LiteNet. ve — Cuceritorul Sorin Lavric, pe marginea unei cdrti de Elena-Margareta Ionescu Cronici de atelier 08.04.2015 Elena-Margareta Ionescu Jurnal cu si fri Nae Ionescu Editura Vremea, 2015 Jurnal NAE IONESCU > Cititi un fragment din aceasta carte. weet Cuceritorul Cititorul are sub ochi paginile de jural ale Elenei-Margareta Fotino, sofia lui Nae Tonescu, pagini de drasticd Jamentatie tradand ani de framéntare acerba, Sa dim timpul inapoi spre a reface lumea din a c&rei tensiune s-au nascut ele. Elena Fotino il intalneste pe Nae Ionescu in 1911, pe cand era student la Litere in Bucuresti, diferenfa de varsta dintre ei find de un an: Elena se nascuse in 1889 la Barlad, Nae in 1890, la Braila. Ea, o mignond nubila de singe grecese, aplecata spre studiul limbilor clasice si freeventand concertele de _m el un efeb famelic, zbatindu-se in anonimat si aspirand la 0 bursa de studii in Germania. Efebul va absolve Filosofia in 1912 si, cu sprijinulcelor doi profesori de care se atasase in ani universitari (Constantin Radulescu-Motru si Dumitru Draghicescu), va obtine o bursa de doctorat la Gottingen, unde va pleca in toamna lui 1913, in Germania va sta un an, pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial, cand e silit si intrerupa studiile spre a-si face serviciul militar la o unitate din Braila. in timpul cataniei, amicitia cu Elena-Margareta capata tente amoroase, atractia dintre cei doi ridicdndu-se la treapta idilei epistolare, pentru ca apoi idila sA culmineze in cununia civild incheiata la sfarsitul anului 1915 in Bucuresti Cum Romania era inca fara neutra, Nae poate sa se intoarcd nestingherit in Germania (jarna lui 1915) spre a-si continua lucrarea de doctorat, Iudnd-o cu sine pe proaspata sotie. Cei doi vor locui in Germania trei ani, atdta doar c& un an vor sta desparjifi, c&ci intrarea Romaniei in razboi {i va atrage lui Nae conditia de prizonier de razboi, doctorandul petrecand un an de recluziune in lagdrul amenajat intr-un vechi castel medieval (Celle-Schloss) de angi Hanovra, Dup& eliberare, autoritatile nu-i dau voie s& pardseasea Germania, drept care Nae lucreazii ca redactor la o editura cu profil religios E perioada amorului conjugal, Elena niscdnd in timpul razboiului doi baiefi, semn cd marasmul beligerant al gazdelor nu se rasfrdngea asupra intrusilor incartiruifi intr-o fara pe care nu 0 puteau parasi. Singura carenfi cu care Nae nu se poate impica era penuria de tutun, patima tabagicd marcdndu-i viafa si grabindu-i de altfel sfarsitul, In Germania, Nae va fi martorul detagat al unui rAzboi pe care nemfii il vor pierde dupa ce-l cAstigasera de cAteva ori pe fronturile din afara {arii, cauza stand in prabusirea interioara a statului german sub concertul de revolte bolgevice care au izbucnit aproape simultan la Kiel, Munchen si Berlin. Nae le urmareste desfasurarea si infelege intinderea pe care refeaua bolsevismului 0 cApatase in interiorul celui de-al doilea Reich. Apoi infelege ci Germania era doar o veriga din reactia in lan} a revolutiilor bolsevice Colapsul rusesc din octombrie 1917 era doar uvertura unui gir de lovituri de stat care izbueneau, dupa un tipar previzibil, in multe fari europene: Germania, Ungaria, Italia $i dupa un timp Romania. Acesta e motivul pentru care, intors in fara, atitudinea lui Nae Ionescu va fi de la ceput raspicat antibolsevicd: vazuse cu ochii lor cum un stat poate face implozie sub incrucisarea unor migcairi de strad3, conduse de o mana de oameni, Vazuse