite de lege pentru participanii la proces se atribuie: termenul de declarare a apelului saurecursului este de 13 zile de la data comunicrii hotrrii participanii la proces au dreptul s ia cunotin de procesuiverbal i n curs de cinci zile dup semnarea lui s prezinte n scrisobservaiile lor asupra procesului-verbal, artnd inexactitile i motivele pentru care l consider incomplet deintorul documentului declarat pierdut este obligat, n termen de t rei luni din ziua publicriianunului, s depun la instana care a dat ncheierea o cerere, n care s formuleze drepturile sale asupradocumentului i totodat s-1 prezinte n original, precum i alte termene, stabilite de legislaie. Termenele pentru ndeplinirea anumitor aciuni se stabilesc de instana de judecat lund n consideraiecircumstane concrete, reieind din faptul c trebuie s fie rezonabile. 58) Durata si modul de calculare a termenelor procedurale. Procedura de repunere in termen si prelungirea lui. Termenul de procedur se instituie prin indicarea unei date calendaristice, a datei de comunicare aactului de procedur, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor i cert c se va produce. Termenul de procedur stabilit n ani, luni sau zile ncepe sa curg n ziua imediat urmtoare dateicaledaristice stabilite, datei comunicrii actului de procedur sau producerii evenimentului ori momentului carea condiionat nceputul lui. Termenul stabilit pe ani expir n luna i n ziua respectiv ale ultimului an al termenului. Termenul stabilit pe luni expira n luna i n ziua respectiv ale ultimei luni a termenului. Dac ultima lun nu are data respectiv, termenul expir n ultima zi a acestei luni.n cazul cnd ultima zi a termenului cade ntr-o zi nelucrtoare, ca zi de expirare a termenului esteconsiderat ziua lucratoare ce urmeaz. Actul de procedur, pentru a crui efectuare este fixat un termen, poate fi ndeplinit pn la ora douzeci i patru a ultimei zile a termenului. Totui dac

actul trebuie sa fie efectuat n instana de judecat ori n o altorganizaie, termenul este considerat expirat Ia ora cnd, potrivit regulilor stabilite, la instan se termin ziuade munc. Dac cererea de apel sau recurs, documentele sau sumele de bani au fost depuse la pot sau la telegraf nainte de ora douzeci i patru a ultimei zile a termenului, actul se consider ndeplinit n termen. Dreptul de efectuare a actelor de procedur nceteaz odat cu expirarea termenului prevzut de lege saufixat de ctre instana de judecat. Cererile i documentele depuse dup expirarea termenului deprocedur nu degreveaz de ndeplinireaobligaiei procedurale. la cererea participanilor la proces, instana de judecat poate prelungi termenul de procedur.Iar in cazul in care persoanele, din motive considerate de instan ca ntemeiate, nu au ndeplinit un act de procedur, ele pot fi repuse n termen (art.116 C.P.C.). Cererea de repunere n termen se depune la instana de judecat, la care efectueaz actul de procedur, i seexamineaz n edina de judecat. Participanilor la proces li se comunic locul i data edinei, dar neprezentarea lor nu mpiedic soluionarea repunerii n termen. La cererea de repunere n termen se anexeaz probele ce dovedesc imposibilitatea ndeplinirii actului.Totodat, trebuie efectuat actul de procedur care nu a fost ndeplinit n termen (s fie depus cererea, s fie prezentate documentele respective etc). La mplinirea unui an de la expirarea termenului de procedur nu mai poate fi naintata cererea de repuneren termen dac legea nu dispune altfel.ncheierea judectoreasc prin care este respinsa cererea derepunere n termen poate fi atacat cu recurs.ncheerea prin care s-a fcut repunerea n termen nu se supune recursului. 59) Notiunea, rolul si felurile sanctiunilor procedurale Sanciunile procedurale snt urmrile nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat n raport procedural n caz de nendeplinire sau de ndeplinire defectuoas a unui act de procedur, precum i n caz de exercitare abuziv a unui drept procedural. Temeiurile pt aplicarea sanctiunilor procedurale: Neindeplinirea unui act de procedura Indeplinirea defectuoasa a unui act de procedura Exercitarea abuziva a unui dr procedural Principalele feluri de sanctiuni procedurale sunt: Anularea actului de procedura defectuos Decaderea din dr pt neindeplinirea in termen a acestuia Oblig de a reface sau de a completa actul indeplinit cu nerespectarea legii Despagubirea partii vatamate Sanctiunile pecuniare(amenzi judiciare) Rolul sanctiunilor procedurale Au in toate situatiile un rol deosebit de important. Fara existenta unorsanctiuni procedurale activitatea judiciara nu s-ar putea realiza in conditii propiiunui stat de drept. Consacrarea drepturilor si obligatiilor procesuale ar ramanedoar formala,in lipsa unor sanctiuni care sa intervina pt a impune o conduitaadecvata a

participantilor la activitatea judiciara.Sanctiunea de drept procesual prezinta ea insasi o garantie a restabiliriiordinii de drept si in ultima instanta a drepturilor subiective contestate 60) Amenda judiciara ca sanctiune procedurala. Procedura de examinare a aplicarii si anularii amenzii judiciare Conceptul de amenda evoca ,in general ,acea sanct.care se materializeaza in plata unei sume de bani. Ea se aplica pt neexecutarea unor obligatii cu caracter administrativ,civil sau fiscal ori in cazul savarsirii unor infractiuni. In dr proc.civ. sintagma amenda judiciara evoca o sanctiune determinata si care se aplica de inst.persoanei ce a nesocotit dispozitiile legislatiei proc.civile.Se infatiseaza k o sanct.procedurala autonoma si distincta de toate celelaltesanct.de dr.proc.civ. Trasatura fundamentala a amenzii judiciare rezida in faptul k sanct.seaplica in ipoteza si pt sav unei abateri in cursul judecatii.Amenda judiciara sepoate aplica numai I cazurile anume determinate in Codul de proc.civ. O trasatura definitorie se concretizeaza in toate cazurile in obligatiaautorului abaterii de a plati o suma de bani. Amenzile judiciare au un caracter autonom;ele se deosebesc de toatecelelalte sanctiuni prin natura si rolul pe care-l indeplinesc in cadrul procedurii judiciare. Ele indeplinesc o functie represiva,iar prin aplicarea lor concreta suntdestinate sa previna savarsirea de abateri procesuale Sanctiunea amenzii se aplica ,in toate situatiile de catre instanta in fatacareia s-a savarsit abaterea. Instanta este in dr sa aprecieze ,in limitele prevaz.delege,asupra cuantumului in care urmeaza sa fie aplicata amenda.Se aplica de instanta competenta printr-o incheiere executorie. Incheierease comunica celui obligat,dk masura a fost luata in lipsa acestuia.

61) Notiuni generale privind actiunea civila. Natura jur a act civile Aciunea civil reprezint adresarea reclamantului (presupusul purttor al dreptului material subiectiv) ctreinstana de judecat cu cererea de examinare i soluionare a litigiului material juridic existent cu prtul(presupusul purttor de obligaiuni subiective) i despre aprarea dreptului subiectiv nclcat sau interesul ocrotitde lege. Aciunea este un mijloc, o prerogativ de aprare a drepturilor subiective nclcate sau contestate care estecaracteristic numai formei de aprare n aciunea civil.n sens ngust, aciunea reprezint "dreptul de a urmri n justiie ceea ce i se datoreaz". Aciunea civil include dou momente:-material;-procesual. Sensul material cuprinde pretenia reclamantului ctre prt. Sensul procesual consemneaz cerina reclamantului ctre instana de judecat ca prin intermediul ei s fie restabilit dreptul acestuia ce i-a fostnclcat, iar n cazul imposibilitii restabilirii, lui s-i fie pltite despgubirile. Dac nu exist pretenia reclamantului ctre prt, nu exist nici o aciune.

