i s t o r i e

l i t e r a r \

16

AP|RUT recent cel de-al doilea volum din seria Nae Ionescu [i discipolii s\i `n arhiva Securit\]ii, intitulat Mircea Eliade. Prezentarea, selec]ia [i `ngrijirea textelor se datoreaz\ D-nei Dora Mezdrea, cercet\toare la Muzeul Literaturii Romne. Zadarnic vom c\uta numele autoarei `n dic]ionare, enciclopedii [i istorii literare, cu toate c\ Domnia sa ne-a oferit `n ultimul deceniu impresionante opere: o Bibliografie [i patru monumentale volume din Biografia lui Nae Ionescu . A editat de asemeni [i scrieri ale lui Mircea Vulc\nescu [i Vasile B\ncil\. Pentru toate acestea a fost necesar\ o extraordinar\ munc\ de despuiere a arhivelor din Bucure[ti [i provincie, consultarea a sute de periodice interbelice, a zeci de lucr\ri memorialistice. ~ngrijitoarea volumului de fa[\ cite[te cu aten]ie, selecteaz\ [i comenteaz\ textele, face unele preciz\ri, men]ionnd c\ Securitatea a preluat [i dosarele Siguran]ei interbelice. Distinge tratamentul deosebit cu care e privit personajul `n diferite perioade: legionar periculos [i... Savant de renume mondial. P\rerea ofi]erului care `nregistreaz\ depozi]ia difer\ de cele mai multe ori de cea a sursei. Cuvntul `nainte identific\ pe unii informatori, sugerndu-ne cheia altor descoperiri. Interesant\ e l\murirea cuvintelor cifrate, care `ncearc\ s\-i `ncurce pe neini]ia]i. Mircea Eliade e numit `n unele documente Neam]ul, `n altele Mare[. emigra]ia = Vlcea, N\s\ud, Milcov, combinat. Bucure[ti = F\g\ra[ Chicago = Voila Amsterdam = Hrl\u Romnia = Ceahl\u Paris = Panciu Editoarea ne descifreaz\ acest talme[-balme[. Meritul central al Dorei Mezdrea e c\ semnaleaz\ inadverten]ele, datele gre[ite [i atribuirile false din diferite documente. Sunt subliniate cteva abera]ii din unele texte. Voi ad\uga unele observa]ii critice, men]ionnd `n acela[i timp importan]a documentar\ [i elementele inedite. Dar mai `nti a[ vrea s\ m\ opresc asupra unor elogii ce se p\streaz\ cteva decenii `n arhiva Securit\]ii. Desprind cteva frnturi din Nota convorbirii avute de locotenent-colonelul Nicolae Popescu cu Mariana {ora, la 27 martie 1972 (pp. 102105). ~nc\ din primele fraze, fosta student\ a lui Eliade `[i exprim\ `n mod deschis p\rerile: L-am admirat [i atunci [i `l admir [i acum pentru sclipitoarea lui inteligen]\ creatoare, pentru spiritul s\u de o mobilitate impresionant\, pentru manifest\rile sale multiple, variate... Romancierul, eseistul, savantul o fascineaz\ deopotriv\. Unele fraze par aluzii la procedeele folosite de Securitate: Scrierile lui Mircea Eliade despre c\r]i [i idei, eseurile sale literare reflect\ aceea[i tr\ire direct\ [i febril\, un fel de declara]ii depozi]ii, la justi]ie, `n fa]a tribunalului [i a istoriei, unde trebuie s\ spui adev\rul, sau unde se afl\ adev\rul [i unde trebuie declarat, f\r\ ascunzi[uri [i ipocrizie. ~n domeniul eseisticii, Mircea Eliade `ndepline[te dou\ func]iuni culturale: informeaz\ [i formeaz\ publicul, `l educ\ intelectualice[te... E un mare profesor, de talia lui Tudor Vianu, G. C\linescu... Mircea Eliade a l\rgit imens orizontul cultural romnesc. A devenit un reputat erudit [i om de [tiin]\ care e citit de cercet\torii culturii. E un dasc\l cel ce se ocup\ de filozofia culturii. E un dasc\l celebru, `ntocmai ca reprezentan]ii {colii Ardelene, sau ca Vasile Prvan [i Nicolae Iorga. A fost un om generos, Mircea Eliade a

