Ghid pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

In contextul Politicii Regionale a Comisiei Europene editia 1 !

Text descarcat de pe Internet <http://www.inforegio.cec.eu.int/wbdoc/docgener/guides/cost/cost_en.htm

Traducere realizata in limba romana prin Orizonturi 2025 Traducerea este neutorizat aadar recomandm consultarea linkuri de mai sus

Cuprins Introducere Structura Ghidului SECTI !E" I #roiecte mari in cadrul $ondurilor Structurale si $ondului pentru Coe%iune 1.1 Scop si obiecti e 1.2 !e"initia proiectelor mari 1.# $esponsabilitatea e aluarii anterioare 1.4 In"ormatii necesare 1.5 $apoarte si publicitate SECTI !E" II "genda pentru e&aminatorul proiectului Sumar 2.1 Identi"icarea proiectului 2.2 Obiecti e 2.# %naliza "ezabilitatii si optiunilor 2.4 %naliza "inanciara 2.5 &osturi socio'economice 2.( )ene"icii socio'economice 2.* !econtare 2.+ $ata economica de rentabilitate 2., %lte criterii de e aluare 2.10 Senziti itate si risc SECTI !E" III Schite de anali%a de proiect pe sector de acti'itate Sumar #.1 !istributia si transportul ener-iei #.2 .roducerea ener-iei #.# !rumuri si sosele #.4 &ai "erate si metrou #.5 .orturi/ aeroporturi si retele de in"rastructura #.( !istributia/ transportul si "urnizarea apei #.* Instalatii de canalizare si epurare #.+ !eseuri si tratarea deseurilor #., In"rastructuri de trainin#.10 0uzee si parcuri ar1eolo-ice #.11 Spitale si alte in"rastructuri pentru sanatate #.12 .aduri si parcuri #.1# In"rastructuri de telecomunicatii #.14 Terenuri induatriale si parcuri te1nolo-ice #.15 Industrii si alte in estitii producti e "!E(E ". Schita unei e'aluari de proiect %.1 $ezumat %.2 0ediu socio'economic %.# &ererea si "urnizarea rezultatelor proiectului %.4 Optiunile te1nolo-ice si planul de productie %.5 $esurse umane %.( .ozitionare %.* Implementare 4 4

%.+ %., %.10 ). Glosar

%naliza "inanciara %naliza socio'economica cost'bene"iciu %naliza riscului

C. *eferinte pe sectoarele principale 1 2eneral 2 3xperienta # 3ner-ie 4 Transport 4-enerale5 5 !rumuri ( &ai "erate * .orturi + %eroporturi , %pa 10 0ediu 11 3ducatie 12 Turism 1# Sanatate 14 Sil icultura si a-ricultura 15 Telecomunicatii 1( .roiecte industriale %bre ieri &)% &6 &I6 &S6 !2 3%226 3& 3I) 39.: 3$!6 3$$ %naliza cost'bene"iciu 6ond de coeziune &ost/ asi-urare/ transport &adrul spri8inului comunitar !irectie -enerala Indrumarul 3uropean pentru %-ricultura si 6ondul de 2arantare &omisia 3uropeana )anca 3uropeana de In estitii :aloarea neta economica prezenta 6ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala $ata economica de rentabilitate 3S6 37 6I62 69.: 6O) 6$$ 2!. I$$ S6 :%T 6ondul Social 3uropean 7niunea 3uropeana 6inacial Instrument o" 6is1eries 2uidance :aloarea prezenta "inanciara neta 6ranco 4pe5 bord $ata "inanciara de rentabilitate .rodusul intern brut $ata interna de rentabilitate 6onduri structurale Taxa pe aloare adau-ata

Introducere
%naliza socio'economica a bene"iciilor si costurilor proiectelor mari este ceruta explicit de noile re-lementari ale &omisiei 3uropene pri ind 6ondurile Structurale. O asemenea analiza este ceruta si de re-lementarile 6ondului de &oeziune/ indi"erent de marimea proiectului co'"inantat. In situatia in care Statele 0embre or prelua responsabilitatea pentru e aluarea preliminara si or asi-ura comisiei in"ormatii rele ante/ &omisia ar trebui la randul sau sa studieze cu atentie calitatea unei asemenea e aluari.

Acest Ghid
%cest -1id o"era reprezentatilor &omisiei/ consultantilor externi si altor parti interesante o a-enda pentru procesul de control al e aluarii proiectelor mari sub "inantarea 6ondurilor Structurale/ inclusi 6inacial Instrument o" 6is1eries 2uidance 46I625 si 6ondului de &oeziune. !ocumentul este proiectat special pentru reprezentatii &omisiei care nu sunt specialisti in %naliza &ost')ene"iciu 4&)%5. In acelasi timp/ documentul da anumite indicatii expertilor straini care ar a ea ne oie sa intelea-a ne oile speci"ice ale &omisiei pentru in"ormarea asupra costurilor si bene"iciilor proiectelor propuse. %naliza &ost')ene"iciu. O procedura de a e alua daca un proiect este dezirabil e aluand bene"iciile contra costuri. $ezultatele pot "i e aluate in moduri di"erite/ incluzand rata interna de rentabilitate/ aloarea prezenta neta si rata bene"iciu'cost. 7n material relati scurt ca acesta nu poate acoperi toate aspectele analizei cost'bene"icii cu care un examinator de proiect se con"runta. 3xista di"erente importante intre in estitiile in in"rastructura si in estitiile in sectorul producti ; exista mari disparitati intre re-iuni si tari/ ducand la di"erente cruciale in e aluarea proiectului; exista di"erite teorii/ stiluri si prescurtari in spatele unui numar de e aluari practice ale analizei cost'bene"icii/ ca cele utilizate de -u erne sau or-anizatii pri ate. In orice caz/ ma8oritatea proiectelor mari impart anumite probleme c1eie si analiza lor ar trebui exprimata intr'un limba8 comun. &1iar daca acest -1id nu asi-ura linii directoare stricte in pre-atirea si e aluarea proiectelor/ el poate a8uta reprezentantii &omisiei in discutiile cu partenerii lor in Statele 0embre in ceea ce pri esc modurile reducerii costurilor si imbunatatirea bene"iciilor socio'economice ale proiectelor. %ceasta lucrare de re izuire poate duce la sc1itarea unui nou proiect sau c1iar la abandonarea proiectelor in "a oarea altor proiecte mai promitatoare. :eri"icarea costurilor si bene"iciilor este o modalitate de dialo- intre parteneri/ intre Statele 0embre si &omisie/ intre initiatorii proiectului/ o"iciali si consultanti< un instrument pentru luarea unei decizii colecti e. In acest sens/ -1idul se re"era mai mult la cum se poate stabili o buna comunicare dacat la aspectele te1nice. %numite probleme te1nice pot necesita o anumita instruire sau lectura suplimentara asa cum se su-ereaza in %nexa &. Analiza Cost-Beneficiu" O procedura de a e alua daca un proiect este dezirabil e aluand bene"iciile contra costuri. $ezultatele pot "i e aluate in moduri di"erite/ incluzand rata interna de rentabilitate/ aloarea prezenta neta si rata bene"iciu'cost.

#tructura Ghidului
21idul este structurat pe trei sectiuni. .rima sectiune este o pri ire de ansamblu asupra e aluarii proiectelor mari sub asistenta 6ondurilor Structurale si asupra proiectelor "inantate de 6ondul de &oeziune.

Sectiunea doi este o cale structurata ce duce catre e aluarea calitatii analizei cost'bene"icii. 9u exista pretentia "urnizarii unei introduceri sistematice/ nici nu ar "i posibila intr'un spatiu atat de mic. In orice caz/ -1idul o"era o prezentare a problemelor'c1eie in e aluarea proiectului. % treia sectiune o"era anumite materiale utile pentru proiectele mari in sectoare speci"ice de rele anta pentru politicile &omisiei 3uropene re-ionale si de coeziune. 6iecare capitol in aceasta sectiune se re"era la o pozitie cruciala pe ordinea de zi a examinatorului proiectului si recomandam sa "ie pri it ca o sec enta de eri"icare si control ce poate "i incercata/ mai mult decat ca niste capitole de manual ce trebuie citite. $e"erinte la texte'carti utile/ sunt "urnizate pentru anumite aspecte te1nice ale analizei cost'bene"icii. %nexa % contine anumite instrumente suplimentare care pot a8uta in munca practica. %ceasta include o lista de control cuprinzatoare pentru un raport tip de e aluare a proiectului. %nexa ) este un 2losar care poate a8uta cititorul care este mai putin "amiliar cu 8ar-onul e aluarii proiectului. In spri8inul cititorului/ exemplele si articolele din 2losar pot "i -asite de asemenea in c1enare=casute in textul principal. %nexa & este o biblio-ra"ie structurata pe sectoare 4transport/ a-ricultura/ ener-ie/ etc.5 si da o lista "oarte selecti a a manualelor re"eritoare la starea actuala a te1nicii si a altor materiale care pot stabili un standard de calitate pentru analiza cost'bene"iciu a proiectelor mari sub "inantarea 6ondurilor Structurale. $n text de referinta pentru %ondurile #tructurale si %ondul de Coeziune este& Comisia Europeana' %onduri #tructurale si %ondul de Coeziune 1 (-1 ' Reglementari si Comentarii' Bruxel' 1 ) * serie de sapte manuale referitoare la metodele de e+aluare a actiunilor de natura structurala au fost ela,orate de Centrul European pentru Expertiza E+aluarii -./on0 in contextul programului Means' in numele Comisiei Europene 1G 23I4G5' Coordonarea E+aluarii" * e+aluare cuprinzatoare a impactului politicilor europene regionale este& Comisia Europeana' primul raport pri+ind coeziunea economica si sociala' editie preliminara' Bruxel' 1 )"

Sectiunea 7nu

Proiecte Mari in cadrul %ondurilor #tructurale si %ondului de Coeziune

1"1 #cop si o,iecti+e

.roiectele mari co'"inantate prin "ondurile structurale reprezinta o parte importanta a implementarii politicilor re-ionale ale &omunitatii 3uropene. %cestea sunt explicit mentionate in di"erite articole ale re-lementarilor 6ondurilor Structurale de unde reiese ca proiectele mari pot "i/ "ie o componenta a pro-ramelor operationale/ "ie actiuni indi iduale. Succesul sau esecul proietelor mari poate a ea un impact ma8or asupra intre-ii politici re-ionale a &omunitatii 3uropene in anumite tari si aceasta 8usti"ica o e aluare atenta. 9e oia de a analiza costurile socio'economice si bene"iciile proiectelor mari este de asemenea mentionata in di"erite articole ale $e-lementarilor 6ondurilor Structurale. In cadrul acestor re-lementari atat in"rastructura cat si in estitiile producti e pot "i co'"inantate prin unul sau mai multe instrumente "inanciare< instrumente nerambursabile 46onduri Structurale/ 6inancial Instruments o" 6is1eries 2uidance si 6ondul de &oeziune5 si imprumut sau instrumente de -arantare 4)anca 3uropeana pentru In estitii/ 6ondul 3uropean pentru In estitii/ 0ecanism 6inanciar din zona economica 3uropeana/ etc.5. %cest -1id a "ost elaborat special pentru procesul e aluarii proiectelor co'"inantate prin instrumente nerambursabile. 3 ident/ aceasta nu inseamna ca nu poate "i aplicat proiectelor co'"inantate prin alte instrumente/ mai ales ca acelasi proiect poate bene"icia in multe cazuri de contributii "inanciare care combina imprumuturile si instrumentele "inanciare nerambursabile 4%rt. 5445 din $e-. 20+1=,#5. %r trebui subliniat ca/ atunci cand -1idul mentioneaza 6ondurile Structurale in -eneral/ acestea includ de asemeni implicit si 6inancial Instruments o" 6is1eries 2uidance 46I625/ atata reme cat acesta este de asemeni subiect al pre ederilor $e-lementarilor &adru 4$e-. 20+1=,#5 si $e-lementarilor de &oordonare 4$e-. 20+2=,#5 ale S6. 6ondul de &oeziune "inanteaza proiecte care/ prin scopurile precise ale acestui -1id/ pot "i similare in multe pri inte proiectelor mari sub asistenta 6ondurilor Structurale. 7n tratament similar este 8usti"icat mai departe de "aptul ca %rt. 10455 din $e-lementarile &onsiliului 4&35 nr. 11(4=,4/ stabilind 6ondul de &oeziune/ cere in mod explicit o e aluare a >bene"iciilor economice si sociale pe termen mediu 4ale proiectelor5 care ar trebui sa "ie proportionale cu resursele des"asurate? si precizeaza ca >o e aluare ar trebui "acuta in lumina analizei cost' bene"iciu?. 3xista de8a o experienta asta in proiectele mari de in estitii implementate de >prima si a doua -eneratie? a 6ondurilor Structurale re"ormate si 6ondului de &oeziune. Tabelul 1 arata distributia pe sector in urma e aluarii unui numar de 200 proiecte mari co'"inantate de 6ondurile Structurale intre 1,+,',#. Tabelul 2 o"era aceleasi in"ormatii pentru un esantion de 200 proiecte mari "inantate de 6ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala in perioada 1,,4',, si de 6ondul de &oeziune intre 1,,#',(. .e de alta parte ar trebui sa luam in considerare datele din esantionul cumulati de 400 proiecte. 6ondurile Structurale ale 7niunii 3uropene pot spri8ini o -ama lar-a de proiecte/ atat in termenii sectoarelor implicate cat si in termenii marimii in estitiei. In timp ce 6ondul de &oeziune "inanteaza exclusi proiecte in domeniul transporturilor si in cel al mediului/ 6ondurile Structurale si 6ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala in particular/ pot spri8ini de asemenea proiecte in sectoarele< ener-ie/ industrie si ser icii. Scopul acti itatilor 6ondurilor Structurale include a-ricultura/ piscicultura si cultura apei daca consideram de asemenea 6ondul 3uropean de 2arantare si Indrumare in %-ricultura 43%2265 si 6inancial Instruments o" 6is1eries 2uidance 46I625. .e cand/ in principiu/ pentru proiectele le-ate de mediu si in"rastructura imbinate cu retele de transport trans' europene/ ar putea "i anumite suprapuneri de instrumente nerambursabile 46ondul de &oeziune/ pe de o parte/ 6ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala si/ pana la un anumit punct si 3%226/ Sectiunea Indrumar pe de alta parte5/ %rt. ,415 $e-lementarea 6ondului de &oeziune stabileste ca nici o c1eltuiala din cadrul aceluiasi proiect nu poate bene"icia atat de 6ondul de &oeziune cat si de unul din 6ondurile Structurale. In orice caz/ aceasta nu inseamna ca di"erite "aze ale aceluiasi mare proiect nu pot "i "inantate separat de catre 6ondul de &oeziune si de catre 6ondurile Structurale. Oricum/ acelasi articole permit ca asistenta din 6ondul de &oeziune sa "ie combinata cu cea din alte instrumente "inanciare cum ar "i cele stabilite in cadrul politicilor

de transport si mediu ale 73/ cu conditia ca totalul spri8inului &omunitatii acordat unui proiect sa nu depaseasca ,0@ din costurile totale si asociate. %tat spri8inul prin 6ondul de &oeziune cat si prin 6ondurile Structurale poate "i combinat cu instrumente de imprumut cum ar "i "inantarea )ancii 3uropene pentru In estitii. O buna e aluare a deciziilor de in estitie intr'o asemenea -ama lar-a de sectoare poate imbunatati rata succesului lor si ast"el intari oportunitatile de dez oltare in cadrul -eneral al politicilor re-ionale si de coeziune. !e aceea este important sa se in ete din experienta si sa se promo eze o mai buna e aluare. 0ai intai se pune intrebarea< ce ar trebui sa consideram un proiect mare pentru e aluarea socio'economicaA %poi< de ce "el de e aluare are ne oie &omisia pentru asemenea proiecte mariA 6a,el 1" Comparatia 7primei generatii 7 de proiecte mari pe sectoare" %onduri #tructurale 1 8 - 9: ;r" < 3ner-ie , 4.5 %pa si mediu 2# 11.5 Transport +2 41.0 Industrie *4 #*.0 %lte ser icii 12 (.0 TOT%B 200 100.0 CTabelul se bazeaza pe o e aluare ad'1oc realizata in 1,,4 de o ec1ipa de lucru din cadrul 7nitatii de 3 aluare/ !2 D:I .olitica $e-ionala. 9u este neaparat reprezentati pentru alcatuirea unui numar de proiecte mari co'"inantate de 6ondurile Structurale in perioada 1,+,',#. 6a,el 5" Comparatia 7celei de-a doua generatii 7 de proiecte mari pe sectoare" %ondul European pentru 1ez+oltare Regionala 1 (- si %ondul de Coeziune 1 9- ): ;r" < 3ner-ie # 1.5 %pa si mediu 41 20.5 Transport ,* 4+.5 Industrie 4* 2#.5 %lte ser icii 12 (.0 TOT%B 200 100.0 CIn 1,,(/ 7nitatea de 3 aluare a realizat o noua e aluare pe un esantion de 200 proiecte mari. Suplimentar celei de'a doua -eneratii de proiecte co'"inantate de 6ondul 3uropean pentru !ez oltare $e-ionala 41,,4',,5/ analiza a "ost extinsa la proiecte co'"inantate prin 6ondul de &oeziune de la in"iintarea sa temporara in 1,,# 4ca ><Instrument 6inanciar de &oeziune?5. !esi proiectele 6ondului de &oeziune au realizat in -eneral un cost de in estitie de cel putin 10 milioane 3uro/ pentru a usura comparatia cu proiectele co'"inantate de 6ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala / doar proiectele "inantate prin 6ondul de &oeziune cu un cost de in estitie de 25 milioane 3uro au "ost luate in considerare la e aluare. Inca o data noul esantion nu este neaparat reprezentati pentru alcatuirea unui numar de proiecte mari co'"inantate de 6ondurile Structurale si 6ondul de &oeziune in perioada respecti a.

1"5 1efinitia proiectelor mari

In ceea ce pri esc 6ondurile Structurale/ %rt. 1(425 din $e-lementarea &onsiliului 20+2=,# 4&oordonarea 6ondurilor Structurale5/ de"ineste poiectele mari ast"el< >acelea al caror cost total luat in considerare in determinarea sumei asistentei comunitare este/ ca re-ula -enerala/ mai mare de 15 milioane 3uro pentru in estitii producti e?. .entru asemenea proiecte mari/ solicitantul este necesar sa pre-ateasca o e aluare socio'economica detaliata si sa dea &omisiei in"ormatii detaliate asupra rezultatelor. 3 ident/ &omisia se asteapta ca o e aluare adec ata a in estitiei sa "ie realizata de solicitanti si pentru proiectele mici dar/ in mod "iresc/ &omisia se a concentra pe e aluarea pro-ramelor si proiectelor mari. Solicitarea de in"ormatii detaliate asupra e aluarii proiectelor

mari este absolut obli-atorie atunci cand "ac parte dintr'un pro-ram ast sau atunci cand proiecte indi iduale sunt propuse &omisiei pentru co'"inantare. Bimitele mentionate mai sus de 25 milioane 3uro pentru in"rastructura si 15 milioane 3uro pentru in estitii producti e trebuie intelese dupa cum urmeaza< a5 marimea economica rele anta este aloarea totala a costurilor in estitiei. .entru a aprecia aceasta ci"ra este obli-atoriu sa nu se considere sursele de "inantare 4ex. doar "inantele sectorului public sau doar co' "inantarea 3&5 ci aloarea economica totala a in"rastructurii propuse sau a in estitiei producti e; b5 daca costurile in estitiei se asteapta sa "ie realizate in ani di"eriti/ trebuie sa se ia in considerare suma lor pe parcursul anilor; c5 in timp ce trebuie sa se considere doar costurile de in estitie/ excluzand costurile de exploatare/ este recomandabil de asemenea/ sa se includa in calculul costului total al in estitiei orice c1eltuiala de"initi a cum ar "i< costurile de recrutare si instruire/ licente/ studii preliminare/ proiecte si alte studii te1nice/ rezer e/ alocare pentru capitalul net de lucru/ etc. d5 in anumite cazuri un -rup de proiecte mici este atat de impletit incat este mai bine inteles ca un proiect ast 4ex. &inci sectiuni ale aceleiasi sosele/ "iecare la un cost de ( milioane 37$O/ ar trebui tratat ca un proiect mare de #0 milioane 37$O5. Bista urmatoare cuprinde niste exemple de sectoare spri8inite de 6ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala/ care este 6ondul Structural cel mai "rec ent implicat in "inantarea partiala a proiectelor "a orabile. 6ransport" &ai "erate/ aeroporturi/ drumuri si sosele/ porturi/ metrou/ retele trans'3uropene 4$e-iuni Obiecti I5 Apa si mediu" %peducte/ bara8e si sisteme de iri-atii/ statii de epurare/ instalatii de reciclare a deseurilor si alte lucrari de mediu. Energie" .roductia de ener-ie/ distributia de ener-ie/ retele trans'3uropene 4$e-iuni Obiecti I5 Alte ser+icii" Sanatate si educatie 4$e-iuni Obiecti I5/ cultura/ arta/ telecomunicatii 4inclusi retele trans' 3uropene pentru $e-iuni Obiecti I5/ turism/ cercetare si dez oltare te1nolo-ica si alte ser icii pentru intreprinderi. Industrie" In estitii producti e/ in"rastructura. .roiectele mari/ asa cum au "ost de"inite/ pot "i "inantate in principal prin di"erite 6onduri Structurale si prin 6I62 4 ezi %rt. 5/ $e-. 20+1=,#5/ prin 6ondul de &oeziune si prin alte mi8loace de asistenta. In ceea ce pri este 6ondul de &oeziune/ spri8inul este exclusi sub "orma "inantarii proiectelor/ etapelor unui proiect sau -rupurilor de proiecte 4 ezi %rt. 1/ $e-. 11(4=,45. %rt. 104#5 din re-lementarea &onsiliului nr. 11(4=,4 constituind 6ondul/ precizeaza ca >proiectele/ inclusi -rupurile de proiecte asociate ar trebui sa "ie pe scara mare pentru a a ea un impact semni"icati in domeniul protectiei mediului sau in domeniul imbunatatirii retelei in"rastructurii de transport trans'3uropean. In orice caz/ costul total al proiectului sau -rupului de proiecte in principiu nu poate "i mai mic de 10 milioane 37$O?/ cu exceptii 8usti"icate. .entru asemenea proiecte semni"icati e/ indi"erent de marime/ solicitantul trebuie sa elaboreze o analiza cost' bene"iciu incluzand e"ectele directe si indirecte asupra ratei an-a8arilor/ posibil inte-rata cu alte metode de e aluare/ in cazul proiectelor in domeniul mediului. 3ste clar ca considerentele mentionate pentru identi"icarea proiectelor mari cu asistenta 6ondurilor Structurale 4 ezi punctele a5'd5 de mai sus5 sunt alabile de asemenea in cazul proiectelor "inantate de 6ondul de &oeziune. 6ondul de &oeziune "inanteaza proiecte in domeniul mediului 4apeducte/ bara8e si sisteme de iri-atii/ statii de epurare/ deseuri si instalatii de reciclare a deseurilor si alte lucrari in domeniul mediului/ inclusi reimpadurire/ controlul eroziunii/ conser area naturii/ reamena8area pla8elor/ etc.5 si retelele in"rastructurii transporturilor trans'3uropene 4cai "erate/ aeroporturi/ drumuri si sosele/ porturi5 in Statele 0embre cu .I) pe cap de locuitor mai mic de ,0@ decat media comunitatii si cu un pro-ram care sa conduca la indeplinirea conditiilor de con er-enta economica asa cum stabileste %rt. 104c din Tratatul 37 42recia/ Irlanda/ .ortu-alia si Spania5. 3%226 4sectiunea Indrumar5 si 6I62 pot participa la co'"inantarea proiectelor de in estitii in sectoarele a-ricultura/ sil icultura si sectoarele piscicultura si cultura'apei/ respecti . In cazul re-iunilor mai putin

dez oltate/ 3%226 poate "inanta de asemenea proiecte in domeniile mediu/ ener-ie/ drumuri/ iri-atii si alte pro-rame le-ate de apa/ ca si in estitii in turism si sectorul mestesu-aresc. Tipul proiectelor co'"inantate de 6ondul Social 3uropean 4instruire pro"esionala si stimulente pentru crearea locurilor de munca5 nu este acoperit in acest -1id/ datorita caracterului lor speci"ic. %rt. 5/ $e-. 20+1=,# 4S6 $e-lementare &adru5. 6orme de asistenta. >1. %sistenta "inanciara in cadrul 6ondurilor Structurale/ prin )anca 3uropeana pentru In estitii sau prin alte instrumente "inanciare co'existente ar trebui asi-urata intr'o arietate de "orme care re"lecta caracterul operatiilor. 2. In cazul 6ondurilor Structurale si 6I62/ asistenta "inanciara poate "i asi-urata in principal in una din urmatoarele "orme< ' "inantare partiala a pro-ramelor operationale; 4E5 ' "inantare partiala a proiectelor corespunzatoare; 4E5? %cest -1id pri este atat proiectele mari indi iduale cat si acelea care sunt parte a unui pro-ram operational. %rt. 1/ $e-. 11(4=,4 4$e-lementare stabilind &65 !e"initie si obiecti e >#. 6ondul 4de &oeziune5 poate contribui la "inantarea< ' proiectelor/ sau ' etapelor proiectului care sunt te1nic si "inanciar independente/ sau ' -rupuri de proiecte le-ate printr'o strate-ie izibila care "ormeaza un intre- coerent? &a si in cazul 6ondurilor Structurale/ asistenta 6ondului de &oeziune poate "i de asemenea alocata prin studii preliminarii re"eritoare la proiecte eli-ibile si masuri de spri8in te1nic/ inclusi cele demarate la initiati a &omisiei.

1"9 Responsa,ilitatea e+aluarii anterioare

$e-lementarile ce -u erneaza atat 6ondurile Structurale si cat 6ondul de &oeziune stabilesc responsabilitati similare pentru e aluarea anterioara a proiectelor de in estitii. %naliza noastra de mai 8os se a baza pe cele mai -enerale norme ale 6ondurilor Structurale. .re ederile corespunzatoare ale re-lementarilor 6ondului de &oeziune -u ernand responsabilitatea pentru e aluarea proiectului or "i prezentate in casute. &on"orm %rt. 14 al $e-. 20+2=,# >&ererile or contine in"ormatiile de care &omisia are ne oie pentru a le putea e alua?. $esponsabilitatea aprecierii si e aluarii proiectelor mari este/ ca si pentru orice alte aspecte ale implementarii 6ondurilor Structurale/ o comuniune intre &omisie si Statele 0embre. %rt. 2( din $e-. 20+2=,# stipuleaza >%precierea si e aluarea ar trebui sa "ie responsabilitatea atat a Statelor 0embre cat si a &omisiei si ar trebui realizata in cadrul unui parteneriat?. 3 aluarea trebuie sa arate >bene"iciile economice si sociale pe termen mediu corespunzatoare resurselor des"asurate?. %rt. 2( 4#5 pre ede ca >in respin-erea cererilor pentru asistenta indi iduale/ &omisia ar trebui sa ia in considerare constatarile aprecierii si e aluarii? Art" 5)' Reg" 5=854 9 -#% Reglementarea coordonarii0. %preciere si e aluare >I. %precierea si e aluarea ar trebui sa "ie responsabilitatea atat a Statelor 0embre cat si a &omisiei si ar trebui realizata in cadrul unui parteneriat. %utoritatile competente in Statele 0embre ar trebui sa contribuie intr'o asemenea maniera pentru a se asi-ura ca aceasta apreciere si e aluare poate "i indeplinita in cea mai e"icienta maniera. Be-at de aceasta/ aprecierea si e aluarea ar trebui sa utilizezeze detalii ariate realizate de sistemul de monitorizare pentru a masura impactul socio'economic al operatiunilor unde este cazul in stransa le-atura cu comitetele de monitorizare. %sistenta a "i alocata unde aprecierea arata bene"icii sociale si economice pe termen mediu corespunzator cu resursele des"asurate 4E5F. Art" 19' Reg" 11)(4 ( -Reglementari sta,ilind C%0" %preciere/ monitorizare si e aluare

10

>2. .entru a asi-ura e"icacitatea asistentei &omunitatii/ &omisia si Statele 0embre bene"iciare ar trebui/ in cooperare cu )anca 3uropeana pentru In estitii cand este necesar/ sa realizeze o apreciere si e aluare sistematica a proiectelor. #. Ba primirea unei cereri de asistenta si inainte de aprobarea proiectului/ &omisia ar trebui sa realizeze o apreciere exacta pentru stabilirea consistentei proiectului cu criteriile stabilite in art. 10 455 4bene"iciile sociale si economice trebuie sa "ie corespunzatoare cu resursele des"asurate5. &omisia ar trebui sa in ite banca 3uropeana pentru In estitii sa contribuie la e aluarea proiectelor daca este necesar?. >5. Ba respin-erea cererilor indi iduale de asistenta/ &omisia ar trebui sa ia in considerare constatarile e aluarii si aprecierilor realizate in concordanta cu acest %rticol?. !e aceea este clar ca deciziile &omisiei pri ind proiectele mari trebuie sa se bazeze pe o e aluare detaliata/ in prima "aza realizata de catre initiatorul proiectului. &and aprecierea prezentata de initiator nu este considerata su"icienta si con in-atoare/ &omisia poate cere initiatorului proiectului re izuirea sau extinderea analizei/ sau &omisia poate de asemenea sa realizeze un exercitiu de apreciere proprie a proiectului/ si G unde este necesar sa ceara o e aluare independenta. In acest sens/ in cazul particular al 6ondului pentru &oeziune/ re-lementarile stabilesc ca &omisia poate ea insasi bene"icia de asistenta )ancii 3uropene pentru In estitii in e aluarea proiectului/ cand este cazul. In practica/ in cazul celor mai obisnuite proiecte mari se recur-e la expertiza )ancii 3uropene pentru In estitii/ indi"erent daca sunt sau nu co'"inantate de aceasta. In orice caz/ decizia &omisiei a "i rezultatul unui dialo- si a unui e"ort unit cu al initiatorului/ pentru a obtine cele mai bune rezultate ale in estitiei. Statele 0embre au adesea propriile lor structuri si proceduri pentru e aluarea proiectelor mari/ dar in anumite cazuri pot aparea di"icultati in implementarea unei e aluari de calitate. &omisia ar putea a8uta la depasirea acestor di"icultati in moduri di"erite. %sistenta te1nica in pre-atirea e aluarii proiectului poate "i co'"inantata in contextul &adrului de Spri8in &omunitar. Se recomanda ca initiatorul proiectului sa apeleze la ser iciile &omisiei pentru orice in"ormatie de care el=ea au ne oie in pri inta acestor aspecte. In principiu nu se duce lipsa de mi8loace pentru aprecierea corecta a proiectelor< &omisia cere Statelor 0embre sa realizeze o asemenea sarcina/ di"icil pe cat ar putea "i/ dar o"era de asemenea a8utor te1nic si "inanciar pentru o mai buna implementare. Art" 1(' Reg" 5=854 9 -#% Regulament de Coordonare0" .rocesarea cererilor de asistenta >2. &ererile trebuie sa contina in"ormatiile necesare &omisiei pentru e aluarea lor cand acestea nu sunt incluse de8a in planuri/ incluzand o descriere a masurii propuse/ a scopului sau/ inclusi aria -eo-ra"ica de acoperire/ si obiecti ele speci"ice. &ererile ar trebui sa includa de asemeni rezultatele unei aprecieri anterioare a bene"iciilor economice si sociale pe termen mediu a masurilor propuse/ corespunzatoare resurselor ce se or utiliza/ institutiile responsabile de implementare/ bene"iciarii propusi si planul "inanciar si orarul propus/ impreuna cu orice alte in"ormatii necesare la eri"icare/ daca masura izata este compatibila cu le-islatia si politicile &omunitatii. Art" 1=' Reg"11)(4 ( -Reglementare sta,ilind C%0" %probarea proiectelor >4. &ererile ar trebui sa cuprinda urmatoarele in"ormatii< institutia responsabila cu implementarea/ natura in estitiei si o descriere/ costurile si locatia/ incluzand/ unde este cazul/ indicarea proiectelor de interes comun situate pe aceeasi axa a transportului/ pro-ramul pentru derularea lucrului/ o analiza cost'bene"iciu inclusi e"ectele directe si indirecte in pri inta crearii de locuri de munca/ in"ormatii care "ac posibila e aluarea impactului probabil asupra mediului/ in"ormatii pri ind contractele publice/ planul "inanciar incluzand/ unde este posibil/ in"ormatii asupra iabilitatii economice a proiectului si totalul "inantarii pe care statul membru urmareste sa o obtina din 6ond sau din alte surse ale &omunitatii. %r trebui sa contina de asemenea/ toate in"ormatiile rele ante asi-urand do ada necesara ca proiectele sunt con"orme cu re-lementarea si criteriile cuprinse in para-ra"ul 5/ si in particular ca sunt bene"icii economice si sociale pe termen mediu corespunzatoare cu resursele des"asurate. 5. 7rmatoarele criterii ar trebui aplicate pentru a asi-ura un ni el de calitate a proiectelor ridicat< ' bene"iciile economice si sociale pe termen mediu/ care ar trebui sa "ie proportionale cu resursele des"asurate< o e aluare ar trebui "acuta in lumina unei analize cost'bene"iciu/

11

' 4E5 ' contributia pe care proiectele o pot a ea la implementarea politicilor comunitare pri ind mediul si retelele trans'3uropene/ ' 4E5 (. E &omisia a decide in pri inta acordarii de asistenta din 6ond cu conditia ca cerintele acestui articol sa "ie indeplinite/ 4E5?