Adresarea n instana de judecat fr a avea pretenii ctre prt nu poate fi examinat ca o aciune.Orice aciune civil se individualizeaz prin elementele sale structurale. Acestea se refer la obiect i temei. Cunoaterea elementelor menionate prezint un interes practic deosebit. Astfel pentru soluionarea unor excepii de fond sau de procedur este necesar s cunoatem coninutul corect al elementelor de identificare aleaciunii civile.Legislaia procesual civil stabilete c n cererea de chemare n judecat trebuie s se indice preteniilereclamantului ctre prt (art. 166 C.P.C.). De aceea, obiectul aciunii civile l alctuiete totalitatea preteniilor pe care le nainteaz reclamantul ctre prt. Temeiul aciunii l constituie totalitatea faptelor juridice n baza crora reclamantul i ntemeiaz preteniile ce reies din dreptul material ctre prt. Cererea de chemare n judecat trebuie s cuprind circumstanelede fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea, precum i probele care confirm circumstanele 62) Dr la actiune si dr la intentarea act civile Dreptul la aciune nseamn posibilitatea, asigurat de stat i stabilit de legislaie, persoanei juridic interesatede a se adresa n instana de judecat cu cererea de examinare i soluionare a litigiului material juridic cu prtul i de aprare a dreptului nclcat sau a contestat sau interesului aprat de lege. Dreptul la aciune n Republica Moldova l au persoanele fizice i persoanele juridice ale RepubliciiMoldova, precum i cetenii strini, persoanele fr cetenie, organizaiile i ntreprinderile strine, ncondiiile legislaiei n vigoare. Dreptul la aciune include dou aspecte: a)dreptul la intentarea aciunii; b)dreptul la admiterea aciunii. Dreptul la intentarea aciunii este un drept subiectiv procesual i apare cnd sunt premisele dreptului Ia intentarea aciunii i sunt respectate condiiile realizate pentru acest drept. Dreptul la admiterea aciunii- se admite aciunea dac e ntemeiat de fapt i de drept, este intentat ncadrul termenului de prescripie i dac a venit termenul de executare a obligaiilor.Premisele i condiiile admiterii aciunii reies din coninutul art. 168,169 C.P.C. 63) Elementele act civile. Teorii doctrinare asupra elementelor act civile Aciunea civil include dou momente:-material;-procesual. Sensul material cuprinde pretenia reclamantului ctre prt. Sensul procesual consemneaz cerina reclamantului ctre instana de judecat ca prin intermediul ei s fie restabilit dreptul acestuia ce i-a fostnclcat, iar n cazul imposibilitii restabilirii, lui s-i fie pltite despgubirile. Dac nu exist pretenia reclamantului ctre prt, nu exist nici o aciune. Adresarea n instana de judecat fr a avea pretenii ctre prt nu poate fi examinat ca o aciune.Orice aciune civil se individualizeaz prin elementele sale structurale. Acestea se refer la obiect i temei. Cunoaterea elementelor menionate prezint un interes practic deosebit. Astfel pentru soluionarea unor excepii de fond sau de procedur este necesar s

cunoatem coninutul corect al elementelor de identificare aleaciunii civile.Legislaia procesual civil stabilete c n cererea de chemare n judecat trebuie s se indice preteniilereclamantului ctre prt (art. 166 C.P.C.). De aceea, obiectul aciunii civile l alctuiete totalitatea preteniilor pe care le nainteaz reclamantul ctre prt. Temeiul aciunii l constituie totalitatea faptelor juridice n baza crora reclamantul i ntemeiaz preteniile ce reies din dreptul material ctre prt. Cererea de chemare n judecat trebuie s cuprind circumstanelede fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea, precum i probele care confirm circumstanele 64) Clasificarea act civile. Importanta practica si criteriile stiintifice ale clasificarii act civile. Dupa obiectul act, scopul urmarit de reclamant si natura solutiei instantei 1) Act civile de realizare a dr, carora le ste caracteristic faptul ca: a) Nu se pune la indoiala existenta rap jur material litigios b) Are dr scop confirmarea existentei sau lipsei unui dr sau oblig a rap jur dintre parti c) In baza hotararii se elibereaza titlu executoriu avand loc executarea silita a hotararii 2) Act civile de contestare a existentei sau inexistentei dreptului: a) Se pune la indoiala existenta rap jur material litigios b) Are dr scop exercitarea coercitiva a dr subiectiv 3) Act civile de constituire Dupa natura dr: a) Personale b) Reale c) Mixte Dupa calea procedurala: a) Principale b) Accesorii c) Incidentale Dupa caracterul dr si interesului: a) Act individuale b) Act in apararea dr si intereselor statului si societatii c) Act in apararea dr si intereselor altor pers sau a unui cerc nelimitat de pers d) Act colective e) Act oblice 65) Mijloacele de aparare a paratului impotriva act civile Egalitatea procesual a prilor n proces se asigur prin punerea la dispoziia prtului a posibilitii de a se aprampotriva aciunii naintate lui, promovndu-i obieciile necesare. Forma contradictorial a procesului i permite prtului, fr ca s mai atepte nceputul examinrii cauzei n fond, s ia cunotin de cererea de chemare n judecat a reclamantului, s studieze probele ce le-a prezentat reclamantul i, avnd n vedere informaia obinut,s-i stabileasc modul de comportare n raport cu preteniile naintate de reclamant.

Prtul este n drept s recu-noasc aciunea, dac consider pretenia reclamantului legal i ntemeiat. In cazul cnd prtul intenioneazs combat preteniile reclamantului, el poate folosi dou forme de aprare: obieciile i aciunea reconvenional. Obieciile mpotriva aciunii sunt motivele argumentate prin probe, ce contesteaz (infirm) aciuneanaintat. Obieciile ca mijloc de aprare a prtului sunt de dou feluri: procesuale i material juridice. Obieciile procesuale sunt declaraii prin care prtul invoclipsa dreptului de a porni procesul sau a desfura procesul rnai departe. El exclude posibilitatea examinrii pricinii n instan. Obieciile material juridice sunt ndreptate contra preteniilor materiale ale reclamantului icontra mprejurrilor de fapt sau de drept naintate de reclamant. n baza aceasta, prtul cere de la instan caaciunea s se considere nentemeiat. Aciunea reconvenional. Conform art.172 C.P.C., pn la emiterea hotrrii in prima instan prtul are dreptul s intenteze mpotriva reclamantului o aciune reconvenional penru a fi judecat odat cu aciuneainiial. Intentarea aciunii reconvenionale se face conform regulilor generale de intentare a aciunii. Aciunea reconvenional este aciunea intentat de prt mpotriva reclamantului n acelai proces, unde prtuldevine reclamant, i ea se judec n acelai proces cu aciunea principal. Dei legea nu prevede obligaiainstanei de judecat s explice prtului dreptul su de a nainta cererea reconvenional, totui, reieind dinconinutul legii, instana de judecat, aprnd n mod egal drepturile ambelor pri, n procesul pregtirii cauzeictre dezbaterile judiciare, trebuie s explice prtului dreptul su de a intenta aciune reconvenional. Cererea reconvenional trebuie s ndeplineasc toate condiiile prevzute n art.166 C.P.C., pentru cerereade chemare n judecat. Conform art.173 C.P.C., judectorul primete aciunea reconvenional dac: 1)aceasta urmrete satisfacerea preteniei iniiale; 2) admiterea ei exclude, totul sau parial, admiterea aciunii iniiale; 3) ea i aciunea iniial sunt n conexiune, iar judecarea lor simultan ar duce la o soluionare rapid i justa litigiilor. Dac n primul i al treilea caz se constat c numai aciunea principal poate fi judecat, instana o judecseparat. 66) Referinta impotriva actiunii n cadrul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judectorul propune prtului s prezinte n judecat n termen probele necesare. Depunerea referinei este obligatorie. n cazul nedepunerii ei n termenul stabilit de instan, pricina poate fi examinat n baza materialelor anexate la dosar. n referin se indic instana la care se depune, numele sau denumirea reclamantului i revendicrile lui, rspunsul la preteniile de fapt ale aciunii i probele aduse mpotriva fiecrei revendicri, alte date importante pentru soluionarea pricinii, precum i demersurile prtului. n cazul mai multor pri, se

poate depune o singur referin ori attea referine ci pri snt sau cte grupuri de pri exist. La referin se anexeaz attea copii de pe referine ci reclamani i intervenieni exist n proces. Pentru instana judectoreasc se anexeaz acelai numr de copii certificate de pe nscrisuri i de pe alte documente pe care se ntemeiaz referina. Judectorul explic prtului c neprezentarea n termen a probelor i a referinei nu mpiedic soluionarea pricinii n baza materialelor din dosar. 67) Cererea reconventionala,temeiurile si procedura intentarii Cerere reconvenional, mijlocul procedural prin care prtul dintr-un proces pendinte formuleaz pretenii proprii mpotriva reclamantului. Aciunea reconvenional este aciunea intentat de prt mpotriva reclamantului n acelai proces, unde prtuldevine reclamant, i ea se judec n acelai proces cu aciunea principal. Dei legea nu prevede obligaiainstanei de judecat s explice prtului dreptul su de a nainta cererea reconvenional, totui, reieind dinconinutul legii, instana de judecat, aprnd n mod egal drepturile ambelor pri, n procesul pregtirii cauzeictre dezbaterile judiciare, trebuie s explice prtului dreptul su de a intenta aciune reconvenional. Cererea reconvenional trebuie s ndeplineasc toate condiiile prevzute n art.166 C.P.C., pentru cerereade chemare n judecat. Conform art.173 C.P.C., judectorul primete aciunea reconvenional dac: 1)aceasta urmrete satisfacerea preteniei iniiale; 2)admiterea ei exclude, totul sau parial, admiterea aciunii iniiale; 3) ea i aciunea iniial sunt n conexiune, iar judecarea lor simultan ar duce la o soluionare rapid i justa litigiilor. Dac n primul i al treilea caz se constat c numai aciunea principal poate fi judecat, instana o judecseparat.