Mircea Eliade `n arhiva Securit\]ii

Noi date, certitudini [i inexactit\]i
fost [i este un deschiz\tor de drumuri pentru istorici, pentru studiul antropogeografiei, preistoriei, protoistoriei, folclorului mai ales unde s-au manifestat [i creat fenomenul original [desigur: originar, M. H.] s-au transmis simboluri de via]\, tradi]ie... ~n urm\toarele dou\ pagini, spre stupefac]ia locotenent-colonelului, care `n febra transcrierii mai pocea cte un cuvnt, urmeaz\ elogii asem\n\toare. {i succinta informare a muzicologului {erban Nichifor, plin\ de demnitate, `[i exprim\ admira]ia fa]\ de marele `nv\]at. Duminic\ 5 octombrie 1982 l-am `ntlnit la New York pe marele scriitor [i istoric romn Mircea Eliade, `n leg\tur\ cu opera mea Domni[oara Christina, scris\ dup\ un libret extras din nuvela sa omonim\. Onorat de a fi primit de acest geniu al culturii romne [i universale, elogiat att `n Europa ct [i `n S.U.A., unde scrierile sale figureaz\ `n toate libr\riile [i marile biblioteci mi-am exprimat ne]\rmurita admira]ie fa]\ de crea]ia sa literar\ [i [tiin]ific\, att de apreciat\ [i `n ]ara sa natal\, unde i-am spus c\ este foarte iubit... I-am remarcat extraordinara profunzime a gndirii [i am sim]it tot timpul suflul aceluia[i mare patriot romn care este Mircea Eliade. [pp. 222-223] De asemenea, nota nesemnat\ din 1984 (al c\rei autor nu l-am putut identifica (pp. 230-231), telegramele unui diplomat (Mircea Mali]a pp. 224-226) ale unui editor din 1981 [ Sandu alias Alexandru C\prariu ] pp. 201-208 sunt obiective, respectuoase, f\r\ nici o umbr\ de denigrare, desconsiderare, suspiciune sau insinuare. Cel mai important document al culegerii este declara]ia lui Mircea Eliade din 28 octombrie 1938 , prin care se angaja c\ se va ab]ine de la orice activitate politic\, oricare ar fi ea [i de a nu `ntreprinde nici o ac]iune de agita]ie interzis\ de lege. Studiind originalul [cu `ncuviin]area D-nei Dora Mezdrea], m-am convins c\ manuscrisul `i apar]ine indubitabil lui Eliade. Caracteristicile grafiei scriitorului sunt u[or de identificat. De[i unii autori de monografii au cercetat dup\ cum m\rturisesc arhivele Siguran]ei [i Securit\]ii acest text e tip\rit pentru prima oar\ abia acum. Alte documente se refer\ la stricta suparveghere a lui Eliade `n timp ce se afla la Sanatoriul din Moroieni, precum [i la re`ntoarcerea acas\ [conform rezolu]iei lui Armand C\linescu]. Scrisorile Ninei c\tre oficialit\]i ne informeaz\ despre perchezi]ii [i despre regimul de lag\r al so]ului ei. Afl\m [i titlurile c\r]ilor pe care i le-a dus la Miercurea Ciuc: Getica lui Prvan, Divina Comedie a lui Dante [i Poeziile lui Petrarca. Autenticitatea ctorva epistole nu poate fi pus\ la `ndoial\. Fotocopia unora dintre ele se afl\ `n arhiva mea. Documentul 60 (pp. 132-135) este reproducerea scrisorii lui Eliade adresat\ lui Anton (= Aurel Martin, directorul Editurii Minerva) la 2 aprilie 1976 . Am publicat aceast\ ampl\ scrisoare cu planul edi]iei din Opera omnia `n cel de-al doilea volum de Coresponden]\ Europa, Asia, America. Editura Humanitas, 2004, pp. 228-231. Identic\ e [i misiva din 28 aprilie 1977 (pp. 142-43) cu xeroxul inclus de mine `n primul volum Europa, Asia, America, 1999, p. 133. ~ntr-o not\ de subsol, ofeream am\nunte intruvabile `n arhiva Securit\]ii: Scrisoarea de fa]\ este un r\spuns la o scrisoare datat\ martie 1977, semnat\ de prof. dr. Theodor Burghele [1905-1977], pre[edintele Academiei Republicii Socialiste Romnia, prin care Mircea Eliade era invitat s\ fac\ o vizit\ `n ]ar\: ~n m\sura `n care ve]i fi de acord, ve]i avea posibilitatea unor `ntlniri cu oameni de [tiin]\