cum un imparat abulic (Wilhelm al Il-lea) abdicd din neputinfa de pastra echilibrul social si cum un Reich devine in céteva luni republica, in timp ce nemfii se compliceau in pielea unor spectatori care asist& la 0 pies pe care nu o pot injelege. Cand vor reusi s-o infeleagd, peste cativa ani, vor pata acea pofta de revanga din care va izbueni Al Doilea Razboi Mondial intoredndu-se in fara in 1919, familia Ionescu va trece prin trei ani de nevoinfe pecuniare, mai ales in perioada cnd Nae pred germana la Liceul Militar de la Manastirea Dealu, institutie al clrei director va fi de altminteri timp de trei ani, Numirea in postul de asistent la Catedra de Psihologie si Logica a lui Constantin Radulescu-Motru (in 1920) fi va da siguranfa unui cariere universitare si, de-acum incolo, faima lui Nae intra pe o orbitd prielnica. Famelicul efeb devorand jigari gi visand la revelafii conceptuale intra intr-o zodie urcitoare: in cafiva ani va ajunge preferatul studentilor, cdrora nu li se parea nefirese si plece de la facultafile proprii spre a merge si-l audieze la Facultatea de Filosofie, cum tot in cafiva ani patura culta a Bucurestiului il va percepe ca pe un spirit carismatic, grafie conferinjelor publice si articolelor de pres. Cand va prelua in 1928 conducerea Cuvéintului, Nae tria deja blazarea intelectualului care nu mai avea ce s& cucereasca in materie de simpatii publice, Pe scurt, capatase o aura de fascinatie al carei efect se rasfrangea nu doar asupra tinerilor, ci mai ales asupra femeilor cu pretenfii culturale. Dintr-un tanar slab ca un pilastru, tremurdnd de frica ratarii, Nae devenise un cuceritor matur, cu obraz subtire si gusturi aleseO singura patima o intrecea pe cea a atractiei pentru femei, figara, si viciul aceasta avea si-I bage in mormant la o varsta cdnd alii abia incep s& invefe subtilitaile pe care le cere relatia cu femeile. Astfel ajungem la miezul tribulafiilor din jurnalul de fafS, paginile lui dovedind c& a fi sofia lui Nae nu era un privilegiu, cu atét mai putin un rasf& E in jurnal un zbucium a carui expresie e atat de patetic’, incat insemnarile par rupte dintr-un catastif al reprosurilor permanente. Elena-Margareta Fotino se cearta in scris cu Nae, chiar daca repeti mereu c il iubeste nespus. Litigiul dintre cei doi e vechi de cand lumea: o sofie ajuns& mama a doi baiefi pretinde a fi tratata de sot ca o amanta - o situatie curat absurd, de care nu sunt capabili decat foarte putini barbati, probabil aceia cArora rutina nu le ucide vigoarea amorului matrimonial. Cum cazurile sunt de © raritate de muzeu, litigiul dintre Nae si sofia lui tine de traditia vietii casnice in Europa. Sub platosa monogamiei uufoce in patul conjugal, barbatul european se defineste ca ins meretricos (in lat. meretrix = curtezana), gisind mereu placere in surpriza pe care nurii amantelor cu staif i-o poate provoca, Nae se inscrie in acest tipar, cazul lui fiind sporit de puterea de fascinafie pe care intelectul unui barbat grizonant ill poate exercita asupra psihicului femeiesc. Asupra femeilor cu subjirime in gusturi intelectuale, taigul minfii unui barbat manuind conceptele abstracte are efectul unei vraji placute, iar asupra adolescentelor cu o bruma de cultura umanist, un intelectual masculin creand atmosfera prin cuvinte are inrdurirea unei veritabile seducfii. Nae Ionescu face parte din aceasta categorie Jurnalul incepe in noiembrie 1918 cu o insemnare din Munchen, unde Elena-Margareta, csatoriti cu