1"( Informatii solicitate

Stabilind ca proiectele ce solicita spri8in din 6ond trebuie sa contina o apreciere socio'economica adec ata/ re-lementarea 6ondului de &oeziune da de asemenea anumite indicatii asupra metodelor de e aluare ce pot "i utilizate< o analiza cost'bene"iciu inte-rata/ in cadrul proiectelor le-ate de mediu cu alte metode de e aluare pe cat posibil de tip cantitati cum ar "i analiza multi'criteriala 4 ezi %rt. 10 455/ $e-. 11(4=,4/ si !eclaratiile atasate la procesele' erbale ale &onsiliului5. %lte in"ormatii pe care cererile de asistenta in cadrul 6ondului de &oeziune ar trebui sa le contina sunt< o apreciere directa si indirecta in pri inta crearii de locuri de munca/ indicatie pri ind contributia proiectului la politica de mediu a &omunitatii 3uropene sau la politica retelelor trans'3uropene; un >plan de "inantare incluzand/ unde este posibil/ in"ormatii asupra iabilitatii economice a proiectului? 4 ezi %rt. 10 445/ $e-. 11(4=,45. In cazul 6ondurilor Structurale/ re-lementarea 6ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala da indicatii asupra metodelor de e aluare ce ar trebui utilizate. %rt. 5 din $e-. 20+#=,# pre ede ca/ cererile pentru 6ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala cu re"erire atat la proiecte indi iduale cat si la cele cuprinse intr'un pro-ram operational/ trebuie sa "urnizeze in"ormatii suplimentare/ in a"ara celor speci"icate in %rt. 14 din $e-. 20+1=,#. In timp ce aceste in"ormatii pot "i trimise &omisiei la o data ulterioara cand proiectul este parte a unui pro-ram operational/ pentru proiectele indi iduale asemenea in"ormatii suplimentare trebuie considerate ca o parte esentiala a cererii. .entru in estitiile in in"rastructura/ >o analiza a costurilor si bene"iciilor socio' economice ale proiectului? este in topul in"ormatiilor cerute. .entru perspecti ele pietei in estitiilor producti e/ producti itatea si crearea de locuri de munca sunt criterii mentionate. 7n examinator de proiect ar trebui sa considere acestea si alte liste similare in le-islatie mai mult ca o indicatie -enerala asupra cerintelor de in"ormatii decat ca un set ri-id de criterii. In anumite cazuri/ costurile si bene"iciile sociale externe pot "i de asemeni importante in proiectele de in estitii producti e si ar "i o -reseala sa le ne-li8am. .e de alta parte/ c1iar cand sunt luate in considerare proiectele de in"rastructura "inantate de sectorul public este recomandabila realizarea unei analize "inanciare. %sa cum om explica in sectiunea doi a acestui -1id/ este de o importanta deosebita sa intele-em in ce masura in cursul anilor/ capitalul in estit in proiect poate "i macar partial recuperat. %ceasta se poate realiza/ de exemplu/ cu a8utorul anzarii ser iciilor/ cand acesta este planuit/ sau prin alte non tranzitorii mecanisme "inanciare care pot -enera intrari "inanciare su"icient de mari pentru a acoperi iesirile pentru toata -ama de proiecte. 7n alt moti pentru care o analiza "inanciara consistenta este importanta pentru toate proiectele indi"erent daca -enereaza sau nu pro"it/ este acela ca analiza este baza pentru analiza cost'bene"icii si disponibilitatea sa ar imbunatati calitatea e aluarii proiectului 4 ezi para-ra" 2.45 %cest -1id a contribui la o mai buna intele-ere asupra cerintelor de in"ormatii prezentate ale &omisiei mentionate in articolele citate anterior din re-lementarile 3$!6 si &6 si in alta parte/ cum ar "i modalitatea de e aluare a costurilor si bene"iciilor socio'economice/ cum sa se e alueze impactul asupra dez oltarii re-ionale si mediului/ cum sa se aprecieze/ direct si indirect/ imediat si permanent/ e"ectele asupra crearii de locuri de munca/ cum sa se e alueze pro"itabilitatea economica si "inanciara/ etc. Sunt di"erite moduri de a raspunde la aceasta solicitare de in"ormatii< -1idul se "ocalizezaz pe niste probleme'c1eie/ metode si criterii. Art" >' Reg" 5=894 9 -Reglementarile ER1%0" .roiecte >Suplimentar "ata de in"ormatiile speci"icate in %rt. 1( din $e-lementarea 433&5 nr. 425#=++/ solicitantii de asistenta 3$!6 pentru proiecte la care se "ace re"erire in %rt. 5 425 4d5 din re-lementarea 433&5 nr. 2052=++ depuse indi idual sau in cadrul unui pro-ram operational trebuie sa "urnizeze in"ormatiile precizate mai 8os.

12

In orice caz/ in cazul proiectelor ce apartin unui pro-ram operational/ in"ormatiile pot "i trimise &omisiei la o data ulterioara?. In"ormatiile or acoperi< a5 pentru in estitii in in"rastructura< ' analiza costurilor si bene"iciilor socio'economice ale proiectului inclusi indicatii pri ind rata de utilizare pre izionata/ ' impactul pre izionat asupra dez oltarii sau con ersiei re-iunii izate/ ' indicatii asupra consecintelor pe care participarea &omunitatii le a a ea la relizarea proiectului b5 pentru in estitii producti e< ' o indicatie pentru perspecti ele pietei sectorului izat/ ' e"ectele asupra crearii locurilor de muncaF ' o analiza a pro"itabilitatii pre izionate a proiectului.? Sincronizarea in"ormatiilor poate "i di"erita intre proiecte indi iduale si cele din cadrul unui pro-ram operational. !ar cerintele de in"ormatii sunt la "el. 1eclaratii #uplimentare la Procesul-+er,al al Consiliului 4in timpul dezbaterilor pri ind re-lementarile 6ondului de &oeziune5 > &onsiliul si &omisia declara ca %naliza &ost'bene"iciu este o re-ula. 0ai mult/ in cazul proiectelor de mediu si depinzand de natura proiectelor depuse/ alte metode de e aluare/ de obicei metode cuati"icate cum ar "i analiza multi'criteriala/ ar trebui depuse in cazurile in care/ analiza cost'bene"iciu nu a dus la rezultate concludente/ ast"el incat o 8udecata poate "i emisa in masura in care proiectul a realiza probabil obiecti ele urmarite?.

1"> Rapoarte si pu,licitate

In cadrul noilor re-lementari pri ind 6ondurile Structurale si $e-lementarea pri ind 6ondul de &oeziune/ sarcina &omisiei in le-atura cu proiectele mari poate "i rezumata ast"el< a5 de a identi"ica/ urmari propunerile Statelor membre/ proiectele mari 4ibid.5 care care se cali"ica in principal pentru asistenta S6 4sau &65; b5 de a stran-e in"ormatii rele ante asupra e aluarii economice si sociale a acestor proiecte/ asa cum sunt elaborate de initiatorii lor/ si de a lua in considerare/ impreuna cu initiatorul/ orice ne oie pentru apreciarea si e aluarea iitoare; c5 de a lua deciziile administrati e necesare; d5 de a raporta periodic .arlamentului 3uropean/ &onsiliului/ &omitetului 3conomic si Social si altor or-anisme interesate despre e aluarea acestor proiecte. &u re"erire la S6/ suplimentar "ata de procedurile de eri"icare si raportare/ %rt. 2( 455 $e-. 20+2=,# stipuleaza obli-atia &omisiei de a in"orma .arlamentul 3uropean si &omitetul 3conomic si Social prin raportari adec ate ex'ante si ex'post e aluare. %ceasta conditie este reintrodusa pentru proiectele mari de %rt. #1 415/ care stipuleaza ca >$apoartele anuale ce "ac re"erire in primul sub'para-ra" la %rt. 1( din re-lementarea 433&5 nr. 2052=++ trebuie reexaminate/ inter alia E ' lista proiectelor mari de in estitii producti e care au bene"iciat de asistenta acordata in cadrul %rt. 1(425; aceste proiecte ar trebui sa "ie subiectul unei e aluari concise.? Art" 5)' Reg" 5=854 9 -Reglementarea de Coordonare a #%0" $apoarte si publicitate >5. $ezultatele apreciarii si e aluarii trebuie depuse .arlamentului 3uropean si la &omitetul 3conomic si Social in cadrul raportului annual si celor trei rapoarte pe an pre azute in %rt. 1( al $e-lementarii 43&&5 nr. 2052=++?. Anexa la anexa II' Art" ?' Reg" 11)(4 ( -Reglementarea sta,ilind C%0" In"ormatii >rapirtul annual a "urniza in"ormatii pri ind< 4E5

13

,. 0ateriale pre-atitoare si spri8in te1nic pentru masurile "inantate/ inclusi precizarea tipurilor unor asemenea materiale si masuri; 10. $ezultatele aprecierii/ monitorizarii si e aluarii proiectelor / inclusi in"ormatii pri ind orice alte modi"icari ale proiectului pentru a corespunde cu rezultatele apreciarii/ monitorizarii si e aluarii; 4E5? !e asemenea/ in cazul 6ondului de &oeziune/ &omisia este obli-ata sa prezinte un raport annual asupra acti itatilor 6ondului acelorasi or-anisme mentionate mai sus si &omitetului $e-iunilor 4%rt. 14 din $e-. 11(4=,45. Inclusa in in"ormatiile ce trebuie cuprinse in raportul annual 4 ezi %nexa la %nexa II/ $e-. 11(4=,45 este si o descriere a rezultatelor apreciarii/ monitorizarii si e aluarii proiectelor/ inclusi o precizare a tipurilor de materiale pre-atitoare si a spri8inului te1nic pentru masurile "inantate. %rt. 10 4*5 din $e-. 11(4=,4 impune &omisiei obli-atia de a "urniza in"ormatii precise despre proiecte/ stipuland ca? !etaliile c1eie ale deciziilor &omisiei trebuie publicate in 2azeta O"iciala a &omunitatii 3uropene?. %st"elproiectele mari sunt in centru ne oii &omisiei de in"ormare publica/ transparenta si impartirea responsabiliatii cu Statele membre in e aluarea procesului. %cest -1id este parte a unui asemenea e""ort/ in perspecti a ca implementarea unei mai bune e aluari a permite &omisiei sa asi-ure o mai mare e"icacitate in decizii si un ni el ridicat de raportare si publicitate de catre toate partile interesate. $ecentele rapoarte ale 3& re"eritoare la implementarea 6ondurilor Structurale include urmatoarele< &omisia 3uropeana/ 6ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala/ 1,,2/ )ruxel/ 1,,# &omisia 3uropeana/ Instrument "inanciar de &oeziune si 6ondul de &oeziune/ $aport 0ixt/ 1,,#'1,,4/ )ruxel/ 1,,5 &omisia 3uropeana/ %l ('lea raport annual pri ind 6ondurile Structurale/ 1,,4/ )ruxel/1,,( &omisia 3uropeana/ $aport %nnual pri ind 6ondul de &oeziune/ 1,,5 )ruxel/ 1,,(

14

Sectiune a doua

Agenda examinatorului de proiect

15

Introducere
In aceasta sectiune a o"erim o pri ire de ansamblu asupra elementelor de eri"icare esentiale care se recomanda reprezentantilor &omisiei sau consultantului extern sa le indeplineasca cand eri"ica calitatea analizei cost'bene"iciu a proiectelor mari. %naliza poate "i prezentata in materiale di"erite cum ar "i un raport de e aluare a proiectului atasat "ormularelor de cerere de asistenta prin 3$!6/ sau 6ondul de &oeziune sau alte instrumente "inanciare; sau poate "i o parte a unui exercitiu ast de e aluare. 9u discutam aici planuri administrati e speci"icepentru pre-atirea documentatiei/ dar recomndam o apropiere asta si "lexibila de lecturi si e aluari ale calitatii analizelor proiectelor asa cum rezulta din numeroase materiale transmise &omisiei de catre initiator. %-enda este structurata in zece pasi. &ati a din acesti pasi sunt preliminare dar necesare cerinte ale analizei cost'bene"iciu. 1 2 # 4 5 ( * + , 10 Identi"icarea proiectului Obiecti e %naliza "ezabilitatii si optiunilor %naliza "inanciara &osturi socio'economice )ene"icii socio'economice !econtare $ata economica de rentabilitate %lte criterii de e aluare Sensibiliate si risc

5"1 Identificarea proiectului

.roiectul trebuie sa "ie o unitate clar identi"icata de analiza. .arte a unui proiect mare nu este un obiecti bine de"init pentru scopul &)%. 7n ansamblu de proiecte mici/ independente ce nu sunt inter'conectate/ nu reprezinta un proiect 4poate "i un pro-ram sau o parte din el5. 3 aluarea pro-ramului nu este acoperita de acest 21id care se "ocalizezaz pe analiza proiectului.

In timp ce re-lementarile mentionate in sectiunea unu par sa traseze o linie de demarcare clara intre proiectele >mari? si proiectele >mici?/ ex. Bimita minima de 25 milioane 3uro pentru in"rastructura "inantata de 3$!6/ adesea o analiza cost'bene"iciu adec ata are ne oie sa se situeze in spatele de"initiilor administrati e. Initiatorul trebuie sa "ormuleze o apreciere "a orabila nu doar pentru partea proiectului care se prezinta pentru asistenta S6 sau &6 dar de asemenea si pentru acele alte parti care sunt in le-atura stransa. 3xemple< - un proiect de sosea le-and orasul % de orasul )/ acesta este 8usti"icat doar de probabilitatea ca un aeroport a "i pozitionat lan-a orasul ) si tra"icul principal a "i intre aeropert si orasul %< proiectul ar trebui analizat in contextul sistemului aeroport'sosea ca un intre-; - o statie 1idroelectrica / situata in D si presupunand ca apro izioneaza o noua uzina de ener-ie intensi a< din nou/ daca cele doua obiecti e sunt dependente prntru e aluarea costurilor si bene"iciilor/ analiza ar trebui inter-ata c1iar daca asistenta S" este ceruta doar pentru componenta "urnizarii de ener-ie; - un proiect de productie mare in domeniul "orestier/"inantat din "onduri publice/ 8usti"icat de oportunitatea de a apro iziona o societate de celuloza pri ata< analiza ar trebui sa ia in considerare atat costurile si bene"iciile proiectului "orestier cat si uzina industriala. Cei zece pasi si de"initiile termenilor te1nici Hor "i prezentate/ pas cu pas/ in urmatoarele para-ra"e. !e"initiile si termenii te1nici se or re-asi de asemenea si in 2losar 4%nexa )5.

16

Primul pas& eri"icarea daca dosarul se re"era la obiecti ele continute in analiza economica. 9u se poate e alua 8umatate de proiect.

In toate aceste cazuri/ unitatea potri ita de analiza poate "i mai lar-a decat componentele sale indi iduale. 3ste clar ca analiza cost'bene"iciu a doar unei componente poate "i eronata. !aca e aluatorul primeste un dosar despre o e aluare incompleta/ este s"atuit sa ceara o e aluare mai cuprinzatoare. 3 ident aceasta se aplica daca dosarul contine doar anumiti pasi initiali ai in estitiei al carei succes depinde de completarea in estitiei ca un intre-< este deosebit de important sa accentuam acest punct/ deoarece in practica procesul de luare a deciziei administrati e poate necesita di izarea proietului in transe ulterioare. In anumite cazuri poate exista de asemeni o problema di"erita< se considera un proiect cuprinzator dar co' "inantarea este ceruta doar pentru componente indi iduale/ si nu este clar daca alte componente cruciale or "i implementate e entual. Identi"icarea si de"inirea proiectelor care necesita o mai buna e aluare poate implica in anumite cazuri/ sa se solicite Statelor membre sa reconsidere anumite sub'proiecte indi iduale ca unproict mare si sa se "urnizeze in"ormatii suplimentare / inclusi analiza cost'bene"iciu/ asa cum este cerut de re-lementarile mentionate. :ezi de asemenea obiecti ele si identi"icarea para-ra"elor descrierii -enerale pe sector/ Sectiunea trei.

5"5 *,iecti+e
&ererea ar terbui sa exprime care sunt obiecti ele c1eie socio'economice pe care proiectul izeaza sa le in"luenteze. &erearea ar trebui sa exprime in special care din principalele obiecti e ale politicii re-ionale si de coeziune ale 37 poate "i realizat de proiect si cum proiectul insusi/ daca este de succes se presupune sa in"luenteze atin-erea obiecti elor.

$aportul de e aluare ar trebui sa stabileasca pe care din obiecti ele rele ante socio'economice este capabil sa' l in"luenteze proiectul. Solicitantul ar trebui sa indice care obiecti e ale politicii re-ionale si de coeziune ale 37 or "i indeplinite de proiect si/ in special/ cum proiectul poate in"luenta atin-erea acestor obiecti e. Obiecti ele ar trebui sa "ie ariabile socio'economice si nu doar indicatori "izici. Obiecti ele ar trebui sa "ie intr'o le-atura lo-ica cu proiectul si ar trebui sa "ie o indicatie a cum se pot masura sc1imbarile la ni elul realizarilor. 3ste important sa se e ite anumite erori "rac ente< - declaratie a-a ca proiectul a promo a dez oltarea economica sau bunastarea sociala nu este un obiecti cuanti"icabil; 1ectare de noi paduri sunt usor masurabile dae ele nu reprezinta un obiecti social< ele sunt productii ale proiectului nu realizari/ e"ecte; .rodusul Intern )rut pe cap de locuitor intr'o re-iune data este un obiecti social masurabil/ dar doar proiectele "oarte mari/ probabil acelea la scara nationala sau inter're-ionala pot a ea un impact masurabil asupra lui; doar in aceste cazuri poate sa merite e"ortul de a incerca o pre iziune cum .I) re-ional a-re-at a e olua pe termen lun-/ cu sau "ara proiect.

In timp ce e aluarea bene"iciilor sociale iitoare a oricarui proiect depinde de tintele politicii di"eritilor parteneri/ constrolul crucial din perspecti a &omisiei este ca proiectul este in stransa le-atura cu principalele obiecti e ale 6ondurilor Structurale.

17

Be-islatia pri ind 6ondurile Structurale/ in special $e-. 20+1=,# da anumite indicatii -enerale pri ind obiecti ele sociale rele ante. %cestea sunt de asemenea rele ante pentru proiectele mari. 9u dorim sa discutam aici intrea-a -ama a obiecti elor 6ondurilor Structurale si de &oeziune. >:ariabilele socio'economice trebuie sa "ie masurabile/ cum ar "i enitul pe cap de locuitor/ rata an-a8arii/ aloarea consumului pe cap de locuitor/ etc.? &um sa se masoare aceste obiecti e/ cum sa se cantareasca si cum sa se adau-e criterii suplimentare/ se prezinta in continuare dar este important de punctat ca spiritul analizei cost'bene"iciu este de a condensa pe cat posibil ma8oritatea acestor in"ormatii in calcularea de indicatori simpli si comparabili/ cum ar "i rata interna de rentabilitate. $n proiect care se estimeaza ca +a a+ea o rata ridicata de renta,ilitate ' este eficient social" El creeaza ,eneficii sociale mai mari decat costurile sociale" $n proiect eficient genereaza profituri sociale" Produsul intrern ,rut in principiu inregistreaza cresteri cand cresc profiturile sociale" Rata economica interna de renta,ilitate a unui proiect este o proiectare microeconomica care poate fi mai usor de estimat decat proiectiile macroeconomice' cum ar fi produsul intern ,rut pe cap de locuitor"

In primul rand/ in termeni "oarte -enerali orice proiect de in estitii are un impact asupra bunastarii sociale a rezidentilor in re-iunea izata si poate si in alte parti/ de asemenea. )unastarea sociala este un concept multidimensional/ incluzand componente care sunt intr'o le-atura mai stransa cu enitul 4consum/ in estitii/ an-a8ari5 si alte componente care sunt puternic in"luentate de enit 4ec1itate/ sanatate/ educatie si alte aspecte bunastarii umane5. 7n proiect atra-e resurse care au o aloare sociala si produce rezultate care au de asemenea o aloare sociala. %ceste alori pot "i re"oectate in totalitate de pretul pe care in estitorii il platesc pentru a cumpara >inputs? 4intrari pentru proiect5 si pe care consumatorii il platesc pentru a cumpara >outputs? 4rezultat al proiectului5. In orice caz/ in multe situatii pretul nu reuseste sa 8oace acest rol/ in special in proiectele sectorului public/ sau unde exista externalitati sau alte esecuri de piata. In asemenea cazuri bene"iciile sociale si costurile sociale/ daca este posibil sa "ie e aluate in marime monetara pot di"eri de aloarea pri ata. Intrebarea c1eie este putem a"irma ca cele cate a casti-uri in pri inta bunastarii aparute in urma proiectului merita costulA In al doilea rand/ cum s'a a"irmat de8a/ sc1imbarile in bunastare pot a ea un numar de omponente. 7n proiect de in estitie poate creste enitul rezidentilor si in principal aceasta poate "i masurata prin statistici pri ind produsul intern brut la ni el local si re-ional/ daca sunt disponibile. 0ai mult/ enitul iitor poate "i in"luentat de cresterea competiti itatii structurii economice re-ionale. &onditiile de an-a8are se pot imbunatati pentru ca "orta de munca nean-a8ata este an-a8ata in timpul perioadei de constructie sau permanent< acest e"ect poate "i masurat prin luarea in considerare a tendintelor pe piatamuncii. 0ediul se poate imbunatati pentru ca proiectul reduce emisia de a-enti poluanti< analiza impactului asupra mediului poate a8uta la cuati"icarea acestui aspect. 7nele din aceste enituri/ crearea de locuri de munca si mediul pot -enera bene"icii indirecte ca< de exemplu/ imbunatatirea calitatii mediului poate sustine turismul si prin urmare enituri suplimentare si oportunitati de an-a8are suplimentare; enitul suplimentar in sc1imb poate contribui la un mediu mai bun datorita "aptului ca'i permite standarde de si-uranta mai mari. Toate aceste bene"icii pot a ea parteneri< enitul -enerat de proiecte poate "i partial compensat de enitul pierdut in alte parti in economie; anumite proiecte pot a"ecta mediul intr'o anumita masura/ etc. Toate aceste aspecte ar trebui luate in considerare in cadrul e aluarii proiectului. In al treilea rand/ adesea poate "i di"icil a pre iziona toate in"luentele proiectului. !e exemplu/ "rec ent/ datele re-ionale nu ne permit sa "acem o estimare demna de incredere asupra impactului total al proiectelor indi iduale in sc1imburile cu alte re-iuni; e"ectele indirecte ale an-a8arilor sunt deseori di"icil de estimat; competiti itatea poate depinde de conditiile comertului extern/ rata de sc1imb/ sc1imbari in preturile reciproce/ toate ariabilele pentru care poate "i prea scump pentru realizarea unei analize de proiect speci"ice.

18

!atorita acestor di"icultatiar putea "i intelept se se concentreze asupra unui numar de date c1eie< rata economica si "inanciara de rentabilitate si cati a indicatori simpli de mediu si masurare a impactului crearii de noi locuri de munca/ sau criterii aditionale/ daca sunt rele ante pentru re-iunea izata. :a prezentam in continuare un numar de su-estii re"eritoare la cum sa se calculeze anumiti indicatori. Regiuni *,iecti+ I sunt cele in care produsul intern brut pe cap de locuitor / pe baza ci"relor din ultimii trei ani/ este mai mic de *5@din media comunitatii. PIB-produs intern brut Rata interna de renta,ilitate" $ata de discount la care tendinta bene"iciilor si costurilor are o aloare prezenta netae-ala cu zero. &and alorile sunt estimate la preturi actuale este cunoscut ca rata "inanciara de rentabilitate 46$$5. !aca alorile sunt estimate "olosind preturi de inre-istrare asemanatoare/ se numeste rata economica de rentabilitate 43$$5.

5"9 Analiza feza,ilitatii si optiunilor

#olicitantul tre,uie sa demonstreze ca proiectul este cea mai ,una optiune printre alte proiecte feza,ile si ca optiunea particulara care a fost propusa pentru asisitenta $E este feza,ila" Aceasta tre,uie documentata prin studii de spri@in detaliate -ex" Inginerie' piatta' management' analiza implementarii' rapoarte pri+ind impactul asupra mediului etc"0"

In anumite cazuri un proiect mare poate "i considetar poziti in termnii analizei cost'bene"iciu/ dar in"erior din punct de edere al optiunilor alterneti e. $eprezentantul &omisiei insarcinat cu re izuirea proiectului mare/ inainte de a realiza propria e aluare ar trebui sa eri"ice doua probleme ma8ore strans le-ate una cu celalta< In primul rand/ solicitandul a demonstrat "ezabilitatea proiectuluiA %ceasta poate "i documentata pe baza raportului de "ezabilitate si studiilor a8utatoare. 7n raport de "ezabilitate tip pentru o in"rastructura mare poate contine in"ormatii despre mediul economic si institutional/ cerere pre izionata 4de piata sau nu5/ te1nolo-ia disponibila/ planul de productie 4utilizand rata de utilizare a in"rastructurii5/ solicitarile personalului/ scara proiectului/ localizare/ intrari "izice/ pro-ramarea si implementarea/ "azele extinderii/ plani"icarea "inanciara/ aspecte de mediu. In ma8oritatea cazurilor analiza proiectelor mari implica studii de spri8in detaliate 4in-inerie/ de piata/ etc.5. In al doilea rand/ solicitantul a arata ca celelalte optiuni au "ost luate in considerare intr'o maniera corectaA In anumite cazuri un proiect poate trece testul analizei cost'bene"iciu/ c1iar daca este din punct de edere social in"erior altor alternati e. 3xemple tipice sunt proiectele in domeniul transportului unde di"erite rute si=sau di"erite te1nolo-ii pot "i analizate; cladirile mari de spital contra unei o"erte mai di"uze a capacitatii ser iciilor de sanatate; "abrica localizata in zona % contra celei localizate in ); di"erite aran8amente pri ind sarcina maxima a "urnizorilor de ener-ie; imbunatatirea e"icacitatii ener-iei in locul 4sau suplimentar la 5 construirea unei noi "abrici/ etc. 3xaminatorul proiectului trebuie con ins ca un studiu de "ezabilitate adec at si analiza optiunilor a "ost realizata de catre solicitant. !aca aceasta nu rezulta/ el=ea poate su-era implementarea si reconsiderearea sc1itarii corespunzatoare a proiectului. %nexa % o"era un cuprins detaliat pentru un $aport de 3 aluare tip/ in timp ce Sectiunea trei o"era anumite in"ormatii utile re"eritoare la proiectele mari in sectoare speci"ice de rele anta pentru politica re-ionala a 7niunii 3uropene.

19

Cuprinsul unui Raport de E+aluare tip A"1 A"5 A"9 A"( A"> A") A"! A"8 A" A"1= Rezumat Mediu socio-economic Cererea si furnizarea rezultatelor proiectului *ptiunile tehnologice si planul de productie Resurse umane Pozitionare Implementare Analiza financiara Analiza socio-economica cost-,eneficiu Analiza riscului

%eza,ilitate" .ropunerea "inanciara trebuie sa se bazeze pe studii anterioare de "ezabilitate adec ate/ :ezi de asemeni %nexa %/ in special %#/ %4/ %5/ %(/ %*. Raport de E+aluare" .entru detalii ezi %nexa %.

5"( Analiza %inanciara

3iitoorul proiectului ar tre,ui pre+izionat pe parcursul +iaetii sale si pentru o perioada suficient de mare pentru a-l intelege ca a+and un impact pe termen mediu4lung" Pentru ma@oritatea infrastructurii acest orizont de timp -indicati+0 nu este mai mic de 5= aniA pentru in+estitii producti+e' iarasi indicati+' aproximati+ 1= ani" 3ezi de asemenea capitolul 9" In orice caz' orizontul de timp nu ar tre,ui sa fie atat de lung pentru a depasi +iata utila economica a proiectului" 1atele proiectului tre,uie sa contina informatii despre intrarile si iesirile fizice anuale si intrarile si iesirile financiare" Examinatorul tre,uie sa +erifice daca este disponi,+ila o analiza financiara cuprinzatoare" Aceasta inplica o pre+izionare a ratei interne de renta,ilitate a proiectului sau +aloarea sa neta prezenta" Este important ca aceste calcule sa se ,azezez pe un set complet de proiectii financiare -+enitul declarat' ,alanta' fluxul de numerar0"

In timp ce analiza cost'bene"iciu mer-e dincolo de consideratia rezultatelor "inanciare ale proiectului/ ma8oritarea in"ormatiilor proiectului pri ind bene"iciile si costurile sunt asi-urate de o analiza "inanciara corect detaliata. %ceasta analiza a da examinatorului in"ormatii esentiale despre pre izionarea intrarilor si iesirilor in termeni "izici/ preturile lor/ si toate structurile de pro-ramare ale intrarilor si iesirilor . 3xistenta unor asemenea in"ormatii or creste enorm posibilitatea e aluarii impactului social al proiectului/ deoarece a "i posibil sa "ie utilizat ca baza pentru curectiile corespunzatoare si si suplimentarea in"ormatiilor pentru analiza cost'bene"iciu. In primul rand/ iitorul proiectului ar trebui pre izionat pentru o perioada corespunzatoare cu utilitatea sa economica si su"icient de mare pentru a intele-e impactul sau probabil pe termen mediu=lun-. .entru in"rastructura/ un orizont de timp rezonabil este nu mai putin de 20 ani; pentru in estitii producti e aproximati 10 ani 4 ezi Tabel #5. .entru ultimul an/ trebuie sa se estimeze aloarea ramasa 4ex. :aloarea datoriilor/ aloarea acti elor/ cum ar "i cladirile sau instalatiile/ etc.5. In al doilea rand/ datele proiectului trebuie sa contina in"ormatii despre intrarile si iesirile "izice anuale. Intrarile include personalul/ "actori de productie/ ener-ie si alte pozitii "izice rele ante/ in estitii in bunuri/ etc.; iesirile or include unitati de ser icii si=sau produse "urnizate an de an. In al treilea rand trebuie selectata o unitate adec ata de relatare< cand alorile sunt exprimate in 3uro/ aceasta a "i utila la e aluarea &omisiei. In al patrulea rand preturile trebuie speci"icate pentru "iecare pozitiecea mai buna metoda este sa se considere preturile curente si sa se pre izioneze e olutiile lor. Se pot utiliza si preturile constante/ dar atunci trebuie sa se modi"ice in "unctie de modi"icarile iitoare lae preturilor relati e. O analizaa analizelor proiectelor mari duce la concluzia ca deseori aceste probleme nu au "ost studiate in pro"unziIme de catre initiatorii proiectelor. In al cincile rand/ plani"icarea "inanciara ar trebui sa arate ca proiectul nu risca sa ramana "ara bani< pro-ramarea intrarile si iesirile a "ondurilor poate "i cruciala in implementarea proiectului. Initiatorii ar trebui sa arate cum/ in orizontul de timp al proiectului/ sursele de "inantare 4inclusi eniturile si alte modalitati de trans"er de numerar5 or corespunde platilor an de an. 3ste mai mult decat e ident ca c1iar "oarte des/ initiatorii proiectelor trec cu ederea aceasta importanta analiza. In s"arsit/ solicitantul trebuie sa arate cea mai buna estimare a ratei "inanciare interne de rentabilitate 46$$5 a proiectului sau aloarea sa "inanciara neta prezenta 469.:5.

21

3aloarea neta prezenta a proiectului este de"inita ca di"erenta intre alorile prezente ale intrarilor si iesirilor in numerar iitoare. %ceasta inseamna ca toate "luxurile de numerar anuale trebuie reduse de la inceput la o rata de actualizare prestabilita. Rata interna de renta,ilitate" $at de actualizare la care o tendinta a costurilor si bene"iciilor are o aloare prezenta neta e-ala cu zero. Rata de actualizare" $ata cu care alorile iitoare sunt reduse la prezent. !e obicei se considera di"icultatile e-ale cu oportunitatile costului de capital. O exprimare clara a lo-icii ratei de actualizare este in )rid-es 2.%./ JinpennK L.T./ .lani"icarea proiectelor de dez oltare/ M0SO/ Bondra/ 1,,2. Preturi constante" .returile "ixate la un an de re"erinta pentru a a8usta pentru in"latie. Preturi curente" .returi nominale asa cu pot "i obser ate an de an. * foarte scazuta sau chiar negati+a rata financiara de renta,ilitate nu inseamna in mod o,ligatoriu ca proiectul nu este in legatura cu o,iecti+ele %ondurilor structurale" Analiza cost-,eneficiu poate da o e+aluare socio-economica poziti+a unor asemenea proiecte" In orice caz &omisia ar trebui sa "ie constienta de aloarea "inanciare neta a proiectului si ar trebui sa se asi-ure ca proiectul/ c1iar co'"inantat/ nu risca sa "ie stopat de lipsa numerarului. In aceasta etapa &omisia nu recomanda o rata minima de rentabilitate ceruta sau o rata de actualizare "inanciara pentru toate tarile si sectoarele. 3xperienta internationala si 3xperienta &omisiei insasi cu prima si a doua -eneratie de proiecte mari in cadrul 6ondurilor Structurale o"era oricum niste in"ormatii utile. .entru in estitiile producti e cum ar "i "abrici industriale/ ratele interne de rentabilitate sunt de obicei mult deasupra a 10@ 4real5. .entru in"rastructura/ ratele interne de rentabilitate sunt de obicei scazute si ne-ati e/ in parte datorita structurii tari"ului in aceste sectoare. 9" *rizontul de timp -ani0 in e+aluarea unui esantion de (== proiecte mari in cadrul Bprimei si celei de-a doua generatiiC com,inate Media orizontului de timp ;umar proiecte: 3ner-ie 24.* , %pa si mediu 2,.1 4* Transport 2(.( 12* Industrie +.+ ,( %lte ser icii 14.2 10 TOT%B 20.1 2+, Sursa< ezi tabelele 1 si 2 4C5 .roiecte pentru care sunt disponibile in"ormatiile 6a,el (" Ratele financiare interne de renta,ilitate pre+izionate la e+aluarea unui esantion de (== proiecte mari in cadrul 7primei si cele de-a doua generatiiC com,inate Media ;umar proiecte: 3ner-ie *.0 ( %pa si mediu '0.1 15 Transport (.5 55 Industrie 1,.0 (+ %lte ser icii 4.2 5 TOT%B 11.5 14, Sursa< ezi tabelele 1 si 2. 4C5 proiecte pentru care sunt disponibile in"ormatiile In orice caz/ ratele "inanciare de rentabilitate trebuie calculate pe in estitia totala/ neta de taxe si sub entii/ aceasta excluzand eniturile rein estite.

22

5"> Costurile socio-economice Examinatorul proiectului tre,uie sa +erifice daca initiatorul proiectului a luat in considerare costurile sociale ale proiectului care ar putea a@unge deasupra cheltuielilor monetare" Aceasta se poate intampla cand& Preturile reale sunt deformate de monopoluri' restrictii comerciale' etc" #alariile nu sunt legate de producti+itatea muncii 6axele sau su,+entiile influenteaza structura pretului Exista influente exterioare Exista efecte non-monetare ' inclusi+ influentele mediului"

In timp ce pasii anteriori sunt necesari si importanti/ intr'un anumit sens ei sunt doar preliminari e aluarii costurilor si bene"iciilor sociale. 3xaminatorul proiectului este s"atuitsa inceapa cu eri"icarea modului in care initiatorul a tratat costurile sociale in e aluarea sa proprie. O rata interna "inanciara de rentabilitate ne-ati a poate aparea datorita "aptului ca bunurile si ser iciile de aloare cum ar "i apa sau aducatia nu pot "i e aluate sau sunt e aluate la preturi scazute. :aloarea bene"iciilor consumatorilor in asemenea cazuri poate "i dez aluita prin utilizarea preturilor in contextul analizei economice. 4capitolul 2.(5. 1istorsionarea preturilor intrarilor si iesirilor 7n obiecti -eneral al 7niunii 3uropene este completarea pietei sale interne. In po"ida deceniilor de e"orturi si a recentelor miscari in aceasta directie/ exista inca distorsiuni ale preturilor intre Tarile 0embre si la "rontiera dintre 7niunea 3uropeana si restul lumii. .returile curente asa cum apar din piete imper"ecte si din politicile preturilor sectorului public nu pot re"lecta costul de oportunitate al intrarilor. In anumite cazuri/ aceasta poate "i importanta in e aluarea proiectelor mari/ si datele "inanciare pot "i ast"el intelese -resit ca indicatori de bine"acere. 3xemple< 7n proiect intensi le-at de utilizarea pamantului / ex. un site industrial/ in care pamantul este pus la dispozitie "ara taxa de catre o institutie publica care poate casti-a pe de alta parte c1iria; 7n proiect in a-ricultura care depinde de "urnizarea apei la un pret "oarte scazut/ cu -reu sub entionate de sectorul public; 7n proiect intensi ce pri este ener-ia care depinde de "urnizarea electricitatii intr'un re-im de preturi stabile/ cand aceste preturi sunt di"erite de costurile mar-inale pe termen lun-.