68) Actele de dispozitie a partilor asupra obiectului actiunii Prilor la proces le revin importante drepturi dispozitive, prin intermediul crora ele pot influena mersul procesului. Reclamantul poate s modifice temeiul sau obiectul aciunii, s mareasca sau s reduca cuantumul preteniilor aciunii, s renune la actiune. Parat ai are dreptul s recunoasc aciunea. Prile pot nceta procesul prin tranzacie. Modificarea aciunii. Elementele aciunii au o deosebit importan la rezolvarea chestiunii privind modificarea aciunii n timpul desfurrii procesului. Obiectul aciunii se modific n cazul n care reclamantul n locul preteniilor iniiale declar o nou pretenie material-juridic fa de prt. Dreptul la modificarea obiectului aciunii aparine reclamantului i nu instanei de judecat. Temeiurile aciunii se modific de reclamant prin referirea la noi circumstane i prezentnd probesuplimentare pentru confirmarea faptelor aduse spre motivarea temeiurilor.

Reclamantul este n drept s excludunele fapte cu altele. Astfel de transformri n temeiul aciunii sunt inevitabile, dac se modific nsui obiectulaciunii. De exemplu, dac n locul cererii de desfacere a cstoriei este depus cererea de a recunoate cstorianul, reclamantul trebuie s modifice temeiul aciunii, deoarece circumstanele ce permit instanei de judecat s soluioneze aceste pretenii sunt diferite. Mrirea sau reducerea cuantumului preteniilor aciunii. Instana judectoreasc adopt hotrrea n limitele preteniilor naintate de reclamant. Aceasta se refer i la fructele bunului, la dobnzi i la alte preteniisuplimentare. Cu consimmntul reclamantului i n cazurile prevzute de lege, instana poate depi limitele preteniilor formulate de reclamant dac este necesar aprrii drepturilor, libertilor i intereselor legitime aleacestuia (art. 240 alin. (4) C.P.C.). Mrimea sau micorarea cuantumului aciunii de ctre reclamant nu trebuie s fie privit ca modificare aobiectului aciunii, deoarece este vorba doar de o concretizare a cuantumului preteniilor din aciune. Renunarea la aciune este un important drept dispozitiv al reclamantului, care const n faptul creclamantul renun la preteniile sale material juridice naintate prtului i, deci, Ia continuarea procesului. Legislaia n vigoare prevede renunarea la aciune ca un temei pentru ncetarea procesului (art. 265C.P.C).Renunarea reclamantului la aciune este posibil att n instana de fond, ct i n instana de apel saurecurs, precum i n cazul executrii silite, cnd creditorul a renunat la urmrire. Recunoaterea aciunii desemneaz acordul prtului cu preteniile din aciunea reclamantului, care, deregul, atrag dup ele darea hotrrii de a satisface aciunea. Recunoaterea aciunii poate fi exprimat n moddiferit n funcie de form i coninutul ei.n primul caz aceasta este o cerere aparte a prtului, ce se anexeaz la materialele cauzei sau se nscrie n procesul verbal al edinei de judecat, confirmat prin semntura prtului. Dup coninut, recunoaterea aciunii poate fi deplin sau parial, n cazul recunoaterii pariale a aciunii, litigiul material juridic se meninen partea preteniei reclamantului care este respins de prt. Tranzacia este aciunea de dispoziie a prilor cu privire la reglementarea reciproc a litigiului material juridic prin stabilirea condiiilor reciproce acceptate i ncetarea pricinii intentate de ctre instana ele judecat. Conform art. 60 alin. (5) C.P.C, instana nu va admite renunarea reclamantului la aciune, nici recunoaterea aciunii de ctre prt i nu va admite tranzacia ntre pri, dac aceste acte contravin legii sauncalc drepturile, libertile i interesele legitime ale persoanei, interesele societii sau ale statului. 69) Modificarea act, recunoasterea si renuntarea la ea. ( pct. 68) 70) Tranzactia de impacare si efectele jur ale acesteia Tranzacia este aciunea de dispoziie a prilor cu privire la reglementarea reciproc a litigiului material juridic prin stabilirea condiiilor reciproce acceptate i ncetarea pricinii intentate de ctre instana ele judecat. Conform art. 60 alin. (5) C.P.C, instana nu va admite renunarea reclamantului la aciune, nici

recunoaterea aciunii de ctre prt i nu va admite tranzacia ntre pri, dac aceste acte contravin legii sauncalc drepturile, libertile i interesele legitime ale persoanei, interesele societii sau ale statului. Poate fi incheiata pe tot parcursul procesului chiar si in faza executarii hot. Inst de jud dispune incetarea procesului daca se confirma o tranzactie de impacare intre parti. Poate fi temei pt eliberarea titlului de executare silita. Daca una dintre parti nu-si va onora oblig care rezulta dintr-o astfel de tranzactie. Atunci ea tb sa se adreseze in jud cu o cerere pt a porni procedura in ordonanta. 71) Asigurarea act. Rolul, masurile si procedura de asigurare a act civile Asigurarea aciunii reprezint activitatea instanei de judecat privind luarea msurilor prevzute de lege, ce vor garanta executarea real pe viitor a hotrrii pe pricina intentat n cazul n care cererea va fi satisfcut. Asigurarea aciunii se admite n orice stadiu al procesului, n cazul n care neaplicarea msurilor de asigurarea aciunii ar crea dificulti judectoreti sau ar face imposibil executarea hotrrii judectoreti. n vederea asigurrii aciunii, instana sau judectorul este n drept: 1) s pun sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani care aparin prtului i care se afl la alte persoane; 2)s interzic prtului s svreasc anumite acte; 3) s interzic altor persoane s transmit bunuri prtului sau s ndeplineasc fa de el alte obligaii; 4) s suspende vnzarea bunurilor sechestrate, n cazul intentrii unei aciuni de ridicare a sechestrului pus peele (radierea din actul de inventar); 5) s suspende urmrirea ce se face pe baza unui document executoriu, contestat de debitor pe cale judiciar.Judectorul sau instana poate aplica, dup caz, i alte msuri de asigurare a aciunii care s corespundscopurilor specificate la art. 174 C.P.C. Pot fi admise concomitent mai multe msuri de asigurare a aciunii dacvaloarea bunurilor sechestrate nu depete valoarea aciunii. O form de asigurare a aciunii poate substituit cu alt form, chestiunea substituirii fiind soluionat nedina de judecat. Participanilor la proces li se comunic ora, data i locul edinei, dar neprezentarea lor numpiedic examinarea chestiunii. In cazul asigurrii aciunii prin care se cere plata unei sume, prtul are dreptulca n locul msurilor de asigurare luate s depun pe contul de depozit al instanei suma cerut de reclamant(art.179 C.P.C). Cererea de asigurare a aciunii se soluioneaz de judectorulsau de instana care judec pricina n aceeai zi, fr a-1 ntiina pe prt i pe ceilali participani la proces . ncheierea cu privire la asigurarea aciunii se aduce la ndeplinire imediat, n conformitate cu dispoziiile privitoare la executarea actelor instanei de judecat. Msura de asigurare a aciunii poate fi anulat de aceeai instan de judecat. Chestiunea anulrii msuriide asigurare a aciunii se soluioneaz n edina de judecat. Participanilor la proces li se comunic locul idata edinei.

