Probleme privind aplicarea n practic a legislaiei actuale referitoare la protecia apelor subterane

Ada PANDELE Aurel ROTARU (INHGA)

Bucuresti, octombrie 2009

CONTEXT
GLOBAL: EUROPEAN:
Utilizarea durabila a resurselor naturale Directiva Cadru a Apei Directiva Fiica a Apelor Subterane

NATIONAL:

Liberalizarea pietei forajului hidrogeologic si a studiilor aferente Cresterea economica: 1998 2008 Orientarea noilor consumatori spre apele subterane

Bucuresti, octombrie 2009

Sistemul national de gestiune si protectie a resurselor de apa subterana

Ministerul Mediului:
Legea Apelor 107/1996; 107/1996
HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologica

ANRM:
Legea Minelor: 85/2003; 85/2003
Instruciunile tehnice din 12.11.1998 privind clasificarea i evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de cldur din sistemele geotermale i gaze combustibile Metodologia din 16.03.2001 de atestare a competentei tehnice a persoanelor juridice care ntocmesc documentatii si/sau executa lucrari de cercetare geologica, lucrari de exploatare a petrolului si a resurselor minerale si de expertizare, precum si a persoanelor fizice care ntocmesc documentatii si/sau executa lucrari de cercetare geologica si de expertizare

HG 53/18.02.2009 pentru aprobarea planului

naional de protecie a apelor subterane mpotriva poluarii si deteriorarii

OM 661/28.06.2006

privind aprobarea

Normativului de coninut al documentaiilor tehnice de fundamentare necesare obinerii avizului de gospodrire a apelor i a autorizaiei de gospodrire a apelor

OM 662/28.06.2006

privind aprobarea Procedurii i a competenelor de emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a apelor. Regulamentului privind organizarea activitii de atestare a instituiilor publice sau private specializate n elaborarea documentaiilor pentru fundamentarea solicitrii avizului de gospodrire a apelor i a autorizaiei de gospodrire a apelor.
Bucuresti, octombrie 2009

OM 1671/25.10.2007 pentru aprobarea

Sistemul national de gestiune si protectie a resurselor de apa subterana Cunoaterea i evaluarea resurselor
Legea apelor
Art. 9 (4): Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice Art. 38: Pentru asigurarea folosirii raionale a apelor subterane, a lacurilor i nmolurilor terapeutice, precum i a agregatelor minerale din albii, cercetarea i evaluarea se vor face conform prevederilor legislaiei n vigoare Art. 43 (11) Schemele directoare fixeaz ntr-o manier general i armonioas obiectivele de calitate i cantitate a apelor, urmrind s se asigure: b) o stare chimic bun i un echilibru ntre cantitatea prelevat i rencrcarea apelor pentru toate resursele de ap subteran

Bucuresti, octombrie 2009

Sistemul national de gestiune si protectie a resurselor de apa subterana Cunoaterea i evaluarea resurselor
Legea minelor
Art. 2 (1): Prevederile prezentei legi se aplic i apelor subterane potabile i industriale pentru activitile de prospeciune, explorare, determinare i eviden a rezervelor. Art. 3.: n nelesul prezentei legi, termenii folosii se definesc dup cum urmeaz:... 14. fond naional de resurse/rezerve - totalitatea resurselor/rezervelor evideniate i nregistrate de ctre autoritatea competent pentru fiecare tip de resurs mineral a rii, determinate conform reglementrilor specifice 33. rezerv - partea de zcmnt determinat cantitativ i calitativ prin lucrri de explorare i exploatare, avnd stabilite condiiile tehnice i economice de valorificare Art. 5: (1) Toate datele i informaiile, indiferent de modalitatea de stocare, cu privire la resursele minerale romneti, determinate conform art. 1, vor fi puse la dispoziie autoritii competente i aparin statului romn, evidena i gestiunea lor fiind fcute la nivel naional de ctre autoritatea competent, conform prezentei legi.
Bucuresti, octombrie 2009

Sistemul national de gestiune si protectie a resurselor de apa subterana Exploatarea resurselor

Legea Apelor
Art. 9 (1) Dreptul de folosinta a apelor de suprafata sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileste prin autorizatia de gospodarire a apelor si se exercita potrivit prevederilor legale ;

Art. 48 54: Reglementarea obtinerii Avizului de Gospodarire a Apelor (inclusiv elaborarea documentatiilor pentru acesta (Art. 52);

Art. 55 59: Reglementarea obtinerii Autorizatiei de Gospodarirea Apelor

Bucuresti, octombrie 2009

Sistemul national de gestiune si protectie a resurselor de apa subterana Protectia resurselor