In anumite cazuri preturile sunt re-lementate de Stat pentru a compensa perceperea esecurilor pietei si in cazul in care sunt corespunzatoare cu obiecti ele politicii lor; ex. cand taxele indirecte sunt aplicate pentru a corecta in"luentele externe. !ar in alte cazuri/ preturile actuale sunt distorsionate din cauza puterii monopolului/ din moti e istorice/ incompleta in"ormare sau alte imper"ectiuni ale pietei. Ori de cate ori anumite intrari sunt a"ectate de puternica distorsiune a preturilor/ initiatorul trebuie sa ia in considerare problema la e aluarea proiectului si sa utilizeze preturile contabile care pot re"lecta mai bine oportunitatea costurilor sociale ale resurselor. 3xaminatorul de proiect trebuie sa e alueze atent si sa ia in considerare modul in care costurile sociale sunt a"ectate de abaterile de la structurile urmatoare ale pretului< Cost marginal pentru bunurile internationale ne'comerciale cum ar "i ser iciile de transport local

23

Preturi limita pentru bunurile internationale comerciale cum ar "i produse a-ricole sau produse "abricate. !e "apt/ exista deseori ar-umente economice puternice pentru utilizarea preturilor limita si=sau a costurilor mar-inale ca preturi contabile/ cand preturile actuale sunt considerate di"erite "undamental de costurile sociale de oportunitate. In orice caz/ aceasta re-ula -enerala poate "i eri"icata in cadrul unui proiect speci"ic a"lat sub examinare. Pret limita" Pentru ,unuri si ser+icii internationale comerciale' preturile pe piata internationala sunt de o,icei costuri de oportunitate corespunzatoare" Bunul in special poate fi intotdeauna +andut sau achizitionat la pretul sau uni+ersal" Pentru ,unurile importate ocazional' pretul de conta,ilitate este pretul sau CI% -Costuri' Asigurare' 6ransport0& pentru ,unurile exportate ocazional' este pretul franco ,ord" Pentru ma@oritatea ,unurilor intra-Comunitare nu exista diferente importante intre pretul intern si cel de frontiera" 1ar pentru anumite schim,uri extra-Comunitare cum ar fi produsele industriale sau agricole si astfel in legatura cu e+aluarea proiectelor mari' pot fi diferente de pret semnificati+e"

Cost de opotrtunitate" :aloarea economica a unei intrari de "actori in utilizarea alternati a cea mai buna posibila. Costul marginal reprezinta cresterea in costul total cand productia creste cu o sin-ura unitate. Pret de granita" .entru ma8oritatea preturilor interne ale coin sc1imburile pe piata interna nu di"era mult de preturile de -ranita. !ar pot exista di"erente semni"icati e pentru comertul extra'comunitar si pentru anumite proiecte in industrie si a-ricultura. .entru o introducere sumara si clara pri ind preturile contabile/ recur-eti la< Saerbeck $./ 3 aluarea economica a proiectelor. 21id pentru o analiza simpli"icata cost'bene"icii/ 3I) .aper n. 15/ banca 3uropeana pentru In estitii/ Buxembur-/ 1,,0. 1istorsiuni ale salariilor In anumite cazuri' o intrare de factari la marile proiecte' in special in infrastructura' este munca" #alariile curente pot fi un indicator social istorsionat al costului de oportunitate al muncii pentru ca pietele fortei de munca sunt imperfecte" 3xemple< anumite persoane/ in special in sectorul public/ pot primi salarii mai mari sau mai mici decat partenerii lor in sectirul pri at pentru o munca similara; in sectorul pri at/ costurile "ortei de munca pentru societatea pri ata pot "i mai mici decat costul social de oportunitate deoarece Statul acorda sub entii speciale pentru an-a8ari de "orta de munca in anumite zone; poate exista o le-islatie care "ixeaza ni elul minim le-al c1iar daca sub amenintarea soma8ului or exista persoane dosmice sa munceasca pentru mai putin.

In asemenea cazuri/ initiatorul poate recur-e la o corectare a salariului simbolic si sa utilizeze salariul utilizat in contabilitate. In timp ce &omisia nu recomanda o "ormula speci"ica a salariului simbolic/ initiatorul trebuie sa "ie prudent si consistent in propria'i e aluare a costurilor sociale ale muncii. .entru lecturi suplimentare ezi anexa &.

24

Aspecte legate de taxe .returile de piata includ taxe si sub entii si unele trans"eruri de plati care pot a"ecta preturile relati e. In timp ce in anumite cazuri a "i "oarte di"icil de estimat preturile scutite de taxe/ anumite re-uli -enerale pot "i stabilite pentru corectarea acestor distorsiuni< pentru analiza cost'bene"iciu sa "ie considerate preturile de intrare si "ara T:% sau alte taxe indirecte; taxele directe ar trebui incluse in costuri< ast"el t1us one 1as to consider Ha-es -ross o" income taxes/ and pro"its -ross o" corporate taxes; trans"erurile de plati catre indi izi/ cum ar "i platile asi-urarii sociale/ trebuie omise; in anumite cazuri taxele=sub entiile indirecte sunt destinate corectarii "actorilor externi. 7n exemplu tipic sunt taxele pe pretul ener-iei pentru a descura8a e"ectele ne-ati e ale mediului. In acest caz/ si in altele similare/ poate "i 8usti"icat sa includem aceste taxe in costul proiectului dar e aluarea ar trebui sa e ite dubla inre-istrare 4ex. incluzand in e aluare atat taxele pe ener-ie cat si costuri estimate ale mediului extern5.

3 ident/ taxarea ar trebui sa "ie mai mai putin precisa cand prezinta o importanta minora in e aluarea proiectului/ dar o consistenta totala este necesara. Costuri externe Orice cost social care se re arsa din proiect catre alte subiecte/ "ara compensatie/ ar trebui contabilizat in analiza cost'bene"iciu suplimentar "ata de costurile "inanciare. 3xemple< pierderi in productia a-ricola datorita utilizarii di"eri a pamantului; costuri nete suplimentare pentru autoritatile locale pentru conectarea unei noi "abrici la reteaua existenta de canalizare; cresterea costurilor retelelor de canalizare.

3xaminatorul de proiect trebuie sa eri"ice daca aceste tipuri de costuri au "ost identi"icate/ cuatnti"icate si li s'a dat o aloare monetara reala/ pe cat posibil. !aca acest lucru nu este posibil/ ezi para-ra"ul urmator.. #alariu conta,il sau >pret din umbra?. &el mai ridicat ni el al remuneratiei muncii an-a8ate in proiect ar putea "i casti-at in alta parte. !atorita ni elului minim pre azut de le-e/ re-lementarilor si altor restrictii/ salariul actual platit poate sa nu "ie o masura corecta a costului real al muncii. Intr'o economie marcata de soma8 in crestere sau subutilizarea "ortei de munca/ oportunitatea costului "ortei de munca utilizata in proiect poate "i mai mica decat rata actuala a salariului. Consistenta implica ca taxele si stimulentele ar trebui sa "ie aceleasi pentru cost si bene"iciu in cadrul unui proiect/ ca si intre di"erite proiecte. Impactul asupra mediului &omisia solicita sistematic initiatorilor sa asi-ure in"ormatii pri ind e aluarea impactului asupra mediului. &ererile atat pentru 6ondul de &oeziune cat si pentru 3$!6 solicita initiatorilor sa speci"ice daca proiectul corespunde listei din anexa I a !irecti ei +5=##* sau anexei II/ sau daca proiectul nu nu a "ost realizat pentru !irecti a +5=##*. %nexa I include cazuri cum ar "i< constructia de motorHaKs/ porturi maritime comerciale/

25

"abrici pentru reciclarea deseurilor/ "abrici c1imice si alte "abrici sau munci care au un impact puternic asupra mediului. %nexa II includeun numar mare de "abrici industriale/ miniere si de productie si transportul ener-iei ca si proiectele de in"rastructura care nu sunt incluse in anexa I. O examninare a sectoarelor celo mai implicate in 3$!6 si in 6ondurile de &oeziune arata ca/ in principiu/ un numar mare de proiecte se situeaza in limitele %nexei I si %nexei II. In primul caz/ c1estionarul &omisiei atasat la cerere siolicita initiatorilor proiectelor sa includa un rezumat non'te1nic al analizei impactului asupra mediului 43ia5/ rezultatele consultarilor cu autoritatilr responsabile cu mediul si cu opinia publica/ un "ormular daca este posibil de la autoritati le tarilor membre. %celeasi documente sunt solicitate de asemenea in cel de'al doilea caz. In al treilea caz 4proiecte care nu sunt cuprinse in !irecti a +5=##*5 in"ormatii -enerale sunt solicitate pri ind compatibilitatea in pri inta mediului a proiectului cu pri ire la mediul incon8urator/ natura/ pamant/ apa si aer/ producerea deseurilor/ riscurile eroziunii si stabilitatea pamantului. !etalii ale planurilor ce izezaza reducerea impactului asupra mediului au "ost de asemenea solicitate. %celasi c1estionar este aplicat proiectelor din anexa II in cazul in care le-ile nationale nu solicita un studiu obli-atoriu pri ind impactul asupra mediului. Suplimentar/ proiectelor care nu sunt cuprinse in !irecti a li se solicita o declaratie semnata de autoritati pertinente in spri8inul c1estionarului/ si ori de cate ori initiatorul proiectului declara ca proiectul nu a "ost -u ernat de !irecti a mentionata si nu se situeaza intr'o zona sensibila in ceea ce pri este mediul 4zonele prote8ate de le-ile nationale sau incluse in listele la care se aplica le-islatia &omunitara5/ &omisia cere o mapa la scala 1<100/000 a zonei si o declaratie de la autoritatile pertinente. In toate cazurile &omisia solicita in"ormatii asupra starii curente a iprocedurilor pri ind mpactului asupra mediului daca acestea nu au "ost de8a indeplinite. In contextul e+aluarii proiectelor mari' impactul asupra mediului tre,uie sa fie descris si e+aluat corespunzator' posi,il prin explicarea metodelor calitati+e-cantitati+e" Analiza multicriteriala este adesea utila in acest cadru" O discutie pe teme e aluarii impactului asupra mediului trece peste scopul acestui -1id/ dar analiza cost' bene"iciu si analiza impactului asupra mediului intalnesc probleme similare. %r trebui considerate in paralel si/ pe cat posibil ar trebui inte-rate/ aceasta ar implica acordarea daca este posibil unei alori con entionale contabile costurilor de mediu. 3xemple< costurile de mediu ale unei sosele pot "i estimate de potentialele pierderi a alorii proprietatilor din apropiere datorita cresterii z-omotului si emisiilor/ de-radarii peisa8ului; costurile de mediu ale unei mari "abrici poluante/ ex/ ra"inarie de ulei/ pot "i estimate de potentiala crestere a c1eltuielilor cu sanatatea printre rezidenti si muncitori.

%cesatea pot "i estimari "oarte dramatice< in orice caz ele pot cel putin sa cuprinda cele mai rele ante costuri ale mediului. &and este imposibil sa se stabileasca aloarea baneasca a costurilor de mediu/ analiza cost'bene"iciu trebuie insotita de o declaratie detaliata a impactului asupra mediului si trebuie sa se propuna o e aluare subiecti a a rezultatelor lor. 3aloarea conta,ila a acti+elor imo,ilizate detinute de sectorul pu,lic 0ulte proiecte in sectorul public utilizeaza acti ele imobilizate si pamantul care pot "i detinute de stat sau cumparate din bu-etul -eneral al 2u ernului.

26

%cti e imobilizate/ incluzand pamant/ cladiri/ instalatii si resurse naturale ar trebui e aluate la costul lor de oportunitate si nu la aloarea lor contabila istorica sau o"iciala. %ceasta trebuie realizata c1iar daca exista optiuni alternati e in utilizarea acti elorsi c1iar daca sunt detinute de sectorul de stat. &1iar daca nu exista o aloare optionala asociata/ c1eltuielile e"ectuate sau an-a8amentele ire ocabile ale "ondurilor publice nu sunt costuri sociale care sa se ia in considerare in e aluarea noilor proiecte. :aloare optionala. :aloarea prezenta a acti elor imobilizate c1iar daca exista alternati e optionale pentru utilizarea lor. 3ste strans asociata conceptului de oportunitate a costului. 9ici o optiune a alorii nu implica ca costul de oportunitate sa "ie e-al cu zero. $neori +a fi dificil sa se dea o +aloare masura,ila costurilor externe si ,eneficiilor chiar daca e+aluarea lor este simpla" $n proiect poate cauza pagu,e ecologice ale caror efecte com,inate cu alti factori se +or intinde pe termen lung ' si sunt dificil de cuantificat si e+aluat" Este nota,ila cel putin listarea factorilor externi ce nu pot fi cuantificatipentru a oferi factorilor de decizie mai multe elemente pentru a lua o decizie' cantarind aspectele cuantifica,ile ' exprimate de exemplu in rata interna de renta,ilitate' cu cele necuantifica,ile' exprimate calitati+"

5") Beneficii socio-economice

Initiatorul proiectului tre,uie sa prezinte ,eneficiile sociale intr-o forma masura,ila" Examinatorului I se recomanda sa +erifice urmatoarele pro,leme& Preturile actuale de iesire pot sa nu reprezinte +aloarea lor sociala' datorita imperfectiunilor pietei Beneficiile sociale ale anga@arilor suplimentare este in principal rezultatul care sta la ,aza& du,la inregistrare a ,eneficiilor tre,uie e+itata Beneficiilor externe ar tre,ui sa li se dea o +aloare monetara' daca este posi,il 1aca aceasta este dificila sau imposi,ila' ar tre,ui cel putin sa existe o cuantificare adec+ata in termeni fizici' facand posi,ila o e+aluare calitati+a a acestor ,eneficii"

Modificari ale preturilor de iesire .returile curente de iesire pot reprezenta eronat costul de oportunitate al bunurilor si ser iciilor realizate in cadrul proiectelor mari a"late in examinare. !e exemplu< statie de "urnizare a ener-iei sub un pret de monopol/ ducand la di"erente substantiale intre preturile electricitatii si ale costurilor mar-inale< bene"iciul economic poate "i mai mic decat bene"iciul "inanciar noua "abrica de masini intr'o tara care limiteaza importurile de masini mai putin scumpe din tarile care nu apartin &3< aici pretul de iesire poate "i mai mare decat costul social de oportunitate.

*ptiunea +alorii" :aloarea prezenta a acti elor imobilizate c1iar daca exista alternati e alorice pentru utilizarea lor. %ceasta este strans le-ata de conceptul oportunitatii de cost. 9ici o optiune alorica nu implica ca costul de oportunitate sa "ie e-al cu zero.

27

Monopol" 0aximizarea pro"iturilor prin practicarea unor preturi de monopol mai mari decat costurile mar-inale. Tari"ele intreprinderilor de stat a"late intr'o pozitie de monopol pot sa "ie mai mari decat costurile mar-inale/ ocazional. &and preturile sunt e-ale cu costurile mar-inale/ consumatorul plateste exact costul de productie al unei unitati suplimentare< in cadrul anumitor conditii -enerale/ aceasta conduce la e"icienta economica. 7n spital administrat in re-im de ser ici medicale publice< aici pacientii ar putea plati substantial mai putin decat costul tratamentului/ cu toate ca bene"iciile economice pot "i mai mari decat eniturile spitalului; In aceste cazuri/ ca si alte cazuri similare/ examinatorul proiectului trebuie sa eri"ice daca/ precum si modul in care aplicantul a e"ectuat corecturile necesare in scopul e aluarii bene"iciilor sociale ale proiectului. 7rmatoarele eri"icari ar putea "i rele ante<

'

Sunt preturile sau tari"ele platite de catre consumatorul ser iciilor proiectului/ e-ale cu costurile minime de lun-a durata pentru bunurile ne'comercialeA !e exemplu/ sunt ser iciile de transport locale tari"ate la costurile minimeA Sunt preturile rezultatelor proiectului pentru bunurile comerciale/ cum ar "i bunurile a-ricole sau de "abricatie/ e-ale cu sau di"erite de preturile limitaA

'

Beneficiile sociale ale fortei de munca anga@ata suplimentar

In cadrul %nalizelor &ost')ene"icii/ ocuparea "ortei de munca suplimentare reprezinta/ la prima edere/ un cost social. 7tilizarea de catre proiect a resurselor de munca de in ast"el neutilizabile pentru scopurile sociale alternati e. )ene"iciul rele ant il constituie enitul suplimentar -enerat de crearea de locuri de munca/ iar aceasta este estimata prin aloarea rezultatelor nete directe si indirecte ale proiectului. 3ste important sa intele-em ca pot exista doua moduri de"erite/ reciproc exclusi e/ de estimare a bene"iciilor sociale ale "ortei de munca creata suplimentare< ' &um s'a mentionat de8a/ se poate "olosi salariu in"erior salariului actual platit de catre proiect. %cesta reprezinta un mod de a tine seama de "aptul ca/ in conditiile de soma8/ salariile actuale sunt mai mari decat costul oportun al muncii. .rin reducerea costurilor muncii/ acest mod "inanciar de a plati creste aloarea neta sociala prezenta a enitului proiectului sau 3$$ acestuia in comparatie cu aloarea lui particulara; %lternati / se poate incerca sa se estimeze +enitul multiplu al realizarilor/ iar enitul social al proiectului a "i de asemeni mai mare decat propriul enit datorita acestui impact poziti extern.

'

%mandoua metodele/ "ie prin extra-erea unei "ractiuni din costurile muncii/ "ie prin adau-area unor realizari suplimentare/ au propriile deza anta8e si limite/ dar in principal/ in conditii corespunzatoare ele sunt ec1i alente. In orice caz< ' ' 9u se pot "olosi simultan 4dubla numarareN5 !aca un proiect important are de8a o rata interna de intrari satis"acatoare inaintea corectarilor pri ind ocuparea "ortei de munca/ nu este necesar sa se c1eltuiasca mult timp si e"ort in acest -en de calcule.

3enitul multiplu< $ata dintre ariatia enitului national si ariatia c1eltuielilor care au pro ocat'o. &1eltuielile care apar din enitul casti-at intr'un proiect poate atra-e mici a"aceri si ser iciile adiacente in re-iune. :enitul acestor intreprinderi a "i uncasti- in cadrul re-iunii proiectului si a contribui la

28

cresterea enitului re-iunii. Totusi/ este important sa se considere ca in anumite cazuri impactul "ortei de munca an-a8ata asupra proiectului poate solicita o atentie atenta pri ind< ' ' Importanta eri"icarii pierderilor in locuri de munca in alte sectoare/ ca o consecinta a des"asurarii proiectului< bene"iciile in ansamblu ale an-a8arilor pot supraestima impactul net; 0entinerea unor locuri de munca datorita proiectului/ care alt"el ar "i "ost pierdute< acest lucru poate "i rele ant in mod special pentru restructurarea si modernizarea "abricilor existente. %cest -en de a"irmatie trebuie spri8inita de o analiza a structurii costului si a competiti itatii ca un rezultat al proiectului si in lipsa realizarii acestuia; 7nele obiecti e ale 6ondurilor Structurale sunt conectate de anumite tinte speciale pri ind locurile de munca 4de exemplu/ tinerii/ somerii de lun-a durata5 si poate "i important sa tina seama de impacturile di"erite in -rupuri'tinta.

'

29

6a,el >" Costul mediu al in+estitiei per forta de munca anga@ata permanent de proiecte ma@ore 1 9-1 ' pe sectoare -curs E$R* milion0 Create direct Transport Apa si mediu Alte servicii Industrie Total 1.0 0.3 0.1 0.3 0.5 Create indirect 0.# 0.5 0.1 0.2 0.2 total 0.2 0.2 0.1 0.1 0.2

3 Costul in+estitiei per loc de munca creat Crearea de locuri de munca datorita proiectelor de infrastructura sau industriale reprezinta deseori o tinta specifica a politicilor regionale" Beneficiul social al anga@arilor este in final determinat de +enituri si de asociarea cu ,unastarea economica" Costul mediu al in+estitiei per loc de munca permanent creat este mai degra,a un indicator superficial al eficacitatii costului' si poate fi utilizat special pentru compararea preliminara cu proiecte similare"

30

Sursa< ezi tabelul 2.

Masura

Activitate fizica

ezultate de soma!

Creare de locuri de munca in general

%#$erienta $recedenta

"aloare limita

&ate de monitorizare

e#$unere

Met '

&ate de evaluare Coeficienti Multi$licari

&reare de noi locuri de munca

Sursa< O9umarand locurile de munca. &um sa e aluezi e"ectele an-a8arilor datorita inter entiilor 6ondurilor StructuraleO/ &omisia 3uropeana/ !irectoratul 2eneral D:I .olitica $e-ionala si &oeziune/ &oordonarea si e aluarea operatiunilor.

31

Aspecte pri+ind taxele 9u exista di"erente de baza in ceea ce pri este modul de tratare a taxelor/ reducerile si trans"erarile in calcularea bene"iciilor in comparatie cu calcularea costurilor. :ezi mai sus/ 2.5

Beneficii externe
0ulte proiecte mari/ in special din in"rastructura/ pot "i bene"ice pentru subiecti in a"ara acelora care sunt corespunzatoare direct cu enitul social -enerat de catre proiect. 3ste de pre"erat sa se eri"ice daca si cum au "ost luate in cosniderare aceste apecte. 3xemplele sunt< ' ' ' % anta8e in pri inta reducerii riscului de accidentari in zone a-lomerate; 3conomie a timpului de transport intr'o retea inter'conectata; &restere a sperantei de iata datorita "acilitatilor mai bune de sanatate si a reducerii poluarii;

%ceste bene"icii se pot re"lecta nu numai asupra utilizatorilor directi ai produsului dar/ de asemeni si asupra unor terti utilizatori pentru care nu s'a intentionat. In acest caz/ acestia trebuie de asemenea e aluati corespunzator. %lte exemple de asemenea "actori externi poziti i sau rezultate bene"ice asupra altor consumatori sunt urmatoarele< %actori externi reprezinta impactul poziti sau ne-ati asupra a terte parti/ in lipsa e"ectuarii unor plati sau compensati. O cale "erata poate reduce tra"icul a-lomerat pe o autostrada; O noua uni ersitate poate sustine crearea de laboratoare de cercetare si enitul iitor al an-a8atilor a creste datorita unei "orte de munca mai bine educate/ etc

6actorilor poziti i externi trebuie sa li se dea o aloare monetara/ daca este posibil. !aca nu/ ele trebuie masurate prin masuri ne'monetare. 3 ident/ acealeasi masuri se or aplica e"ectelor externe ne-ati e/ care sunt cel mai bine tratate ca costuri socio' economice/ ezi mai sus 2.5. %actori externi reprezinta impactul poziti sau ne-ati asupra a terte parti/ in lipsa e"ectuarii unor plati sau compensati.

5"!" Actualizare
3 &osturile si bene"iciile in termeni monetari trebuie sa "ie exprimati intr'o constanta/ moneda 3uro/ la rata de sc1imb a anului in care s'a e"ectuat propunerea catre &omisie. 3 Toate costurile si bene"iciile sociale iitoare aparute in ani di"eriti trebuie sa "ie actualizate din anul de baza/ posibila "iind "olosirea unei rate a actualizarii uni"orme pe toate sectoarele si re-iunile. 3 &a o alternati a/ se poate calcula rata actualizarii interne economice. Toate costurile si bene"iciile in termeni monetari trebuie sa "ie exprimate intr'o unitate contabila corespunzatoare. .entru 7niunea 3uropeana este normal sa se "oloseasca moneda 3uro. .entru analizele &osturi')ene"icii/ este important sa se considere aloarea reala economica a resurselor detasate in proiectele mari "inanciare. &a urmare/ o prima corectie este aceea ca este necesara o constanta a monedei 3uro. !aca este posibil/ su-eram "olosirea ca an de baza/ anul 1,,4/ cand a demarat noua runda a plani"icarii S6. .entru proiectele care au "ost propuse mai tarziu/ anul de baza poate "i anul cand proiectul a "ost prezentat &omisiei.

32

!e asemeni/ datorita "aptului ca politica re-ionala a &omisiei este interesata in costurile totale ale in estitiei/ c1eltuielile Statelor 0embre/ exprimate in moneda curenta locala/ trebuie sa "ie con ertite intr'o rata de sc1imb corespunzatoare. %ceasta poate constitui o medie a ratei de sc1imb actuale cu 3uro in anul de baza. &and sunt exprimate in unitatea lor comuna/ toate costurile sociale si bene"iciile aparute in ani di"eriti pentru proiectele inaintate/ trebuie sa "ie actualizate "olosindu'se un an de baza/ posibil prin utilizarea unei rata sociala de actualizare uni"orma de'a lun-ul sectoarelor si re-iunilor. 3xista multe moduri teoretice si practice de estimare a acestei ariabile. 0a8oritatea Statelor 0embre au propria lor rata sociala de actualizare pentru proiectele sectoarelor publice. In mod normal/ aceste rate o"iciale de actualizare sunt cuprinse intre un maxim de 10@ rata si un minim de #@ rata reala. In acest context/ o rata reala de actualizare de 5@ poate "i corespunzatoare unei alori a unui punct de re"erinta< destul de 8oasa pentru a atra-e atentia asupra proiectelor care nu trec testul/ dar nu prea departe de ratele o"iciale de actualizare. Totusi/ este necesara o considerare explicita a ratei sociale de actualizare numai pentru calcularea alorii nete prezente a proiectului/ in timp ce nu este necesara pentru calcularea ratei interne a rentabilitatii. 7ltima este necesara/ de exemplu pentru "ormularele de cereri pentru asistenta din 3$!6 si din 6ondurile de &oeziune. 6actor de actualizare 1 3uro in estit la o rata de 5@ pe an/ a de eni 1P5@ I 1/05 dupa un an; 41.055x41.055 I 1.1025 dupa doi ani; 41.055x41.055x41.055 I 1.15*(25 dupa trei ani/ etc. :aloarea economica prezenta a 1 3uro care a "i c1eltuit sau casti-at doi ani mai tarziu este 1=1.1025 I 0.,0*02,; trei ani mai tarziu este 1=1.15*(25 I 0.+(#+#+. %ceasta reprezenta operatia in ersa a celei de mai sus.

6a,el al factorilor de actualizare ani 41P5@5 n 41P10@5 n 1 .,52 #+1 .,0, 0,1 5 .,0* 02, .+2( 44( 9 .+(# +#+ .*51 #15 ( .+22 *02 .(+# 01# > .*+# 52( .(20 ,21 ) .*4( 215 .5(4 4*4 ! .*10 (+1 .51# 15+ 8 .(*( +#, .4(( 50* .(44 (0, .424 0,+ 1= .(1# ,1# .#+5 54#

n < numar al anilor

5"8 Rata interna a renta,ilitatii din punct de +edere economic

!upa corectarile pri ind modi"icarile si e"ectele externe ale preturilor/ trebuie sa se calculeze rata de rentabilitate economica 43$$5. Sau/ ec1i alent acestui calcul se poate calcula aloarea economica neta prezenta 439.:5. In principiu/ orice proiect care arata un 3$$ mai mica decat 5@ sau un 39.: ne-ati a dupa o actualizare la punctul de re"erinta de @ rata de actualizare/ ar trebui cu atentie elaborat din nou sau c1iar respins. &u toate acestea/ in unele cazuri exceptionale c1iar si o aloare neta prezenta ne-ati a poate "i acceptabila daca exista bene"icii nete ne'monetare substantiale< acestea trebuie insa cu atentie prezentate si e aluate. In orice caz/ e aluarea trebuie sa "ie con in-ator ar-umentata/ prin moti e structurate si spri8inita de date adec ate/ precum ca bene"iciile sociale or depasi costurile sociale.

3xaminatorul proiectului poate a ea ne oie sa examineze ca proiectul este in stare sa atin-a urmatoarele obiecti e< ' ' &restere a enitului real total la ni elul &omunitatii $educerea disparitatilor pe capitolele enitului/ de'a lun-ul re-iunilor

33

' '

$educerea soma8ului 4daca nu se considera implicit din salarii sau din multiplicatorii enitului5 $educerea soma8ului poate "i e aluata deasupra sau sub cresterea aparuta din rezultate/ la care s'a s'a adau-at cresterea 4de exemplu/ bene"iciul psi1olo-ic persoanelor interesate/ bene"iciu social rezultat in urma imbunatatirii morale si a coeziunii comunitatii locale/ etc.5

Primul criteriu este usor de eri"icat prin cercetarea ratei interne a rentabilitatii sau la aloarea neta prezenta a proiectului< daca 39.: este poziti ca urmare a unor presupuneri rezonabile sau daca 3$$ este mai mare de 5@/ bunastarea economica a &omunitatii probabil ca a creste datorita implementarii proiectului. !aca/ pe da alta parte/ 39.: este ne-ati sau daca 3$$ este mai putin de 5@/ acolo nu exista nici o do ada a unei cresteri a enitului real si trebuie sa existe alte moti e puternice daca proiectul urmeaza sa "ie acceptat 4 ezi para-ra"ul urmator5. Al doilea criteriu pretinde mai mult< proiectul trebuie sa aiba un impact bene"ic al enitului asupra re-iunii tinta/ ducand la un casti- prin rezultatele lui si e"ectele acestora asupra altor re-iuni/ in asa "el incat sa contribuie la o reala con er-enta. In scopul de a eri"ica aceasta/ poate "i "olositor/ de exemplu/ sa se compare rata interna a rentabilitatii a di"eritelor proiecte in tari di"erite 37 si in sectoare di"erite; sa se cerceteze in ce mod importurile si exporturile re-iunii or "i a"ectate de catre proiect/ etc. 7n proiect cu o rata a rentabilitatii economice slaba si cu o rata de import=export inalta/ a da probabil numai o modesta sau c1iar o ne-li8abila contributie la con er-enta reala. 6a,el )" Rata interna a renta,ilitatii ecnomice asteptate D un exemplu de (== proiecte mari de 7prima generatieC si de 7 generatia a douaC com,inate Rata medie Nr. proiecte * 3ner-ie 12., ( %pa si mediu 15.+ 51 Transport 1*.1 152 Industrie 1+.4 14 %lte ser icii 1(.# 10 TOT%B 1(.+ 2## C .roiecte a caror date au "ost "urnizabile Al treilea criteriu o"era o aloarea speci"ica in plus ana-a8arilor/ dar/ asa cum s'a mentionat mai inainte/ trebuie sa se acorde atentie. !aca e aluarea costurilor a considera ca salariul este mai mic decat salariul curent/ aceasta di"erenta de8a atra-e impactul multiplicat al an-a8arilor/ si luarea in considerare inca o data a ana-a8arilor ca un bene"iciu/ a implica o dubla adunare. Orice aloarea suplimentara data creerii locurilor de munca de catre proiect/ in plus de salariul corespunzator sau in plus de un rezultat multiplicat/ trebuie sa "ie tratat ca aloare poziti a/ ezi 2.,. >In practica/ multe tari au o rata a rentabilitatii stabilita o"icial/ care/ desi poate nu este precisa din punct de edere teoretic/ are a anta8ul ca toate proiectele sunt masurate de acelasi punct de re"erinta. !eci/ daca aceasta rata o"iciala este disponibila/ trebuie "olosita intotdeauna. %lt"el/ o sectionare a ratei determinata intuiti / intre 5'10@ in termeni reali este adoptata in mod uzual. In realitate aceasta lipsa de precizie nu reprezinta un 1andicap mare in e aluare/ deoarece proiectele in realitate slabe au normal un 3$$ care iese in a"ara limitelor?. 4Seabeck/ 1,,05 O re edere interna a &omisiei a ratelor de rentabilitate utilizate in e aluarea proiectelor mari de prima -eneratie sub S6 con"irma ca Statele 0embre su-ereaza utilizarea ratelor de rentabilitate economice reale o"iciale cuprinse intre un minimum de #@ si un maximum de 10@/ cu rate o"iciale de scadere de cel mult 5@.

Comparatie" %nalizele &ost')ene"iciu reprezinta in mod curent un exercitiu in detectarea a anta8elor relati e ale unui proiect in compartie cu alte proiecte. &ea mai importanta utilizare sta in aceea ca "ace

34

posibila o comparatie sistematica a di"eritelor proiecte pe baza unor criterii comune pentru masurarea costurilor si bene"iciilor. .rin urmare/ reprezinta modul demn de incredere/ relati si nu absolut/ prin care se pot e alua proiectele.

5" " Alte criterii de e+aluare

3 &osturile si bene"iciile ne'monetare nu se pot include usor intr'o analiza anterioara. 9u se recomanda sa se acode o aloare monetara bunurilor carora in -eneral nu li se poate acorda o aloare de piata. !ar examinatorul proiectului poate e alua/ daca< 3 pro-nozele acestor aspecte ne'monetare li s'a acordat o cuanti"icare realista in e aluarea anterioara. 3 exista o analiza serioasa a bene"iciilor si costurilor ne'monetare/ daca unuia din 3 ast"el de criteriu i se poate acorda o aloarea politica rezonabila/ destul de inalta ca e entual sa duca la rezultate a amandoura din analizele "inanciare si de calcul a ratei de rentabilitate economica. .resupunand ca un proiect depus arata/ la o rata de rentabilitate de 5@/ aloarea neta prezenta ne-ati a este de 1 milion 3uro. &a urmare/ propunerea pro-nozeaza o scadere neta sociala a proiectului in termeni monetari. Solicitantul declara ca/ in ciuda acestui lucru/ proiectul trebuie asistat de S6 deoarece detine un >"oarte bun? impact asupra mediului/ c1iar daca este imposibil sa se acorde o aloare monetara acestuia. 2u ernul poate sa ada in protectia mediului un ,un de +aloare. %poi/ i se poate cere solicitantului sa "aca o estimare a bene"iciilor asupra mediului in termeni "izici. .resupunandu'se ca aceasta s'a realizat/ se poate asteapta ca proiectul sa reduca emisia de "actori poluanti Q de 10@ pe an. %st"el/ se poate cere< a5 3ste aceasta pro-noza a reducerii emisiilor de incredere in termenii "iziciA

b5 %re sens ca un milion 3uro sa reprezinte un >pret? acceptabil pentru reducerea emisiilor cu 10@ 4cat reprezinta costul implicit per unitate a descresterii poluariiA5 c5 3xista o e identa ca un asemenea >pret? a emisiilor reduse este corespunzator cu aloarea pe care -u ernele Statelor 0embre sau &omisia o acorda unor proiecte similareA

!e exemplu/ se poate spune ca G in mod re-ulat sau ocazional G Statele 0embre au "inantat proiecte similare in scopul de a obtine o rata similara cost=e"ecti itate. %lt"el/ daca nu exista nici o do ada ca coresopund/ se poate pune intrebarea de ce acest lucru este propus pentru proiectele asistate de S6. Cost4efecti+itate. $ata dintre rezultatele "izice si costuri in termeni monetari dedusi in urma obtinerii acestor rezultate. Se poate inlocui emisiile reduse cu multe alte "eluri de alte bene"icii ne'monetare si sa se repete eri"icarea/ daca este cazul. !aca bene"iciile nu sunt ne'monetare/ si de asemeni din punct de edere "izic nemasurabile/ nu exista nici un mod de e aluare a proiectului. Trebui sa se acorde o atentie deosebita propunerilor unde analizele bene"iciilor ne'monetare sunt a-i si doar calitati e. !istributia obiecti elor

35

.roiectul poate a ea un impact important asupra iitoarei distributii a enitului in cadrul re-iunii. !aca solicitantul doreste sa repartizeze o aloare speci"ica unor obiecti e e-ale/ in"ormatia de baza este o pro-noza a e"ectelor redistributi e ale proiectului si o discutie a dezirabilitatii acestor e"ecte in contextul politicii re-ionale.