Nae de trei ani, il insofeste in sejurul nemfesc, si acopera cu precddere partea interbelicd, pnd la moartea lui Nae, Cele cdteva notife de dupa razboi (la fel ca addenda cu pagini de corespondenta) nu schimba centrul de greutate al volumului, care este un testimoniu al chinurilor prin care trece autoarea, E jurnalul unei deceptii, in care autoarea fierbe in suc propriu, rizboindu-se in gand cu un sof de la care astepta atentia cuvenita unei metrese, fara sa aiba banuiala ca, in metabolismul lui rapace, de pradator erotic, un barbat santos nu poate avea asemenea trairi. In consecinf& e multi autoflagelare in insemnéri, dar si multi obida, Elena se considera un "animal domestic" pe care soful nu il stimeaz, desi tocmai stima era sentimentul pe care Nae il avea fafa de mama biiefilor lui. Cat despre dragoste, pe aceasta avea s-o daruiasea de-a lungul timpului celor trei amante pe care posteritatea le leaga de numele lui Nae: Lucia Popovici-Lupa, Maruca Cantacuzino si Cella Delavrancea, Cu astfel de rivale in fafa, Elena nu putea fi decat o victima prins& intr-o lupta inegala, jurnalul fiind marturia victim chiar daca adversarele sunt rar pomenite. Cei doi sofi Ionescu vor trai separat, dar fara s& divorfeze, din 1930 pana la moartea lui Nae (15 martie 1940) Cititorul si-ar fi dorit mai multe detalii despre viafa lui Nae sau despre trsdturile epocii, numai 4 jurnalul e catalogul unei viefi interioare, cu multe zvarcoliri de sentiment si cu pufine referiri la epoca. Nu exist’ notafii de naturd politica, si chiar gi in paginile de c&latorie in Occident (la Karlsbad sau la Florenja), amanuntele puse pe hartie privese decorul cultural (concerte, vestimentajic, moda). Elena-Margareta Ionescu calatoreste i, lipsiti de barbatul pe care il iubeste, se plictiseste, Din cdnd in cand flirteaza inocent cu céte un strain, dar gdndul tot la Nae fi std. La varsta de 48 de ani isi consider viata terminata, dar avea s& mai trdiasca peste pragul de 80. Jumalul e un catalog de sentimente, nu 0 cronica de intémplari exterioare, E mult plangere de mila in virtutea unui amor propriu lezat, ¢ mult diatriba indreptati. impotriva rudelor si e multa imputare adus& sojului, c&ruia fi reproseaza ca rasplata pentru ajutorul pe care i l-a dat in tinerefe, atunci cand era un anonim in cultura romana, rsplata aceasta nu a imbracat niciodata forma iubirii ‘Ar fi insd o eroare s& ne-o inchipuim pe Elena-Margareta Fotino ca o pe victima mediocra Autoarea e 0 ambifioasa ravnind la recunoastere mondend, o doamna care fuge de meschinariile casnice si cautd trdiri elevate. E 0 degustitoare versatd de arte, ea inssi cdntnd la pian gi citindmulta filosofie, de aici citatele din Pascal, Leibniz sau scriitori francezi. Deviza pe care o repeti mereu, clear thinking, clean living (sa gandesti clar, s& traiesti curat) ¢ un imperativ de care nu se dezice nici in momentele grele, mai ales dupa moartea lui Nae, dar cu precddere in timpul comunismului, pe care a avut nenorocul si-I traiasea pana in 1971, anul morfii Se constata usor c&, vorbind despre Jurnalul Elenei-Margareta Fotino, vorbim de fapt despre Nae Ionescu. E o fatalitate ca femeile si-si tragi blazonul cultural din cdmpul de prestigiu al barbafilor lang’ care au nimerit. Daca reputafia masculina lipseste, femeia fi va impartasi serbezimea anonims, frustrarea pe care o va trai in preajma unui spirit mediocre cAuténd s-o compenseze cu surogate mondene, Cu totul alta e situajia cand barbatul al cArei nume