Legea Apelor
Art. 5(1): n jurul surselor instituie zone de protecie sanitar cu regim sever sau cu regim de restricii, precum i perimetre de protecie hidrogeologic. Dreptul de proprietate asupra surselor se extinde i asupra zonelor de protecie sanitar cu regim sever. Art. 16(1) Pentru protectia resurselor de apa, se interzic: d) evacuarea de ape uzate n apele subterane, ; Art. 17: , utilizatorii de apa au urmatoarele obligatii: d) s urmreasc, prin foraje de observaii i control, starea calitii apelor subterane din zona de influen a staiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substane periculoase, produse petroliere i a reziduurilor de orice fel Art. 33 (7): Exploatarea de agregate minerale in zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi este interzisa
Bucuresti, octombrie 2009

Sistemul national de gestiune si protectie a resurselor de apa subterana Protectia resurselor

Legea minelor
Art. 11 - (1) Efectuarea de activiti miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaii naturale, zonele de protecie sanitar i perimetrele de protecie hidrogeologic ale surselor de alimentare cu ap, precum i instituirea dreptului de servitute pentru activiti miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise. (2) Excepiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hotrre a Guvernului, cu avizul autoritilor competente n domeniu i cu stabilirea de despgubiri i alte msuri compensatorii.

Bucuresti, octombrie 2009

Sistemul national de gestiune si protectie a resurselor de apa subterana Protectia resurselor

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica
Inlocuieste HG 101/1997 Documentaiile tehnice ntocmite pentru executarea captrilor destinate alimentrii centralizate cu ap potabil/mineral terapeutic sau pentru mbutelierea apei potabile/minerale naturale cuprind i msurile pentru instituirea zonelor de protecie sanitar conform normelor prevzute la art. 1, ca o condiie obligatorie pentru obinerea avizului de gospodrire a apelor. Zonele de protecie sanitar se instituie n teren cel trziu odat cu punerea n funciune a captrilor, construciilor i instalaiilor respective, aceasta constituind o condiie obligatorie a eliberrii autorizaiei de gospodrire a apelor.
Bucuresti, octombrie 2009

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica
Instituirea zonelor de protecie sanitar i a perimetrelor de protecie hidrogeologic, n scopul prevenirii pericolului de alterare a calitii surselor de ap i, respectiv, a lacurilor i a nmolurilor terapeutice. OBIECTIVELE PROTEJATE
sursele de ape subterane sau de suprafa, precum i captrile aferente acestora folosite pentru alimentarea centralizat cu ap potabil a populaiei, a agenilor economici din industria alimentar i farmaceutic, a unitilor sanitare i social-culturale, construciile i instalaiile componente ale sistemelor pentru alimentare cu ap potabil; zcmintele de ape minerale i captrile aferente acestora utilizate pentru cura intern sau pentru mbuteliere, instalaiile de mbuteliere i instalaiile de exploatare a nmolurilor terapeutice; lacurile i nmolurile terapeutice; captrile de ape subterane sau de suprafa folosite pentru mbutelierea apei potabile, alta dect apa mineral natural.

Bucuresti, octombrie 2009

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica
ZONELE DE PROTECTIE
Zona de protectie sanitara cu regim sever Zona de protectie cu regim de restrictie Perimetrul de protectie hidrogeologica

FACTORII DE RISC SI MECANISMUL POLUARII

INDICATII TEHNICE PRIVIND DIMENSIONAREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA PENTRU OBIECTIVELE MENTIONATE ANTERIOR

MASURI REFERITOARE LA UTILIZAREA TERENURILOR DIN ZONELE DE PROTECTIE SUPRAVEGHEREA COMPORTARII ACVIFERELOR
Bucuresti, octombrie 2009

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

Principii de determinare a zonelor de protectie:

Zona cu regim sever: Zona cu regim de restrictie: timp tranzit 20 de zile timp tranzit 50 de zile

Perimetrul de protectie hidrogeologica:

Acvifer freatic cu nivel liber zona de apel a apei exploatate Acvifer de adancime sub presiune zona de alimentare a hidrostructurii

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

Problema
Ce se intampla acolo unde zona de protectie sanitara cu regim sever (timp de tranzit de 20 de zile) se extinde dincolo de limita proprietatii detinatorului captarii. (Art 5 legea apelor)

Solutie
Aplicarea sistemului german de protectie: Zona de protectie sanitara cu regim sever zona din jurul instalatiei de captare min.10 m pentru foraje si min. 20 m pentru izvoare = renuntarea la zona de 20 de zile

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

Problema
Art. 2 din HG 930: Documentatia pentru dimensionarea zonelor de protectie parte din documentatia pentru obtinerea avizului GA. Ce se intampla in areale necunoscute unde nu se pot face estimari asupra viitoarei captari?