Neprezentarea acestor persoane nu mpedic examinarea chestiunii anulrii msurii de asigurare a aciunii.mpotriva tuturor ncheierilor privitoare la asigurarea aciunii se poate face recurs. Dac ncheierea privitoare la asigurarea aciunii a fost dat fr tirea persoanei care a fcut recursul,termenul pentru depunerea recursului se calculeaz din ziua cnd aceast persoan interesat a aflat despre pronunarea ncheierii. Depunerea recursului mpotriva ncheierii de asigure a aciunii nu suspend executarea acestei hotrri. Recursul mpotriva ncheierii de anulare a msurii de asigurare a aciunii sau de substituire a unei forme deasigurare cu alt form suspend executarea ncheierii. 72) Notiunea si scopul probatiunii in pr civil Sarcina instanei de judecat const n faptul de a examina i soluiona corect i ntr-un termen rezonabil cauzelecivile. Examinarea i soluionarea corect a cauzei nseamn: a) dezvluirea plenar a circumstanelor de fapt ale cauzei pe parcursul desfurrii procesului; b) aplicarea corect a normelor de drept material dup stabilirea mprejurrilor de fapt i reflectarea lor nhotrrea judectoreasc. nainte ca instana de judecat s ajung la concluzia despre existena dreptului subiectiv sau a interesuluiocrotit de lege, ea trebuie s stabileasc exact acele fapte, pe care se ntemeiaz dreptul sau interesul. Faptele ce au importan juridic, de care normele de drept material leag consecinele juridice, apar iexist, de regul, pn la proces, de aceea instana de judecat nu poate lua cunotin de ele nemijlocit,neapelnd la probaiune. Probaiunea judiciar trebuie s fie efectuat n deplin conformitate cu prevederile dreptului procesual civil, ale crui norme se iau n considerare de legile logicii formale, legitile procesului de cunoatere iasigur corectitudinea concluziilor primite de instana de judecat. Prin probaiune judiciar se subnelege activitatea logico-practic a prilor i a altor persoane participantela proces, cereiese din coninutul principiului contradictorialitii procesului civil, ndreptat spre obinerea cunotinelor corecte despre faptele ce au importan pentru cauza.n probai unea judiciar se mbin organic dou pri asemntoare: de contientizare (logic) i practic. Partea logica a probaiunii se supune legilor gndirii logice; activitatea practic (procesual) o constituieaciunile procesuale cu privire ia pro-baiune, se efectueaz n conformitate cu prevederile normelor juridice ise bazeaz pe ele. Normele juridice reglementeaz ntreprinderea acelor aciuni procesuale, care nasc condiiimai bune pentru ca procesul gndirii s fie ct mai aproape de adevr. 73) Importanta probatiunii pt infaptuirea justitiei si elementele structurale ale ei Dupa legatura continutului probei cu faptul probant: Directe-din continutul careia rezulta cert o singura concluzie Indirecte- au o legatura multipla cu obiectul probatiunii de aceea continutul acesteia poate conditiona mai multe concluzii

Dupa modul de formare a continutului probei: Primare-implica un rap, o intersactiune directa intre circumstanta si sursa.(depozitiile martorilor oculari) Secundare-implica un rap indirect(copiile de pe inscrisuri) Dupa sursa probatiei: Personale-explicatiile partilor, martorilor etc Materiale-inscrisuri,inregistrari video audio Dupa locul de formare a probei: Judiciare- pe parcursul examinarii cauzei Extrajudiciare-in afara sedintei de jud 74) Notiunea de proba, teorii doctrinare privind probele Probe n pricinile civile sunt elementele de fapt, dobndite n modul prevzut de lege care servesc In constatarea circumstanelor ce justific preteniile i obieciile prilor, precum i altor circumstaneimportante pentru justa soluionare a pricinii (art. 117 alin. (1) C.P.C.). n calitate de probe n pricini civile se admit elementele de fapt, constatate din explicaiile prilor i alealtor persoane interesate n soluionarea pricinii, din depoziiile martorilor, din nscrisuri, probe materiale,nregistrri audio-video, din concluziile experilor. Proba este o noiune unitar ce conine o reciprocitate dintre elementele de fapt i mijloacele de probaie. Elementele de fapt alctuiesc nucleul logic al probelor, deoarece ele se aduc la cunotina instanei subform de raionament sau apreciere despre fapt. De exemplu: depoziiile martorilor despre mprejurri. Stipularea n lege a ordinii de prezentare, examinare i apreciere a probelor este ca o garanie aelementelor de fapt veridice. Legea procesual reglementeaz strict forma de primire sau obinere a elementelor de fapt, i anume: nforma explicaiilor, a depunerii concluziilor de expert etc. Elementele de fapt, obinute printr-o form ce nu este stipulat n C.P.C., nu pot servi drept probe i puse la baza bot-rarii instanei judectoreti. De asemenea nu pot fi puse la baza hotrrii judectoreti nici faptele care nu au fost examinate n edina judiciar. Se numesc probatoriifaptele ce pot fi dovedite prin confruntarea faptelor pozitive contrare sau a cror dovedire va permite, printr-un raionament logic, determinarea unui fapt juridic. De exemplu, ntr-un proces de contestare a paternitii, soul combate prezumia legal de paternitate,conform creia el este tatl copilului nscut de soia sa n timpul cstoriei. Pretinznd c n-a avut relaii intimecu aceasta n timpul legal al concepiei, el va putea stabili acest fapt negativ, dovedind faptul pozitiv c n acesttimp s -a aflat n strintate. 75) Obiectul probatiunii si importanta practica a stabilirii lui in pricinile civile concrete

Probele i probaiunea au ca scop stabilirea faptelor material juridice i procesuale n baza crora judectorul imotiveaz hotrrea. Obiectul probaiunii l constituie totalitatea faptelor (elementelor de fapt) ce trebuie dovedite de ctre pri iali participani la proces i au importan pentru soluionarea unor pricini concrete. Evideniem trei grupe de fapte ce stau la baza obiectului cunoaterii de ctre instana judectoreasc: 1. Elementele ce au caracter material juridic pentru pricina n cauz, stabilirea crora e necesar pentruaplicarea corect a normelor materiale ce reglementeaz raportul litigios i ajut Ia soluionarea just a pricinii. De exemplu, judectorul, nainte de a hotr dac este obligat o persoan s ntoarc o sum oarecare de banialtei persoane n baza contractului de mprumut, el trebuie s stabileasc:dac a fost ncheiat un astfel de contract; a)obiectul contractului; b)termenul de executare a obligaiilor. 2. Elementele care au importan procedural pentru pornirea i desfurarea procesului stau la bazadreptului de a intenta aciunea. De exemplu, respectarea obligatorie a procedurii de soluionare prealabil acauzei pe cale extrajudiciar etc. 3.n cazul faptelor probatorii, proba nu mai are ca obiect faptele cu caracter material-juridic, dar alte faptevecine din cunoaterea crora se face concluzia faptelor material juridice. Faptele probatorii se folosesc atuncicnd prile nu au mijloace de probaie care s se refere direct la faptele material juridice, precum i atunci cndtiina nu ne pune la dispoziie mijloace sigure pentru stabilirea unor fapte. De exemplu, stabilirea paternitii. Nu toate faptele constituie obiectul probaiei, ci numai faptele cu caracter material juridic, adic acele cecreeaz, modific, sting raporturi juridice sau le lipsesc de eficacitate. Obiectul probaiei reiese din dou momente: -din temeiul aciunii i obieciile mpotriva aciunii; -din ipoteza i dispoziia normelor materiale ce trebuie s fie aplicate 76) Deosebirea dintre obiectul cunoasterii si obiectul probatiunii, faptele care nu se cer a fi probate. Faptele care nu se cer a fi probate: 1. Faptele notorii cuprind mprejurrile pe care instana le-a declarat unanim cunoscute i nu au nevoie de afi dovedite. De exemplu, cutremur, rzboi, secet, inundaie etc. Ele pot fi declarate numai atunci cnd exista dou condiii: - condiia obiectiv - cnd faptul dat este cunoscut de ctre un cerc mare de persoane; - condiia subiectiv - cnd faptul dat este cunoscut de ctre judectori. Dar existena uneia dintre condiii nu este de ajuns, deoarece lipsa primei condiii ar nsemna excluderea participrii active a participanilor la proces, lipsa condiiei a doua ar contrazice principiului aprecierii dovezilor dup intima convingere a judectorului. Faptele notorii sunt relative i depind de timpul ce s-a scurs dup evenimentul dat i de aria de rspndire alui ntr-o anumit localitate.