il poarti d& tonul unei intregi epoci, rangul sau exponential schimband umoarea de fond a timpului. $i chiar acesta e cazul Margaretei Fotino-Ionescu, o femeie a cArei notorietate provine din mariajul care o leaga de profesorul de filosofie. Situafia nu numai c& nu e rari, dar ea constituie intr-o masura regula consacrdrii culturale a sexului frumos, Deseori femeile se calificd prin creatorii pe care au apucat si-i iubeasca, reputatia lor mutand-le pe o orbit a crei stralucire le da o notorietate postuma, Ce alt merit are Lucia Popovici-Lupa decat acela de a fi stat Ling Nae? in schimb, o femeie autocefala al cArei destin solitar devine reper valoric e fie un accident fericit, fie un caz patologic. Hildegard von Bingen se calugareste, la fel cum Penthesilea alege si fie amazoan’, dar acestea sunt cazuri extreme de apostazie impotriva puterii masculine, Daca le lasim deoparte si privim sexul frumos in condifia lui viagerd, atunci constatim cA adesea femeile de ras au vocatie saprofita, parazitind faima barbajilor celebri, atéta doar c& prejul pe care il platesc st in lezarea pAnd la supliciu a amorului propriu. Mai devreme sau mai tarziu vor ceda locul altor rivale, intrand in statistica umila a exponatelor dintr-o vitrina cu trofee. Desi cinicd, viziunea aceasta se verifica contempland doua milenii de istorie. in memoria cultural nu raman decat acele femei care au stiut si foloseasca reputatia iubifilor in interes propriu, folosindu-le tivul celebritii spre a intari croiala faimei personale. Barbatii sunt creatori atunci cand muza de lang’ ei fi aduce fie la exasperare, fie la euforie, restul {inénd de arta madonei de a cduta sisi aserveasca iubitul cat mai mult timp. Dar cand exasperarea se stinge in plictis si cand euforia lasa locul blazirii, atunci deznodamantul e inevitabil: muza va fi pardsita in favoarea altei himere cu coeficient atractios. Flena-Margareta Tonescu a trait pe pielea ei acest adevar. F drept, adevarul acesta e indeosebi valabil pentru specia ingilor culturali, la care spiritul nu poate palpai decét daca aspira la un ideal estetic. La ceilalfi ingi, discufia e inutila fiindcd nu cere intervenfia spiritului. In cazul plebei, amorul e decazut la treapta fornicatiei joase La Nae ins vorbim de amorul cu virtuti culturale, a cdrui expresie mondena sta in nimbul de celebritate pe care barfa celorlalti I-a creat in jurul amantelor lui. Celebritatea aceasta trebuie si fi otravit sufletul soyiei, numai cd aici nu ¢ loc de duioasi compatimire, ci de un fenomen neutru: cdnd sofia devine mama, condifia o exclude din cémpul de interes amoros al sofului. lar dacd la mijloc e orizontul spiritual al unui filosof ca Nae Ionescu, atunei drama e sporitd de acuitatea constiinfei estetice. Daca la ea addugim accentul religios, chestiunea se complica pana laa atinge aporia, cAci teoreticianul ortodoxiei care vedea in confesiunea ortodoxa o trasdturd fundamentala in definirea condifiei de roman, teoreticianul acesta era in afara moralei ortodoxe atunci cdnd se despica pe sine in sof si in iubit. Dar réspunsul lui jl stim: mAntuirea nu vine din respectarea interdictiilor, ci din prefuirea dogmei, iar dogma nu te constrange, ci ifi deschide o perspectiva, Depinde numai de tine cum traiesti in interiorul ei Spuneam c& ne-am fi dorit mai multe detalii exterioare, legate mai cu seama de biografia profesorului, dar sofia e zgarcitd in consemnarea lor. Lipsesc cu totul episoadele aspre din viaja lui Nae Ionescu, de