Romnia literar\

nr. 50 / 19 decembrie 2008

i s t o r i e
De cealalt\ parte a baricadei, `n arhiva Securit\]ii se p\streaz\ depozi]iile a dou\ categorii de turn\tori: 1) A[a-zi[ii prieteni ai lui Eliade, `n ale c\ror declara]ii sus]in c\ acesta le-ar fi m\rturisit c\ apreciaz\ comunismul. Un oarecare N. Vasilescu scria `n septembrie 1967 : Am avut discu]ii cu Mircea Eliade cu privire la politica ]\rii noastre, pe care o stimeaz\ mult. El a afirmat c\ toate deciziile luate de tov. Nicolae Ceau[escu `n politica extern\ a ]\rii i se par logice [i au mult\ eficacitate `n dezvoltarea ]\rii [i cre[terea prestigiului ei interna]ional [p. 78]. 2) Al]ii [majoritatea securi[ti] arunc\ invective [i acuze cumplite, f\r\ dovezi. Agentura I denun]a la 29 noiembrie 1945 (p. 47): Legionarul Mircea Eliade, doctrinar al mi[c\rii, fost pn\ acum cteva zile ata[at cultural al Romniei la Lisabona, a fost exclus din mi[carea legionar\, pentru c\, `n urma st\ruin]elor lui Carol Davila a fugit `n America de Nord. Cercurile legionare declar\ c\ numitul urma s\ soseasc\ la Berlin, la sfr[itul lunii noiembrie a.c., `ns\ `n ultimul moment a schimbat ruta. Din coresponden]\, Jurnalul tip\rit [i cel inedit putem constata cu u[urin]\ fantezia acestei note. Peste nou\ ani apar alte `nvinuiri pur [i simplu absurde: 3 decembrie 1954 : ~n trecut a fost colaborator al Gestapoului [i al serviciului de spionaj englez, iar `n prezent are leg\turi strnse cu cele mai reac]ionare cercuri din Apus. Este un du[man `nr\it al lag\rului p\cii [i al regimului din R.P.R. Acest lucru `l manifest\ `n modul cel mai violent, ori de cte ori are ocazia. [p. 70] ~n Memoriile mandarinului valah Petre Pandrea relateaz\ c\ `n acela[i an 1954 au fost aduse acuze asem\n\toare cumnatului s\u, Lucre]iu P\tr\[canu. ~n cazul lui Eliade slav\ Domnului! nu au fost fabricate [i dovezi `n laboratoarele Institu]iei. Ar fi fost necesare ast\zi expertize grafologice. Lipsa celei mai elementare culturi generale [i agramatismul unor func]ionari iese la iveal\ `n numeroase pagini. Exemplific\m: ~ntr-o Fi[\ personal\ datat\ 2 noiembrie 1973 se discut\ capitolul Dacii [i lupii din cartea De la Zalmoxis la Gengis-Han. Scribul, nu numai c\ inventeaz\ un cuvnt inexistent ( lompi ), dar [i ofer\ o... explica]ie acestei bazaconii: Dacii [i lompii `n care [autorul] face o compara]ie `ntre daci [i o veche popula]ie indian\ lompii [p. 115]. Inspectorul Regiunii de Poli]ie din Ploie[ti raporteaz\ Directorului general despre o conferin]\ ]inut\ de eroul nostru la Foc[ani, la 6 aprilie 1936. Referindu-se la nuvela lui Hasdeu Duduca Mamuca, vigilentul ofi]er o nume[te... T\tuca [i M\muca (p. 21). Rizibil! Datele eronate din biografia lui Eliade mi[un\ peste tot: ~n preajma primului r\zboi mondial pleac\ pe cont propriu `n India [p. 52]. ~n 1917 nu avea dect 10 ani! [M. H.] {i-a dat doctoratul `n filozofie oriental\ [i filologie sanskrit\ la Univesitatea din Calcutta [i Beuares [p. 71]. Inexact! A ob]inut doctoratul `n filozofie cu teza despre Yoga la Universitatea din Bucure[ti, `n iunie 1933 [M. H.] ~ncadrarea `n mi[carea legionar\ `n 1935 de care e vorba de cteva ori [ pp. 43, 58, 114 etc.] nu apare `n nici un document. Editeaz\ volumul cu articolele lui Nae Ionescu din 1929 pn\ `n 1933 [pp. 43, 50]. ~n realitate, volumul Roza vnturilor editat de Eliade cuprinde textele lui Nae Ionescu grupate `n patru sec]iuni:

l i t e r a r \

[i cultur\, ve]i vizita locuri pitore[ti ale patriei, monumentele ei istorice [i ve]i putea lua cuno[tin]\ direct, de `nf\ptuirile ultimelor trei decenii. Ne-ar bucura ca, `n cazul accept\rii invita]iei, s\ accepta]i vizita `n ]ar\ la `nceputul lunii mai 1977, avnd astfel posibilitatea de a participa la s\rb\torirea centenarului Independen]ei Romniei. V\ rug\m s\ ne comunica]i din timp data sosirii [i programul pe care dori]i s\-l ave]i `n timpul vizitei `n ]ar\. Unii informatori ai Securit\]ii, `n declara]iile lor, nu se sfiesc s\-[i exprime p\rerile personale despre cei ce se aflau `n preajma scriitorului. Deosebit de elocvent\ e nota strict secret\ `n care e prezentat\ secretara lui Eliade, Adriana Berger. Vizitatorul anonim al savantului din iarna anului 1984 sesizeaz\ rolul nefast al acestei persoane [i lipsa ei de caracter. Iat\ ce `nregistreaz\ ofi]erul din ceea ce i se relateaz\: Aceasta a c\utat sursa cu insisten]\ incredibil\, s-a oferit s\-i bat\ la ma[in\, adic\ s\-i redactilografieze conferin]a ce urma s-o sus]in\. ~ntlnind-o apoi `n trei rnduri pentru dactilografierea textului [i a-l corija, Adriana Berger s-a dovedit extrem de curioas\, punnd o sumedenie de `ntreb\ri despre surs\, despre rela]iile cu Eliade, despre alte proiecte pe care le are la Paris. Cercetndu-i-se teza de doctorat de c\tre surs\, s-a constatat c\ tipa e de o rar\ mediocritate [i o att de mare subcultur\, `nct a cuprins-o mirarea c\ un savant ca Mircea Eliade suport\ s\ fie ajutat de un om care nu pricepe nici a mia parte din ce face st\pnul lui, ca s\ zic a[a [p. 234]. Fantastic spirit de observa]ie [i sinistr\ premoni]ie a evolu]iei n\stru[nicei secretare. Citim `n memorialistica lui Eliade: M\ doboar\ seria de ghinioane (nenorocul pe care mi l-a adus Adriana). Pentru a nu [tiu cta oar\, `mi r\scole[te [i reorganizeaz\ biblioteca, dosarele, notele. ~mi va trebui cel pu]in o s\pt\mn\ ca s\ m\ orientez `n noua organizare a bibliotecii. [Jurnal, vol. II, Ed. Humanitas, 2004, p. 465]. Am discutat `ntr-un articol de-acum un deceniu, despre ditirambii [i lingu[elile, bombasticismul [i servilismul tezei ei de doctorat. Dup\ moartea Profesorului, fosta lui discipol\ devine `nver[unat\ adversar\, acuzndu-l de fascism [i antisemitism. Profesorul american de origine sco]ian\ Bryan Rennie, `n cartea sa Reconsiderndu-l pe Eliade (1996) demonteaz\ toate calomniile Adrianei Berger. El descoper\ `ns\ [i un lucru mai grav: c\ predecesoarea sa a inventat unele documente, spre a-l inculpa pe Eliade.