2. Faptele stabilite printr-o hotrre judectoreasc irevocabil, pronunat ntr-o pricin chil, nu trebuiedovedite din nou la judecarea altor pricini chile, la care particip aceleai persoane. 3.Faptele prezumate.Faptele care, conform legii, sunt prezumate ca stabilite nu trebuie dovedite ia judecarea pricinii. Aceast prezumie poate fi combtut conform regulilor generale, de persoanele interesate. Instana de judecat are dreptul s verifice i din proprie iniiativ temeinicia prezumiei cu privire la existenafaptelor artate. Avem dou categorii de prezumii: -legale - consecinele pe care legea le deduce dintr-un fapt cunoscut printrun fapt necunoscut. -simple - concluziile logice pe care judectorul le poate trage de la un fapt necunoscut i care nu suntdeterminate prin lege. 77) Repartizarea sarcinii probatiunii intre parti. Rolul inst de jud in activitatea de probare. Sarcina probaiunii reprezint obligaia prii de a dovedi anumitecircumstane de fapt. n procesul civil ambele pri fac afirmaii n vederea dovedirii sau aprrii drepturilor i intereselor lor, rezult c sarcina probelor esteobligatorie att pentru reclamant ct i pentru prt. Repartizarea sarcinii probaiunii indic pe seama cui este pus aceastobligaie. Potrivit regulii generale, fiecare parte n proces trebuie s dovedeasc circumstanele pe care le invoc drept temei al preteniilor i obieciilor sale, dac legea nu dispune altfel. Astfel, dac una din pri face o anumit afirmaie cu privire la o circumstan de fapt, care-i justific pretenia sau obiecia, atunci aceast parte esteobligat s dovedeasc existena circumstanei de fapt invocate, n caz contrar faptul se va considera ca nedovedit i nu va putea fi pus la baza hotrrii. Sarcina probaiunii nu se limiteaz doar la etapa colectrii i prezentrii probelor ninstana de judecat, ci se rsfrnge i asupra examinrii i aprecierii lor de ctre judector. Regula general este aplicat dac pentru anumite categorii de cauzelegea nu prevede altfel.n materia probelor sarcina reclamantului este mai grea dect cea a prtului. Dac reclamantul nu-i dovedete afirmaiile, i se va respinge aciunea ca fiindnentemeiat, pentru c ceea ce nu s-a dovedit este considerat c nu exist. Dac reclamantul nu i-a dovedit nici una din afirmaiile sale, prtul se poate situanumai pe poziia negrii, fr a fi inut s dovedeasc ceva. De exemplu, att timp ct reclamantul susine c l-a mprumutat pe prt cu o sum de bani, dar nu a fcutdovada afirmaiilor sale, prtul poate nega existena creanei. De reinut este faptul c sarcina probei revine mai nti reclamantului i dup ce acesta i-a dovedit afirmaiile sau l-a determinat pe prt s fac unele afirmaii,sarcina probei revine i prtului. La rndul su, reclamantul poate combate aprrile sau afirmaiile prtului,fcnd noi afirmaii pe care este obligat a le dovedi.n concluzie, sarcina

probei se mparte ntre reclamant i prt, i trece de launul la altul, n funcie de atitudinea adoptat. Prezumia reprezint eliberarea prtii, n favoarea creia ea esteprevzut, de obligaia de a dovedi anumite circumstane de fapt pe care leinvoc. Dup cum s-a susinut de ctre doctrin, n definirea prezumiilor trebuie sinem seama de faptul c orice prob, cu excepia probelor materiale, implic ooperaie de inducere a existenei unui fapt generator de drepturi necunoscut dinexistena unui fapt probatoriu cunoscut( nscris, mrturisire) datorit conexitii ntre acele fapte. Cu ajutorul prezumiilor nu se pot dovedi direct faptele sau mprejurrile care au dus la naterea litigiului dintre pri, ci un alt fapt vecin i conex, care estecunoscut i din existena cruia se va atrage apoi concluzia despre existena saudimpotriv despre inexistena faptului ce trebuie dovedit. contrar. Specific prezumiei i este dubla deplasare a obiectului probei: odat de lafaptul generator de drepturi, necunocut sau greu de dovedit, la un fapt vecin i conex cu acesta, necunoscut asemenea dar uor de dovedit i odat de la acest faptvecin i conex la un fapt probator cum ar fi un nscis sau o mrturie. Dup cum sunt opera judectorului sau a legii prezumiile sunt de dou feluri: prezumii legale i prezumii simple. 78) Clasificarea probelor in pr civil: judiciare si extrajudiciare, directe si indirecte, primare si secundare, verbale si scrise, personale si materiale. Dupa legatura continutului probei cu faptul probant: Directe-din continutul careia rezulta cert o singura concluzie Indirecte- au o legatura multipla cu obiectul probatiunii de aceea continutul acesteia poate conditiona mai multe concluzii Dupa modul de formare a continutului probei: Primare-implica un rap, o intersactiune directa intre circumstanta si sursa.(depozitiile martorilor oculari) Secundare-implica un rap indirect(copiile de pe inscrisuri) Dupa sursa probatiei: Personale-explicatiile partilor, martorilor etc Materiale-inscrisuri,inregistrari video audio Dupa locul de formare a probei: Judiciare- pe parcursul examinarii cauzei Extrajudiciare-in afara sedintei de jud 79) Pertinenta si admisibilitatea probelor Reieind din art.121 C.P.C., pertinena probelor este o condiie legal, ce exprim cerina ca instana de judecat s rein spre examinare numai probele pertinente care confirm, combat ori pun la ndoial concluziile referitoare la existena sau inexistena de circumstane, importante pentru soluionarea just acazului. Adic din toate probele prezentate de pri instana de judecat trebuie s rein numai probele ce aulegtur cu faptele invocate n cerere.

Norma dat este adresat numai instanei de judecat, deoarece prile i celelalte persoane interesate, prezentnd probele, pot s greeasc n aprecierea lor sau contient s sustrag instana de la obiectulcunoaterii. Conform art.118 C.P.C, fiecare parte trebuie s dovedeasc circumstanele pe care le invoc drept temei al preteniilor i obieciilor sale dac legea nu prevede altfel.n funcie de raportul litigios, unul i acelai fapt juridic poate s aib calitatea de pertinen ce trebuie demonstrat printr-o prob pertinent. ntr-o alt pricin care s-ar prea analogic, faptul juridic nu este pertinent i nu cere a fi dovedit. De exemplu, n pricinile despre ncasarea pensiei de ntreinere de la copii nfavoarea prinilor trebuie stabilit faptul material, juridic:situaia material a reclamantului i prtului i, respectiv, cercetarea dovezilor ce confirm aceste fapte. Regula admisibilitii probelor se folosete n anumite cazuri, de cele mai dese ori n cazul folosiriinormelor de drept civil, ce reglementeaz diferite categorii de contracte. Aprecierea corect de ctre instana de judecat a probelor are o importan primordial pentru emitereaunei hotrri legale i ntemeiate. Conform art.130 C.P.C, exist urmtoarele principii de apreciere a probelor: 1)instana apreciaz probele dup intima ei convingere; 2)probele se apreciaz sub toate aspectele complet i obiectiv; 3) la aprecierea probelor instana de judecat trebuie s se cluzeasc de legislaie; 4) nici un fel de probe nu au pentru instana de judecat ofor probant prestabilit, ceea ce nseamn c nicio lege sau alt act normativ supus legii nu trebuie s conin indicaii ce ar stabili fora probant sau importana probei sau nici un organ administrativ, nici o persoan cu funcii de rspundere nu este n drept s indice instaneide judecat fora probei.