Bun de +aloare 7n criteriu aditional al e aluarii proiectului se aplica atunci cand -u ernul are pre"erinte pentru mai multe sau mai putine consumuri sau bunuri speci"ice/ cum ar "i/ respecti / educatia si alcool. Ocuparea "ortei de munca si autonomia sunt exemple de obiecti e a caror importanta nationala nu este determinata doar de persoane indi iduale in rolul lor de consumatori. 2u ernul poate edea educatia ca un obiecti poziti deoarece doreste sa reprezinte interesele -eneratiilor iitoare/ c1iar si impotri a dorintelor unora din parinti; 2u ernul poate edea alcoolul 4sau dro-urile5 ca un bun de aloare ne-ati a/ deoarece ma8oritatea otantilor sunt deran8ati moral de consumul a unei minoritati de consumatori; si 2u ernul poate edea ocuparea "ortei de munca ca un bun de aloare poziti / deaorece pri este soma8ul ca o boala sociala/ peste si deasupra oricaror compensatii banesti pentru someri.

Cost4efecti+itate. $ata dintre rezultatele "izice si costuri in termeni monetari dedusi in urma obtinerii acestor rezultate.

5"1=" #enziti+itate si risc

3xaminatorul proiectului trebuie sa eri"ice daca riscurile asociate proiectului au "ost e aluate de catre aplicant. %ceasta eri"icare nu poate "i e"ectuata doar de analize de senziti itate/ ci implica o anumita cantitate de moti e/ daca nu calcule/ in termenii de probabilitate ai principalelor ariabile care a"ecteaza rezultatele asteptate ale proiectului. In con"ormitate cu o e aluare a 400 proiecte mari/ 7nitatea de 3 aluare/ !2D:I/ considera ca analizele de senziti itate si riscul constituie deseori un aspect slab al e aluarii ex'ante a propunerilor.

%nalizele de senziti itate constituie o procedura determinanta/ ducand la intele-erea caror ariabile in"luenteaza 39.: sau 3$$ al proiectului. Orice ariabila independenta a carei 1@ sc1imba rezultatele in 1@ sau mai mult a 39.: sau 3$$ este cu si-uranta o ariabila critica/ si necesita a "i estimata cat mai corect este posibil. %precierea riscului implica determinarea probabilitatilor acelor ariabile critice 4vezi casuta5 si calcularea pro,a,ilitatii distri,utiei ERR. Sunt proceduri bine cunoscute pentru e"ectuarea acestui calcul/ cum ar "i te1nica >0ontecarlo?/ iar pentru proiectele "oarte mari este de pre"erat sa se implementeze aceste proceduri. .roiectele ino ati e pot "i mult mai riscante decat cele traditionale/ si daca acestea au numai 50@ probabibilitate de succes/ aloarea lor neta sociala a "i redusa in con"ormitate/ cu 50@ in estitor de risc'neutru. !ar daca/ ino atia reprezinta un criteriu aditional prin ea insasi/ aceasta trebuie tratata prin acordarea unui premiu >ino atiei? si nu tratand'o ca pe un risc. 3ste important sa se intelea-a compromisul dintre riscul inalt/ proiectele sociale cu rentabilitate maxim inalta si/ pe de alta parte/ riscul scazut/ proiectele sociale cu rentabilitate maxima scazuta. 9u exista un moti de prescriere a neutralitatii riscului. In anumite cazuri/ examinatorul sau solicitantul poate de ia de la neutralitate/ si sa pre"ere sa riste mai putin sau mai mult decat rentabilitatea asteptata; insa/ trebuie sa existe 8usti"icari clare pentru aceasta.

36

Analiza riscului G 7n studiu al ar-umentelor proiectului ducand la o rata satis"acatoare a rentabilitatii si la cel mai asemanator -rad al ariabilitatii 4 arietate5 din cea mai buna estimare a ratei rentabilitatii. Analize de senziti+itate G 7n studiu al impactului pe care modi"icarile estimariloe cruciale pri ind costurile si bene"iciile le'ar a ea asupra pro"itabilitatii sau alorii prezente ale proiectului. Pro,a,ilitatea de distri,utie G 3ste deseori interesat de stiut ce probabilitate a unui proiect poate sa aiba o rata de rentabilitate economica mai mica decat rata minim ceruta.

37

#chita -linii generale0 a analizelor proiectului pe sectoare

38

Prezentare generala
7rmatoarele linii -enerale o"era concepte exprimate in capitolele urmatoare/ cu re"erinta la principalele sectoare de in estitii spri8inite din "onduri 73. Biniile directoare sunt de natura sc1ematica si nu sunt cuprinzatoare. .rincipalul lor obiecti este de a actiona ca un -1id pentru cititori si pentru cei care intocmesc propunerile de proiecte/ si arata/ pe de o parte/ metodele stabilite care reprezinta bazele unei bune e aluari si/ pe de alta parte/ zone nesi-ure care cer o atentie particulara. 3 ident/ toate elementele metodolo-ice mentionate in capitolele precedente trebuie de asemeni luate in consideratie. !e exemplu/ analizele "luxului de numerar si a costurilor si bene"iciilor economice/ trebuie totdeauna e"ectuate in comparatie cu o o situatie in care lipsa realizarii in estitiei. Biniile directoare urmeaza o structura obisnuita pentru usurarea utilizatorilor/ si de asemeni pentru incura8area standardizarii procedurilor pentru analize si raportare si pentru a usura comunicarea dintre solicitanti si e aluatori. In unele cazuri/ unde este posibil/ limitele alorilor sunt date pentru analiza ariabilelor esentiale care au "ost luate in consideratie din experientele anterioare. %ceste limite de alori trebuie sa "ie considerate de analist numai ca o re"erinta si nu ca o aloare tinta. Sectoare luate in considerare< Transportul si distributia ener-iei .roductia de ener-ie !rumuri si autostrazi Binii "erate de supra"ata si subterane .orturi/ aeroporturi si lucrari de in"rastructura 6urnizare de apa/ transport si distributie Statii de canalizare si epurare Statii de reciclare a reziduurilor In"rastructuri de trainin0uzeuri si parcuri ar1eolo-ice Spitale si alte in"rastructuri din sectorul sanatate .aduri si parcuri In"rastructuri ale telecomunicatiilor .roprietati industriale si parcuri te1nolo-ice Industrii si alte in estitii in productie

39

9"1" 6ransportul si distri,utia energiei

+.,.,. -biecti'e
0asurile pot include/ de exemplu/ constructia unei conducte de -aze si=sau a retelei de distributie a -azului in zone industriale sau urbane/ sau constructia de linii electrice si a statiilor de trans"ormare corespunzatoare/ sau de retele pentru distributia locala a electricitatii 4exemplu/ electri"icarea zonelor rurale5. Obiecti ele pot "i prin urmare/ de dez oltare locala sau de dez oltare inter're-ionala/ nationala sau pe scara multi' nationala.

+.,... Identificatrea proiectului

&and se de"inesc "unctiile unui proiect este "olositor sa se declare daca in estitia se re"era la in"rastructura destinata in ma8oritate pentru transportul ener-iei 4electricitate/ -aze sau altele5 pe o scara lar-a/ sau la distributia catre utilizatori locali 4urbani/ industriali/ din a-ricultura5. O descriere clara a dimensiunii si pozitiei zonei potentiale ce urmeaza sa "ie utilizata poate "i de a8utor/ insotita de o analiza a pietii in care produsul a "i plasat. .egaturile functionale si fizice ale infrastructurii propusa impreuna cu sistemul energetic existent tre,uie sa fie clar explicate" In "inal/ o descriere cuprinzatoare a elementelor mecanice ale in"rastructurii or in special de a8utor< !ate de baza de "unctionare/ cum ar "i< tensiunea de transport 4R:5 si capacitatea de transport 40J5 pentru liniile electrice/ teren nominal 4mS=s5 si cantitatea de -aze transportata anual 4milioane de mS5 pentru conductele de -aze/ numarul de locuitori care sunt utilizatori si puterea 40J5 sau media utilizata per locuitor 4mS=locuitor per zi5 pentru retea; 3lemente "izice/ cum ar "i< - $uta si lun-imea 4km5 a conductelor de -aze sau a liniilor electrice/ atasandu'se sc1ite -ra"ice pertinente la scara corespunzatoare; Sectiune a conductorilor electrici 4mmS5 sau diametrii nominali 4mm5 a conductelor de -aze; 0arimea 4kmS5 zonei deser ite de retea si rutele acesteia 4se ataseaza 1artile corespunzatoare5; &aracteristicile retelei si locatia le-aturilor si intersectiilor interne cu reteaua si=sau conductelor; Sectiuni tipice ale conductelor de -aze; &onstructii tipice ale liniilor de electricitate;

- 3lemente te1nice de constructie ale uzinelor pentru depresiune si pompare 4pentru -aze5 sau ale statiilor de trans"ormare si sectorizare 4pentru electricitate5; 3lemente te1nice de constructiei ale altor structuri de ser icii;

- 3lemente te1nice semni"icati e/ cum ar "i intersectiile importante/ utilizarea corespunzatoare a pantelor mari/ conducte de -aze subac atice/ sisteme de control izolate si=sau sisteme de telecomunicatii/ etc 4atasandu'se baze de date si sc1ite5.

40

+.,.+. $e%abilitate si anali%a optiunilor

Informatia cheie o reprezinta cererea pentru furnizarea energiei' in functie de anotimp si pe termen lung" 1e asemeni' se solicita o cur,a a unei zile tipice" %naliza optiunii trebuie sa includa o comparatie cu< Situatii precedente/ in lipsa realizarii proiectului;

- %lternati e posibile in cadrul aceleiasi in"rastructuri/ cum ar "i te1nolo-ii di"erite pentru transportul electricitatii 4curent direct sau alternati / transportul tensiunii/ etc5 sau rute alternati e pentru conducte de -aze sau linii electrice/ retele districtuale di"erite/ etc; %lternati e posibile pentru satis"acerea aceleiasi cereri de ener-ie 4cum ar "i utilizarea -azului si a electricitatii in loc doar de electricitate/ constructia de noi statii de electricitate pe o insula/ in loc de linii de electricitate subac atice/ etc5.

+.,./. "nali%e financiare

In scopul e+aluarii corecte a in+estitiei sunt esentiale prognozele pe dinamica pretului" Este recomanda,ila o acoperire in timp pe 5=-9= ani" Rata de renta ilitate !inanciara * Transportul si distri utia ener"iei minim ' #.10 maxim 11.00 0edia 5.12 !e iatie standard 5.#* C !ate esantion< 4 proiecte mari din * in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+.,.0. "nali%e economice

Impactul asupra mediului si e+aluarea riscului reprezinta un aspect esential al e+aluarii retelelor de energie" %tata timp cat se tine seama de aspectele e#terioare ale mediului/ este recomandat sa se tina cont de< .osibila aloare a zonei deser ite/ e aluata/ de exemplu/ prin re'e aluarea terenurilor si a preturilor acestora; %spectele ne-ati e ale posibilului impact asupra mediului 4pierdere de teren/ producerea de pa-ube aduse mediului incon8urator/ impact din punct de edere al contextului naturii5 si asupra altor in"rastructuri 4cum ar "i/ drumurile5; %specte ne-ati e datorita desc1iderii zonelor de constructii/ in special pentru retele urbane 4impact ne-ati asupra "unctiilor pri ind locuintele/ productia si ser iciile/ asupra mostenirii istorice/ culturale/ in cadrului a-riculturii si asupra in"rastructurii/ etc5. Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard Transportul si distri utia ener"iei +.5* 25.00 14.1, *.(5

C !ate esantion< 4 proiecte mari din * in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+.,.1. "lte elemente de e'aluare

Indicatiile trebuie sa se "aca para-ra"ului corespunzator pentru productia de ener-iei< ezi #.2.(.

41

+.,.2. "nali%e de risc si sen%iti'itate

6actorii critici care in"luenteaza succesul unei in estitii in acest sector sunt aceiasi cu cei descrisi in para-ra"ul #.2.*. .oate "i "olositor daca analizele de risc si senziti itate or lua in considerare cel putin urmatoarele ariabile< &ostul in estitiei/ !inamica solicitata 4de exemplu/ pro-noze ale ratelor de crestere/ ale elasticitatii consumului de electricitate/ etc5/ !inamica preturilor de anzare a inlocuitorilor de electricitate si -aze. Alte adnotari& +ezi appendix C"9

9"5" Productia de energie

+...,. -biecti'e
Sunt incluse in acest sector in estitii cruciale pentru dez oltarea economica datorita la-aturilor lor intinse inter'sectoriale/ si pentru care implicarea publica este totdeauna considerabila/ c1iar daca poate lua "orme di"erite in tari di"erite. %ctiunile pot reprezenta constructia de uzine pentru producerea electricitatii din orice surse/ dar de asemeni si prospectarea si "orarea campurilor de -aze naturale sau petrol/ sau actiuni directe pri ind economisirea ener-iei/ etc. *,iecti+ele pot include dez+oltarea locala' dar ele au un impact pe o scara mai larga -inter-regionala' nationala' multi-nationala' etc0" %semenea exemple sunt< &resterea productiei ener-iei pentru acoperirea cererii in crestere; $educerea importurilor de ener-ie prin inlocuirea cu surse locale sau surse re"olosite 4reinoite5; 0odernizarea uzinelor existente pentru producerea ener-iei/ de exemplu/ din moti e de protectie a mediului; 0odi"icarea surselor de ener-iei mixte/ de exemplu/ cresterea partii de -aze din cadrul surselor re"olosite; %ctiuni de spri8in a politicilor de economisire a ener-iei.

+..... Identificarea proiectului

%tunci cand se de"inesc "unctiile proiectului/ este recomandabil sa se declare destinatia ca si dimensiunea si locatia zonei potentiale deser ite 4de exemplu/ cercetari si "orari a unui nou camp pot a ea ca proprii obiecti e "urnizarea de ener-iei pentru mai mult decat o tara/ o noua statie de electricitate poate ser i o intrea-a re-iune/ si asa mai departe5. .roiectarea ca pozitie pe piata a produsului trebuie descrisa cu acuratete. !eoarece este orba mai de-raba de o in estitie pe termen lun-/ solicitantul trebuie sa descrie "oarte clar "azele; de exemplu/ in cazul campului de exploatare/ prospectarea si cercetarea in cadrul zonei tinta/ testul de "orare initial/ exploatarea miniera si comerciala/ inc1iderea. .egaturile functionale si fizice ale infrastructurii propusa impreuna cu sistemul energetic existent

42

tre,uie sa fie clar explicate" !escrierea cuprinzatoare a elementelor mecanice ale in"rastructurii or "i in special de a8utor< !ate de baza de "unctionare/ cum ar "i< tipul uzinei pentru producerea electricitatii 1/ capacitatea de instalare 40Je5 si ener-ia produsa 4TJ1=an5; capacitatea anuala/ capacitatea campurilor de exploatare 4milioane de barili=an sau milioane de mS=an5;

3lemente "izice2 Te1nici de constructie/ te1nolo-ice si de procesare pentru uzinele de productie;

- Te1nici de constructie si elemente te1nice ale uzinelor pentru exploatarile miniere/ cum ar "i plat"orme maritime/ atasandu'se sc1ite de constructie si "unctionale; Te1nici de constructie si elemente te1nice ale altor structuri de ser icii; Sisteme de reciclare a apei si de tratare a aburilor/ cu numarul si pozitia stuks si a apei uzate.

- 3lemente te1nice semni"icati e/ cum ar "i constructii in subterane/ solutii speciale te1nice pentru tratarea re"ularilor/ sisteme de control computerizate/ sisteme de telecomunicatii/ etc.

9"5"9" %eza,ilitate si analiza optiunilor

Pro,lema cheie o reprezinta cererea pentru furnizarea energiei' in functie de anotimp si pe termen lung' si de asemeni' pentru statii de energie electrica' se solicita un grafic tipic al cererii zilnice de electricitate" %nalizele de optiuni trebuie sa includa o comparatie cu< Situatia precedenta/ in lipsa realizarii proiectului

- .osibile alternati e in cadrul aceleiasi in"rastructuri 4de exemplu/ te1nolo-ii di"erite pentru productie si "orare/ te1nolo-ii di"erite pentru tratarea re"ularilor/ etc5; - %lternati e realistice posibile pentru producerea ener-iei solicitate 4de exemplu/ lansare de actiuni si de politici in scopul spri8inirii economiei ener-iei in locul construirii unei statii noi de ener-ie5.

+.../. "nali%e financiare

Cerintele pri+ind tendintele in energie sunt puternic legate de dinamica in alte sectoare' si' consecuti+' pentru realizarea unei estimari corecte este necesar a se face referi la scenarii pri+ind dez+oltarea altor sectoare" 3ste de asemeni esential ca pro-nozele pri ind dinamica preturilor sa se realizeze in scopul e aluarii corecte a in estitiei.
1

In cazul uzinelor 1idroelectrice 4productie si=sau pompare5 conectate cu conductede apa=apeducte/ trebuie sa se tina seama de obser atiile pri ind sectorul de conducte de apa=apeducte. 2 !e exemplu< zona acoperita de campul de exploatare 4kmT5 si pozitia/ In cazul de "orari departe de tarm/ se recomanda sa se "urnizeze descrieri apometrice locale; adancimea medie a depozitelor 4m5; zona ocupata 4kmT5 de uzine 4termo'electrice5 si zone de depozitare relati e/ localizarea bara8elor/ conducte de presiunea apei si -eneratoare a productiei 1idro'electrice; zone ocupate de campuri cu -eneratoare "oto oltaic 4kmT5 si localizarea acestora.

43

Se recomanda realizarea unei pro-noze pe linie orizontala/ pe o durata de #0'#5 ani.

44

+...0. "nali%e economice

Pro,leme ma@ore care tre,uie confruntate& 3aloarea monetara a ,eneficiilor E+aluarea factorilor externi Costurile de oportunitate ale intrarilor Impactul su,stituirii importului :aloarea monetara a bene"iciilor. )ene"iciile directe ale unui proiect de ener-ie trebuie sa "ie e aluate ca si enitul obtinut din anzarea ener-iei 4la un pret corespunzator5. O e aluare reala poate "i "acuta G ori cand este posibil G prin estimarea dorintei populatiei de a plati ener-ia/ prin/ de exemplu/ calcularea costurilor pe care consumatorul le suporta prin utilizarea ener-iei 4de exemplu/ instalarea si utilizarea -eneratoarelor independente/ sau ac1izitionarea directa a combustibilului de pe piata5. 3 aluarea "actorilor externi/ in special de tipul protectiei mediului. %nalizele trebuie sa ia in considerare< costul masurilor necesare pentru neutralizarea posibilelor e"ecte ne-ati e asupra mediului 4aer/ apa/ pamant5 ce deri a din implementarea proiectului; costul altor "actori externi ne-ati i care nu pot "i e itati/ cum ar "i/ pierdere de teren/ pa-ube aduse mediului incon8urator/ etc. Identi"icarea costurilor oportune ale di"eritelor intrari. &osturile economice ale materialelor de baza utilizate pentru realizarea proiectului/ trebuie sa "ie e aluate luand in considerare pa-uba adusa societatii prin de ersarea acestor materiale de baza/ prin cea mai buna alternati a de utilizare. :aloarea atribuita dependentei mai mari sau mai mici de ener-ia adusa din export. 3 aluarea trebuie e"ectuata prin aplicarea preturilor corespunzatoare din >umbra? #/ ener-iei substituite din import; pentru Uuati"icarea acestera/ este recomandat sa se recur-a la materialele scrise su-erate. Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard Transportul si distri utia ener"iei +.1* 1(.10 11.*0 #.2,

C !ate esantion< 4 proiecte mari din * in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+...1. "lte elemente de e'aluare

Trebuie sa se "aca re"erire la impactul asupra mediului 4poluare izuala/ "onica/ deseuri/ etc5 care/ in orice caz/ in con"ormitate cu le-ile ma8oritatii Tarilor 0embre/ trebuie sa "aca parte din procedurile pentru aprobare. %r "i de asemeni de "olos e aluarea costurilor economice indirecte/ de exemplu acelea care deri a din utilizarea ex1austi a a resurselor/ ma8oritatea ne"iind probabil incluse in estimarile din para-ra"ul precedent. O abordare metodolo-ica care poate "i su-erata este de masurare a lor ca indicatori "izici standard/ apoi supunerea proiectului unei analize corespunzatoare de multi'criterii.

+...2. "nali%a sen%iti'itatii si a riscului

6actorii critici care inluenteaza succesul unei in estitii in acest sector/ asa cum a "ost descris de8a in para-ra"ul cu pri ire la analiza "inanciara/ sunt in principal aceiasi pri ind costurile mari de in estitie si lun-imea ciclului. Tinand cont de acestea/ ar "i de "olos daca analiza senziti itatii si a riscului ar lua in considerare macar urmatoarele ariabile<
#

!aca/ asa cum se intampla adesea/ exista mari distorsiuni pe piata ener-iei 4taxe/ taxe interne/ preturi impozitate/ stimulente etc.5 ar "i o -reseala sa se e alueze aloarea substitutiei din import "olosint aceste preturi de"ormate.

45

- &ostul "azei de cercetare 4intele-and prin aceasta "aza de prospectare pentru noi depozite sau cercetari pri ind noile procese te1nolo-ice5; &ostul proiectului in "aza de realizare 4costurile la locul respecti 5; !inamica solicitata 4de exemplu/ pro-noze ale ratelor de crestere/ ale elasticitatii consumului de electricitate/ etc5; !inamica preturilor de anzare a ener-iei produse 4sau a produselor ener-etice5; !inamica costurilor critice ale intrarilor 4combustibili/ etc5. Alte adnotari& +ezi appendix C"9

9"9" 1rumuri si autostrazi

+.+.,. -biecti'e
7rmatoarele alternati e trebuie luate in considerare< - &onstructia drumului poate "i de a8utor dez oltarii locale 4la o scara re-ionala sau teritoriala/ etc5/ "ie pentru ca o"era un ser iciu direct acti itatilor producti e 4acesta este cazul/ de exemplu/ acolo unde un drum lea-a o zona industriala de un port5 "ie/ pentru ca a8uta la satis"acerea ne oilor mari de transport ale populatiei locale 4incluzand aici/ de exemplu/ drumurile pentru turism si in scopuri de a-rement5; in amandoua cazurile analiza trebuie sa arate si sa Uuatin"ice impactul local; - In"rastructura este o parte a retelei de drumuri la o scara ne'locala 4inter're-ionala/ nationala sau internationala5; in acest caz constructia ei poate creea a anta8e sau deza anta8e la ni el local/ dar acestea trebuie luate in considerare in analiza economica. !rumurile care sunt componenta a unei retele lar-i trebuie sa "ie e aluate in cadrul retelei.

+.+... Identificarea proiectului

7n punct bun de pornire pentru o identi"icare/ scurta dar clara si "ara ec1i oc/ a in"rastructurii/ este aceea de a de"ini "unctiile acesteia/ care sunt coerente cu obiecti ele in estitiei. %ceasta trebuie urmata de o descriere a tipului actiunii/ care/ "ie este un drum complet nou/ sau o sectiune dintr'o mai mare in"rastructura/ "ie o extensie sau modi"icare a unui drum de8a existent 4de exemplu/ constructia unei a treia benzi pe o autostrada cu doua benzi5. %ceasta parte a raportului analizei trebuie sa contina cel putin urmatoarele date< Bun-ime 4in km5 si intinderea drumului/ cu un plan atasat la o scara corespunzatoare; Be-aturi "izice cu alte drumuri si pozitia intersectiilor importante 4iesiri/ le-aturi cu alte in"rastructuri/ etc5;

- 3lemente "izice si con"ormatia drumului/ incluzand exemple de una sau doua sectiuni tipice ale tona8ului=-reutatea incarcaturii 4aratand clar partile ce or "i construite5; - 3lemente te1nice importante/ cum ar "i poduri si tunele/ tra ersand alte in"rastructuri/ zone de ser icii/ in"ormatii ale tra"icului si centre de asistenta/ etc.

+.+.+. $e%abilitate si anali%a optiunilor 46

Pro,lema cheie o reprezinta +olumul traficului zilnic si in functie de anotimp" In acest caz modelul scur-erii tra"icului catre=din intersectiile mari si pro-noza tendintelor in timp constituie instrumentul ideal pentru expunerea optimizarii proiectului 4numarul si marimea benzilor/ pozitia si structura iesirilor si=sau a le-aturilor etc5/ incluzand consideratii pri ind impactul asupra mediului. Orice elemente de importanta te1nica speciala pentru proiect trebuie sa "ie incluse daca este necesar 4de exemplu/ sectiuni acolo unde sunt di"erente considerabile ale tona8ului/ tuneluri si=sau poduri importante/ ec1ipament pentru in"ormatii =a8utor al tra"icului/ etc5. * analiza optima tre,uie sa includa o comparatie cu& #ituatia precedenta' in lipsa realizarii proiectuluiA Rute alternati+eA #isteme alternati+e posi,ile de transport -cai ferate' transport maritim' etc0"

+.+./. "nali%e financiare

%naliza pro"itabilitatii trebuie realizata in con"ormitate cu metodele standard/ ezi mai sus &apitolul 2.4. &and este necesar/ se pot lua in considerare doua puncte de edere< i5 cel al in estitorului in in"rastructura si ii5 cel al mana-ementului operational. In cazul de drumuri libere de taxe/ analiza "inanciara trebuie sa masoara costul net prin "inantare publica si sa o"ere comparatii semni"icati e cu alte in estitii similare. In toate cazurile/ se recomanda realizarea unei pro-noze pe linie orizontala/ pe o durata de #0'#5 ani. Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard $rumuri si autostrazi '0.(0 10.4, #.,# 2.*,

C !ate esantion< 12 proiecte mari din ,* in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+.+.0. "nali%a economica

!eoarece scopul analizei economice este de a arata cresterea bene"iciilor sociale/ acestea "iind bene"iciile pe care proiectul le aduce comunitatii locale/ se poate realiza printr'un sin-ur pas/ ca si cand proprietarul sau posesorul licentei si licenta sunt unul si acelasi. In plus de toti parametrii analizei financiare' urmatoarele costuri si ,eneficii tre,uie luate in considerare& timpul economisit reducerea numarului de accidente costul crescut pentru utilizator factori externi a5 Timpul economisit se compara cu situatia in care nu se realizeaza proiectul/ Uuanti"icand'se pe bazele unei analize te1nice a timpului de calatorie; aloarea economica a timpului economisit este o "unctie a enitului mediu economic al utilizatorului; in practica/ poate "i "olositor sa subdi izezi utilizatorii pe cate-orii 4de exemplu< utilizatori indi iduali sau e1icule usoare/ estimandu'se media numarului de ocupanti per e1icul si considerand enitul mediu al persoanelor particulare; utilizare comerciala sau e1icule -rele/ re"erindu'se la media incarcaturii si la aloarea medie adau-ata companiilor de utilizatori potentiali5; ca un indicator/ aloarea timpului considerat in 2* proiecte mari de a doua -eneratie 41,,4',,5 a "ost o medie de ,.5( 3uro=ora 4de iatie standard s I 2.4+ 3uro=ora5 pentru e1icule usoare si 12.(( 3uro=1 4s I 5.5( 3uro=ora5 pentru e1icule -rele.

b5 $educerea numarului de accidente/ care poate "i estimata pe baza unei analize te1nice a elementelor de si-uranta a drumului; pentru a'i acorda o aloare economica este necesar sa se "aca re"erire pe de o parte 4accidente non'"atale5 la costul total al tratamentului spitalicesc si costul pierderii enitului ca urmare a posibilei absente de la munca si/ pe de alta parte 4accidente "atale5 la costul ietii umane Uuanti"icate pe baza enitul mediu si a sperantei de iata.

47

c5

&osturile crescute pentru utilizatori 4de exemplu numar de km parcursi5/ Uuanti"icati in termenii celui mai mare consum de combustibil 4curbe ale consumului con"orm itezei5/ cauciucuri/ etc/ ca si a uzura si deprecierea partilor mecanice. "i pierderea terenului a-ricol/ posibila realocare a zonelor rezidentiale/ comerciale sau industriale/ poluarea 4 "onica si atmos"erica/ si cele poziti e/ ca de exemplu/ posibila crestere a casti-urilor locale datorita instalarii de noi intreprinderi 4de exemplu/ ser icii adiacente drumurilor/ restaurante/ acti itati comerciale/ etc5/ ca rezultate directe ale existentei noului drum 5. Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard $rumuri si autostrazi 5.00 ,4.(5 1+.(# 1#.15

d5 In plus/ a "i de asemeni de a8utor daca solicitantul a e alua/ cand este posibil/ e"ectele externe/ cele ne-ati e cum ar

C !ate esantion< ,1 proiecte mari din ,* in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+.+.1. "lte elemente de e'aluare

%cest capitol se re"era in principal la alte elemente ale impactului asupra mediului 4poluare izuala/ "onica/ etc5 care/ in orice caz/ in con"ormitate cu le-ile Tarilor 0embre trebuie sa "ie parte a procedurilor de aprobare. In cazul modernizarii unor drumuri existente/ impactul lucrarilor constructiei drumului asupra "luxului tra"icului trebuie de asemeni analizat si mentionat ca a "i restrans la minimum.

+.+.2. "nali%a sen%iti'itatii si a riscului

6actorii critici care in"luenteaza succesul unei in estitii in sectorul transportului pe drumuri sunt in principal de trei tipuri si implica pro-noza "luxului tra"icului 4cerere5/ lipsa elasticitatii in estitiei 4capacitatea excesi a este deseori solicitata in etapele de debut ale operatiunii5/ determinarea in"luentei acti itatilor adiacente 4de exemplu/ e"icienta unui drum este dependenta de reteaua buna a drumurilor de le-atura5. Tinand cont de acestea/ este recomandat pentru analiza senziti itatii si a riscului sa se tina seama de cel putin urmatoarele ariabile< !inamica taxelor de'a lun-ul unei perioade de timp; $ata de modi"icare a tra"icului de'a lun-ul unei perioadei de timp 4 ezi -ra"icul de mai 8os5;

- 9umarul de pasa-eri in e1icule usoare si tona8ul e1iculelor -rele/ care in"luenteaza aloarea timpului 4 ezi -ra"icul din para-ra" 2.105; :aloarea ietii si a 1andicapurilor temporare Alte adnotari& +ezi appendix C"(' C">

9"(" Cai ferate de suprafata si su,terane

+./.,. -biecti'e
In plus de sistemele autostrazilor si celor subterane/ acest capitol include proiecte pentru alte tipuri de transport pe roti/ cum ar "i tram aie/ sisteme mixte/ etc.
4

Impactul acestuia din urma poate "i e aluat/ printre altele/ ca pierdere in aloare comerciala a terenurilor in zonele in ecinate. 5 %tentie< dubla Uuanti"icare trebuie e itata< posibila crestere a enitului local este de8a inclusa in parametrii economici analizati mai inainte.

48

&a si in cazul drumurilor/ obiecti ul proiectelor din acest sector poate "i unul din alternati ele de mai 8os< - In"rastructura 4autostrazii5 este parte inte-ranta a unei retele inter're-ionale si=sau nationale; in acest caz/ realizarea ei poate aduce a anta8e sau deza anta8e la ni el local/ ceea ce trebuie luat in considerare in analiza economica; - &onstructia sistemului este de a8utor dez oltarii locale 4la o scara re-ionala sau metropolitana/ etc5/ deoarece/ "ie o"era un ser iciu direct acti itatilor de productie 4acesta este cazul/ de exemplu/ unei linii adiacente le-ate de o zona industriala5/"ie a8uta la satis"acerea ne oilor mai mari de transport ale populatiei locale 4se includ aici cai "erate subterane si sistemul de transport urban/ tram aie/ etc5. Analiza tre,uie sa arate si sa Euantifice impactul net poziti+ local -de exemplu' reducerea traficului pe drumuri ur,ane' si poluarea in cazul transportului su,teran0"

+./... Identificarea proiectului

%ici/ din nou/ este de asemeni "olositor de a de"ini "unctiile acesteia/ care sunt coerente cu obiecti ele in estitiei. %ceasta trebuie urmata de o descriere a tipului actiunii/ "ie ca aceasta este o constructie complet noua/ o sectiune dintr'o in"rastructura mai mare/ sau parte a unei extensii sau modi"icari la o constructie existenta 4cum ar "i elaborarea unei benzi secundare sau electri"icarea si=sau automatizarea structurilor existente5. Incorporarea "unctionala a in"rastructurii proiectate in cadrul sistemului de transport 4"ie urban/ re-ional/ inter're-ional sau national5 trebuie "acuta in mod clar. %ceasta parte a raportului analizei trebuie sa contina cel putin urmatoarele date< Bun-ime 4in km5 si intinderea structurii/ cu un plan -ra"ic atasat la o scara corespunzatoroare;

- Be-aturi "izice si "unctionale cu alte structuri de transport si pozitia intersectiilor importante 4statii/ linii secundare/ conexiuni inter'modale/ etc5; 3lemente "izice si con"ormatia structurii/ incluzand exemple de una sau doua sectiuni tipice si=sau sc1ite; 3lemente te1nice importante/ cum ar "i tunelele.

+./.+. "nali%e de fe%bilitate si optiuni

.roblema c1eie o reprezinta olumul tra"icului/ cel putin in termeni zilnici si in "unctie de anotimp. In acest caz/ ca etalon/ "luxul tra"icului catre=din intersectii mari si pro-noza pentru tendintele in timp/ constituie instrumentul ideal pentru aratarea optimizarii proiectului/ incluzand consideratii pri ind impactul asupra mediului. Orice elemente de importanta te1nica speciala pentru proiect trebuie sa "ie incluse daca este necesar 4de exemplu/ taluzuri/ tuneluri si=sau poduri importante/ ec1ipament so"isticat de protectie=automatic/ etc5. Analiza de optiuni tre,uie sa includa o comparatie cu& ' #ituatia precedenta' in lipsa realizarii proiectului ' Rute alternati+e ' 6ransport alternati+ -drumuri' maritim' etc0

+././. "nali%e financiare

%ici se pot urma liniile directoare ale in"rastructurii drumurilor. !e notat ca in cazul liniilor "erate/ corpul de conducere=mana-ement si in estitorul sunt aceiasi in ma8oritatea cazurilor/ spre di"erenta de sistemele locale 4cai "erate subterane sau suburbane/ etc5. 0ai mult/ utilizarea acestor structuri rareori este -ratisa. In scopul de e aluare a tendintelor temporale asteptate/ poate "i "olositor/ mai ales in cazul sistemelor locale/ sa se "aca re"erire la pro-nozele pri ind populatia din zona/ tinand cont de orice planuri ale orasului 4realocarea a"acerilor/ reno area centrelor istorice ale orasului/ etc5. Rata de renta ilitate !inanciara * Cai !erate %u teran

49

minim maxim 0edia !e iatie standard

1.(# 21.50 (.44 4.2(

5.1+ ,.50 *.+( 1.,1

C !ate esantion. &ai "erate< #1 proiecte mari din 5( in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25 Subteran. # proiecte mari din ( in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+./.0. "nali%e economice

In plus de toti parametrii analizei financiare' +or tre,ui luate in considerare urmatoarele costuri si ,eneficii& ' Economisirea timpului ' Reducerea accidentelor ' 1i+ersiunea +enitului ' %actori externi 3conomisirea timpului se compara cu situatia cand proiectul nu ar exista/ a "i Uuanti"icat con"orm celor su-erate la capitolul drumuri; de notat ca se a lua in considerare timpul economisit ca un rezultat al inlocuirii cu alte mi8loace de transport mai putin e"iciente; poate "i "olositor sa se subdi izeze utilizatorii pe cate-orii 4de exemplu< pasa-eri si bunuri5; ca un indicator/ aloarea timpului considerat in 2* proiecte mari de a doua -eneratie 41,,4',,5 a "ost o medie de *.44 3uro=ora 4V I #.1* 3uro=ora5 indi"erent de tipul utilizatorului $educerea numarului de accidente trebuie e aluate la "el ca si la drumuri; acest parametru este in special rele ant acolo unde sunt implicate proiecte de modernizare. Inca odata este "olositor daca e!ectelor e#terne li se or acorda o aloare monetara< - 9e-ati a/ cum ar "i pierderea terenului a-ricol/ posibila realocare a altor in"rastructuri si=sau posibila realocare a zonelor rezidentiale/ comerciale sau industriale; - .oziti a/ prin exemple de posibila crestere acasti-urilor locale datorita instalarii de noi intreprinderi 4de exemplu/ restaurante sau ma-azine in noile statii5; %numite tipuri de poluare pot "i reduse in anumite zone/ iar/ in acelasi timp/ in alte zone pot creste anumite tipuri de poluare (.

Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard

Cai !erate 2.+0 55.10 1#.+# +.*(

%u teran 10.0, 1+.,0 15.0( #.2#

C !ate esantion. &ai "erate< 4# proiecte mari din 5( in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25 Subteran. 4 proiecte mari din ( in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+./.1. "lte elemente de e'aluare

In cazul tram aielor/ sistemelor subterane si mixte/ impactul lucrarilor de constructii asupra "luxului de tra"ic sub'urban si urban trebuie de asemeni analizat si mentionat ca a "i restrans la minimum.
(

%sa cum s'a mentionat/ sistemele locale 4subterane/ tram aie/ sisteme mixte5 ar trebui sa aduca o reducere neta a poluarii de toate tipurile.

50

+./.2. "nali%e de sen%iti'itate si risc

Obser atiile "acute la drumuri/ in ceea ce pri este "actorii critici care in"luenteaza in estitia/ sunt la "el de alabili pentru cai "erate. !in acest punct de edere/ se recomanda pentru analiza senziti itatii si riscului se sa ia in considerare cel putin urmatoarele ariabile< !inamica costului biletului si tari"ele 4pentru pasa-eri si bunuri5 de'a lun-ul unei perioade de timp; $ata de sc1imbare a tra"icului de'a lun-ul unei perioade de timp 4 ezi -ra"ic in para-ra" #.#.*5; $ata de substitutie a altor in"rastructuri existente; 9umarul de pasa-eri sau olumul bunurilor per tren/ care in"luenteaza aloarea timpului 4 ezi -ra"icul de mai 8os5; :aloarea ietii si a 1andicapurilor temporare. Alte adnotari& +ezi appendix C"(" C")

9">" Porturi' aeroporturi si retele de infrastructura

+.0.,. -b3ecti'e
%ceste structuri actioneaza ca o inter"ata intre retelele de transport national si international si sistemele locale. In -eneral/ casti-ul unui proiect in acest sector este acela de promo are a dez oltarii locale/ "ie pentru ca o"era ser icii directe acti itatilor de productie sau pentru ca satis"ace ne oile mari de transport ale populatiei locale/ "ie pentru completarea si permiterea utilizarii la maxim a retelelor de transport national=international. %mandoua aspectele trebuie incluse in analiza. In anumite cazuri 4de exemplu/ porturi turistice5 casti-ul dez oltarii locale este de departe cel mai important/ si ca urmare analiza trebuie sa arate si sa Uuanti"ice impactul poziti local.

+.0... Identificarea proiectului

Tinand cont de marea intindere de posibile alternati e/ o atentie mare se a acorda de"inirii precise a "unctiilor proiectului/ explicandu'se daca este orba de o constructie complet noua/ sau de extinderea sau modi"icarea unei structuri existente 4de exemplu/ automatizarea tra"icului si un parc de containere/ extinderea sau imbunatatirea ser iciilor la sol intr'un aeroport5. %unctiile incluse ale infrstructurii proiectate in cadrul unui sistem -existent sau proiectat0 de transport -regional' national sau international0 tre,uie sa fie clar exprimat" %ceasta parte a raportului analizei trebuie sa contina urmatoarele date< Tipul si marimea al modurilor de transport 4a ioane/ apoare/ etc5 care or bene"icia in urma structurii; 3lemente "izice 4cu un plan atasat la o scara corespunzatoare5/ cum ar "i< 9umar si lun-ime totala 4in m5 a drumurilor din cadrul aeroportului/ 9umar si lun-ime totala 4in m5 a picioarelor de pod=stalp sau c1ei pentru porturi;

- Qone de depozitare acoperite sau descoperite 4in mii de mT5 pentru structuri inter'modale 4si de asemeni pentru porturi/ daca depozitul este parte din proiect5;

51

- Be-aturi "izice sau "unctionale cu alte sisteme de transport locale/ cum ar "i drumuri/ cai "erate/ etc 4ar "i necesar sa se ataseze sc1ite sc1ematice5; pentru un aeroport/ de exemplu/ ar "i important sa se arate le-aturile cu orasele care le a ser i/ penmtru un port turistic le-aturile cu alte structuri turistice/ etc; - 3lementele te1nice si con"ormatia structurilor mari/ inclunzand exemple de unul sau doua sectiuni tipice sau sc1ite 4sectiuni din drumuri/ aran8amentul structural al c1eiurilor etc5 aratand clar partilor care urmeaza sa "ie construite; - Te1nici de constructie si elemente te1nice ale constructiilor si alte structuri ale ser iciilor/ cu planuri si sectiuni atasate; - 3lemente te1nice semni"icati e/ cum ar "i transportul intern/ sisteme de macarale/ ec1ipament pentru controlul computerizat al tra"icului/ tra"icul automatic al bunurilor/ etc.

+.0.+. $e%abilitate si anali%a optiunilor

.unctul de re"erinta este reprezentat de tra"icul de pasa-eri si=sau bunuri/ bazat pe tendinte zilnice sau in "unctie de anotimp. 0odelul "luxului de tra"ic si pro-noza pentru tendintele de'a lun-ul timpului constituie in"ormatii esentiale pentru aratarea optimizarii nete a proiectului. %cest capitol ar trebui de asemeni sa includa solutii te1nolo-ice adoptate pentru orice probleme te1nice semni"icati e ale proiectului. %naliza optiunii trebuie sa includa o comparatie cu< Situatia precedenta/ in lipsa realizarii proiectului; .osibile locatii alternati e pentru aceiasi in"rastructura; .osibile sisteme alternati e de transport.

+.0./. "nali%e financiare

&orpul director=mana-ement si in estitorul sunt aceiasi in multe cazuri/ dar in cazul porturilor turistice sau structurilor intermodale/ de exemplu/ acestia doi pot "i di"eriti si/ in cazul acesta/ este recomandabil sa se realizeze analiza din amandoua punctele de edere. In e aluarea "luxului de intrari/ in plus "ata de taxe/ c1irii sau alte "orme de plata pentru utilizarea structurii/ trebuie sa se tina cont de tari"ele sau preturile de anzare a oricaror ser icii aditionale posibile/ o"erite de mana-ement 4de exemplu/ "urnizare de apa si combustibil/ ser icii de caterin-/ intretinere si ser icii de depozitare/ etc5. .entru rezultate/ ca si pentru costurile in estitiei */ deprecierea/ intretinerea +/ costuri ale personalului te1nic si administrati al proiectului si cel al ser iciilor suplimentare sau c1eltuieli de re-ie/ este necesar sa se tina cont de pretul de ac1izitionare a produselor si ser iciilor necesare pentru munca de zi cu zi ale structurii si ale ser iciilor suplimentare. Se recomanda realizarea unei pro-noze pe linie orizontala/ pe o durata de #0. Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard
*

Aeroporturi (.1, 1(.02 10.*# #.22

Porturi #.(( 15.4, +.4, 4.4*

&osturile de in estitie includ/ ca de exemplu/ urmatoarele< lucrari/ exproprieri/ c1eltuieli de asi-urare/ etc/ c1eltuieli pentru ec1ipamente si masini/ c1eltuieli -enerale. In plus/ costul unei intretineri speciale poate "i solicitat in estitorului sau detinatorului licentei/ in con"ormitate cu contractul de licenta. + Intretinere obisnuita; pentru intretinerea speciala ezi nota de mai sus.

52

C !ate esantion. %eroporturi 5 proiecte mari din 12 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25 Subteran. 4 proiecte mari din + in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+.0.0. "nali%a economica

%naliza economica trebuie sa urmareasca modelul celei pentru drumuri/ luand in considerare comentariile de mai 8os. In plus fata de parametrii analizei financiare' urmatoarele costuri si ,eneficii tre,uie sa se ia in considerare& ' timpul economisit ' +ariatii in rata accidentelor ' +enit pierdut prin di+ersiunea traficului ' crestere a +enitului pentru comert si turism ' alti factori externi

a5 Timpul economisit comparat cu situatia in care lipseste realizarea proiectului a "i Uuanti"icat con"orm celor su-erate
pentru drumuri si prin di izarea utilizatorilor in cate-orii 4de exemplu/ pasa-eri si bunuri5; de notat ca se a lua in considerare timpul economisit ca un rezultat al inlocuirii cu alte mi8loace de transport mai putin e"iciente 4sau mane rarii bunurilor5/ ca un indicator/ aloarea timpului considerat in 2* proiecte mari de a doua -eneratie 41,,4',,5 a "ost o medie de *.44 3uro=ora 4V I #.1* 3uro=ora5 indi"erent de tipul utilizatorului.

b5 .osibile ariatii in ceea ce pri este rata accidentelor,/ in special in proiectele de modernizare; in acest caz se a lua in
considerare nu doar rata pentru utilizatori 4pasa-eri/ personal ana-a8at/ transportatori/ etc5 dar si pentru insasi lucratorii in"rastructurii. c5 $educerea enitului social ca urmare a descresterii tra"icului in alte sisteme de transport existente care pot "i 4partial5 inlocuite de cel nou.

d5 &resterea enitului pentru comert sau turism poate "i estimata printr'o simpla multiplicare. Inca o data este necesar ca e!ectele e#terne sa aiba aloare<

&ele ne-ati e cum ar "i pierderea de teren a-ricol/ posibila realocare a altor in"rastructuri si=sau posibila realocare de zone rezidentiale/ comerciale sau industriale/ poluarea mediului 4acustic/ izual/ etc5/ consumul de materiale de baza 10 ; &ele poziti e/ de exemplu aloarea crescuta a terenului si a terenului imobiliar in zona de impact a unui port turistic sau posibila crestere a casti-urilor locale ca urmare a in"iintarii de noi intreprinderi 41oteluri/ restaurante sau ma-azine in noul aeroport sau port5 cu atentie in e itare dublarii; :enit suplimentar aparut din comert. Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard Aeroporturi 1.00 #(.#4 1(.,0 ,.2+ Porturi *.4( 41.00 1,.,( 4.15

C !ate esantion. %eroporturi , proiecte mari din 12 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25
,

Se a urma metodolo-ia descrisa pentru drumuri. Impactului acesteia din urma i se poate da aloare prin re"erire la pierdere in aloarea comerciala a terenului din acea zona respecti a.
10

53

.orturi. 5 proiecte mari din + in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+.0.1. "lte elemente de e'aluare

%cest capitol se re"era in principal la alte elemente ale impactului asupra mediului 4poluare izuala/ "onica/ etc5 care/ in orice caz/ in con"ormitate cu le-ile Tarilor 0embre trebuie sa "aca parte din procedurilor de aprobare. In cazul de noi in"rastructuri sau extensi8ii semni"icati e/ se a lua in considerare impactul local in teritoriu/ in termenii de a-lomerare urbana si a tra"icului/ etc/ si mentionat ca a "i restrans la minimum.

+.0.2. "nali%a sen%iti'itatii si a riscului

Obser atiile "acute la drumuri cu pri ire la "actorii critici care in"luenteaza succesul in estitiei sunt alabili si pentru aceste in"rastructuri. Tinand cont de aceasta/ se recomanda pentru analizarea senziti itatii si a riscului sa se tina seama cel putin de urmatoarele ariabile< $ata de sc1imbare a tra"icului de'a lun-ul unei perioade de timp; $ata de substitutie cu alte in"rastructuri existente; :aloarea timpului :aloarea ietii si a 1andicapurilor temporare. Alte adnotari& +ezi appendix C"(" C"!' C"8

9")" Apro+izionare cu apa' transport si distri,utie

+.1.,. -biecti'e
In estitiile in acest sector sunt deseori de un olum considerabil/ pentru lucrarile necesare la puri"icarea/ colectarea si conser area resurselor de apa 4bara8e/ lacuri de acumulare/ etc5 transport pe o scara mare 4conducte de transport mari/ lead ins/ etc5/ rezer oare si retele pentru distributia locala a apei. .roiectele pot include uzine pentru pomparea si productia apei 4instalatii de desalinizarea apei de mare5 sau pentru tratarea ei. In -eneral casti-ul unui proiect in acest sector este acela de promo are a dez oltarii locale 4pe o scara teritoriala sau metropolitina/ etc5 deoarece o"era ser icii directe acti itatilor de productie 4a-ricultura sau industrie5 si pentru ca satis"ace ne oile mari de transport ale populatiei locale.%naliza trebuie sa arate si sa Uuanti"ice prin urmare un impact poziti local. 7neori proiectul poate sa aiba obiecti e care nu sunt locale/ de exemplu la ni el re-ional sau inter're-ional; acesta este cazul/ de exemplu/ conductelor de transport pe distanta lun-a din zone relati bo-ate spre zone aride. %cest aspect trebuie in mod corespunzator luat in considerare.

+.1... Identificarea proiectului

3ste necesar sa se mentioneze daca resursa de apa este destinata iri-atiei si=sau altor obiecti e a-ricole/ pentru asi-urarea zonelor industriale/ pentru sistemul de apa potabila in centre urbane/ sau pentru multiple scopuri.11. 3ste necesar de asemeni sa se "aca distinctia intre tipurile de in estitie/ clasi"icandu'le con"orm "unctiilor lor pre alente/ ca de exemplu/ in urmatoarele cate-orii< I5 conducte de apa complet noi; ii5 modernizarea si=sau inlocuirea partiala a conductelor existente;
11

!aca proiectul implica productia de ener-ie 1idroelectrica analiza trebuie sa tina seama de consideratiile pri ind sectorul productiei de ener-ie.

54

iii5 lucrari pentru cresterea depozitelor de apa existente; i 5 lucrari pentru -arantarea "urnizarii de apa in timpul periadelor de seceta 4de'a lun-ul anotimpurilor/ anual 12; 5 completarea retelei de distributie; i5 actiuni pentru cresterea e"icientei mana-eriale. Cand este +or,a de extinderi sau modernizari' +or fi clar aratate legaturile functionale ale infrastructurii proiectate in cadrul sistemului de conducte existent" %cest capitol trebuie sa o"ere cel putin urmatoarele date te1nice< ' !ate "unctionale de baza cum ar "i< numarul de locuitori ser iti/ aria iri-ata 4in 1ectare5 numarul si tipul structurii de productie "olosita/ per capita 4l=-C locuitor5 sau per 1ectar 4l=-C 1ectar5 apro izionare cu apa/ date pri ind calitatea apei 4prin analize de laborator5.

' 3lemente "izice 1#

' Be-aturi "izice si "unctionale intre structuri si cu alte posibile uzine 4ar "i de a8utor atasarea de desene te1nice si sc1eme5; ' 3lemente te1nice si con"ormatia structurilor mari/ inclusi exemple de unul sau mai multe sectiuni tipice sau sc1ite 4sectiuni ale conductelor/ sectiuni din camerele de control/ etc5 aratand clar partilor ce se or construi; ' 3lemente de constructie si elemente te1nice al uzinelor mari pentru priectare/ productia sau puri"icare/ atasandu'se desene detaliate "unctionale/ daca este necesar; ' 3lemente te1nice de constructie si te1nice ale constructiilor si altor structuri de ser icii/ atasandu'se planuri si sectiuni; ' 3lemente semni"icati e te1nice/ cum ar "i intersectarile/ tunelurile/ remote control=control de la distanta sau ec1ipament computerizat de ser icii/ etc 4incluzand date si desene5.

+.1.+. $e%abilitate si anali%a optiunilor

.unctele de re"erinta il constituie cererea de "urnizare a apei din partea utilizatorilor 14/ care poate "i impartita in componente in con"ormitatea cu utilizarea apei 4cerere pentru apa potabila/ sau pentru scopuri de iri-atie sau industriale/ etc5 si orarul acestei cereri 4zilnic/ in "unctie de sezon etc5. 3stimarea curbei cererii se poate baza pe date obtinute din experiente anterioare in zona in cauza/ sau pe alte metode de pro-noza. %cest capitol trebuie de asemeni sa includa consideratii asupra impactului asupra mediului/ in special pentru lucrari cum ar "i bara8e/ conducte mari/ uzine te1nolo-ice importante/ etc. %cest capitol trebuie sa includa de asemeni solutii te1nolo-ice adoptate pentru probleme te1nice semni"icati e ale proiectului. %naliza optiunilor trebuie sa includa o comparatie cu< ' Situatia precedenta/ in lipsa realizarii proiectului;
12 1#

%cestea sunt masuri de >si-uranta? de aloare importanta strate-ica. !e exemplu< lun-imea totala 4km5/ diametrii nominali 4mm5/ rata "luxului de cur-ere nominala 4l=s5 si caderea 4m5 a lead ins se ataseaza un plan topo-ra"ic al zonei pe o scara corespunzatoare/ olum nominal 4milioane de mS5 si marimea portilor bara8ului 4m5/ numar/ lun-ime 4m5 si rata nominala a "luxului de cur-ere 4l=s5 pentru preluarile de apa cur-atoare/ numar/ adancime 4m5/ diametru 4mm5/ cur-ere 4l=s5/ dez oltare liniara 4km5 si diametrii caracteristici 4mm5 al retelelor/ capacitatii rezer orului 4mS5/ scur-erilor nominale 4l=s5 si ridicarilor 4m5 a sc1itelor uzinelor 4se ataseaza sc1ite si sectiuni5/ scur-erea nominala 4l=s5/ productia 4mS=-5 si puterea absorbita=consumata 4RJ sau Rcal=ora5 pentru uzine de tratare a apei potabile si uzine de desalinizare. 14 3ste recomandat a se re"eri la cerere e"ecti a/ care di"era de cererea potentiala pentru ca ia in considerare extensia e"ecti a a ser iciilor 4in numarul de locuinte le-ate la retea/ numarul de acti itati publice si pri ate care "olosec cu ade arat ser iciile/ etc5.

55

' %lternati e posibile in cadrul aceleiasi in"rastructuri 4rute alternati e pentru conducte/ di"erite te1nici de constructie a bara8elor/ di"erite pozitionari si=sau procese te1nolo-ice ale uzinelor/ etc5; ' Imbunatatiri in "unctionarea uzinelor existente si a liniilor de distributie;

' %lternati e -lobale posibile 4bara8 in loc de Hell "ield/ sau re"olosirea in a-ricultura a apei utilizata/ tratata
corespunzator5.

+.1./. "nali%e financiare

1eoarece corpul managerial si in+estitorul este de cele mai multe ori identic' dar in cazul cand ei sunt diferiti -acest lucru se poate intampla' de exemplu' cu o retea de distri,utie construita de o companie pu,lica administrata de intreprinderi pri+ate0 este recomandat de a tine cont de aceasta' cand se realizeaza analizele financiare' din punctul de +edere al celor doua parti" :enitul "inanciar deri a in -eneral din tari"ele aplicate din anzarea apei 15/ care trebuie/ totusi/ separata de taxele pentru canalele de epurare si=sau epurarea/ daca este cazul. Tari"ele sau preturile de anzare ale posibilelor ser icii aditionale o"erite utilizatorilor 4conectarea la canalizare/ intretinere periodica/ etc5 trebuie luate in considerare. $ata cresterii cererii se poate baza pe estimarea dinamicii demo-ra"ice si=sau planurile de dez oltare 4plani"icate sau >naturale?5 al acti itatilor economice in zona respecti a 4dez oltarea culturilor a-ricole/ cresterea septelului/ turism/ acti itati industriale pri ate/ etc5. &at pri este rezultatele/ ca si costurile in estitiei/ deprecierea 4sau aloarea reziduala a in estitiei5/ intretinere/ costuri ale personalului te1nic si administrati si de re-ie/ este necesar a se tine cont de pretul de ac1izitie a produselor si ser iciilor necesare pentru munca zilnica a structurii respecti e si a ser iciilor aditionale. Se recomanda realizarea unei pro-noze pe linie orizontala/ pe o durata de 25'#0. Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard %tructura conductelor '1(.10 10.#( ' 1.01 *.(4

C !ate esantion. 10 proiecte mari din 2, in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+.1.0. "nali%e economice

In plus de elementele care deri a din analiza "luxului "inanciar/ principalele ben"icii sociale ce se or introduce in analiza economica a pretului sunt reprezentate de pretul >din umbra? a lapei. %cest pret din umbra 4s1adoH price5 poate "i estimat printr'un pret al apei pe baza preturilor pietii pentru ser iciile alternati e 4tancuri rezer oare/ apa imbuteliata5 sau alte metode 1(. %lte elemente 4!actori e#terni5 care trebuie/ daca este posibil/ sa "ie e aluati sunt< .osibila e aluare 4 aloare5 data zonei deser ite/ Uuanti"icabila/ de exemplu/ de re'e aluarea terenurilor imobiliare si a preturilor pamantului. In cazul de lacuri arti"iciale/ cresterea enitului datorita instalarii de acti itati conectate 4turism/ pescuit/ etc5 3"ecte ne-ati e ale posibilului impact asupra mediului 4pierderea de teren/ impact asupra mediului incon8urator/ asupra zestrei cine-etice si a altor in"rastructuri 4exemplu/ drumuri5 .retul de anzare a ser iciilor conductelor ariaza "oarte mult de la o tara la alta si intre zone di"erite ale aceleiasi tari. :ezi lista din %ppendix ) pentru metodolo-ii aplicabile.

15 1(

56

3"ecte ne-ati e datorita desc1iderii de zone de constructii/ in special pentru retelele urbane 4impact ne-ati asupra locuintelor/ "unctiilor producti e si a ser iciilor/ zestrei culturale/ istorice/ mobilitK/ in cadrul a-riculturii si asupra in"rstructurii/ etc5. Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard %tructura conductelor (.00 52.50 1+.,2 12.04

C !ate esantion. 2# proiecte mari din 2, in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+.1.1. "lte elemente de e'aluare

Be-islatia in ma8oritatea tarilor membre cere o e aluare obli-atorie/ in stadiul de aprobari/ a impactului asupra mediului pentru unele din proiectele pri ind "urnizarea apei 4bara8e/ conducte mari/ etc5. O abordare cantitati a'calitati a poate utiliza metode de analiza multi'obiecti e 4sau multi'criterii5.

+.1.2. Sen%iti'itate si anali%a riscului

3ste recomandat pentru analiza de "ezabilitate si a optiunilor sa se ia in considerare cel putin urmatoarele ariabile< &ostul in estitiei $ata cresterii demo-ra"ice a populatiei 4din moti al apei potabile5 $ata de dez oltare a culturilor a-ricole 4din moti e de iri-atii5 :ariatii ale tari"elor pe o perioada de timp !inamica costurilor pe o perioada de timp a unor bunuri si ser icii importante pentru anumite proiecte 4costul combustibilului si=sau electricitatii pentru uzine de desalinizare5 Alte materiale& +ezi appendix C"

57

9"!" Canalizare si statii de epurare 9"!"1" *,iecti+e

Obiecti ele sunt aproape intodeauna le-ate de dez oltarea locala si pot "i luate in considerare dintr'un dublu punct de edere< I5 aceste actiuni sunt "acute sa >inc1ida? ciclul'apei din moti e i-ienico'sanitare si/ pot "i pri ite ca parte inte-ranta a ser iciilor de "urnizare a apei/ ii5 reprezinta de asemeni masuri de si-uranta a mediului. Analiza tre,uie' prin urmare' sa arate un impact poziti+ local din amandoua punctele de +edere& ser+icii catre utilizatori si masuri de siguranta a mediului"

9"!"5" Identificarea proiectului

In scopul de a de"ini "unctiile proiectului/ este recomandat sa se declare daca in estitia este destinata sa ser easca unei zone pre alente urbane/ industriale sau a-ricole/ sau daca destinatie este mixta; mai mult/ este de asemeni recomandat sa se clasi"ice tipul de in estitie / in con"ormitate cu "unctiile ma8ore/ in urmatoarele cate-orii< I5 constructia unor sisteme in totalitate noi de colectare/ separare si puri"icare a apei/ ii5 modernizarea si=sau partial inlocuirea unor sisteme existente/ iii5 sisteme de puri"icare pentru sisteme existente de canalizare/ i 5 completare a statiilor de epurare cu terte uzine de tratament pentru a permite re"olosirea partilor puri"icate/ 5 constructia de canalizari principale ce se or le-a de sistemele de puri"icare existente/ i5 completarea retelei de canalizare/ ii5 proiecte pentru imbunatatirea e"icientei. .entru canalizari trebuie clar mentionat daca acestea sunt pentru ape reziduale sau pentru apa de ploaie sau pentru sisteme mixte. 3ste in special important/ cand este orba de extinderi sau modernizari/ ca sa "ie clar mentionate le-aturile "unctionale ale in"rastructurii proiectate in sistemele existente. %cest capitol trebuie sa "urnizeze cel putin urmatoarele date te1nice< !ate de baza "unctionale cum ar "i< numarul de locuitori ser iti/ numarul si tipul de structuri de productie ser ite/ numarul de locuitori ec1i alent/ olumul si parametrii poluantilor posibili din apa care se or trata 4analize de laborator5 si restrictii pri ind calitatea apei reziduale 4de"inite 8uridic5; 3lemente "izice 1* Be-aturi "izice si "unctionale intre structuri si alte posibile uzine de8a existente. 3lemente "izice/ con"ormatia structurilor principale/ incluzand exemple a unul sau mai multor sectiuni sau planuri tipice 4sectiuni ale conductelor de colectare/ conducte de deseuri pentru epuratori/ puturi de inspectie/ etc5 ce or arata partilor care se or construi. 3lemente te1nice de constructie si elemente te1nice ale proiectelor principalelor uzine/ ecrane ; 3lemente te1nice de constructie si elemente te1nice ale ec1ipamenteului de puri"icare si de eliminare in corpul "inal de primire a apei 4conducte subac atice5/ ecrane; 3lemente te1nice de constructie si elemente te1nice a structurilor altor ser icii/ cu sc1ite ale sectiunilor atasate;

1*

!e exemplu< lun-imea totala 4km5/ diametrii nominali 4mm5/ rata "luxului de scur-ere nominala 4l=s5 si ridicarea 4m5 a principalelor te i in conductele de canalizare/ olum nominal 4milioane de mS5 si marimea portilor bara8ului 4m5/ diametru liniar 4mm5/ si diametrii caracteristici 4mm5 ai retelei de canalizare/ 4se ataseaza sc1ite si sectiuni5 la o scara corespunzatoare5/ olum nominal 4milioane de mS5 si caderea 4m5 a planurilor desenate ale uzinelor posibile 4sc1ite si sectiuni5/ cur-ere nominala 4l=s5/ potentiali 4locuitori ec1i alenti5/ e"icienta de puri"icare a epuratorilor.

58

3lemente te1nice semni"icati e/ cum ar "i intersectiile/ tunelurile/ solutii te1nice pentru epuratori in zone 4de exemplu/ turistice5 cu ariatii considerabile a ne oilor/ remote control 4control la distanta5 sau ec1ipamente computerizate/ etc.

9"!"9" %eza,ilitate

si analiza optiunilor
1+

.unctul de re"erinta il reprezinta cererea e"ecti a pentru "urnizarea apei a utilizatorilor cantitatea de apa reziduala ce a "i tratata si introdusa in conducte.

/ in principal ec1i alenta cu

Analiza optiunilor tre,uie sa includa o comapratie cu& #ituatia precedenta' in lipsa realizarii proiectuluiA Alternati+e posi,ile in cadrul aceleiasi infrastructuri -rute alternati+e pentru canalizarilor' poszitionari diferite si4sau procesul tehnologic al uzinelor de purificare' etc0A Alternati+e posi,ile pentru apa introduse in corpurile de primire finale"

#uplimentar' daca nu este de@a solicitat de catre proiect' este necesar sa se recomande alternati+e ale reutilizarii ale apei reziduale"

9"!"(" Analize financiare

&orpul administrati si in estitorul sunt unul si acelasi in multe cazuri/ dar daca ei sunt di"eriti 4acest lucru se poate intampla/ de exemplu/ cu retelele si=sau uzinele construite de o companie publica dar administrata de intreprinderi pri ate5/ se a tine cont de aceasta in realizarea analizelor "inanciare din punctul de edere al celor doua parti 1,. Intrarile "inanciare deri a in -eneral din tari"ele aplicate din anzarea apei/ din taxele pentru canalizari si=sau epurare. .osibilele ramburasari 4sau alte "orme de trans"er5 pentru colectarea si transportul apei de ploaie a trebui luata in considerare/ daca acestea exista. In acest caz/ tari"ele sau preturile de anzare a posibilelor ser icii suplimentare o"erite utilizatorilor 41ookin- up/ intretinere periodica/ etc5 or luate in considerare. $ata de crestere a cererii poate "i bazata pe estimarile dinamicii demo-ra"ice si=sau pe perspecti ele dez oltarii/ sau pe estimari ale acti itatilor economice din zona a"ectata 4cresterea septelului/ turism/ acti itati industriale pri ate/ etc5. .e de alta parte/ in cazul sistemelor de canalizare si puri"icare care/ in -eneral se utilizeaza -ratuit/ analiza trebuie sa masoare costul net catre "inantele publice 46$$WO5 si sa o"ere o comparatie semni"icati a cu in estitii similare. Se recomanda realizarea unei pro-noze pe linie orizontala/ pe o durata de 25'#0. Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard &puratori si canalizare '12.,1 15.(0 1.*, ,.+1

!ate esantion. 5 proiecte mari din #5 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25.

1+ 1,

.entru o estimare a se ederea capitolul pri ind "urnizarea de apa/ transport si distributie :ezi capitolul re"eritor la drumuri/ in special re"eritor la contractul'licenta.

59

9"!">" Analize economice

In plus de elementele care deri a din analiza "luxurilor "inanciare/ bene"iciile sociale principale ce se or introduce in analiza economica pot "i e aluate con"orm cu estimarile cererii potentiale pentru apa reziduala 20 pe care in estitia o a satis"ace/ pe baza unui pret stabilit pentru apa 21. %lternati / daca este posibil/ aloarea directa se poate aloca bene"iciilor/ cum ar "i< 3 itarea imbolna irilor si a deceselor datorita unor ser icii e"iciente de canalizre; pentru aloarea ietii/ ezi capitolul pri ind drumurile; 3 itarea pa-ubelor produse asupra terenurilor/ bunurilor imobiliare si a altor structuri datorate inundatiilor sau nere-ularitatii apei de ploaie/ e aluata pe baza costurilor pentru intretinere si recuperare. In cazul re arsarilor apelor puri"icate in rauri/ lacuri sau terenuri/ aloarea resurselor de apa in colectari ne'poluate se a estima in con"ormitate cu metodele aratate in capitolulul pri ind conducete de apa.

!in moti ele mentionate in para-ra"ul pri ind obiecti ele/ !actorii e#terni ai mediului trebuie sa se Uuanti"ice in toate cazurile/ luand in considerare urmatoarele< ' 0odi"icarea alorii de pe piata/ a preturilor pri ind proprietatile imobiliare si terenurile;

' In cazul de rauri de si-uranta/ lacuri arti"iciale si ale or-anisme de colectare/ cresterea enitului ca urmare a acti itatilor inrudite 4turism/ pescuit/ etc5

'

6actori externi ca urmare a posibilului impact asupra mediului 22;

' 6actori externi ca urmare a desc1iderii de zone de constructii/ in speciale pentru reteaua de canalizare urbana 4impact ne-ati asupra "unctionarii pri ind locuintele/ productia/ ser iciile/ asupra mostenirii istorice si culturale/ cadrului a-ricol si in"rastructua/ etc5 Rata de renta ilitate !inanciara * minim maxim 0edia !e iatie standard &puratori si canalizare 4.10 ((.00 1#.#1 11.4(

!ate esantion. 2+ proiecte mari din #5 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25.

9"!")" Alte elemente de e+aluare

.oate "i de "olos realizarea unei e aluari speciale a impactului asupra sistemului propus cand locatia in estitiei se a"la intr' o zona sensi ila din punctul de edere al protectiei mediului.

9"!"!" Analiza senziti+itatii si a riscului

20 21

In principal aceeasi ca si pentru cererea de apa. :ezi lista din %ppendix ) pentru metodolo-ii aplicabile. 22 Be-islatia in ma8oritatea Tarilor 0embre cere o e aluare obli-atorie/ in stadiul de aprobare/ a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte 4de epurare5

60

6actorii critici care in"luenteaza succesul unei in estitii in acest sector sunt aceleasi cu cele descrise la conductele de apa 4 ezi para-ra"ul respercti 5. Tinand cont de aceasta/ este recomandat pentru analizar riscului si senziti itatii sa se considere cel putin urmatoarele ariabile< ' ' ' ' ' &istul in estitiei; $ata cresterii demo-ra"ice a poipulatiei si=sau a altor acti itati implicate; !inamica cererii de apa si taxele respecti e a re'utilizarii apei puri"icate; :ariatii ale tari"elor pe o perioada de timp; !inamica cisturilor de'a lun-ul timpului a unor bunuri si ser icii importante pentru anumite proiecte 4costul substantelor c1imice pentru epurari5.

Alte materiale& +ezi appendix C"1=

61

3.8. TRATAMENTUL DESEURILOR SI AL REBUTURILOR........................................66

9"8"1 *,iecti+e""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")) 9"8"5" Identificarea proiectului""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")) 9"8"9" %eza,ilitatea si analiza opFiunilor"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")) 9"8"(" Analiza %inanciara"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")! 9"8">" Analiza Economica"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")! 9"8")" Alte elemente de e+aluare""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")! 9"8"!" Analiza Riscului si a #enziti+itatii""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")8

3.9. INFRASTRUCTURA DE INSTRUIRE......................................................................68

9" "1" *,iecti+e"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")8 9" "5" Identificarea proiectului""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")8 9" "9" %eza,ilitate si analiza opFiunilor"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""") 9" "(" Analiza %inanciara"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""") 9" ">" Analiza Economica""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!= 9" ")" Alte elemente de e+aluare"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!1 9" "!" Analiza Riscului si a #enziti+itatii """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!1

3.10 MUZEE SI PARCURI ARHEOLOGICE..................................................................71

9"1="1" *,iecti+e""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!1 9"1="5" Identificarea proiectului"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!1 9"1="9" %eza,ilitate si analiza opFiunilor""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!5 9"1="(" Analiza %inanciara""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!5 9"1=">" Analiza Economica""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!9 9"1=")" Alte elemente de e+aluare""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!9 9"1="!" Analiza Riscului si a #enziti+itatii"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!9

3.11 SPITALE SI ALTE INFRASTRUCTURI SANITARE..............................................73

9"11"1 *,iecti+e"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!9 9"11"5" Identificarea proiectului"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!( 9"11"9" %eza,ilitate si analiza optiunilor""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!( 9"11"( Analiza %inanciara"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!> 9"11"> Analiza Economica""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!>

62

#pitale

!>

9"11")" Alte elemente de e+aluare"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!) 9"11"! Analiza Riscului si a #enziti+itatii""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!)