pilda cele trei arestari (prima la Malmaison intre 1 ianuarie 1934 si 15 martie 1934, a doua la lagarul din Miercurea Ciuc gi la spitalul din Brasov, intre 8 mai 1938 si 20 decembrie 1938, in fine a treia tot la Miercurea Ciuc, in intervalul ianuarie-iunie 1939) sau suspendarea din invagimént in ultimii doi ani de via{a. E prins in schimb moartea lui la vila dinBaneasa, in cdteva paragrafe aprinse. in fine, cdteva cuvinte in marginea cuceritorului din persoana profesorului de filosofie, Nae Tonescu era o inteligenta rece, fara inclinafii patetice gi fard imaginatie erotica. O marturiseste el insusi in epistolele pe care i le scrie sotiei, iar deficien{a aceasta, desi reprezinta un avantaj in domeniul ideilor, se rasfrange constrangiitor in planul iubirii. Din acest motiv, la Nae Ionescu iubirea trece mereu prin intelect, fiind o stare de spirit inainte de a fi o traire voluptuoasd, iar voluptatea, cénd apare, e mereu condifionata de creier. Nae Ionescu nu e un crai lubric in sensul comun al termenului, posesia senzuala lisdndu-l indiferent pe masura inaintarii in varst’ Detaliul maladiv c& in ultimii patru ani de viata a fost un cardiac cronic, cu o cardiopatie ischemicd provocandu-i infarcte repetate, detaliul acesta e graitor in privinfa neputinfei de a sivarsi fornicafii tembele in alcovuri cochete, Nae nu e gymnast amoros, ci un estet colectionand amfore superbe sub chipul unor femei de ras. Nu pancratiul erotic de barbat concupiscent il defineste, ci pasiunea de a-si contempla fora spirtului asupra femeilor de elitd Pe Elena-Margareta Fotino si pe Lucia Popovici-Lupa le-a crescut la propriu, educdndu-le cultural si slefuindu-le sufleteste, $i la fel ar fi facut cu Cella Delavrancea dacd nu ar fi murit Din acest motiv, e imposibil sa ni-l inchipuim pe Nae c&znd prada paroxismelor geloase atunci cand se simte abandonat sau suferind de crize de senzualitate cand simte c&, dacd nu ar atinge 0 femeie, ar muri. Nae nu e din categoria fustangiilor lascivi, pe filosof preocupandu-l femeia ca oglinda a fascinatiei pe care el insugi o exercit’ asupra ei. E ca un joc de reflexe in care orgoliul gdnditorului se adevereste in puterea pe care o vede in alfii, de aici predilectia profesorului pentru damele destepte, cu zvaenet personal si cu muchii arfagoase. Sub unghi filosofic, Nae nu avea nevoie de muze, travaliul minjii sale gisindu-si fermentul in dificultatea logic a problemelor, nu in motivatia ascuns& a iubirii pentru o madona clandestina. Cand gandea, Nae nu sublima erotic, ci punea la lucru un spirit al cdrui combustibil nu stitea in eros, ci in curiozitatea geniului care vrea cu tot dinadinsul si dezlege problema, Femeile nu au fost muze pentru Nae, ci oglinzi tandre in care si-a contemplate puterea de subjugare spiritului. Nici nu stim daca a iubit-o pe vreuna cu adevarat, caci iubirea in ochii lui era o virtute transcendent, menita a-l duce pe om spre Dumnezeu. Malitiozitatea sarcastic cu care selecta studentii uutand s8-i descurajeze de la inceput pe cei slabi, spre a renunfa si faci o filosofie pentru care oricum nu erau facufi, ceva din malitiozitatea aceasta trebuie sA se fi rsfrant asupra modului cum judeca femeile, De aceea patima pentru ele era o preocupare sofisticata, de prestidigitator de suflete. Tocmai de aceea le-a prefuit, le-a admirat si le-a flatat, dar de iubit ma feresc a ma pronunta. Imprimat de pe: hip //atelier liternet.ro/articol/15794/Sorin-LavricElena-Margareta- Tonescu/Cuceritorul. html