80) Regulile comune pt aprecierea probei si importanta practica pt pronuntarea hot jud. Aprecierea corect de ctre instana de judecat a probelor are o importan primordial pentru emitereaunei hotrri legale i ntemeiate. Conform art.130 C.P.C, exist urmtoarele principii de apreciere a probelor: 1)instana apreciaz probele dup intima ei convingere; 2)probele se apreciaz sub toate aspectele complet i obiectiv; 3) la aprecierea probelor instana de judecat trebuie s se cluzeasc de legislaie; 4) nici un fel de probe nu au pentru instana de judecat ofor probant prestabilit, ceea ce nseamn c nicio lege sau alt act normativ supus legii nu trebuie s conin indicaii ce ar stabili fora probant sau importana probei sau nici un organ administrativ, nici o persoan cu funcii de rspundere nu este n drept s indice instaneide judecat fora probei. 81) Explicatiile partilor si intervenientilor ca mijloc de proba Printre mijloacele de probaie, prin care instana de judecat stabilete elementele de fapt ale cauzei, legislaiaindic n primul rnd: explicaiile prilor i

ale intervenienilor, care trebuie s fie verificate i evaluatedeopotriv cu celelalte probe. Prile i intervenienii, dnd explicaii n instana de judecat, ocup n proces o poziie dubl: 1) sunt subieci ai raportului material litigios, avnd interes juridic; 2) sunt un mijloc de probaie. Ca parte n proces pot sa participe nu numai subiecii raportului material litigios, ci i procurorul,autoritile publice (n baza art.71, 73 C.P.C).n funcie de modul de prezentare instanei de judecat, explicaiile prilor i terelor persoane pot fi scrisei orale. n form scris explicaiile prii ca prob sunt coninute n chiar cererea de chemare n judecat depusde ctre reclamant. Iar prtul poate da o explicaie scris la cerere n referina pe care o prezint instanei. Explicaiile orale au loc atunci cnd partea d personal explicaii n cadrul dezbaterilor judiciare Explicaiile sunt de dou feluri: de susinere i de recunoatere. Explicaiile de susinere se constituie din informaii despre fapte care corespund intereselor procesuale ale prilor. Explicaiile de recunoatere sunt fcute de cealalt parte.Recunoaterea, la rndul ei, poate fi judiciar i extrajudiciar. Recunoaterea judiciar se face n edina judiciar sau n afara edinei, este n scris i este adresatinstanei de judecat n conformitate cu legea. Recunoaterea extrajudicar are loc n afara procesului. Instana poate considera suficiente pentru proces circumstanele determinate n baza explicaiilor uneiadintre pri dac cealalt deine proba solicitat, dar nu o prezint. Dac partea obligat s dovedeasc afirmaiile saie deine, dar nu prezint n judecat, probele necesare,instana este n drept s-i ntemeieze concluziile pe explicaiile date de partea advers. Dac o parte recunoaten edina de judecat sau n cadrul ndeplinirii delegaiilor judiciare faptele pe care cealalt parte i ntemeiaz preteniile sau obieciile, aceasta din urm este degrevat de obligaia dovedirii lor. Renunarea la recunoaterea efectuat n judecat influeneaz recunoaterea numai dac partea care arecunoscut faptele dovedete c mrturisirea lor nu corespunde adevrului, ci este rezultatul unei erori. Numai n acest caz, recunoaterea i pierde valabilitatea, In cazul cnd instana judectoreasc are ndoieli referitor la recunoaterea efectuat constatnd c s-a procedat astfel pentru tinuirea circumstanelor reale ale pricinii ori n urma unei nelciuni, violene,ameninri sau erori, ea va respinge, printr-o ncheiere, recunoaterea. In acest caz, faptele recunoscute urmeaza fi dovedite in baza regulilor generale. 82) Depozitiile martorilor. Pers care nu pot fi audiate ca martor Conform art. 132 C.P.C., martor poate fi orice persoan, care nu are interes n proces i creia i sunt cunoscutefapte referitoare la pricin. Nu pot fi citai i ascultai ca martori:

- persoanele care, din cauza vrstei fragede ori a handicapului lor fizic sau mental, nu sunt n stare sneleag just faptele i s depun asupra lor mrturii veridice; - slujitorii cultelor, medicii, avocaii, notarii i orice alte persoane pe care legea le oblig s pstreze secretulinformaiei confideniale primite n exerciiul funciunii; - funcionarii publici i fotii funcionari publici, asupra datelor ce constituie secret ocrotit de lege care le-au parvenit n aceast calitate, dac nu au fost degrevai, n modul stabilit, de obligaia pstrrii lui; - persoanele care, n virtutea funciei profesionale au participat la pregtirea, executarea sau rspndirea publicaiilor periodice, emisiunilor televizate sau radio difuzate referitor la personalitatea autorului, executorului saualctuitorului de materiale ori documente, la informaia parvenit de la acetia n legtur cu activitatealor, dacmaterialele i documentele sunt destinate redaciei; - judectorii, referitor la problemele aprute n dezbaterea circumstanelor pricinii n camera de deliberare la pronunarea hotrrii sau sentinei Obligaiile i drepturile martorilor. Persoana citat n calitate de martor este obligat s se prezinte n faainstanei judectoreti la data i la ora stabilit i s depun mrturii veridice. Martorul citat care nu se poate prezenta n instan din cauz de sntate, btrnee, invaliditate sau din alte motive pe care aceasta le considerntemeiate poate fi audiat de instan la locul aflrii lui. Pentru depoziii false fcute cu bun-tiin, pentru refuzul sau eschivarea, contrar legii, de a face depoziii,martorul rspunde n conformitate cu legislaia penal. Martorului care nu se prezint n edina de judecat din motive pe care instana le consider neintemeiate ise aplic o amend de pn la cinci uniti convenionale. Dac nu se prezint nici dup cea de a doua citare,instana are dreptul s dispun aducerea lui forat n judecat i aplicarea unei amenzi repetate de pn la zeceuniti convenionale. Martorul are dreptul la restituirea cheltuielilor suportate n legtur cu citatea sa n judecat i la ocompensaie pentru sustragere de la ocupaiile sale obinuite, al crei cuantum se determin n modul stabilit de lege. 83) Procedura de audiere a martorului. Dr si oblig pr a martorilor ( pct 82) 84) Inscrisurile ca mijloc de proba. Clasificarea inscrisurilor in fc de forma, continut si modul de obtinere nscrisurile reprezint unul dintre cele mai importante mijloace de prob, uor de pstrat, uor de administrat n faa instanei i greu alterabile prin trecereatimpului, iar uneori constitue condiie de valabilitate a unui raport juridic ceurmeaz de altfel a fi probat. n funcie de statutul juridic al subiectul de la care provin, nscrisurile se clasific: a) oficiale - snt actele care provin de la autoriti publice, persoane cufuncii de rspundere i exprim mputernicirile autoritilor sau persoanelor carele -au

emis i/sau dispun de anumite rechizite i au o anumit procedur de perfectare i eliberare. b) neoficiale-provin de la particulari Dup coninutul probelor scrise, acestea se mpart n: Dispoziionale-snt nscrisurile care confirm manifestri de voin cucaracter autoritar, adic care genereaz, modific sau sting raporturi juridice. Informaionale-snt mijloace de probaiune, coninutul crora nu exprim o manifestare de voin, ci o simpl informaie prin care se descrie, se califica circumstanele importante pentru soluionarea cauzei, cum ar fi un certificat, o dare de seam, scrisori protocolare sau personale, concluziile unor organe decontrol etc. n funcie de forma n care sunt perfectate nscrisurile se clasific n patru categorii: - nscrisuri perfectate n form scris liber. - nscrisuri ntocmite n form scris simpl, care necesit totui respectareaanumitor exigene, - convenii autentificate notarial, care nu necesit a fi nregistrate, - convenii care necesit n mod obligatoriu nregistrarea dup autentificare. Alt clasificare deosebit de important are la baz modul de formare a nscrisului. Astfel, n procesul civil avem nscrisuri autentice, adic originale i copii. 85) Ordinea procesuala de reclamare a inscrisurilor detinute de partea adversa de la pers care nu participa la proces (1) Cnd partea nvedereaz c partea advers deine un nscris probatoriu, referitor la proces, instana poate ordona nfiarea lui. (2) Cererea de nfiare va fi admis, dac nscrisul este comun prilor din proces, dac nsi partea advers s-a referit n proces la acest nscris sau dac, dup lege, ea este obligat s nfieze nscrisul. n aceast situaie, instana poate dispune aducerea lui ntrun anumit termen. Cel care deine nscrisul poate refuza aducerea nscrisului n instan, iar instana nu o poate obliga n cazurile artate mai sus. Legea a avut grij s despgubeasc persoana care face efortul s aduc nscrisul n instan. Astfel, legea spune c aducerea nscrisului se face pe cheltuiala prii care a cerut aceast dovad, suma de plat fiind stabilit de instan prin ncheiere irevocabil. V facem cunoscut c legea sancioneaz cu amend judiciar neprezentarea nscrisului de ctre cel care l obine la termenul fixat n acest scop. Acesta poate fi obligat pe lng amend i la despgubiri pentru paguba cauzat prin amnare. O alt ipotez despre care nu s-a vorbit pn n acest moment este cea n care nfiarea nscrisului nu este posibil din cauza faptului c este necesar funcionrii acelei instituii. Ca s nelegei mai bine, v oferim unele exemple: registrele autoritilor, cri funciare, planuri, nscrisuri originale depuse la alte instane sau la notarii publici.