3.12 PADURI SI PARCURI.............................................................................................76

9"15"1 *,iecti+e"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!) 9"15"5" Identificarea proiectului"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!! 9"15"9" %eza,ilitate si analiza optiunilor""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!! 9"15"( Analiza %inanciara"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!8 9"15"> Analiza Economica"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!8 9"15")" Alte elemente de e+aluare"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!8 9"15"!" Analiza Riscului si a #enziti+itatii"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!8

3.13 INFRASTRUCTURI DE TELECOMUNICATII........................................................80

9"19"1 *,iecti+e """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8= 9"19"5 Identificarea proiectului """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8= 9"19"9 %eza,ilitate si analiza optiunilor"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""81 9"19"( Analiza %inanciara"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""81 9"19"> Analiza Economica"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""81 9"19") Alte elemente de e+aluare""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""85 9"19"! Analiza Riscului si a #enziti+itatii""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""85

3.14. PARCURI INDUSTRIALE SI TEHNOLOGICE......................................................82

9"1("1 *,iecti+e"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""85 9"1("5 Identificarea proiectului""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""85 9"1("9 %eza,ilitate si analiza optiunilor"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""89 9"1("( Analiza %inancaiara"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""89 9"1("> Analiza Economica"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""89 9"1(") Alte elemente de e+aluare""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8( 9"1("! Analiza Riscului si a #enziti+itatii""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8(

3.15 IN ESTITII INDUSTRIALE SI ALTE IN ESTITII PRODUCTI E..........................84

9"1>"1 *,iecti+e"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8( 9"1>"5 Identificarea proiectului""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8>

63

9"1>"9 %eza,ilitate si analiza optiunilor"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8> 9"1>"( Analiza %inanciara"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8> 9"1>">" Analiza Economica""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8) 9"1>") Alte elemente de e+aluare""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8) 9"1>"! Analiza Riscului si a #enziti+itatii""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8)

A.1 SUMAR.....................................................................................................................88 A.2 MEDIUL ECONOMICO! SOCIAL.............................................................................88 A.3 CEREREA SI OFERTA DE PRODUSE CARE REPREZINTA REZULTATUL PROIECTULUI.................................................................................................................89 A.4 OPTIUNI TEHNOLOGICE SI PLANURI DE PRODUCTIE......................................89 A.5 RESURSE UMANE...................................................................................................90 A.6 LOCALIZARE...........................................................................................................90 A.7 IMPLEMENTARE ....................................................................................................91 A.8 ANALIZA FINANCIARA...........................................................................................91 A.9 ANALIZA SOCIO!ECONOMICA COST " BENEFICIU...........................................91 A.10 ANALIZA RISCULUI..............................................................................................92 GLOSAR .........................................................................................................................92

64

65

9"8" 6ratamentul deseurilor si al re,uturilor

+.4., -biecti'e
In ceea ce pri este structurile de depurare= canalizare/ in acest sector obiecti ele sunt aproape intotdeauna corelate cu dez oltarea locala si pot "i analizate din doua puncte de edere<

i(
ii5

aceste acXiuni sunt "ocalizate spre a >Ync1ide? ciclul de productie' consum al bunurilor de natura i-ienico' sanitara si analiza din perspecti a sal a-uardarii mediului. %naliza a trebui deci sa demonstreze un impact local poziti din ambele puncte de edere.

In estiXiile pot "i in ma8oritatea cazurilor de natura producti a 4 Yndeprtarea deseurilor -enerate de catre industrie si = sau ser icii5 sau pot "i destinate indepartarii deseurilor -enerate de catre populaXia urbana 4deeuri mena8ere5. .ot a ea deasemena obiecti ul de a recupera materiile prime secundare sau ener-ia rezultata.

+.4... Identificarea proiectului

.entru a putea de"ini "uncXiile proiectului este necesara "ormularea precisa a destinaXiei acestuia/ respecti daca este pre alent urbana/ industriala sau destinat unei zone a-ricole 4de exemplu creterea animalelor5/ sau daca destinaXiile acestuia sunt mixte si daca include instalaXii pentru recuperare si reciclare sau producerea ener-iei2#. In orice caz le-aturile "uncXionale si "izice ale in"rastructurii proiectate cu sistemele de colectare si transport a deseurilor urbane si industriale trebuie sa "ie claresi de obicei sunt considerate un element crucial al in estiei. In cazul materiilor prime secundare sau al producXiei de ener-iedestinaXia lor si posibila plasare pe piaXa or trebui deasemena descrise. %ceasta secXiune a trebui sa "urnizeze cel puXin urmtoarele date de procesare< date "uncXionale de baza/ precum< numr de locuitori deser iXi/ numrul si tipul structurilor de producXie deser ite/ tipul 4deeuri urbane/ deeuri prelucrate/ deeuri periculoase/ deeuri toxice5 si cantitatea 4tone=zi sau tone=an5 de materii prime secundare recuperate/ ener-ia produsa 4RH1=zi sau 0H1=an sau 0cal=an5; caracteristici "izice/ de exemplu< aria ocupata de catre instalaXie 4in mii de m25/ zone de depozitare acoperite sau neacoperite 4 in mii de m25/ puterea nominala absorbita si =sau produsa 40J5; te1nici de construcXie/ te1nolo-ii si de prelucrare pentru instalaXiile de tratament; -ama tipolo-ica 4de tip c1imic5 a deseurilor care or "i tratate si produsele ce or posibil recuperate; te1nici de construcXie si caracteristici te1nice ale altor structuri de ser iciu; poziXia si sistemele de e acuare pentru ape si "lu ii cur-toare; elemente te1nice semni"icati e/ precum soluXii te1nice/ control de la distanta sau ec1ipament computerizat/ etc 4inclusi date si sc1ite5.

9"8"9" %eza,ilitatea si analiza opFiunilor $n element cheie il constituie cererea efecti+a de GndepHrtare a deseurilor din partea utilizatorului" #tandardul pentru fluxurile de deIeuri tre,uie sa fie ,azat pe dez+oltarea demografica a populaFiei si pe tipologia de acti+itati industriale si de ser+icii ce +or fi deser+ite" :alorile tipice pentru producerea deseurilor pe cap de locuitor si pentru tipul si cantitatea de deeuri produse de catre mai multe procese industriale si de anumite ser icii pot "i re-site in numeroase publicaXii. %naliza opXiunilor trebuie sa includ o comparatie cu<

situatia precedenta/ in conditiile nerealizarii proiectului; posibilele alternati e in cadrul aceleasi in"rastructuri 4de exemplu di"erite te1nolo-ii pentru distru-erea termica/ di"erite sisteme de stocare/ etc5; posibile tratamente alternati e 4de exemplu constructia unei -ropi de deeuri ce a "i acoperita/ in locul unei distru-eri de tip termic sau in ers/etc5.

2#

in aceste cazuri este recomandabil sa se tina seama de consideratiile "acute in sectiunea pri ind productia de ener-ie.

66

In plus/ daca nu este c1iar cerut de proiect/ este deasemenea utila analizarea alternati ei de recuperare si reciclare a materiilor prime secundare si=sau utilizarea deseurilor pentru producerea ener-iei.

+.4./. "nali%a $inanciara

In toate cazurile in care mana-ementul si in estitorul sunt constituite din doua or-anisme di"erite/ este recomandabil sa se tina seama de acest lucru si sa se e"ectueze doua analize "inanciare care sa re"lecte cele doua puncte de edere. :enitul "inanciar al mana-erului este dat de obicei de catre preturile pentru tratament 4care in mod normal sunt "oarte ariabile in "unctie de tipul deseurilor5. Trebuie de asemenea sa se tina seama de posibila anzare a produselor recuperate si=sau a ener-iei produse/ in cazul in care acestea exista. $ata de crestere a cererii poate "i bazata pe estimarile dinamicii demo-ra"ice si= sau pre iziunile le-ate de dez oltarea acti itatii economice in zona. Analizele financiare masoara costul net pentru finantele pu,lice si furnizeaza o comparatie semnificati+a cu alte proiecte similare chiar daca tratamentul deseurilor se incadreaza in categoria celor oferite gratis -%RRJ=0" In ceea ce pri este rezultatul complex/ in plus "ata de alte costuri de in estitie24/ amortizarea 4sau aloarea reziduala a in estitiei5/ intretinerea si ser ice'ul25/ costurile personalului te1nic si administrati pentru proiect si ser iciile aditionale si c1eltuielile -enerale/ este deasemenea necesar sa se tina seama de pretul de ac1izitie al produselor si ser iciilor cerute de "unctionarea zilnica a instalaXiilor. Se recomanda sa "ie luata in calcul o perspecti a de timp de 15' 20 ani.

+.4.0. "nali%a Economica

.entru acest sector de acti itate/ metodolo-ia de estimare a bene"iciilor sociale este destul de contro ersata si poate YntZmpina anumite di"icultati conceptuale. O abordare practica este aceea de a considera/ Ympreuna cu analiza "luxurilor "inanciare/ aloarea bene"iciilor de natura sanitara si asupra mediului/ precum< Ymboln irile si decesele e itate datorita unui ser iciu e"icient de Yndeprtare a deseurilor; pentru e aluare a se edea secXiunea de drumuri;

daunele e itate asupra solului si apelor 4atZt de supra"aXa cat si de substrat5; e itarea daunelor asupra solului poate "i e aluata pe baza costurilor depolurii si recuperarii2(/ iar asupra apelor in acelai mod ca si pentru sisteme de apeducte/ a Znd insa in edere porXiunea de resurse 1idro-ra"ice sal -ardate care pot "i in mod real utilizate. %bordarea su-erata este posibil sa subestimeze anumite bene"icii ca de exemplu reducerea polurii aerului. !in moti ele enunXate in para-ra"ul pri ind obiecti ele/ e!ectele e#terne asupra mediului ar trebui cuanti"icate in orice caz/ a Znd in edere urmtoarele< posibila alori"icare a zonei deser ita de catre instalaXia de tratare/ cuanti"icabila de exemplu/ prin ree aluarea imobiliara si a preturilor pamantului; e"ectele externe ne-ati e/ datorate posibilului impact asupra mediului local2* a construcXiei si "uncXionarii in"rastructurilor 4pierderea de supra"eXe de teren/ impactul asupra peisa8ului/ imprastierea de cenuse/ poluare aerului cu di"erite mirosuri si=sau "um/ impactul asupra contextului natural/ etc5.

+.4.1. "lte elemente de e'aluare

In analiza acestor proiecte/ o e aluare bazata pe mai multe criterii poate "i utila.
24

&osturile de in estitie include urmatoarele< lucrari te1nice/ exproprieri/ indemnizatii 4despa-ubiri5 si c1eltuieli de conectare/ etc/ c1eltuieli pentru masini si ec1ipamente speciale/ c1eltuieli -enerale. In plus/ costul intretinerii de natura extraordinara poate "i imputat in estitorului sau mana-erului/ in "unctie de contractul de licenta. 25 Intretinerea ordinara; pentru ser ice'ul extraordinar ezi nota precedenta. 2( 3xista numeroase exemple de acest tip de actiuni des"asurate in multe tari/ inclusi State 0embre 73/ la care se poate "ace re"erire. 2* Be-islatia din ma8oritatea statelor membre impune o e aluare obli-atorie/ in "aza de aprobare/ a impactului asupra mediului -enerat de catre in"rastructuri 4 sisteme de incinerare/ etc5.

67

+.4.2. "nali%a *iscului si a Sen%iti'itatii

6actorii critici care in"luenteaza succesul unei in estitii in acest sector sunt aceeai ca si pentru apeducte 4a se edea para-ra"ul respecti 5 si pentru depuratori= canalizare. !in acest punct de edere/ ar "i recomandabil/ pentru analiza riscurilor si a Senziti itatii sa se ia in consideratie cel putin urmtoarele ariabile< costul in estitiei; rata de crestere demo-ra"ica a populaXiei si=sau a altor acti itati implicate; cantitatea de rebuturi produse 4 a se edea -ra"icul anexat pentru rebuturi urbane5; ariatia in anzarea preturilor produselor rezultate 4daca este cazul5; dinamica costurilor pri ita ca e olutie in timp pentru anumite bunuri si ser icii importante pentru anumite proiecte 4de exemplu costul electricitatii si= sau al combustibilului5.

3xemplu de distributie a probabilitatii< !e Introdus -ra"ic pa- 5#. Pentru o consultare mai aprofundata & a se +edea apendix C"1="

9" " Infrastructura de Instruire +.5.,. -biecti'e

Obiecti ele proiectelor pri ind in"rastructura de "ormare sunt intotdeauna le-ate de satis"acerea necesitatilor la scara locala/ dar adesea au un impact social mai lar-< un ni el mai lar- de instruire s'ar parea ca determina un .I) pe cap de locuitor mai inalt/ standarde de i-iena mai bune/ o perceptie a situatiei politice mai clara/ etc. &1iar mai mult/ educatia poate "i pri ita ca un acti de natura culturala insusi. .roiectele se pot re"eri la educatia primara/ sau pro"esionala/ educatie superioara 4uni ersitati/ scoli de a"aceri/ etc5. .e de alta parte/ acXiunile pot "i Yndreptate spre -enerarea unei distributii -eo-ra"ice a ser iciilor mai omo-ena 4aceasta in cazul proiectelor situate in mediul rural sau in zone izolate/ etc5 sau pot "i directionate spre eliminarea discriminarii dintre clasele sociale/ pe sexe sau c1iar spre imbunatatirea oportunitatilor pentru 1andicapati. In ultimul rand/ in anumite cazuri proiectele pot "i le-ate de necesitati speciale de specializare in anumite zone producti e si=sau de imbunatatirea pozitiei tinerilor pe piata muncii.

9" "5" Identificarea proiectului

Identificarea proiectului rezulta dintr o determinare precisa a functiilor de instruire indeplinite de catre structurile de formare si tre,uie sa fie coerenta cu o,iecti+ele programate"

%r "i deci recomandabil sa se obtina urmtoarele date primare< localizarea -eo-ra"ica 4anexand 1artile potri ite5/ ni elul si tipul acti itatilor de instruire/ numarul ele ilor/ ser icii asociate 4biblioteci/ acti itati de sport si recreere/ "acilitati de primire/ cantine/ etc.5. %r "i deasemenea util sa se consulte un sumar al planului de instruire propus intr' o perspecti a temporara mai lun-a 4numarul si tipul cursurilor/ lun-imea lor/ numarul si tipolo-ia subiectilor instruiti/ durata si pro-ramarea temporara a acti itatilor peda-o-ice si a celor le-ate de acestea/ metodele didactice/ diplome si alte certi"icate ce pot "i obtinute/ etc.5 !atele ce or "i prelucrate pentru structura trebuie sa includ<

supra"aXa acoperita 4m25 si supra"aXa neacoperita utilata 4m25; in"ormatii si sc1ite tip de construcXie pentru cladiri destinate scopurilor peda-o-ice 4sali de curs5 si pentru acti itati corelati e 4laboratoare/ biblioteci/ etc5;

68

date "unctionale si sc1ite pentru structurile de ser icii 4mana-ement/ birouri/ -imnazii/ stadioane/ camine/ cantine/ etc5; sc1ite "unctionale si laKouts ale principalelor ec1ipamente te1nolo-ice 4instalatii interne/ incalzire centrala/ sisteme de comunicatie si reteaua electrica/ etc5; izibilitatea interna a sistemelor 4si posibilele parcari5 si conexiunile cu canalele locale de comunicatii; elemente te1nice semni"icati e/ precum constructii ar1itectonice importante/ ec1ipamente complexe de laborator/ etc.

3.9.3. F#$%&'(')%)# *' %+%('$% ,-.'/+'(,0

Principalul element in cadrul proiectelor de instruire il constituie e+olutia demografica si a pietei muncii care determina numarul potential al ele+ilor si oportunitatile existente pentru ei in urma instruiriiin +ederea im,unatatirii pozitiei lor pe piata muncii" !escrierea ar trebui sa cuprinda< e olutia demo-ra"ica impartita pe se-mente de arsta si pe zone -eo-ra"ice 4pentru in estitiile care acopera mai mult decat o sin-ura zona5/

rata inscrierilor/ "rec enta si completarea studiilor2+/

an-a8arile pre izionate pe di"erite sectoare/ inclusi pre iziunile in ceea ce pri esc sc1imbarile in structura or-anizationala in cadrul di"eritelor se-mente producti e2,. .entru a analiza optiunile ar "i util sa se studieze si di"eritele localizari si di"eritele sc1ite/ nu numai situatia precedenta in lipsa realizarii proiectului. 9" "(" Analiza %inanciara 3eniturile sunt constituite din taxele de scolarizare si4sau din taxele de inscriere anuale daca este cazul" Preturile relati+e unor ser+icii auxiliare platite ar tre,ui deasemena sa fie luate in consideratie" 1in aceleasi moti+e mentionate pentru alte sectoare' analiza financiara este utila chiar daca ser+iciile sunt furnizate integral gratuit si rata profita,ilitatii financiare este deci negati+a" .rincipalul element de cost in acest caz este costul personalului necesar pentru "unctionarea structurii/ care trebuie estimat cu atentie pe termen lun-/ mai de-raba decat considerand numai costurile de personal le-ate de construcXie. %desea or-anizatia care suporta costurile de in estitie este di"erita de cea care a suporta costurile de "uncXionare; de aceea/ asa cum am precizat si pentru alte domenii/ ar "i util in clari"icarea situatiei daca analiza "luxurilor "inanciare a "i e"ectuata din ambele perspecti e. 7n orizont de timp de 15'20 ani este recomandat pentru acest tip de in estitii.

Rata !inanciara a pro!itului* 0inim 0axim 0edia !e iatia standard

%coli' (niversitati' etc '1.++ 20.00 *.01 ,.2#

2+ 2, C

%ceasta in"ormatie a "i si mai utila daca este impartita pe sexe/ clase sociale si zone -eo-ra"ice. 3ste important sa se pre izioneze cresterea ratei noilor pro"esii si scaderea altelor.

69

in"ormatii de esantion< 4 proiecte mari din 1( in domeniu au "ost incluse intr'un esantion de 400 de proiecte combinate 4:ezi Tabelele 1 si 25

+.5.0. "nali%a Economica

7rmtoarele ariabile pot constitui un punct de plecare in identi"icarea bene"iciilor< rata e"ecti a a inscrierilor comparata cu cea potentiala; rata studentilor care repeta anul; procentul ele ilor care "inalizeaza ciclul inte-ral al cursurilor de "ormare; rata medie a "rec entei pe ele ; atin-erea standardelor de studii prestabilite si masurabile; calitatea materialului peda-o-ic; cat de adaptate sunt ec1ipamentele si -radul lor de "olosinta; ni elul de pre-atire si implicarea ec1ipei de pro"esori/ bazata pe examinarea obiecti a; -radul de implementare al continutului peda-o-ic in cat mai multe si ariate contexte posibile.

)ene"iciile sunt reprezentate de numarul 4sau procentul5 ele ilor care au -asit 4sau care se asteapta sa -aseasca5 un loc de munca in mediul producti si care/ in lipsa unei instruiri speci"ice/ ar "i "ost someri sau an-a8ati temporar. .re iziunile pentru aeasta ariabila pot "i bazate pe studiile pe termen lun- e"ectuate in alte tari. !aca obiecti ul principal sau sin-urul al in estitiei este imbunatatirea oportunitatilor pe care in mod potential ele ii le au pe piata muncii/ bene"iciile pot "i cuanti"icate si alori"icate prin cresterea asteptata a enitului ele ilor/ -enerata de "ormarea primita 4sau prin sub'an-a8area e itata/ o mai buna pozitionare pe piata/ etc#05. &osturile sociale pot "i e aluate in baza pierderii pentru societate datorata de ierii "actorilor de la cea mai buna utilizare a lor alternati a#1. In "inal/ din moment este orba de proiecte de in"rastructura/ ar "i util sa se includ alte elemente e#terioare' precum pierderile de teren/ si alte materii prime/ posibila mobilitate sau con-estionare a constructiilor -enerata de catre instalarea in"rastructurii/ etc; daca pot "i pre izionate/ trebuie luata in considerare cresterea eniturilor -enerata de posibilele acti itati create/ care sunt le-ate direct de prezenta unor noi structuri de scolarizare 4acti itati comerciale/ restaurante/ acti itati de recreere/ etc.5 Rata economica a pro!itului* 0inim 0axim 0edia
#0

%coli' (niversitati' etc #.#5 4*.52 1*.5#

O metoda alternati a/ care este din punct de edere teoretic alabila in toate cazurile/ este sa se "aca re"erire la dorinta de a plati/ cuanti"icabila ca medie a taxelor pe care studentii ar trebui sa le plateasca pentru cursuri similare pri ate. O deosebita atentie trebuie acordata cand se utilizeaza aecasta metoda/ datorita posibilelor e"ecte distorsionante< de ex. poate sa existe o di"erenta calitati a intre instruirea o"erita prin in estitie si ceea ce exista de8a disponibil o"erit de structurile pri ate/ sau pot exista di"erite -rade de a ersiune "ata de risc in con"ormitate cu ni elul eniturilor/ s.a.m.d. O mai ampla abordare a subiectului poate "i -asita in lucrarile su-erate. #1 !e exemplu/ costul oportunitatii sociale a predarii= instruirii si a altui personal este ec1i alent produsului acestor persoane in pro"esii alternati e 4cuanti"icabil ca salarii medii alternati e pentru persoane cu o cali"icare similara5. %cela al ele ilor/ care nu trebuie uitat/ este bazat pe produsul estimat al tinerilor in lipsa sistemului de instruire/ in baza limitei ca proiectul in c1estiune nu a"ecteaza salariile.
C

70

!e iatia standard
C

14.20

!ata de esantion< ( proiecte mari din 1( in acest domeniu au "ost incluse in esantionul de 400 de proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25

+.5.1. "lte elemente de e'aluare

%r "i util sa existe o e aluare independenta e"ectuata de un panel de experti cali"icati/ e aluare a urmatoarelor elemente< abilitatea in estitiei educationale de a indeplini obiecti ele propuse si necesitatile sociale; sustinerea tipului de pro-rame de "ormare realizabile prin intermediul structurii.

9" "!" Analiza Riscului si a #enziti+itatii 7rmatorii parametri trebuie sa "ie considerati in analiza Senziti itatii si a riscului< rata cresterii populaXiei 4pe cate-orii de arsta5 in zona izata; rata cresterii salariilor pentru personalul didactic si auxiliar 4a se edea exemplul din -ra"icul de mai 8os5; rata actuala a ocuparii "ortei de munca; rata de an-a8are a ele ilor care au "inalizat studiile.

3xemplu de probabilitate a distributiei. 2ra"ic pa- 5( Pentru consultari ulterioare& a se +edea appendix C"11

9"1= Muzee si parcuri arheologice"

+.,6.,. -biecti'e
In estitiile cuprinse in acest domeniu au in -eneral obiecti e locale atZt datorita "aptului ca sunt in principal le-ate de dez oltarea sectorului turistic= cultural 4de exemplu crearea unui parc ar1eolo-ic5/ cat si datorita "aptului ca au scopul de a satis"ace necesitatile -enerale culturale si de distractie ale populaXiei 4de exemplu construirea sau restaurarea unui teatru5. Proiectele din acest sector pot a+ea o +aloarea mai generala de natura culturala' care depaseste mediul local si pot' in anumite cazuri' sa constituie un factor predominant" Pentru o e+aluare corecta a in+estitiei' ar fi utila determinarea clara a tipului de o,iecti+e sta,ilite pentru fiecare proiect"

+.,6... Identificarea proiectului.

Tinand cont de obiecti e/ este necesar sa se identi"ice proiectul precizand tipul de in"rastructura a"ectat de catre actiune< muzee 4ar1eolo-ice/ -alerii de arta/ conser atoare/ combinate/ stiinti"ice/ te1nice/ etc5/ monumente istorice sau edi"icii/ parcuri ar1eolo-ice/ ar1eolo-ie industriala/ teatre 4pentru piese/ de opera/ etc5/ teatre in aer liber/ etc. 3ste de asemenea necesar sa se precizeze daca proiectul intentioneaza sa creeze o structura noua sau sa reno eze si sa extinda una existenta. %desea este destul de important sa se enumere ser iciile pe care structura le a o"eri/ "ie principale cat si subsidiare 4restaurarea operelor de arta/ centre de cercetare/ ser icii de in"ormare/ transport intern/ ser icii de deser ire caterinpentru izitatori/ etc5. In plus/ trebuie inclus un rezumat al pro-ramelor artistice si=sau culturale plani"icate pe termen mediu. !in punctul de edere al procesarii datelor a "i util sa se includ<

date primare/ in special numarul de utilizatori asteptat 4pe zi/ sezon/ an/ etc5 si capacitatea maxima a structurii;

71

carateristici "izice/ precum<

supra"aXa si s1oHroom'ul acoperite 4m25 pentru muzee si

monumente si edi"icii istorice; supra"aXa totala a parcurilor si zonelor ar1eolo-ice 4m25; supra"aXa zonei 4m25/ numarul de scaune/ supra"aXa utilizabila
#

4m 5 pentru teatre; caracteristici ar1itectonice/ construcXie si sc1itele muzeelor/ a monumentelor si edi"iciilor istorice si a teatrelor/ sc1ite anexate si alte in"ormatii si sa se indice in mod clar/ daca este necesar/ care sunt partile care or "i construite sau modi"icate; te1nici de edi"icare/ caracteristici te1nice si sc1itele edi"iciilor sau parti din acestea dedicate ser iciilor auxiliare / asa cum a "ost descris anterior;

caracteristici de proces si sc1itele instalaXiilor si ale principalelor sisteme 4aer conditionat/ iluminare/ comunicatii/ etc5; iabilitatea si sistemele de acces 4in plus posibilele parcari5 si le-aturile cu caile principale de comunicatie 4drumuri5; elemente te1nice semni"icati e/ precum constructii ar1itectonice exacte/ te1nolo-ii experimentale sau de restaurare semni"icati a/ sisteme de comunicatie= in"ormatie pentru utilizatori sau pentru public/ etc 4"urnizand desene si alte in"ormatii5.

+.,6.+. $e%abilitate si anali%a op7iunilor

.rincipalul punct de re"erinta pentru optimizarea proiectului este "luxul potential de utilizatori ai structurii/ impartit pe cate-orii. In cazul actiunilor Yndreptate spre restaurare sau recuperarea edi"iciilor istorice existente ar "i util sa se precizez toate aspectele/ inclusi cele te1nolo-ice/ care ii demonstreaza "ezabilitatea. %naliza opXiunilor poate/ de exemplu/ sa ia in considerare urmtoarele alternati e<

situatia precedenta/ in lipsa realizarii proiectului; ariatiile in aran8amentul structural sau in prezentarea "inala a in"rastructurii; localizari alternati e posibile pentru noile constructii de muzee/ teatre/ etc; posibilele te1nolo-ii alternati e si metode de restaurare= recuperare a edi"iciilor existente; ale-eri alternati e de in"rastructura in contextul celor de8a existente in zona 4 de exemplu se pot lua in considerare crearea unui muzeu al te1nolo-iei in locul recuperarii unei structuri industriale istorice/ etc5.

+.,6./. "nali%a $inanciara

6oarte ades in acest domeniu/ in estitorul si mana-ement reprezinta structuri di erse; in acest caz/ analiza trebuie sa "ie e"ectuata din ambele puncte de edere/ precizand clar "iecare trans"er posibil intre parti. Ba "el ca in cazul in"rastructurii de "ormare= instruire/ si aici costurile de "unctionare in orizontul temporal al proiectului sunt mai mari decat costurile de in estitii/ in special cele ale personalului si de intretinere 4care pentru anumite structuri pot constitui costul predominant pe termen mediu5 si deci/ conduce la aceleasi elemente de e aluare. :eniturile deri a din taxele de intrare/ care adesea acopera doar o parte a costurilor reale; alte intrari de "onduri pot pro eni din anzarea ser iciilor colaterale si din acti itati comerciale colaterale 4caterin-/ publicaXii de arta/ ser icii de retea/ sou eniruri/ etc5 in conditiile in care se a"le in cadrul aceluiasi mana-ement.

72

%r "i recomandabil sa se utilizeze o perspecti a de timp de 15'20 ani.

+.,6.0. "nali%a Economica

Ba "el ca in cazul in"rastructurii de instruire/ principala di"icultate intampinata in e"ectuarea analizei economice este capacitatea de a identi"ica/ cuanti"ica si e alua bene"iciile sociale datorate unei de"initii -enerice si=sau nesi-ure a obiecti elor/ care in mod e ident au o in"luenta in identi"icarea si masurarea bene"iciilor in sine. O e aluare incompleta admisa a bene"iciilor se poate baza pe disponibilitatea din partea publicului #2 de a plati ser iciile/ pentru muzee/ parcuri ar1eolo-ice/ etc. !e exemplu/ pentru anumite proiecte acest tari" s'ar situa la circa 5 3uro = izitator. .entru alte metode/ se a "ace re"erire la lucrarile su-erate. Ba "el ca in cazul domeniului anterior/ costurile sociale pot "i e aluate in baza pierderii pentru societate -enerata de de ierea "actorilor de la cea mai buna utilizare alternati a. !e exemplu/ costul oportunitatii sociale a personalului an-a8at in "unctionarea structurii este ec1i alent produsului acestor persoane rezultat din pro"esii alternati e 4cuanti"icabil ca salariu mediu al pietei pentru persoane cu o cali"icare similara5. In "inal/ in conditiile in care sunt proiecte de in"rastructura/ ar "i util sa se includ alte elemente externe precum pierderile de teren si alte materii prime/ posibila mobilitate sau con-estionarea construcXiei aduse de cater instalatie s.a.m.d. Aflandu-ne in prezenta unei examinari atente a feza,ilitatii concrete si a +olumului cererii' ar tre,ui luate in considerare si cresterea +eniturilor in sectorul turistic -corelata atKt cu cresterea fluxului turistic si o crestere a mediei timpului de se@ur al turistilor0 generata de catre o gama mai larga de ser+icii de recreere si culturale' oferite de catre noua structura' si cresterea in plus a +eniturilor datorata aparitiei altor acti+itati' care sunt direct legate de prezenta unei noi structuri -acti+itati comerciale' restaurante' acti+itati de recreere' etc0"

+.,6.1. "lte elemente de e'aluare

%ici este in principal orba despre aloarea culturala intrinseca a proiectului. %ceasta a "i utila pentru a da un pro"il cultural si artistic clar/ cel putin pro-ramelor pe termen mediu/ pe care in"rastructura intentioneaza sa le realizeze/ precizand deasemenea daca exista anumite opere de arta istorice sau artistice speciale. In orice caz elementul decisi il constituie opinia expertilor independenti asupra pro-ramului/ care trebuie prezentata ca un document separat.

+.,6.2. "nali%a *iscului si a Sen%iti'itatii

.rincipalele elemente de risc sunt/ pe de o parte/ costurile inalte de personal si de intretinere/ care sunt di"icil de estimat pe termen lun- si/ pe de alta parte/ incertitudinile in e aluarea cererii pe termen lun- si dinamica taxelor de admitere. !in aceasta perspecti a/ ar "i recomandabil pentru analiza riscului si a enziti itatii/ sa se ia in considerare cel putin urmatoarele ariabile< costul in estitiei ; rata de crestere a salariilor an-a8atilor; rata de crestere a cererii e"ecti e 4numar de izitatori pe an5; taxele de admitere.

In plus/ in ceea ce pri este intretinerea/ este recomandabil sa se analizeze riscul le-at de posibililele daune/ indi"erent de cauza 4te1nice/ naturale/ create de om5. Pentru aprofundari& a se +edea appendix C"15

9"11 #pitale si alte infrastructuri sanitare

+.,,., -biecti'e

#2

9u pare a "i corect sa se includa costurile indirecte ale izitatorului 4calatorie/ mancare/ -azduire/ etc5 pentru a "i atribuite >disponi,ilitatii de a plati?/ ci doar in situatia in care se poate demonstra ca/ pentru proiectul in discutie/ aceste c1eltuieli trebuiesc atribuite exclusi dorintei de a izita structura sau de a iziona un spectacol si nu pot "i atribuite altor acti itati de recreere/ de exemplu Turism.

73

Chiar daca o,iecti+ele unei actiuni specifice sunt adesea de natura locala' ele tre,uiesc intotdeauna sa ai,a legatura si sa se incadreze in cadrul o,iecti+elor planificate la ni+elul sistemului sanitar in ansam,lu' fie pentru a optimiza alocarea resurselor intre diferite programe de sanatate cat si pentru alegerea intre diferite proiecte si alternati+e" %ara o definire adec+ata a o,iecti+elor fundamentale ale politicii de sanatate' analiza proiectelor indi+iduale are o +aloare limitata" Obiecti ele pot include pre enirea si=sau tratamentul di"eritelor patolo-ii. %cestea pot "ace re"erire la di"erite cate-orii ale populatiei/ impartita pe arste 4spitale de copii sau de -eriatrie/ etc5/ sau pe sexe 4maternitati/ androlo-ie/ etc5/ pe conditii pro"esionale 4centre de traumatolo-ie pentru accidente industriale/ sporturi sau spitale militare/ etc5. O de"initie cantitati a a acestor obiecti e ar putea "i data de cresterea ratei sperantei de iata ##. In conditiile in care exista statistici in ceea ce pri este riscurile asociate di erselor patolo-ii si epidemii/ in le-atura du datele demo-ra"ice/ a "i posibila "urnizarea unei cuanti"icari a obiecti elor mai deza-re-ata si mai -estionabila.

+.,,... Identificarea proiectului

Tinand cont de obiecti ele in estitiei/ este "undamental pentru analiza proiectului sa se de"ineasca in mod concret "unctiile in"rastructurii propuse si/ in mod special un -rup de patolo-ii implicate/ cate-oriile de populatie/ dia-nosticare/ tratamente= recuperare pe termen scurt sau lun-/ "acilitati de primire si ser iciile auxiliare s.a.m.d. &aracteriticile de procesare a in"ormatiei ar trebui sa includa urmatoarele date< data primare/ precum< media si numarul maxim de utilizatori pe zi/ luna si an; o lista a departamentelor de asistenta si pre enire/ tratament si dia-nostic; pentru spitale numarul de paturi pe "iecare compartiment; date "izice precum supra"ata totala si cea acoperita 4m25/ spatiu e"ecti utilizabil 4m#5/ numarul de sali de tratament/ rezer e/ camere de pre eniresi=sau dia-nostic si consultatie/ existenta si marimea departamantului de pacienti care nu sunt internati; modul de aran8are "unctionala a zonelor interne=externe 4sc1ite5/ inclusi caile de comunicatie intre di"erite cladiri si in interiorul acestora/ atat in conditii normale cat si de ur-enta; caracteristici te1nice ale principalelor ec1ipamente de tratament si=sau dia-nostic 4de exemplu/ raze D/ scan/ medicina nucleara/ endoscopie/ etc5; planul instalatiilor auxiliare si al principalelor sisteme 4electricitate/ iluminare/ apa/ deseuri/ canalizare si sisteme de incinerare a deseurilor/ pompieri/ aer conditionat/ distributie de -az/ control la distanta/ comunicatii/ etc5; caracteristici de ar1itectura/ de constructie si planurile cladirilor sau parti din acestea dedicate structurilor auxiliare; iabilitatea si caile de acces 4plus posibilele parcari5 si le-aturi cu principalele drumuri de comunicare/ cu drum direct de acces catre deparmentul de ur-enta= camera de -arda/ anexand planurile necesare; elemente te1nice semni"icati e/ precum constructii ar1itectonice particulare/ speciale sau de tratament experimental sau ec1ipamente de dia-nostic;

+.,,.+. $e%abilitate si anali%a optiunilor

6luxurile de pacienti si e olutia lor in timp pot "i determinate in baza datelor de natura demo-ra"ica si a respecti elor lor e olutii. 3ste de asemenea necesar sa se "urnizez date de natura epidemiolo-ica si de rata mortalitatii in ceea ce pri este patolo-iile descrise#4. %naliza optiunilor trebuie sa includa<
##

%cestia reprezinta indicatori -enerali. In mod e ident/ in plus "ata de cantitate/ trebuie luata in considerare si calitatea ietii< anumiti indicatori au "ost propusi pentru a lua in considerare si acest aspect. !etalii suplimentare se pot obtine prin consultarea materialelor su-erate in biblio-ra"ie. #4 In cazul in care nu exista disponibile ast"el de date/ pentru zona in studiu/ nu este -resit sa se utilizeze datele disponibile re"eritoare la zone similar din punct de edere social.