Cronica ortodox\ - 1926-1937 Politica extern\ - 1926-1933 Cultura politic\ - 1928-1933 Foiletoane 1926-1933. [M. H.] A `nceput s\ lucreze la un roman legionar intitulat Lag\rul mor]ii , `n care descrie via]a legionarilor din lag\re [i `nchisori [ p. 38, 25.XI.^38] Nici un articol din presa vremii [i nici o monografie nu men]ioneaz\ aceast\ [tire. [ M. H.] ~n cursul anului 1941 a fost numit ata[at cultural la Lega]ia cultural\ de la Londra. [p. 114, 136]. ~n realitate, la Londra a plecat la 10 aprilie 1940, [M. H.] ~n timpul regimului legionar a f\cut parte din cuibul Ceahl\ul, Familia, Axa, Grupul VII, Corpul R\zle]ii [p. 50]. Men]ionez c\ `n aceast\ perioad\ se afla `n Anglia. Pn\ azi nici un cercet\tor nu a publicat vreun document care s\ ateste participarea lui Eliade la un cuib legionar. [M. H.] ~n cursul dictaturii antonesciene a fost ata[at de pres\ la Madrid, `n gradul de consilier cultural. [p. 58] Fals! [M. H.]. Cu ajutorul lui Viorel Trifa, unul din fo[tii conduc\tori ai G\rzii de Fier, Mircea Eliade a ob]inut catedra de Istoria religiilor la Universitatea din Chicago. [p. 72] Toate documentele existente se refer\ doar la interven]ia lui Joachim Wach. [M. H.] Propus pentru Premiul Nobel `n 1973 [ p. 161]. Prima propunere pentru Premiul Nobel este datat\ 10 februarie 1980. [M. H.] Fost profesor la Universitatea Harvard din Boston [p. 139]. Nu! [M. H.] Noaptea de Snziene nu a fost tradus\ [i la noi `n 1972. [p. 100] Pentru prima oar\ am publicat-o `n 1991, `n Biblioteca pentru to]i. [M. H.] Numele corect al romanului e la singular: Noaptea de Snziene. Nop]i de Snziene [ pp. 71, 97, 100] e titlul c\r]ii lui Sadoveanu. ~n documentele Securit\]ii apare notat gre[it forma Zamolxis (pp. 115, 150, 165, 200, 220, 227). Eliade folose[te forma Zalmoxis. Revista a ap\rut `n trei faximile (nu `n patru, cum ni se spune la p. 150). Titlul corect al c\r]ii e Istoria credin]elor [i ideilor religioase [i nu Istoria miturilor [i credin]elor religioase (p. 192). Volumul omagial Mit [i simbol (`n onoarea lui Eliade) a ap\rut `n 1969, nu `n 1967 (p. 150). Cartea mea Mircea Eliade contribu]ii biobibliografice , ap\rut\ `n februarie 1980 este men]ionat\ (pp. 200, 207) f\r\ indicarea autorului. Numele meu apare `ntr-o Not\ de sintez\ strict secret\ [documentul 113, p. 228] privind Coresponden]a `n perioada 1979-1984: ~n perioada men]ionat\ Mare[ [= Eliade] a corespondat mai mult cu Mircea Handoca, scriitor din Bucure[ti, str. Latin\, nr. 9, sectorul 2 care `l ]ine la curent cu nout\]i literare, filozofice din R. S. Romnia, dar mai ales cu privire la lucr\rile lui Mircea Eliade ap\rute, traduse ori tratate `n ]ar\. Din `ntreaga coresponden]\ nu au rezultat aspecte de natur\ politic\, polemic\ etc., ci numai problema de specialitate literar\ [i filozofic\. Nota este de o corectitudine exemplar\, cu o mic\ eroare nesemnificativ\ privitoare la domiciliul meu: 9 `n loc de 4. Nu `n]eleg de ce, pentru c\ pe plicurile celor 64 de scrisori adresate mie, Mircea Eliade scria totdeauna cite] adresa.

Romnia literar\ nr. 50 / 19 decembrie 2008

Mircea HANDOCA

17