Cercetarea acestor nscrisuri se poate face la locul unde acestea se gsesc de ctre unul dintre judectorii care formeaz completul de judectori, cu citarea prilor. Dac respectiva instituie care posed nscrisul necesar soluionrii cauzei se afl n alt localitate, se poate proceda la ajutorul instanei din acea localitate prin procedura numit comisie rogatorie. 86) Proba materiala ca mijloc de proba. Deosebirea dintre proba materiala si inscrisuri Conform art.142 C.P.C., probe materiale sunt obiectele care, prin aspect, calitate, proprieti, nsuiri, schimbri,loc de aflare sau prin alte caracteristici, pot servi la constatarea circumstanelor importante pentru soluionarea pricinii. Spre deosebire de celelalte mijloace de prob, probele materiale se caracterizeaz prin aceea c nu pot finlocuite, fapt ce presupune o deosebit atenie n observarea lor pn la judecarea definitiv a procesului. Un nscris poate constitui nu numai o prob scris din care rezult existena unui anumit raport juridic, ci i o prob material, n msura n care, pe lng coninutul su, intereseaz i forma sa exterioar, hrtia pe care s-ascris, cerneala cu care s-a scris, eventualele tersturi sau adugiri, ori chiar existena lui ntr -un anumit loc sau n posesia unei anumite persoane. Planurile, fotografiile, schiele pot fi i ele probe materiale, dac stabilesc unelecaliti ale obiectului n litigiu. Verificarea probei materiale ce nu poate fi prezentat n instan se face fie printr-o cercetare la faa locului,deci chiar de ctre instan, fie printr-o expertiz, atunci cnd cercetarea probei implic elemente de tehnicitatesau este necesar o evaluare a daunelor. Produsele alimentare i alte obiecte supuse alterrii rapide se examineaz imediat de ctre instan. Dup ,examinare aceste obiecte se restituie persoanei care le-a prezentat sau se dau n primire ntreprinderilor,organizaiilor, instituiilor ce le pot folosi dup destinaie. n cazul din urm proprietarului i se restituie ulterior obiecte de acelai gen i de aceeai calitate sau contravaloarea lor. Probele materiale se pstreaz la dosar sau se depun la camera de pstrare a instanei, nsoite de un registruspecial. Instana ia msuri pentru pstrarea lor intact (art.143 C.P.C.). Obiectele care nu pot fi aduse n instan se pstreaz la locul de aflare a lor; ele trebuie sa fie descriseamnunit, iar n cazurile necesare - fotografiate i sigilate.Instana de judecat ia msuri pentru pstrarea obiectelor n stare neschimbtoare. Dup ce hotrrea instanei de judecat rmne irevocabil, probele materiale se restituie persoanelor de lacare au fost primite sau se remit persoanelor crora instana le-a recunoscut dreptul asupra lor ori secomercializeaz n modul stabilit de instan. Obiectele care, dup lege, nu se pot afla n posesia persoanelor fizice se remit persoanelor juridice respective.n unele cazuri probele materiale, dup examinarea i cercetarea lor de ctre instan, pot fi restituite, chiar nainte de terminarea procesului, persoanelor de la care au fost primite,dac acestea din urm le cer i

dac admiterea unei asemenea cereri este posibil fr a se prejudicia dezlegarea pricinii. 87) Modul de a prezenta proba materiala ( pct.86) 88) Cercetarea probelor materiale la fata locului. Dr participantilor la proces in timpul cercetarii probei la fata locului. Intocmirea PV la fata locului (1) Probele materiale se cerceteaz de instana judectoreasc i se prezint spre examinare participanilor la proces i reprezentanilor lor, precum i experilor, specialitilor i martorilor, dup caz. Persoanele crora li s-au prezentat probe materiale pot atrage atenia instanei judectoreti asupra circumstanelor aferente actului cercetrii. Declaraiile depuse se consemneaz n procesul -verbal al edinei de judecat. (2) Proceselor-verbale privind cercetarea probelor materiale ntocmite la faa locului li se d citire n edin de judecat, dup care participanii la proces pot prezenta explicaii asupra lor. (1) nscrisurile i probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate n instan judectoreasc pot fi examinate i cercetate la locul lor de aflare sau pstrare. Referitor la examinarea i cercetarea probelor la faa locului instana pronun o ncheiere. (2) Despre locul, data i ora examinrii probelor la faa locului instana comunic participanilor la proces i reprezentanilor lor. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea. Snt citai, dup caz, experii, specialitii i martorii. (3) Rezultatele examinrii i cercetrii probelor la faa locului se consemneaz n procesul-verbal al edinei de judecat. La acesta se anexeaz planurile, schemele, desenele tehnice, calculele, copiile de pe documente fcute sau verificate n procesul cercetrii probelor, nregistrrile video, fotografiile de pe nscrisuri i probele materiale fcute n timpul cercetrii la faa locului, precum i raportul de expertiz, explicaiile specialistului. 89) Inregistrarile audio-video ca mijloc de proba. Administrarea probelor audio-video ,regulile de pastrare si restituire Ca mijloace de probaiune aparte au fost introduse n noul Cod de Procedur Civil al R.M inregistrarile audio-video. Persoana care prezint o nregistrare audio-video pe un suport electronic sau de alt natur ori solicit reclamarea unor astfel de nregistrri, esteobligat s indice persoana care a efectuat nregistrarea, timpul i condiiile nregistrrii. Nu poate servi ca prob nregistrarea ascuns dac nu este permis prin lege. Suporturile nregistrrilor se pstreaz n instan, nsoite de un registruspecial. Instan ia msuri pentru pstrarea lor intact. Dup ce hotrrea judectoreasc devine irevocabil, suporturile nregistrrilor pot fi restituite persoanei care le-a prezentat. nu expertiza este mijlocul de probatie, ci raportul expertului ntocmit nurma petrecerii expertizei. Expertiza poate fi ordonat la cererea unei prti sau alt participant la proces,iar n cazurile prevzute de lege de ctre instana din oficiu Legislaia procesual cunoate mai multe categorii de expertize judiciare:

 expertiza colegial, care const din investigaii complicate, nfptuite dectre mai multi experi de aceiai specialitate expertiza complex, care este ordonat atunci chd pentru constatareacircumstanelor importante pentru soluionarea cauzei sht necesare date dindiferite domenii tiinifice sau din diferite ramuri ale aceluiai domeniu expertiza suplimentar, care are loc atunci chd raportul de expertiz nueste suficient de clar sau este incomplet, ori apar noi probleme referitor lacircumstanele examinate ulterior Expertiza suplimentar o poate efectua acelai expert sau altul. expertiza repetat Forma procesual de nfptuire a expertizei este o garanie a veridicitii concluziilor experilor. Ea const din urmtoarele reguli procesuale:normele procesuale prevd anumite caliti necesare pentru persoanadesemnat ca expert, ,dup desemnare expertul devine subiect al raporturilor procesuale civile,cruia i sunt atribuite anumite drepturi i obligaii, participanii la proces au i ei anumite drepturi n legtur cu ordonareaexpertizei,legea procesual prevede anumite exigene fa de raportul de expertiz. 90) Expertiza ca mijloc de proba. Temeiurile efectuarii expertizei(pct.89) 91) Procedura efectuarii expertizei jud Expertiza se efectueaz de ctre experii organelor oficiale de expertiz sau de ali specialiti numii deinstan. n calitate de expert poate fi numit orice persoan, care posed cunotine necesare pentru a prezentaconcluzii. Expertiza se efectueaz sau n instan, sau n afara ei, dac o cere caracterul cercetrii sau este greu, chiar imposibil, s se aduc obiectul cercetrii naintea instanei. Dac au fost numii civa experi, acetia au dreptuls se consulte ntre ei. n cazul cnd ajung la aceeai prere, ei semneaz toi o singur concluzie. Dac uniiexperi nu sunt de acord cu ceilali, ei vor ntocmi concluzii separate. Drepturile i obligaiile expertului sunt prevzute de art. 154 C.P.C. Expertul prezint concluziile sale n scris. Concluziile sale trebuie s cuprind o descriere amnunit acercetrilor efectuate, deduciile fcute pe baza lor, precum i rspunsuri argumentate la ntrebrile puse deinstan. Dac n timpul efecturii expertizei expertul va constata existena unor mprejurri, care au importan n proces i n privina crora nu s-au pus ntrebri, el are dreptul s includ n concluziile prezentate deduciilesale asupra acestor mprejurri. Concluziile expertului nu sunt obligatorii pentru instana de judecat i se apreciaz de aceasta nconformitate cu legislaia n vigoare. Respingerea de ctre instana a concluziilor expertului trebuie s fiemotivat n corpul hotrrii sau al ncheierii. n cazul cnd concluziile expertului nu sunt suficient de clare sau nu sunt complete, instana de judecat poatedispune efectuarea unei expertize suplimentare.