74

 o comparatie cu situatia existenta in zona de studiu/ in lipsa realizarii proiectului; localizari alternati e posibile pentru aceeasi structura sanitara; solutii alternati e posibile de natura medicala si te1nolo-ica 4sisteme di"erite de tratament/ te1nolo-ii di"erite de dia-nostic/ etc5; alternati e -enerale posibile a and aceleasi obiecti e socio'sanitare 4 de exemplu construirea unor departamente pentru pacienti neinternati/ in sc1imbul unui departament intern al spitalului5.

+.,,./ "nali%a $inanciara

%desea/ institutia care suporta costurile in estitiei este separata de aceea care a suporta costurile de "unctionare; din acest moti ar "i util sa se clari"ice daca analiza "luxurilor "inanciare este e"ectuata din ambele perspecti e/ luand cu atentie in considerare structura co"inantarii 4daca este cazul5 si mecanismele de compensare. :eniturile sunt adesea "ormate din taxele percepute pe zilele de spitalizare 4 de exemplu numarul de zile pe care pacientul le petrece in spital5/ dia-nosticul si tratamentul care sunt platite separat si ser iciile auxiliare 4rezer e indi iduale/ etc5/ in conditiile in care exista. .entru aceleasi moti e expuse in alte sectiuni/ analiza "inanciara este utila c1iar daca ser iciile sunt o"erite -ratuit si rata pro"itabilitatii "inanciare este deci ne-ati a. Pe termen lung elementul de cost cel mai important este legat de costurile de personal si de costul medicamentelor si al altor materiale si al altor ser+icii medicale din exteriorul structurii' necesare pentru functionarea acesteia' care tre,uie estimate cu precizie" .entru aceste in estitii este recomandabil sa se ia in consideratie o perioada de 20 ani.

+.,,.0 "nali%a Economica

Principalele ,eneficii sunt& economii +iitoare in costurile de intretinere a sanatatiiA e+itarea pierderilor in +enituriA reducerea suferintei" 3conomiile iitoare in costurile de intretinere a sanatatii/ sunt direct proportionale cu descresterea numarului de persoane a"ectate si= sau un -rad mai mic de -ra itate a bolilor/ datorita implementarii proiectului 4reducerea costurilor pacientilor neinternati si a costurilor pentru asistenta la domiciliu pentru cei care au e itat contactarea bolii/ costuri mai scazute pentru spitale si con alescenta pentru cei care au "ost tratati mai e"icient5. 3 itarea pierderilor in productie/ datorata unui numar mai scazut de zile de munca pierdute de catre pacient si "amilia sa; &resterea in bunastare sau reducerea su"erintei pentru pacientii sau "amiliile lor/ identi"icabila prin numarul de decese e itate/ cresterea sperantei de iata a pacientilor si a "amiliei lor ca rezultat al bolii e itate sau administrarea unui tratament mai e"icace.

)ene"iciile pot "i con ertite in aloare monetara prin doua metode/ dintre care prima 4 disponi ilitatea de a plati5 recur-e la preturile pietei pentru ser icii#5. Rata economica a pro!itului* Spitale 0inim 10.00 0axim 2#.10 0edia 14.5* !e iatia standard (.0# C !ate de esantion< # mari proiecte din 5 in domeniu au "ost incluse in esantionul de 400 de proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25 In mod alternati / cuanti"icarea si alorizarea costurilor economisite pot "i e"ectuate utilizand metodele standard/ in timp ce analiza bene"iciilor asupra bunastarii poate "ace re"erire la indicatorii de crestere a sperantei de iata/ a8ustati prin calitate 4de exemplu >Anii de )iata A*ustati prin Calitate?5 ce pot "i cuanti"icati con"orm principiului enitului pierdut sau prin alt criteriu similar de capitalizare.
#5

%ceasta metoada poate/ de exemplu sa "ie aplicata in cazul unei clinici de odontolo-ie/ pentru ca in -eneral aceste ser icii sunt o"erite atat de sectorul pri at cat si de catre cel public.
C

75

+.,,.1. "lte elemente de e'aluare

In plus "ata de consideratiile "acute in para-ra"ul ce "acea re"erire la analiza optiunilor/ si din cauza di"icultatilor si incertitudinilor "ormulate in e"ectuarea analizei cantitati e a bene"iciilor/ poate "i utila e aluarea bene"iciilor exprimate prin indicatori "izici simpli/ de exemplu analiza cost'e"icienta care sunt mai rapid cuanti"icabili. O analiza utila cost'e"icienta este pe lar- utilizata in sectorul sanitar si o"era date comparabile. &ateodata in acest sector/ proiectul propus poate a ea o aloare intrinseca pentru sistemul sanitar. %ceasta poate "i demonstrata prin intermediul unui panel independent de experti cali"icati care e"ectueaza analiza cu rezultatele respecti e.

+.,,.2 "nali%a *iscului si a Sen%iti'itatii

Principalele elemente care influenteaza succesul unui proiect in domeniul sanitar sunt de trei tipuri& i0 disponi,ilitatea si seriozitatea informatiilor de natura epidemiologica pentru zona in discutie' ii0 ricurile intalnite prin administrarea unui nou diagnostic' pre+entie sau tratament terapeutic' etc' iii0 dificultatea in e+aluarea corecta a e+olutiei costurilor de personal' medicamente' etc pe termen lung" % and in edere tot ceea ce s'a precizat de8a/ ar "i util ca analiza riscului si a senziti itatii sa includa cel putin urmatoarele ariabile< &ostul in estitiei; .rocentul cu care in"luenteaza rata deceselor/ impartita pe tipul patolo-iilor/ cate-orii de arste/ sex/ pro"esie/ etc; Tari"ele pentru ser iciile de sanatate sin dinamica lor in timp; !inamica in timp a costurilor de personal; !inamica in timp a costurilor medicamentelor/ produselor si ser iciilor importante; :aloarea si dinamica riscurilor implicate in administrarea tratamentelor si dia-nostic;

Pentru consultari ulterioare& a se +edea apendix-ul C"19

9"15 Paduri si parcuri

+.,.., -biecti'e
.roiectele le-ate de paduri pot a ea di erse obiecti e "undamentale precum< .roiecte care au scopul de a mari productia de lemn sau pluta destinate scopurilor comerciale sau ener-etice; .roiecte care au scopul de a mari productia de produse non lemnoase#(; .roiecte care au un caracter de protectie a mediului/ prin in"iintarea de parcuri si rezer atii/ actiuni pentru pre enirea eroziunii/ controlul apelor/ protectia mediului 4natural/ imbunatatirea peisa8ului/ etc5; .roiecte pentru promo are turistica si acti itati de recreere Toate in estitiile in mediul "orestier pot aduce e"ecte multiple/ in tabelul de mai 8os "iind date cate a exemple< Efecte4 ,eneficii .rotectia solului $e-larea apelor Imbunatatirea peisa8ului .rotectia mediului &onser area speciilor Imbunatatirea calitatii aerului si a climei &resterea productiei de lemn/ pluta si alte
#(

A 6. 6. ./ 93 . . 93 93

6ipul in+estitiei B C 1 93/ . ./ 93 ./ 93 93 . ./ 93 ./93/9 ./93 ./ 93 93/9 93/. 93/9 93/ 9 93/ . 93/ 9 93 . 93 . 6. 9/ 93

E 93/ . 93/ . 93/ . 93/ . 93/ . 93 93/ .

.recum tru"e si ciuperci/ "ructe de padure/ plante medicinale/ 8ocuri/ stupi de albine si altele.

76

produse &resterea acti tatilor turistice si de recreere Imbunatatirea economiei locale Imbunatatirea situatiei economice -enerale

93 93/ . 93

. ./ 93 ./ 93

93 ./ 6. .

6. ./ 6. 93

./ 93 ./ 93 93

%< &ontrolul/ re-lementarea si protectia "ata de alu iuni; protectie "ata de eroziune; )< In"rstructuri 4poteci/ drumuri "orestiere/ instalatii de stin-ere a incendiilor/ rezer atii speciale pentru animale/ etc5 &< alori"icarea producti a directa 4lemn/ pluta/ ciuperci/ alune/ etc5 !< :alori"icare producti a indirecta 4turism/ recreere5; 3< acti itati or-anizationale 4studii si in entariere/ carto-ra"iere/ etc5. Be-enda< 6.< 3"ect "oarte poziti .< 3"ect poziti 93< 9ici un e"ect 9< 3"ect ne-ati

+.,.... Identificarea proiectului

1atorita gamei large de posi,ile proiecte pri+ing domeniul forestier si al parcurilor' ar fi util ca proiectele sa fie identificate corespunzator schmei tipurilor' ca de exemplu cele prezentate in ta,elul de mai sus" %r "i util sa se "urnizeze urmatoarele date< .ozitia -eo-ra"ica/ altitudinea 4m deasupra ni elului marii5/ si supra"ata zonei 41ectare sau Rm25; O descriere detaliata a operatiunilor proiectului/ capacitatea lor 4numarul de copaci ce or "i taiati sau plantati/ etc5 si motodolo-iile 4speciile alese/ tipul de cultura/ etc5/ perioada de timp 4ani5/ "orma de mana-ement/ tipul de tratament si perioada de executie; Supra"ata zonei 4m25 si -radientul 4m5 deni elarilor care trebuie consolidate; 9umarul si lun-imea 4km5 cur-erilor de apa care trebuiesc re-late; 9umarul si lun-imea 4km5 sau supra"ata zonei 4m25 si tipul pentru cai de acces si pentru parcari si zone de picnic; Marti care sa reprezinte pozitia si descrierea biotipurilor si alte "enomene naturale interesante 4cascade/ pesteri/ iz oare/ etc5; 9umarul/ pozitia si supra"ata 4m25 si planurile edi"iciilor de ser iciu/ precum centre de izitare/ -azduire/ cantine/ posturi de obser atie/ depozite/ mori/ etc; 9umarul/ pozitia/ supra"ata 4m25 si capacitataea structurilor de primire a turistilor/ precum "oteluri/ re"u-ii/ restaurante/ etc; &ai de acess si le-aturile cu principalel retele de drumuri locale si re-ionale; !escrierea si alte in"ormatii necesare pentru inter entii speciale/ precum reintroducerea unor specii rare sau in pe cale de disparitie/ sisteme de control la distanta a instalatiilor anti'incendiu/ retele de comunicare si in"ormare/ etc.

+.,..+. $e%abilitate si anali%a optiunilor

punctele de re"erinta pentru optimizare sunt "unctiile proiectului in sine. !e exemplu/ pentru proiecte de arboricultura si lemn 4sau pluta5/ punctul de re"erinta il constituie cererea pentru tipul de material lemnos sau pluta care se intentioneaza a "i produs; in plus/ daca este cazul/ obiecti ul de a substitui importurile. %tunci cand proiectele sunt pre alent de natura turistica si recreationala/ este e ident ca se a "ace re"erire la pre iziunile e olutiei "luxurilor turistice/ inclusi cele sezonale/ etc. Trebuie notat totusi/ ca din moment ce obiecti ele sunt atat de interdependente/ ar "i util ca toate proiectele incluse intr'o analiza de impact sa demonstreze sustinerea proiectului propus c1iar si din punctul de edere al protectiei mediului/ c1iar daca nu este acesta obiecti ul principal. O metoda posibila este stabilirea unei serii de indicatori "izici pentru "iecare e"ect/ dupa care sa se e"ectueze o analiza multicriteriala. In ceea ce pri este alternati ele/ ar "i util sa se analizeze urmatoarele elemente< &omparatia cu situatia existenta in lipsa realizarii proiectului; !i erse arii de inter entie din cadrul aceluisi district "orestier; !i"erite metodoli-ii pentru ameliorare/ reimpadurire si culti are; &ulti area speciilor alternati e/ compatibile cu zona aleasa 4 de exemplu plantatii de eucalipt in locul altora utilizati pentru celuloza5; !i"erite perimetre si zone ale parcurilor; !i"erite trasee sau tipol-ii de poteci/ alte zone amena8ate;

77

!i"erite amplasari ale intrarilor/ centre de izitare/ parcari/ campin-uri/ etc pentru proiecte de parcuri amena8ate sau zone de padure; !i"erite destinatii 4de exemplu a-ricultura si nu padure5 pentru ariile care trebuies reimpadurile/ din cadrul unui park.

+.,../ "nali%a $inanciara

%naliza "inanciara poate "i e"ectuata prin metodele standard/ cu precizarea ca/ in conditiile in care in estitorul si mana-ementul reprezinta aceea institutie/ analiza trebuie e"ectuata de catre "iecare parte/ luand in considerare toate posibilele taxe pentru licente/ considerate enituri pentru in estitor si c1eltuieli pentru mana-er. !e asemenea/ in acest caz/ analiza "inanciara este "oarte utila c1iar daca proiectul -enereaza oportunitati si ser icii care sunt -ratuite. &el mai adesea/ cele mai importante elemente de cost/ si deci cele carora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita sunt cele de personal si intretinere 4ordinara si extraordinara5. 7n orizont de timp de 25'#0 ani a trebui considerat ca potri it #+/ dar in unel cazuri/ inter entiile in mediul "orestier pot acoperi un orizont de timp mai mare. Bi,liografia disponi,ila demonstreaza ca inter+entiile in acest domeniu au +alori %RR scazute' care rar depasesc ><"

+.,..0 "nali%a Economica

se pot consulta tabele de mai sus pentru a identi"ica bene"iciile/ in timp ce/ pentru cuanti"icarea lor se pot lua in considerare urmatoarele< In cazul productiei de lemn/ se poate "ace re"erire la pre iziunile in ceea ce pri este cererea e"ecti a si in consecinta la acti itatile economice le-ate de utilizarea si prelucrarea lemnului; alorile pot "i bazate pe aloarea adau-ata a socitatilor de prelucrare a lemnului si alte sectoare conexe; Obser atii similare se pot "ace si pentru produse non'lemnoase; )ene"iciile din acti itatile turistice si de recreere/ pot "i cuanti"icate utilizand metoda > disponibilitatii de a plati a izitatorilor? sau prin estimarea cantitati a a produsului turistic realizat/ e aluat la preturile pietei/ "ara a lua in considerare distorsiunile. !aca este pre izibila/ trebuie luata in considerare si cresterea eniturilor in sectorul turistic si acti itatile conexe din zonele adiacente sau le-ate de parcul sau padurea in studiu. !in studii au rezultat alori cuprinse intre 1 3uro si */5 3uro pe izitator/ bazat "iind pe di"eriti "actori/ precum -radul de atractie al mediului incon8urator si standardele structurilor ospitaliere turistice din zona; )ene"iciile care rezulta din protectia 1idro'-eolo-ica pot "i e aluate pe baza costurilor -enerate de catre inundatii/ alunecari de terenuri/ etc/ care or "i e itate prin intermediul proiectuluisi/ in cazul in care este demonstrabil/ o aloare adau-ata mai inalta pentru productia de lemn comparati cu situatia existenta in conditiile nerealizarii proiectului; )ene"iciile ce rezulta din imbunatatirea peisa8ului si protectia mediului pot "i e aluate in baza unei mai mari > disponibilitati de a plati#,? sau a unor enituri mai inalte din acti itatile turistice/ prin comparatie cu situatia existenta "ara realizarea proiectului.

+.,..1. "lte elemente de e'aluare

%tunci cand proiectul propus contine elemente care nu sunt naturale/ de mediu sau de importanta stiinti"ica in sine 4de exemplu prote8area speciilor pe cale de disparitie5/ acestea ar trebui con"irmate de catre parerea unui panel de experti cali"icati independenti.

+.,..2. "nali%a *iscului si a Sen%iti'itatii

3ste recomandabil sa se analizeze urmatoarele ariabile<
#+

3 olutia "luxurilor turistice; 3 olutia costurilor pentru anumiti "actori critici/ precum costurile de personal; :aloarea si dinamica riscurilor le-ate de posibile daune/ indi"erent de cauza 4naturale/ erori umane/ te1nice5;

&ele mai scazute alori or trebui aplicate acti itatilor turistice si de recreere si celor cu ciclul scurt 4 de exemplu "ructe de padure/ etc5 #, % se edea nota precedenta

78

Pentru alte consultatii& a se +edea apendix-ul C"1(

79

9"19 Infrastructuri de telecomunicatii

+.,+., -biecti'e
In estitiile in acest sector sunt cruciale pentru dez oltarea economica/ atat la scara nationala cat si internationala/ datorita e"ectelor intersectoriale "oarte di erse ale imbunatatirii e"icientei comunicatiilor si dez oltarii ser iciilor on' line. %ceste sisteme satis"ac o serie de necesitati de comunicatie 4tele"on/ tele"ax/ transmisie de date/ T:/ transmisie multimedia/ transmisii cripto-ra"ice/ etc5/ "ie locale/ "ie -eneralizate/ nu numai de natura producti a/ comerciala su sectorul ser iciilor ci si pentru societatea ci ila. 0erita sa se mentioneze ca sectorul comunicatiilor/ care utilizeaza le-aturi din ce in ce mai puternice/ ariate40 si extinse/ are o in"luenta crescanda c1iar asupra unor sectoare -enerale de dez oltare ci ila/ precum educatia/ pre-atirea pro"esionala/ petrecerea timpului/ cultura/ politica/ etc. &1iar daca sectorul telecomunicatiilor reprezinta prima pa-ina a politicilor publice ale statelor membre 73/ e aluarea proiectelor poate "i complicata printr'o imper"ecta de"inire a obiecti elor/ datorata adesea itezei si intensitatii sc1imbarii G adesea de'a dreaptul turbulenta41. !aca/ in scopul de mentine linia prezentului -1id/ ne limitam la inter entiile de in"rastructura/ obiecti ele pot "i de dez oltare locala 4desi acestea au intotdeauna o aloare pe scara mai lar-a5; cate a exemple ar putea "i< &abluri locale si sisteme de conectare pentru extinderea ser iciilor catre zone neacoperite; Instalarea de cabluri pentru orase/ zone metropolitane sau industriale/ etc/ pentru a "urniza retele mai rapide si mai puternice/ care sa permita dez oltarea unor noi ser icii locale 4 asa numitele > pe banda lar-a?5; &onstructia sau modernizarea unor unitati de comutatie de bandacu retele mai aste 4acest tip de proiect este adesea le-at de cel anterior5; %mplasarea cablurilor/ instalatiilor de conectare sau statii satelitare care conecteaza zone izolate 4arii montane/ insule/ etc5;

%numite tipuri de proiecte cu obiecti e de scara non locala sunt< !ez oltarea sistemelor de comuncatii internationale/ pentru a creste capacitatea/ puterea si iteza 4 de exeplu lansarea satelitilor de telecomunicatii/ construirea statiilor radiosatelitare/ amplasarea cablurilor de lun-a distanta sub apa/ etc5; &resterea capacitatii/ puterii si itezei retelelor de comunicatii interre-ionale; %ctualizarea te1nolo-ica a retelelor pentru a putea permite conectarea la alte ser icii noi 4ser icii multimedia/ tele"oane portabile/ retele ci ice/ muzee irtuale/ etc5

+.,+.. Identificarea proiectului

Identificarea proiectului ar tre,ui sa inceapa cu +erificarea pertinentei sale cu unul dintre o,iecti+ele mai sus mentionate D locale sau nu" Ar tre,ui descris' nu numai tipul proiectului' dar si lista functiilor -de infrastructura' legaturi0 si ser+iciile" In toate cazurile' este utila identificarea zonei potentiale care ar putea fi acoperita de catre proiect si sa se furnizeze of analiza a pietei potentiale" Buand in consideratie ceea ce s'a a"irmat in para-ra"ul precedent si slaba elasticitate initiala a acestui tip de in estitie/ apare ca esential sa se aiba o idee clara in ceea ce pri esc urmatoarele doua aspecte/ care sunt puternic inter'corelate<
40

3 olutia predominanta in acest sector este aceea de a o"eri ser icii superioare. .entru aceasta/ "urnizorii de ser icii se bazeaza pe sisteme de conectare din ce in ce mai con enabile precum "ibre optice/ cabluri co'axiale/ statii ia aer/ sateliti/ etc 41 &ea mai importanta e olutie o constituie nu numai pri atizarea companiilor tele"onice nationale ci mai ales incercarea de a spar-e situatia monopolistica care exista adesea/ prin doua cai< liberalizarea licentelor catre mai multi operatori pe o sin-ura zona G deasemena cu retele alternati e 4deza-re-are pe orizontala5 si separarea celor care -estioneaza retelele de catre cei care o"era ser iciile de le-atura si de cei care "urnizeaza ser iciile cu aloare adau-ata s.a.m.d. 4deza-re-are erticala5.

80

Or-anizarea unui mana-ement de inter entie/ inclusi toate impartirile posibile in sectoare; .lanul de realizare al pro-ramului in sine si cel propus pentru penetrarea zonei tinta/ cu ser iciile o"erite de catre noua structura.

In toate cazurile/ le-aturile "unctionale si "izice intre in"rastructura proiectata si sistemul existent de telecomunicatii trebuiesc precizate in mod clar. O descriere lar-a a caracteristicilor de procesat a "i "oarte "olositoare< !ate "unctionale de baza/ precum< tipul in"rastructurii de comunicatie/ olumul de tra"ic si tipul/ iteza maxima de comunicatie 4baud5/ tipul de comutatie/ protocolul de comunicatie/ banda de "rec enta 42Mz5 si puterea 4kJ5/ te1nolo-iile electronice de comutare = conectare/ etc; !ate "izice precum lun-imea cablurilor 4Rm5 si zona acoperita de retea 4Rm25/ numarul si pozitia nodurilor de comutare = conectare/ numarul si pozitia statiilor radio si zona acoperita 4Rm25; In"ormatii/ te1nolo-ii de constructie si caracteristici te1nice ale retelei; In"ormatii/ te1nolo-ii de constructie si caracteristici te1nice/ planurile centrelor de comutare= conectare sau a statiilor radio/ planuri anexe; In"ormatii/ te1nolo-ii de constructie si caracteristici te1nice/ planuri ale instalatiilor auxiliare/ de exemplu -eneratoare de electricitate/ iluminare/ control la distanta; Supra"ata acoperita 4m25 si un plan sc1ematic al cladirilor si al altor structuri anexe/ atasand sc1ite si sectiuni; 3lemente te1nice semni"icati e/ precum sisteme de receptie= transmisie satelitare/ cabluri de transmisie sub apa.

+.,+.+ $e%abilitate si anali%a optiunilor

.unctele c1eie pentru optimizarea proiectului sunt< olumul de tra"ic si e olutia zilnica/ saptamanala si sezonal. .entru aceste proiecte trebuie sa se tina seama ca optimizarea capacitatii trebuie sa reprezinte un compromis rezonabil intre ar"ul ni elului de tra"ic si cel pe care sistemul poate sa'l suporte. Studiul te1nolo-iilor alternati e posibile trebuie sa se demonstreze "ezabilitatea totala a ser iciilor/ "ie ec1i/ "ie noi/ pe care reteaua plani"ica sa le "urnizeze in cadrul zonei de re"erinta. .entru aceasta/ analiza optiunilor ar trebui sa includa comparatia cu< Situatia precedenta/ in lipsa realizarii proiectului; %lternati ele posibile in cadrul aceleiasi structuri 4de exemplu di"erite tipolo-ii de cabluri/ protocoale de transmisie di"erite/ te1nolo-ii de comutare= conectare di"erite/ etc5; Bocalizari alternati e sau statii radio; %lternati e -lobale posibile pentru in"rastructura pro-ramata/ care pot o"eri ser icii similare/ precum transmisii satelitare sau retele mixte 4aer'cablu5 mai de-raba decat cabluri din "ire optice.

+.,+./ "nali%a $inanciara

%tunci cand proprietarul in"rastructurii si posesorul licentei sunt doua structuri separate/ este recomandabil sa se e"ectueze doua analize "inanciare care sa re"lecte cele doua puncte de edere. 3ste esential sa se pre izioneze dinamica preturilor pentru a putea e alua corect in estitia. In multe cazuri/ precum cele le-ate de tele"onie/ existenta unor tari"e a"late sub control -u ernamental poate a8uta in pre izionarea preturilor. In plus "ata de tari"ele incasate pentru ser icii/ enitul trebuie sa includa inc1irierea ser iciilor aditionale/ daca se a"la sub aceeasi -estiune. 3stimarea rezultatelor nu trebuie sa intampine di"icultati daca sunt urmate instructiunile anterioare. 3ste recomandabil un orizont de timp de cel putin 10 ani/ cu exceptia retelei de cabluri si de cablurile pe distante lun-i pentru care orizontul de timp trebuie sa "ie de 20 ani.

+.,+.0 "nali%a Economica

* metoda posi,ila a cuantificarii directe a ,eneficiilor pentru utilizatori este ,azata pe urmatoarele consideratii& Timpul economisit pentru "iecare comunicatie 4timpul de asteptare/ etc5/ cuanti"icabil pe unitate in "unctie de tipul de ser iciu "urnizat 4 de exemplu apeluri tele"onice comerciale/ transmisie de text/ transmitere de date/ transmitere de -ra"ice/ s.a.m.d. 5; pentru a cuanti"icarea alorica/ utilizatorii pot "i impartiti pe cate-orii/ de

81

exemplu pentru sectorul ci il se poate "ace re"erire la enitul mediu al populatiei si in sectorul societatilor = persoane 8uridice/ in "unctie de media alorii adau-ate. 9oile ser icii aditionale care ar "i imposibile in lipsa realizarii proiectului. In anumite cazuri metoda anterioara poate "i aplicata pentru cuanti"icare si acordarea de alori 4 de exemplu ser iciile ana-ra"ice on line pot conduce la economisirea a circa 100@ din timpul pentru cererea si obtinerea certi"icatelor5/ in alte cazuri se poate estima disponibilitatea de a plati ser iciile din partea publicului/ cuanti"icand costurile pe care utilizatorul le a intampina pentru obtinerea anumitor tipuri de date 4 de exemplu cumpararea unor publicatii de specialitate5.

+.,+.1 "lte elemente de e'aluare

In acest caz se a "ace re"erire la dez oltarea noilor ser icii telematice si multimedia. In acest sens ar putea "i de a8utor sa se supuna proiectul unui examen de "lexibilitate/ pentru a se eri"ica capacitatea/ din punct de edere te1nolo-ic si constructi / de a satis"ace alte necesitati mai extinse/ -enerate de o dez oltare iitoare.

+.,+.2 "nali%a *iscului si a Sen%iti'itatii

6actorii critici care in"luenteaza succesul unei in estitii in acest domeniu sunt in principal cei de pre izionare a cererii si/ in anumite cazuri costurile inalte ale in estitiei 4 de exemplu pentru sisteme satelitare5. 7n alt element de incertitudine il constituie e olutia te1nolo-ica rapida in acest domeniu care ar putea semni"ica ca in estitia de ine depasita cu mult timp inainte de momentul asteptat. .entru aceasta/ ar "i util ca analiza riscului si a senziti itatii sa ia in considerare urmatoarele ariabile< &osturile de in estitii/ inclusi cele le-ate de dez oltarea te1nolo-ica; .re izionarea ciclurilor de substituire 4imbatrinirea/ depasirea te1nolo-ica5 a ec1ipamentului instalat; !inamica cererii 4 adica pre izionarea ratei cresterii populatiei si a a"acerilor5; !inamica preturilor de anzare pentru ser icii.

Pentru consultari ulterioare& a se +edea apendix-ul C"1>"

9"1(" Parcuri Industriale si 6ehnologice

+.,/., -biecti'e
Obiecti ele proiectelor in acest sector sunt acelea de a incura8a in"iintarea de acti itati industriale si anumite zone/ prin trans"ormarea zonelor in arii primitoare pentru acest tip de acti itati 4 zone industriale/ zone artizanale5 si acestea sunt adesea acompaniate de catre o o"erta reala de ser icii in conditii a anta8oase/ de asemenea cu scopul de a "a oriza lansarea unor noi societati sau sa pre ina "alimentul celor existente. Solicitantul poate sa tina cont de urmatoarele obiecti e< &rearea unei in"rastructuri pentru in"iintarea unor parcuri industriale/ comerciale si zone de ser icii; &rerea in"rastructurii de baza pentru relocalizarea plani"icata a instalatiilor producti e din zonele con-estionate sau poluate; &rearea unor centre care sa "urnizeze ser icii lo-istice societatilor situate intr'o anumita zona 4contabilitate/ in"ormatii "inanciare/ marketin-/ "ormare pro"esionala/ or-anizare industriala/ ino atie te1nolo-ica si= sau trans"er te1nolo-ic/ etc5; &rearea unor centre care sa promo eze in"iintarea de noi intreprinderi si spri8inirea celor existente 4parcuri te1nolo-ice/ centre de ino are in a"aceri/ etc5; 7n mix a celor precizate mai sus/ adesea a and scopul de a spri8ini societatile industriale 4districte industriale5.

+.,/.. Identificarea proiectului

.roiectele propuse trebuie sa se incadreze in obiecti ele mai sus mentionate/ "acand re"erinta la actiunile mai lar-i de stimulare a productiei in domeniul de acti itate in care sunt implicate. Pentru o intelegere mai ,una a naturii proiectului' este necesar sa se identifice zona de referinta' adica suprafata geografica' marimea societatilor +izate -de exemplu artizanale' IMM-uri' societati medii si mari' etc0 si segmentele producti+e implicate" 3ste deasemenea utila "urnizarea unor date primare/ precum numarul/ marimea si tipolo-ia societatiilor implicate/ tipul ser iciilor lo-istice ce or "i "urnizate/ tipul laboratoarelor stiinti"ice si'sau te1nolo-ice/ daca este cazul/ s.a.m.d. %r "i util sa se "urnizeze cel putin urmatoarele in"ormatii de prelucrat< Bocalizarea si supra"ata 4Rm25 a zonelor amena8ate si impartirea pe loturi;

82

9umarul si supra"ata acoperita a depozitelor 4m25/ zone de stocare/ biroui/ spatii de expunere/ etc; &aile de acces interne si mobilitate 4drumuri si cai "erate5si le-aturile lor cu sistemele externe; caracteristicile porutilor daca exista/ 1elioporturi/ etc; Sistemele si retelele interne/ de exemplu apeducte/ canalizari/ depuratoare/ electricitate/ iluminare/ sistemele de telecomunicatii/ securitate/ etc/ atasand in"ormatiile si planurile corespunzatoare; 9umarul si supra"ata acoperita de catre cladirile publice 4de ser icii/ laboratoare/ lo-itistica/ cantine/ centre de telecomunicatii/ etc5; 3lemente te1nice semni"icati e/ precum laboratoare specializate/ centre de ser icii multimedia/ etc

+.,/.+ $e%abilitate si anali%a optiunilor

Studiul de "ezabilitate trebuie sa acopere un numar de aspecte. .rimul -rup de parametri este in mod e ident constituit de cererea estimata a societatilor existente de a se relocaliza in zona de re"erinta si rata in"iintarii de noi societati. In cazurile in care se "urnizeaza ser icii lo-istice/ trebuie luate in considerare atat cererea pentru acestea cat si dinamica lor in timp. In ultimul rand/ elementele de mediu nu trebuie pierdute din edere/ elemente care/ cel putin in anumite cazuri pot "i de importanta decisi a pentru localizarea si marimea proiectului de in"rastructura. %r "i util ca in analiza optiunilor sa se tina seama de< &omparatia cu situatia precedenta/ in lipsa realizarii proiectului; Bocalizari di"erite alternati e; !i"erite alternati e in ceea ce pri este numarul si tipolo-ia ser iciilor; %lternati ele -lobale/ de exemplu cresterea "inantarii directe a societatilor pentru acelasi scop 4sc1imbarea sediului/ cumpararea ser i iilor "urnizate/ ino are te1nolo-ica/ noi linii de productie sau societati nou constituite/ etc5

+.,/./ "nali%a $inancaiara

%naliza "luxurilor "inanciare nu prezinta di"icultati serioase in cadrul acestui sector/ atat timp cat in estitorul si mana-erul proiectului sunt in mod clar identi"icati. :enitul mana-ementului pro ine din inc1iriere sau concesionarea costurilor terenurilor si depozitelor si/ daca exista/ din tari"ele percepute pentru "urnizarea ser iciilor 4apa/ electricitate/ canalizare si depurare/ depozitare/ lo-istica/ etc5 si al ser iciilor lo-istice. Iesirile ar trebui sa includa ostul bunurilor si ser iciilor necesare pentru "unctionarea in"rastructurii si "urnizarea ser iciilor lo-istice 4costul acestora5. %naliza "inanciara "urnizeaza in"ormatii "undamentale pentru e aluarea proiectului/ c1iar in cazurile in care ser iciile sunt o"erite total sau partial -ratuit 4$ata .ro"itului 6inanciarW05. In acest caz/ un orizont de timp de cel putin 20 de ani este recomandabila. Infrastructuri de spri3in pentru productie 0inim 2.#0 0axim 1(.+* 0edia 10.4, !e iatia standard 5.2+ C !ate de esantion< 4 proiecte mari din 14 in sector/ incluse in esantionul de 400 de proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25. *ata $inanciara a #rofitului8

+.,/.0 "nali%a Economica

In plus "ata de elementele analizei "inanciare 4e"ecte interne5/ trebuiesc explicate si bene"iciile sociale ale proiectului prin e"ectele externe asupra sistemului producti / precum o pozitionare mai buna pe piata pentru societatile existente/ di"uzarea cunostintelor antreprenoriales si a capacitatilor pro"esionale in randul societatilor bene"iciare/ si extern/ recali"icarea personalului/ e"ectele di"eritilor "actori producti i asupra an-a8arii si a eniturilor/ aparitia noilor societati de productie/ aparitia a noi societati de ser icii/ etc. 3"ectele mentionate 4 cu exceptia ana-a8arii in anumite cazuri5 nu sunt nici immediate si nici usor cuanti"icabile. O posibila abordare ar "i aceea a impartirii posibilelor societati bene"iciare din zona de re"erinta in "unctie de marime si secotr. .entru "iecare cate-orie a "i apoi posibil sa se e alueze bene"iciul/ "acand re"erire/ de exemplu la cresterea alorii adau-ate/ datorita unei localizari mai a annta8oase 4 de exemplu economii in costurile de trasnport/ o mai mare penetrare pe piata/ e"ectul acti itatii promotionale in noile zone de expunere/ costuri scazute pentru ser iciile de baza/ etc5/ sau prin punerea la dispozitie a ser iciilor lo-istice 4 de exemplu o mai buna pozitionare
C

83

datorata ser iciilor de marketin-/ o mai buna patrundere pe piata si economisire de costuri prin telemarketin-/ imbunatatiri te1nolo-ice sau noi te1nolo-ii de productie/ ni el pro"esional mai inal datorita intruirii/ etc5. &osturile economice ale materiilor prime si ale terenului utilizat in realizarea proiectului trebuiesc e aluate luand in considerare pierderea pentru societate -enerata de catre de ierea acestora de la alte destinatii mai bune. &osturile de personal trebuie e aluate intr'un mod similar. &osturile de mediu trebuie de asemenea cuanti"icate 4asupra terenului/ poluarea aerului si a apei/ distru-erea impactului izi / z-omot/ rebuturi/ etc5 precum si orice posibila con-estionare urbana si de transport cauzata de realizarea in"rastructurii. Trebuie insa notat ca/ din moment ce impactele considerate anterior or "i intr'o continua crestere in zona ce incon8oara aria de interes/ ar trebui sa scada in restul zonei de re"erinta/ e"ectul -lobal G care trebuie luat in considerare in analiza G poate "i "ie poziti "ie ne-ati 4 deexemplu sistemele de control a deseurilor pot "i mai e"iciente/ etc5. *ata $inanciara a #rofitului8 0inim 0axim 0edia !e iatia standard
C

Infrastructuri de spri3in pentru productie ,.10 #(.00 1+.+, (.,1

!ate de esantion< 12 proiecte mari din 14 in sector/ incluse in esantionul de 400 de proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25.