Solutie
-Aplicarea sistemului german de protectie/autorizatie -Stipularea unor valori minime

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica
Art. 3 - Protecia sanitar a obiectivelor prevzute la art. 2 (...sursele de ape subterane sau de suprafa, precum i captrile aferente acestora) se realizeaz ....., precum i prin instituirea n teren a urmtoarelor zone de protecie, cu grade diferite de risc fa de factorii de poluare, i anume: a) zona de protecie sanitar cu regim sever; b) zona de protecie sanitar cu regim de restricie; c) perimetrul de protecie hidrogeologic.

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

Problema
Art. 7 - Perimetrul de protecie hidrogeologic cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare i de descrcare la suprafa i/sau n subteran a apelor subterane prin emergene naturale (izvoare), drenuri i foraje i are rolul de a asigura protecia fa de substane poluante greu degradabile sau nedegradabile i regenerarea debitului prelevat prin lucrrile de captare. Art. 14 - n cazul forajelor care exploateaz acvifere de adncime sub presiune perimetrul de protecie hidrogeologic, situat n zona de alimentare a acviferului, se instituie simultan pentru toate captrile care exploateaz aceeai structur acvifer regional. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declar zone protejate prin ordin al conductorului autoritii publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodat i msurile de protecie necesare.

Bucuresti, octombrie 2009

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

SOLUTIE
A. Perimetrul de protectie hidrogeologica = corpurile de apa delimitate in procesul de implementare a DCA cu aplicarea actualelor restrictii (Art. 19 si 20)
AVANTAJ: - Simplu de instituit - Poate fi combinata cu o marire a zonei de restrictie DEZAVANTAJ: - Necesita modificarea Legii apelor si Legii minelor pentru eliminarea interdictiei privind balastierele

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

SOLUTIE:
B. Perimetru de protectie hidrogeologica = zona de protectie cu timp de tranzit de 5, 10, 20 sau 50 de ani
AVANTAJ: - Nu necesita schimbarea legislatiei actuale DEZAVANTAJ: - Necesita modelare matematica pentru determinare; - Necesita complicarea sistemului de restrictii

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

Problema
Art. 8 (3) Documentaiile de urbanism elaborate i aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu planuri de situaie cu marcarea zonelor de protecie sanitar i a perimetrelor de protecie hidrogeologic; (Nu sunt specificate responsabilitati, termene, sanctiuni)

Solutie
Reglementarea clara a atributiilor in ceea ce priveste instituirea zonelor de protectie si a perimetrului de protectie hidrogeologica

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

Problema
Art. 12 - (1) Dimensiunile i configuraia zonelor de protecie se stabilesc , prin studii hidrogeologice elaborate n conformitate cu instruciunile privind delimitarea zonelor de protecie sanitar i a perimetrului de protecie hidrogeologic, aprobate prin ordin al conductorului autoritii publice centrale din domeniul apelor; Instructiunile nu sunt inca aprobate

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

Problema
Art. 13 (b)n cazul captrilor care exploateaz acvifere freatice la care nu exist suficiente date pentru aplicarea metodelor de dimensionare cuprinse n instruciunile prevzute la art. 12 alin. (1), dimensiunile zonei de protecie sanitar cu regim sever vor fi de minimum 50 m amonte, 20 m aval de captare i 20 m lateral, de o parte i de alta a captrii, pe direcia de curgere a apelor subterane, n cazul forajelor i drenurilor, iar n cazul captrilor de izvoare, de minimum 50 m amonte i 20 m lateral, de o parte i de alta a captrii;

Solutie
Eliminarea exceptiilor, cel putin in cazul forajelor si drenurilor;

HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

Problema
Art. 14 - n cazul forajelor care exploateaz acvifere de adncime sub presiune i care sunt executate astfel nct s realizeze condiiile de izolare a stratului captat fa de suprafaa terenului i fa de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecie sanitar cu regim sever, care va fi circular, cu centrul pe poziia forajului i raza de 10 m Conditii lasate la aprecierea proiectantului

Solutia
Se poate reglementa fie prin impunerea unei grosimi minime a stratelor acoperitoare (vezi sistemul german) sau se poate introduce un sistem de evaluare a autoepurarii