Dac nu este de acord cu concluziile expertului din cauz c ele nu sunt ntemeiate, precum i dac existcontradicii ntre concluziile mai multor experi, instana poate dispune efectuarea unei noi expertize de ctre unalt expert sau ali experi 92) Raportul de expertiza si continutul lui raport de expertiz document elaborat n form stabilit, care conine sarcina, informaii, date concrete, rezultatele ncercrii, analizele i concluziile ce in de efectuarea expertizei Un raport de expertiz judiciar cuprinde antetul i urmtoarele seciuni: Preambul; Prile; Scurt istoric; Obiectivul expertizei; Desfurarea expertizei; Constatrile expertului; Concluzii; (Borderou de anexe); Anexe. 93) Dr si oblig procesuale ale expertilor si ale partilor in legatura cu efectuarea expertizei Expertul judiciar are dreptul: a) s ia cunotin, n condiiile legii, de materialele din dosar, s solicite materiale suplimentare necesare pentru ntocmirea raportului de expertiz; b) s indice n raportul de expertiz existena unor circumstane importante pentru cauz, n privina crora nu au fost naintate ntrebri; c) s asiste, cu permisiunea ordonatorului expertizei judiciare, la efectuarea aciunilor de procedur i s nainteze demersuri referitor la obiectul expertizei; d) s atace, n condiiile legii, aciunile ordonatorului expertizei dac acestea ncalc drepturile expertului judiciar; e) s cear ordonarea unei expertize n comisie sau a unei expertize complexe; f) s-i expun obieciile privind interpretarea greit a concluziilor din raportul de expertiz de ctre participanii la proces; g) s fie remunerat suplimentar, n condiiile leg ii, pentru efectuarea expertizei judiciare n afara programului de lucru i n afara instituiei n care este angajat, s cear repararea cheltuielilor personale suportate n legtur cu efectuarea expertizei; h) s refuze, n condiiile legii, efectuarea expertizei. Obligaiile expertului judiciar Expertul judiciar este obligat: a) s efectueze cercetri complete i n baza lor s prezinte concluzii ntemeiate i obiective; b) n caz de necesitate, la cererea ordonatorului expertizei judiciare, s prezinte explicaii privind raportul de expertiz; c) s se autorecuze, n condiiile legii, dac exist circumstane care nu permit participarea lui la proces; d) s nu divulge informaiile de care a luat cunotin n legtur cu efectuarea expertizei dac acestea pot cauza prejudicii drepturilor i libertilor constituionale ale cetenilor sau constituie un secret aprat de lege; e) s asigure integritatea maxim a obiectelor i materialelor examinate. 94) Expertiza colegiala, suplimentara si repetata

Legislaia procesual cunoate mai multe categorii de expertize judiciare: expertiza colegial, care const din investigaii complicate, nfptuite dectre mai multi experi de aceiai specialitate expertiza complex, care este ordonat atunci chd pentru constatareacircumstanelor importante pentru soluionarea cauzei sht necesare date dindiferite domenii tiinifice sau din diferite ramuri ale aceluiai domeniu expertiza suplimentar, care are loc atunci chd raportul de expertiz nueste suficient de clar sau este incomplet, ori apar noi probleme referitor lacircumstanele examinate ulterior Expertiza suplimentar o poate efectua acelai expert sau altul. expertiza repetat Cnd concluziile mai multor experi snt contradictorii,- cnd au fost nclcate normele procesuale de efectuare a expertizei.Expertiza repetat este efectuat de o comisie de experi. Experii care auefectuat expertiza anterioar nu pot participa la cea repetat, dar pot da explicaii nlegtur investigaia ntreprins. 95) Asigurarea probei, temeiurile si asigurarea probei pana la proces si dupa pornirea lui 96) Delegatii judecatoresti Procedura de efectuare a delegaiilor judectoreti este prevzute n art. 125126 Codul de procedur civil. Astfel, n cazul necesitii de a aduna probe ori de a hmna acte judiciare ntr un alt ora, municipiu sau raion, instana care judec cauza d instanei judectoreti respective, prin ncheiere, o delegaie pentru efectuarea unor anumite acte de procedur. n ncheierea privind delegaia judectoreasc se indic fondul cauzei, datelereferitoare pri, inclusiv domiciliul sau locul aflrii lor, circumstanele ce urmeaza fi clarificate i probele pe care trebuie s le adune instana executoare adelegaiei. Aceast ncheiere este obligatorie pentru instana creia i este adresati trebuie s fie ndeplinit n regim prioritar.Instanele judectoreti ale Republicii Moldova pot da delegaii instanelor judiciz? strine n vederea efecturii diferitelor acte de procedur n conformitatecu legislaia Republica Moldova i cu tratatele internaionale la care aceasta este parte. Delegaia judectoreasc se ndeplinete n edin de judecat conformregulilor stabilne de Codul de Procedur Civil. Participanilor la proces li secomunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor, ns, nu mpiedicndeplinirea delegaiei. Procesele-verbale i probele adunate n legtur cundeplinirea delegaiei se remit imediat instanei care judec cauza, n cazul n care participanii la proces, martorii sau experii care au depus mrturii, au dat explicriiori au expus concluzii n faa instanei executoare a delegaiei se prezint n faainstanei care judec cauza, ei depun mrturii, dau explicaii, expun concluziiconform regulilor generale. n cazul n care se dispune efectuarea delegaiilor jdectoreti, procesul se suspend.

Procedura, temeiurile i msurile de asigurare a probelor snt prevzute nart. 127-129 CPC.Astfel, participanii la proces interesai s previn dispariia oriimposibilitatea administrrii n viitor a unei probe utile pentru dovedirea preteniilor pot cere instanei judectoreti asigurarea probei. Asigurarea se face prin audierea martorului, efectuarea expertizei, cercetareala faa locului i prin alte modaliti. Asigurarea probelor nainte de intentarea procesului n instan judectoreasc seefectueaz de ctre notari sau de persoanele oficiale ale misiunilor diplomatice aleRepublicii Moldova n privina cetenilor Republicii Moldova, n modul prevzutde legislaia n vigoare. Cererea de asigurare a probelor se depune la instana care judec cauza sau,dup caz, la notarul de la locul ndeplinirii actelor de procedur n vedereaasigurrii probelor, n cererea de asigurare a probelor se indic esena cauzei,datele prilor, inclusiv domiciliul ori sediul lor, probele a cror asigurare se cere,faptele ce urmeaz a fi confirmate sau infirmate prin aceste probe, motivulsolicitrii asigurrii probelor. Asupra cererii de asigurare a probelor instana emite o ncheiere, ncheiereade respingere a cererii de asigurare a probelor poate fi atacat cu recurs n termende 5 zile de la pronunare, dac s-a emis cu citarea participanilor la proces sau dela comunicare, dac s-a emis fr citarea lor. ncheierea emis n timpul judecriicauzei nu poate fi atacat dect o dat cu fondul. Asigurarea probelor se efectueaz de ctre judector, conform prevederilor Codului de Procedur Civi, privind cercetarea probei. Persoana interesat, alti participani la proces se ntiineaz despre locul, data i ora asigurrii probei. Neprezentarea lor, ns, nu mpiedic luarea msurilor de asigurare a probei, ncazul pericolului de ntrziere, instana examineaz cererea de asigurare a probeide ndat, fr citarea prilor, n astfel de cazuri, ncheierea de asigurare secomunic prtilor i altor persoane interesate.ncheierea, procesele verbale i toate probele adunate n cadrul asigurrii lor se trimit instanei care judec cauza, ntiinnd despre aceasta participanii la provces. Dac asigurarea probelor se efectuiaz la o alt instan judectoreasc dectcea care examineaz pricina, se aplic procedura de ndeplinire a delegaiilor judectoreti.