+.,/.1 "lte elemente de e'aluare

Tinand cont de di"icultatile descrise in para-ra"ul precedent/ poate "i util sa se "urnizeze o e aluare di"erita a bene"iciilor proiectului. !e exemplu/ costurile sociale pot "i masurate prin indicatori "izici le-ati direct si indirect de acestia si prin calculul ratei costuri= bene"icii. 7n alt element care trebuie intotdeauna luat in consideratie este impactul asupra mediului.

+.,/.2 "nali%a *iscului si a Sen%iti'itatii

.rincipalele riscuri pentru succesul acestui tip de in estitie sunt relati a ri-iditate initiala si di"icultatea de a pre iziona rata reala de patrundere in zona de re"erinta/ atat din punct de edere al relocalizarii societatilor 42 cat si/ c1iar mai important/ din perspecti a dez oltarii noilor a"aceri. %r "i recomandabil pentru analiza riscului si a senziti itatii sa se ia in consideratie cel putin urmatoarele ariabile< &ostul in estitiei; $ata pozitionarilor= instalarilor in zona; &ostul anumitor elemente de intrari importante 4"orta de munca/ bunuri pro enite de la sub"urnizori si ser icii pentru "urnizarea ser iciilor lo-istice5; In conditiile in care au "ost cuanti"icate/ aparitiile si rata "alimentului incipient al noilor a"aceri.

Pentru consultari ulterioare a se +edea apendix-ul C"1)"

9"1> In+estitii industriale si alte in+estitii producti+e

+.,0., -biecti'e
%ceasta tipolo-ie de inter entie poate "i clasi"icata in urmatoarele cate-orii< .roiecte care au scopul de a incura8a industrializarea in toate sectoarele din zonele care sunt de"icitare din acest punct de edere; .roiecte intensi e in capital / de importanta strate-ica 4 deexemplu anumite se-mente din sectorul ener-etic5; .roiecte care au scopul de a incura8a dez oltarea te1nolo-ica in sectoare speci"ice sau care aplica te1nolo-ii mai noi care cer o in estitie initiala mai mare 4 de exemplu utilizarea unor materiale noi in industria de transport/ dez oltarea superconductorilor electrici/ aplicarea te1nolo-iilor pentru utilizarea ener-iei reinnobile/ etc5;

C 42

In anumite cazuri/ relocalizarea industriala a "ost accelerata de catre politici de plani"icare teritoriala potri ite.

84

.roiecte care au scopul de a crea locuri de munca alternati e in zone in care s'au inre-istrat situatii de declin in cadrul tesutului producti existent; .roiecte care au scopul de a incura8a instalarea si dez oltarea unor noi societati/ atat artizanale cat si I00 G uri 4intreprinderi noi5.

+.,0.. Identificarea proiectului

.unctul de plecare il constituie o identi"icare clara a obiceti elor proiectului propus/ si introducerea acestuia in una sau alta din cate-oriile mai sus mentionate. %poi/ in cazul proiectelor care necesita "inantare pentru societatile existente4#/ ar "i util sa se "urnizeze o descriere detaliata 4 deexemplu cantitatea si tipul unor noi masini si ec1ipament/ supra"ata zonei si planurile noilor depozite/ planuri de reor-anizare si cali"icare a "ortei de munca5. In toate cazurile/ "ie ca este orba de societati noi sau de8a existente/ aceasta ar trebui urmata de o descriere completa a societatii 4 sau a unui -rup de societati5 care or bene"icia de masura de inter entie< O lista a cate-oriilor de bunuri sau de ser icii produse de catre societate inainte de inter entie si a celor pre azute ca un rezultat; O lista a cantitatilor anuale a intrarilor de productie/ adica materii prime/ articole semi'"inite/ ser icii/ "orta de munca 4impartita pe cate-orii si specializari5/ etc/ "ie inainte cat si dupa inter entie; &i"ra de a"aceri/ rezultatul brut al acti itatii/ pro"itul net si brut/ cas1'"loH'ul/ rata de indatorare si alti indicatori "inanciari/ atat inainte cat si dupa inter entie; O descriere a pietei acoperite de catre societate si pozitionarea ei atat inainte cat si dupa inter entie 4 de exemplu "urnizarea cotelor pe produs si zona -eo-ra"ica si respecti a lor dinamica5; Strctura societatii 4"unctiile/ departamentele/ proceduri/ sisteme de calitate/ sisteme de in"ormatie/ etc5 inainte si dupa inter entie; O descriere a imobilelor societatii si a zonelor a"erente; .uncte de e acuare a deseurilor atat lic1ide cat si de -az/ si descrierea instalatiilor de depurare si tratament; !eseuri 4tip si cantitate5 si sisteme de tratament depurare;

+.,0.+ $e%abilitate si anali%a optiunilor

.arametri pe care se bazeaza optimizarea proiectului sunt in mod e ident speci"ici "iecarui proiect si sunt direct dependenti de "actori precum< domeniul in care isi des"asoara acti itatea societatea/ tipul produselor/ te1nolo-iile de productie aplicate. In consecinta/ nu este posibil sa se "urnizeze nici un "el de indicatii -enerale/ dar ar "i bine ca elementele care demonstreaza "ezabilitatea si optimizarea proiectului sa "ie clar expuse/ caz dupa caz. %celeasi a"irmatii sunt alabile pentru analiza optiunilor/ desi aici se pot su-era anumite ariabile care trebuie studiate/ precum< 0etode alternati e de "inantare 4 de exemplu "inantarea contului de dobanzi in locul contului de capital/ "inantarea unui contract de leasin-/ sau alte metode de "inantare5; %lternati e te1nice si te1nolo-ice la proiectul propus; !aca este posibil/ alternati e -lobale 4 de exemplu "urnizarea catre bene"iciari a unor ser icii lo-istice cu cost scazut5.

+.,0./ "nali%a $inanciara

%naliza "inanciara a proiectelor care bene"iciaza de stimulente in ceea ce pri este contul de capital sau contul de dobanzi poate "i e"ectuata utilizand metodolo-iile standard/ luand in considerare cresterea de cas1'"loH a societatilor bene"iciare. .ro"itabilitatea "inanciara a in estitiei este masurata prin compararea cas1'"loH'ului societatii 4 sau a unui -rup de societati5 ca rezultat al in estitiei/ cu cel care ar "i "ost -enerat in lipsa concesionarii 4 adica in lipsa proiectului445. .e acesta baza/ analiza "inanciara a in estitiei trebuie e"ectuata in e aluarea di"eritelor elemente de cost si enituri in "unctie de preturile prietei si/ scazand cas1'"loH'ul. 7n orizont de timp su-erat/ tinand cont de tipul si domeniul in estitiei/ ar trebui sa "ie de circa 10 ani.
4#

In mod e ident/ atunci cand proiectul implica constructia si lansarea unor noi instalatii de productie/ descrierea societatii bene"iciare trebuie "acuta ca si proiectul insusi. 44 &resterea de cas1'"loH coincide pe scurt cu "loxurile totale in cazul societatilor nou in"iintate. %r trebui subliniat ca/ in orice caz este necesar sa se ia in considerare doua posibile alternati e< prima G ca societatea ar "i "acut in estitia si "ara "acilitati de "inantare 4de exemplu ar "i cumparat utila8ul 5 la un cost de in estitie mai mare/ si cealalta G in care societatea nu ar "i putut cumpara utila8ul in lipsa "acilitatilor "inanciare.

85

*ata $inanciara a #rofitului8 0inim 0axim 0edia !e iatia standard

C

Industrie 5.50 *0.00 1,.5, 14.45

!ate de esantion< (4 proiecte mari din 10* in sector/ incluse in esantionul de 400 de proiecte combinate 4 ezi Tabelele 1 si 25.

+.,0.0. "nali%a Economica

:aliditatea stimulentelor nu este masurata numai prin considerarea cresterii alorii adau-ate a societatilor care bene"iciaza 4analiza "inanciara5/ ci/ in conditiile in care sunt cuanti"icabile/ prin luarea in consideratie a tuturor costurilor si bene"iciilor. &a rezultat/ in plus "ata de elementele deri and din analiza "luxurilor "inanciare/ este necesar sa se ia in considerare si elementele externe/ precum< )ene"iciul -enerat de cresterea eniturilor datorata cresterii a"acerii sau in"iintarii noilor societati in domeniu 4care produc bunuri si ser icii5 stimulate de catre societatea bene"iciara sau de catre un -rup de societati; &osturile economice ale materiilor prime si ale terenului utilizat in realizarea proiectului ar trebui e aluate tinand cont de pierderea pentru societate prin de ierea acestora de la cea mai buna utilizare alternati a; &osturile de mediu 4 poluarea solului/ apelor si aerului/ distru-erea impactului izual/ poluare "onica/ rebuturi/ etc5 trebuie in cea mai mare parte sa "ie e aluate in baza costurilor 4corectate cu preturile pietei5 actiunilor necesitate de eliminarea e"ectelor poluarii sau prin alte metode su-erate anterior; &osturile le-ate de con-estionarea urbana si a transporturilor cauzata de instalarea unor noi intreprinderi sau de cresterea acti itatii celor existente/ estimabile prin perioade mai lun-i de timp de des"asurare a transporturilor 4mar"uri si pasa-eri5 / pe drumurile respecti e45 si posibila depreciere a alorii proprietatilor imobiliare adiacente.

+.,0.1 "lte elemente de e'aluare

Proiectele din domeniul industrial au in general un impact de mediu considera,il si din acest moti+' este util sa se examineze cu atentie aratand in mod clar toti pasii si dispoziti+ele tehnologice utilizate pentru reducerea lor" % and in edere di"icultatile intampinate in cuanti"icarea si acordarea de alori tuturor bene"iciilor sociale/ in scopul obtinerii unei e aluari cat mai complete a proiectului ar "i util sa se "aca o apreciere a lor/ c1iar prin intermediul indicatorilor "izici/ ast"el incat sa se masoare e"ectele directe si indirecte. %ceasta ar trebui sa includa ele"etele asupra an-a8arii/ tinand cont ca mentinerea si extinderea ocuparii "ortei de munca este un obiecti central in multe pro-rame de stimulare a sectorului producti .

+.,0.2 "nali%a *iscului si a Sen%iti'itatii

$iscurile trebuie considerate ca "iind speci"ice "iecarui tip de inter entie 4societati noi/ modernizarea si extinderea societatilor existente5 pentru "iecare se-ment producti existent 4sectoare de8a mature sau noi/ competiti itate mai puternica sau mai slaba/ procese cu un impact considerabil sau ne-li8abil asupra mediului/ etc5. 3ste deci necesar ca bene"iciarul sa "aca o analiza a riscurilor speci"ice si sa le coreleze cu parametri de mai sus. In -eneral noi su-eram ca analiza riscului si a senziti itatii sa ia in consideratie urmatoarele ariabile< &ostul in estitiei/ pentru proiecte cu un risc te1nolo-ic inalt; &resterea ratei cererii pentru bunuri si ser icii produse pentru o piata speci"ica; &ostul elementelor de intrari critice; .retul elementelor de iesiri.

.entru consultari ulterioare< a se edea apendix'ul &.1,

C 45

.entru cuanti"icare si acordarea de alori acestor e"ecte/ a se edea sectiunea de drumuri.

86

APE;1I2-$RI

87

.iniile generale ale unui Raport de Apreciere

%ceasta Sectiune o"era in"ormatiile -enerale/ c1iar daca numai cu titlu in"ormati / a unui $aport de %preciere tipic pentru proiecte mari. In con"ormitate cu re-ulile 6ondurilor Structurale/ Statele 0embre sunt responsabile de e"ectuarea unei aprecieri anterioare si sunt libere sa urmeze orice procedura de analiza pe care o considera potri ita. 9u in ultimul rand/ in anumite cazuri poate "i util sa se "aca re"erinta la urmatoarelele linii -enerale/ precum o lista de eri"icare/ atat pentru expertii care lucreaza in numele si sub responsabilitatea Statelor 0embre cat si pentru examinatorii concreti ai proiectelor care lucreaza pentru &omisie. !esi nu exista o necesitate speciala de a urmari "orma propusa ca model standard/ ar "i un a anta8 ca cei care prezinta proiectele sa "urnizeze un $aport de %preciere care sa acopere toate rele ante su-erate mai 8os. %ceste $aporturi de %preciere pot "i anexate "ormularului de prezentare a proiectelor pentru asistenta sau "urnizate de catre &omisie in orice "orma considerata potri ita. "., Sumar In primul capitol al raportului' este ceruta o prezentare scurta a o,iecti+elor celor care il propun' caracteristicile proiectului si principalele rezultate ale analizei" 1.1 .roponentii proiectului si autoritatea responsabila de propunere in "ata &omisiei 3uropene. 1.2 Obiectul analizei. 1.2.1. 9umele proiectului 1.2.2 O descriere sumara a proiectului 1.2.2.1. !omeniul 4cai "erate/ autostrade/ -eneratoare de ener-ie/ proiecte de mediu/ etc5 1.2.2.2. Bocalizare 1.2.2.#. Impactul asupra zonei 4re-ional/ interre-ional/ national/ internationale5 1.# Obiecti ele .roponentilor 1.4 3xperienta precedenta in proiecte similare 1.5 O descriere sumara a $aportului de %preciere prezent 1.5.1 %utorii prezentului $aport 4&onsultanti/ Or-ane 2u ernamentale/ etc5; 1.5.2 !elimitarea domeniului acoperit de $aport. Be-aturile cu alte proiecte. Speci"icarea componentelor "unctionale in care a "ost impartit proiectul. &omponente independente ale proiectului care pot "i in consecinta detaliate. 1.5.# 0etodolo-ia analizei proiectului. 1.(. Indicarea principalelor rezultate ale analizei. 1.(.1 $ezultate "inanciare. 1.(.2 $ezultate economice 1.(.# Impactul asupra ocuparii "ortei de munca 1.(.4 Impactul asupra mediului 1.(.5. %lte rezultate ".. 9ediul Economico: Social $aportul trebuie sa prezinte contextul economico'social esential al proiectului si domeniile la care "ace re"erire. In aceasta prezentare trebuie incluse principalele aspecte institutionale. 2.1 .rincipalele aspecte rele ante ale contextului socio'economic.= 2.1.1 %specte teritoriale si de mediu 2.1.2 %specte demo-ra"ice 2.1.# %specte socio'culturale 2.1.4 %specte economice 2.2. %specte institutionale si politice 2.2.1 &adrul -eneral politic. &onsistenta proiectului cu obiecti ele planurilor si pra-ramelor di"eritelor autoritati nationale si locale< cadrul de spri8in comunitar; .ro-ramul Operati ; planuri de dez oltare re-ionale; planuri sectoriale la ni el national; planuri sectoriale re-ionale; alte politici si pro-rame 3&.. 2.2.2 Sursa de "inantare 4mentionati daca este orba de imprumuturi sau -ranturi5; instrumente 3c 46ondul 3uropean de !ez oltare $e-ionala/ )anca 3uropeana de In estitii/ 6ondul de &oeziune/ 6ondurile Structurale 3uropene/ etc5; %utoritati 9ationale 42u ernul &entral/ $e-iuni/ altele5/ .ri ate. 2.2.# %coperirea "inanciara a surselor mai sus mentionate 4discutarea elementelor de implementare/ timin-/ etc5 2.2.4 .roceduri si constran-eri administrati e; autoritati implicate in procesul de luare a deciziei in cadrul proiectului/ cu identi"icarea rolurilor speci"ice< di"erite constran-eri de plani"icare teritoriala 4plani"icare urbana/ "idro'-eolo-ica/ proprietatea statului/ militara/ etc5; autorizatii si permise ce trebuiesc obtinute la ni el local; cerinte speci"ice pentru concesii si stimulente.

88

2.2.5

.lani"icarea temporara pentru < obtinerea autorizatiilor= a izelor; concesii= stimultente care trebuiesc platite; altele

".+ Cererea si oferta de produse care repre%inta re%ultatul proiectului .roiectul are scopul de a produce bunuri si ser icii publice si pri ate/ distibuite "ir prin tranzactii speci"ice mecanismului pietei "ie in a"ara pietei. In orice caz/ aceste rezultate trebuie identi"icate si trebuie de asemenea masurata cererea pentru ele. Trebuiesc indicati alti e entuali producatori si pre izionate reactiile lor. #.1 .re iziunea cererii potentiale #.1.1 9ecesitatile care pot "i satis"acute intr'o perioada de timp determinata 4care or "i mentinute pentru intre-ul $aport5; #.1.2 3 olutia curneta si iitoare a cererii 4locala/ re-ionala si nationala5 #.1.# Se-mentarea cererii pe tip de consumatori; #.1.4 .rocesele de cumparare si distributie #.1.5 Studii si cercetari de piata speci"ice< rezultate #.2 &oncurenta #.2.1 &aracteristicile o"ertei de rezultate asemenatoare la ni el re-ional= national #.2.2 Structura concurentei/ daca exista sau este pre izibila #.2.# 6actorii de succes 4preturi/ calitate/ pro-ramare temporala5 #.# Strate-ia propusa #.#.1 .roduse #.#.2 .returi #.#.# .romo are #.#.4 !istributie #.#.5 0arketin#.4 .re izionarile le"ate de rata de utilizare a capacitatii #.4.1 .re iziunea anzarilor din cadrul proiectului #.4.2 &otele de piata/ acoperirea cotei necesitatilor #.4.# .re izionarea %n-a8arilor si te1nici "./ -ptiuni tehnologice si planuri de productie Productia atat de ,unuri tangi,ile cat si intangi,ile si4 sau furnizarea de ser+icii tre,uie apreciata din punctul de +edere al optiunilor tehnologice si al selectiei celor mai ,une com,inatii de factori de productie" 6re,uie analizate pe scurt optiunile si solutiile eficiente prin utilizarea' acolo unde este posi,il a e+aluarilor intocmite de experti sectoriali" 4.1 !escrierea alternati elor te1nolo-ice rele ante; 4.2 Selectarea te1nolo-iei potri ite; 4.# 3di"icii si instalatii; 4.5 Intrari "izice; 4.( .ersonalul cerut; 4.* &erinte de ener-ie; 4.+ 6urnizorii de te1nolo-ie; 4.,. &osturile de in estitie< 4.,.1 .lani"icare si knoH'1oH; 4.,.2 &ladiri 4.,.# 3c1ipamente 4.10 .lanuri de productie pentru perioada de timp a proiectului

89

4.11 O"erta adau-ata de produse 4.12 Or-anizarea productiei ".0 *esurse mane In cadrul proiectelor de infrastructura pu,lica' ca si in cadrul ma@oritatii celor pri+ate' factorul principal este cel uman" Analiza tre,uie sa fie foarte amanuntita in ceea ce pri+este pre+iziunile de resurse umane disponi,ile" 5.1 Or-ani-rama 5.2 Bista de personal si parametri de salarii 5.2.1 0ana-eri 5.2.2 %n-a8ati pentru birouri 5.2.# Te1nicieni 5.2.4 0uncitori 5.# Ser icii contractate in a"ara structurii 5.#.1 %dministrati 5.#.2 Te1nic 5.#.# %ltele 5.4 .roceduri de an-a8are 5.5 .roceduri de "ormare pro"esionala 5.( &osturi anuale 4atat inainte cat si dupa lansare5 ".1 ;ocali%are Alegerea localizarii si selectia pozitiei potrei+ite depind de numerosi factori& apropierea de cerere -centrele de consum0' disponi,ilitatea sistemului managerial si a personalului calificat' reglementari gu+ernamentale si restrictii -constrangeri politico-administrati+e0' disponi,ilitatea stimulentelor si concesiilor -finantare pu,lica sau institutionala legata de pozitionare' etc0" #electarea unei pozitii din mai multe alternati+e tre,uie insotita de o e+aluare a impactului asupra mediului" (.1 &erintele localizarii optime (.2 %lternati ele disponibile (.# Selectarea pozitionarii si caracteristici (.#.1 &onditii climatice si aspecte de mediu 4 in conditiile in care sunt rele ante5 (.#.2 Botul sau terenul (.#.# Transport si comunicatii (.#.4 %limentarea cu apa si electricitate (.#.5 Tratamentul deseurilor (.#.( $e-lementari -u ernamentale (.#.* .olitici ale autoritatilor local (.#.+ !escrierea pozitiei selectionate 4detalii in anexe5 (.4 &ostul terenului si pre-atirea localizarii (.5 !isponibilitatea localizarii %numite intrebari din cele care urmeaza pot "i importante. $ealizarea proiectului depinde de o anumita pozitionareA Qona este disponibila pentru cel care propune proiectulA .oate "i cumparat terenul de pe piataA Ba ce pretA Trebuie ac1izitionat prin expropriereA Ba ce pretA 7tilizarea spatiului con"orm proiectului este acceptata de autoritatile de plani"icareA (.( &erinte de in"rastructura Trebuie prezentata lista principalelor cerinte de in"rastructura de care are ne oie proiectul ca pre ederi externe/ precum< ca de acces; trasnport public; reteaua de apa; reteaua electrica; reteaua de -az metan; sistemul de canalizare; sistemul de eliminare a desurilor lic1ide urbane; sistemul de eliminare a deseurilor solide urbane; eliminarea deseurilor speciale; tratamentul deseurilor toxice. .oate proiectul sa satis"aca in mod adec at toate cerintele mai sus mentionalteA !aca nu< care dintre ele trebuiesc indeplinite de alte structuriA &u ce caracteristici te1niceA &are este necesarul de "inantare suplimentar 4ce a "i acoperit din partea proiectului 5A

90

".2 Implementare %naliza realizarii si pro-ramarea temporara or "i scurte/ cu exceptia cazului in care nesi-uranta le-ata de timp si riscul reprezinta "actori critici. .oate "i rezumata prin prezentarea unor dia-rame potri ite. *.1 %naliza timpului de constructie= de lansare *.1.1 Selectarea ec1iperi mana-eriale a proiectului *.1.2 !e"inirea sistemului de in"ormatie *.1.# 9e-ocieri pentru ac1izitia de ec1ipamente si knoH'1oH *.1.4 .lani"icare detaliata a cladirilor si a contracte *.1.5 ne-ocieri pentru "inantare *.1.( %c1izitionarea terenului si concesii *.1.* &onstructia or-anizationala *.1.+ $ecrutarea personalului *.1., $ecrutare si "ormarea personalului *.1.10 %corduri de "urnizare *.1.11 %corduri de distributie *.2 .lani"icarea cu bar'c1art pentru principalele "aze 4.ert sau similare pentrK proiecte mai complexe5 *.# .rincipalele in"ormatii le-ate de pro-ramare temporara care or "i utilizate in analiza "inanciara. ".4 "nali%a $inanciara Chiar in cadrul proiectelor pu,lice' tre,uie echili,rate fluxurile de intrari financiare si de iesiri pe fiecare an' in caz contrar proiectul se poate gasi in situatia de lipsa de lichiditati" Chiar mai mult' exista interesul de a determina situatia glo,ala a ,eneficiilor proiectului -sau pierderea financiara neta0" +.0 .remize de baza pentru analiza "inanciara +.0.1 Orizontul de plani"icare 4 de exemplu 10/ 20/ sau 50 de ani5 +.0.2 .returile intrarilor si iesirilor 4 deexemplu preturi constante exprimate in 3uro la o cota data5 +.0.# $ata de actualizare "inanciar real 45@ ca o rata de benc1markin- pentru costul de oportunitate a capitalului pe termen lun-5. +.1 In estitii "ixe +.2 &1eltuieli din perioada precedenta productiei +.# &apitalul circulant +.4 In estitiile totale +.5 :enituri si c1eltuieli din acti itatea operati a +.( Sursele de "inantare +.* .lani"icare "inanciara 4un tabel cu intrarile si iesirile anuale5 +.+ .rezentarea acti ului si pasi ului +., &ontul de pro"it si pierdere +.10 !eterminarea "luxului net de numerar +.10.1 6luxurile nete care trebuiesc calculate ca si rezultat al in estitiei totale 4in estitiile -lobale ale proiectului5 +.10.2 6luxurile nete care trebuiesc calculate ca si rezultat al capitalului social = capital nereambursabile 4public sau pri at5 +.11 :aloarea neta prezenta = rata interna a pro"itului ".5 "nali%a socio:economica Cost < )eneficiu Analiza poate fi largita fata de o,iecti+ele fixate la ni+el socio-economic oficial -+ezi sectiunea "> de mai @os0' daca exista alte o,iecti+e care sunt importante pentru proponenti si pentru Comisia Europeana" ,.1 7nitatea de calcul si actualizare pentru analiza &ost G )ene"iciu 4in 3uro constant/ 5@ rata sociala de actualizare normal/ #@ rata de actualizare social minima/ alte pre ederi daca exista5 ,.2 %naliza costurilor sociale ,.2.1 !istorsiunea preturilor pentru elementele de intrari ,.2.2 !istorsiunea salariilor ,.2.# %specte le-ate de taxe= impozite

91

,.2.4 &osturi externe ,.2.5 &osturi nemonetare/ inclusi cele le-ate de mediu ,.# %naliza bene"iciilor sociale ,.#.1 !istorsiunea preturilor elementelor de iesiri ,.#.2 )ene"iciul social al an-a8arii suplimentare ,.#.#. %specte le-ate de taxe = impozite ,.#.4 )ene"icii externe ,.#.5 )ene"icii nemonetare/ inclusi aspecte le-ate de mediu ,.4 $ata economica a pro"itului sau aloarea sociala neta actuala a proiectului in termeni monetari ,.5 &riterii de e aluare suplimentare 4daca sunt rele ante5 ,.5.1 .rezentarea rezultatelor in termenii obiecti elor -enerale ale politicilor 73 ,.5.2 &resterea in enitul social 73 ,.5.# $educerea disparitatilor intre .I) pe locuitor dintre di"erite re-iuni 73 ,.5.4 &resterea ocuparii "ortei de munca ,.5.5 o calitatemai buna a mediului incon8urator ,.5.(. %lte obiecti e ale &omisiei/ ale autoritatilor re-ionale sau nationale. ".,6 "nali%a riscului Analiza tre,uie sa indice incertitudinea surselor si sa testeze sustinerea concluziilor sale" $n softLare adec+at poate fi util pentru analiza senziti+itatii si a pro,alitatii" 10.1 !eterminarea ariabilelor critice cu a8utorul analizei senziti itatii 4sc1imbarea procentuala a obiecti elor/ calculata prin sc1imbarea procentuala a "iecarei ariabile independente5 10.1.1 :ariabilele cererii= o"ertei 10.1.2 :ariabile de intrari 10.1.# $esursele 7mane 10.1.4 :ariabilele de timp si de implementare 10.1.5 :ariabile "inanciare 10.1.( :ariabile economice 10.2 Simularea unor scenarii optimiste si pesimiste 10.# %naliza probabilitatii 4de exemplu cu te1nicile 0ontecarlo5 10.4 :aloarea asteptata a :alorii .rezente )ete si a $atei Interne a $ezultatului si distributia lui Glosar "ctuali%are G procesul de a8ustare a alorii iitoare a unui cost sau bene"iciu la aloarea actuala prin intermendiul unei rate de actualizare/ de exemplu multiplicand aloarea iitoare cu un coe"icient care descreste in timp. "nali%a Cost < )eneficii G O procedura pentru e aluarea cererii pentru un proiect prin cantarirea bene"iciilor in comparatie cu costurile. %naliza &ost G )ene"icii implica in mod uzual utilizarea preturilor contabile. $ezultatele pot "i exprimate in di"erite moduri/ incluzand rata interna a rezultatului/ aloarea actuala neta si rata costului bene"iciului. "nali%a riscului G un studiu al sanselor ca/ eniturile proiectului sa -enereze o rata a pro"itului satis"acatoare si cel mai potri it -rad de ariabilitate "ata de cea buna estmiare a ratei pro"itului. "nali%a sen%iti'itatii G studiul impactului pe care sc1imbarile pre azute in ariabilele ce a"ecteaza costurile si= sa bene"iciile il au supra $atei 3conomice a $ezultatului sau asupra $atei 6inanciare a $ezultatului.

92

)unuri care merita G un criteriu suplimentar de apreciere a proiectului aplicat in conditiile in care exista o pre"erinta -u ernamentala pentru cresterea sau scaderea consumului de anumite bunuri/ precum "ormare = instruire si alco1ol. )unuri comerciabile G bunuri comerciabile la ni el international/ in absenta unor polici comerciale restricti e. )unuri netran%actionabile G bunuri care nu pot "i exportate sau importate/ de exemplu ser icii locale. Con'ergenta reala G reducerea disparitatilor enitului pe locuitor si a bunastarii economice intre re-iuni. Cost < eficienta G $ata calculata ca raport intre rezultatele "izice si costuri in aloare monetara/ costuri -enerate de obtinerea acestor rezultate. Costuri de oportunitate G aloarea unei resurse considerata la cea mai buna utilizare alternati a a sa. Costuri sau beneficii socio:economice G costurile de oportunitate sau bene"iciile de oportunitate pentru o economie in ansamblu. .ot "i di"erite "ata de costurile pri ate in masura in care preturile actuale di"era de preturile de contabilitate. =isponibilitatea de a plati G ceea ce consumatorii sunt dispusi sa plateasca pentru un bun. !aca disponibilitatea consumatorului de a plati este superioara pretului bunului/ consumatorul bene"iciaza de un plus numit surplusul consumatorului. =istorsiune G mecanismul care -enereaza un -ap intre costul de oportunitate a unui bun si pretul actual/ de exemplu preturile de monopol/ elemente externe/ taxe indirecte/ taxe/ tari"e re-lementate/ etc. =e'iatia standard G este masura distribuirii datelor "ata de media lor 4m5 si constituie o parte esentiala a multor teste statistice. !e iatia standard depinde de calculul distantei medii/ care desparte data luata in calcul 4x5 "ata de medie.

[4x'\5 9 Elasticitate G :aloarea procentului cu care se sc1imba o ariabila/ datoria sc1imbarii cu 1@ a alteia. E'aluare ba%ata pe criterii multiple G o metodolo-ie de e aluare care ia in considerare mai multe obiecti e prin atribuirea de importanta di"erita "iecarui criteriu masurabil. 9ultiplicatorul 'eniturilor G indicator obtinut din raportarea ariatiei enitului national si ariatia c1eltuielilor care au -enerat enitul. #returi constante G .returile care "ac re"erire la un an de baza/ pentru a exclude e"ectul in"latiei asupra in"ormatiilor economice. #returile contabile ' preturi de ec1ilibru care sunt in -eneral di"erite de preturile actuale ale pietei si de tari"ele re-elementate. 3le trebuiesc utilizate in aprecierea proiectului pentru a re"lecta mai bine decat o "ac preturile actuale/ costurile reale ale intrarilor pentru societate/ si bene"iciile reale ale iesirilor. .entru ele este utilizata adesea si terminolo-ia preturilor de umbra. #returi curente G .returile la aloarea lor intr'un anumit moment in timp. #returi in umbra G ezi preturi de contabilitate. #returi nominale G preturi curente ' acestea includ bine'nteles e"ectele in"latiei si trebuiesc comparate cu preturioe constante sau reale. #rodusul Intern )rut G totalul produselor sau alorii adau-ate obtinute in cadul -ranitelor "izice ale unei tari. 3l include si productia bazata pe resurse detinute de straini/ c1iar daca o parte din enitul obtinut de acesti "actori de productie este trans"erat in a"ara tarii ca plata a eniturilor "urnizate de "actori.

93

*ata de actuali%are G $ata la care alorile iitoare sunt aduse in prezent. $ata de actualizare "inanciar si rata economica pot "i di"erite/ de exemplu multiplicand aloarea iitoare cu un coe"icient care descreste in timp. *ata de actuali%are sociala G trebuie comparata cu rata de actualizare "inanciara. 3a incearca sa re"lecte iziunea sociala asupra modului in care trebuie e aluat iitorul comparati cu prezentul. *ata Economica a *e%ultatului 43conomic $ate o" $eturn5 G pro"itabilitatea socio'economica a unui proiect. .oate "i di"erita de rata "inanciara a rezultatului 4 6inancial $ate o" $eturn5/ datorita distorsiunii preturilor. $ata 3conomica a $ezultatului implica utilizarea preturilor de contabilitate si calcularea ratei de actualizare care "ace ast"el incat bene"iciile proiectului sa "ie e-ale cu costurile actuale/ de exemplu :aloare 3conomica %ctuala 9eta sa "ie e-ala cu zero. *ata $inanciara a *e%ultatului 46inancial $ate o" $eturn5 G pro"itabilitatea "inanciara a unui proiect/ ezi $ata Interna a $ezultatului. 9u trebuie con"undata cu indicatorii "inanciari precum pro"itul din anzari 4$eturn on Sales5 sau pro"itul din in estitii 4$eturn on In estment5. *ata Interna a *e%ultatului G $ata actualizata la care "luzul costurilor si bene"iciilor are o aloare neta actuala de zero. $ata 6inanciara a $ezultatului/ in cazul in care alorile sunt estimate la preturi actuale. $ata 3conomica a $ezultatului/ cand alorile sunt estimate in preturi de contabilitate. Salarii nominale G salarii care include e"ectele in"latiei/ deasemena salarii curente. >aloare "ctuala !eta G aloarea neta sau bene"iciul net al unui proiect atunci cand toate bene"iciile si costurile au "ost actualizate la rata de actualizate. .oate "i< :aloare %ctuala 9eta 3conomica/ sau :aloare %ctuala 9eta 6inanciara. >aloarea de optiune G aloarea prezenta a unui acti la cea mai buna utilizarea alternati a/ costul de oportunitate al unui acti de capital. >aloare re%iduala G aloarea actuala neta a acti elor in anul "inal al perioadei sectionate pentru analiza de e aluare. >enitul Social !et G cresterea neta a eniturilor -enerate de proiect/ in baza preturilor de contabilitate/ ec1i alenta alorii actuale nete. nitate de calcul G masura care "ace posibila multiplicare si impartirea unor elemente neasemanatoare. 3uro poate "i unitatea de calcul pentru aprecierea proiectelor "inantate de catre &omisia 3uropeana.

94

95