n context European, filosofia creterii competitivitii economice a rilor membre ale Uniunii Europene -a gsit concretizarea ntr-o serie

de documente deosebit de importante pentru strategia preconizat. onsiliul European de la !isabona, din martie "###, a plasat conceptul de competitivitate n centrul politicilor comunitare i a stabilit obiectivul de transformare a Europei n cea mai competitiv i dinamic economie bazat pe cunoatere. $rintre principalele obiective ale strategiei elaborate se nscriu% - creterea unui cadru favorabil pentru ntreprinderi; - stimularea spiritului antreprenorial; - sprijinirea inovrii prin crearea unui cadru de reglementare favorabil; - utilizarea tehnologiilor informaionale i de comunicaii . & onsiliul European de la 'oteburg, din iunie "##(, a definit )trategia pentru dezvoltarea durabil, care acord o importan deosebit, n cadrul trinomului cretere economic * incluziune social * protecia mediului, urmtoarelor obiective% - cadrul favorabil pentru ntreprinderile mici i mijlocii; - strategiile competitive ale firmelor; - utilizarea durabil a resurselor; - asigurarea unui mediu competitiv deschis . * onsiliul European de primvar de la +ruxelles, martie "##,, a subliniat drept condiii absolut necesare pentru dezvoltare i cretere% - inovarea; - promovarea culturii antreprenoriale; - stimularea IMM; - eco tehnologiile. & omisia pentru strategia revizuit, din februarie "##-, reitereaz urmtoarele obiective : - stimularea iniiativei antreprenoriale; - atragerea de surse de finanare suficiente pentru noile afaceri fonduri de risc!; - crearea de faciliti pentru inovare i eco-inovare; - sporirea investiiilor n educaie i pregtire profesional; - utilizarea tehnologiilor informaionale i de comunicaii; - utilizarea durabil a resurselor" & $ropunerea omisiei Europene de .ecizie a $arlamentului European i a onsiliului pentru stabilirea $rogramului - cadru pentru competitivitate i inovare /"##0 * "#(1, aprilie "##-, menioneaz urmtoarele obiective% - mbuntirea competitivitii companiilor# n special IMM; - promovarea inovrii i a eco-inovrii; - accelerarea dezvoltrii unei societi informaionale competitive i inovatoare; - promovarea eficienei energetice i a surselor noi i regenerabile de energie" 2oate documentele de mai sus, contureaz o paradigm nou a dezvoltrii economiei care se bazeaz pe conceptul de avanta3 competitiv, aflat la distan de teoria avanta3ului comparativ, acceptat pe scar larg n perioadele anterioare.

Avantajul competitiv )pre deosebire de teoria avanta3ului comparativ, cu o viziune static i mai mult macroeconomic, conceptul de avanta3e competitiv, cu o viziune dinamic i microeconomic, scoate n eviden faptul c evoluia succesului i specializarea economiilor depinde, n primul r4nd, de gradul de competitivitate al firmelor pe piaa naional i internaional, de evoluia i profilul firmelor, de asimilarea progresului te5nic i mai puin, de existena resurselor naturale. n teoria modern a dezvoltrii economice, avanta3ele comparative, n privina factorilor tradiionali, s-au diminuat, comerul internaional deosebit de activ contribuind la o dotare aproximativ similar a rilor cu factorii de producie clasici. .e asemenea, tendina de globalizare a produciei face ca ntreprinderile moderne, transnaionale, s nu depind numai de dotarea cu factori de producie dintr-o ar. 2otodat, capitalul financiar circul liber n economia mondial i se investete n acele ri unde gsete cele mai eficiente condiii de utilizare. n consecin, avanta3ele competitive au devenit decisive n privina condiionrii dezvoltrii economice. ompetitivitatea nseamn productivitate, neleas ca valoare adugat realizat pe baza unei uniti de factor de producie utilizat. Ea are un caracter dinamic, iar noutile 3oac un rol de acceleratori ai activitii ntreprinderilor, care sunt obligate s renune la inerie i s stimuleze inovaia. .iverse alte accepiuni * nivelul redus al costului forei de munc, fiscalitate sczut, deprecierea monedei naionale, exporturi crescute sau resurse naturale abundente * sunt fie rezultate ale unei competitiviti crescute, fie eventuale stadii ale dezvoltrii competitive, fr a fi factori sau nici mcar condiii necesare. n accepiunea Uniunii Europene competitivitatea nseamn, cumulativ, productivitate i avanta3 comparativ, pe plan internaional. $roductivitatea subsumeaz, n fapt elementele intrinseci avanta3ului comparativ, ns include o gam mai larg de factori. 6i n viziunea comunitar, 7competitivitatea este determinat de creterea productivitii8. ompetitivitatea se creeaz la nivel microeconomic. $rosperitatea sustenabil este creat de ctre firme. n consecin, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental. 9actorii care determin nivelul productivitii sunt multipli. $rintre aceti deosebii sunt cei ce se refer la stimularea investiiilor nivelul concurenei i capacitatea de a inova. :vanta3ul competitiv se fundamenteaz pe economia normativ ale crei analize ofer prescripii sau formulri, mai degrab, despre ceea ce trebuie s fie dec4t despre ceea ce este. ;oul concept se bazeaz pe politici active, selective i direcionate ctre realizarea anumitor inte n contextul mecanismelor concureniale de pia. :vanta3ele competitive n dezvoltarea economic rezult dintr-un sistem de condiii din ale cror dimensiuni i intercondiionri cantitative i calitativ * structurale rezult nivelul de competitivitate. ;oul concept se spri3in explicit pe patru piloni% a< firma i nu ramura sau economia naional= b< competiia ntre firme= c< mediul economic favorabil= d< politicile adecvate, active i direcionate aplicate de ctre firme i guverne.

$entru a avea o interpretare corect a conceptului de avanta3 competitiv trebuie luai n considerare toi cei patru piloni n str4ns interdependen. ;umai aa ei formeaz i se manifest c 7diamant a lui $orter8. Modelul Porter prezint certe avantaje% a< este dinamic. onform acestui model, prosperitatea este creat, nu motenit. .otarea cu factori de producie naturali sau motenirea unui nivel de prosperitate economic nu reprezint o garanie i nici o condiie a competitivitii. b< este cuprinztor. >odelele tradiionale includ, mai ales, condiii legate de factori de producie. $rincipalele modele concurente din domeniul avanta3ului competitiv, opun viziuni bazate pe elemente ce in de ofert, celor bazate pe elemente ale cererii. >odelul $orter include at4t factori din sfera ofertei /te5nologie, dotare cu factori<, c4t i factori din sfera cererii /dimensiunea i caracteristicile cererii<. c< discerne dimensiunea geografic a factorilor competitivi, ceea ce d posibilitatea s fie incluse n analiz elementele ale 7diamantului8 care se manifest la nivel regional, naional sau transfrontalier. .iveri factori care influeneaz competitivitatea pot fi identificai n dimensiunea lor geografic real. 9actorii sau cererea 7intern8 ca elemente ale diamantului competitiv pot fi identificai, n unele cazuri ca ri membre UE, ca resurse la nivel transfrontalier, dup caz, av4nd n vedere libertatea de circulaie i gradul de interconectivitate al multor dintre aceste economii. 7.iamantul8 include patru factori principali, influenai n ansamblul lor de aciunea guvernamental% (< avanta3ul competitiv consistente i care sunt specializai= "< cererea intern ale crei caracteristici au efecte semnificative asupra strategiei firmelor naionale, prin gusturi, dimensiune i prin presiunea indus asupra costurilor, a inovaiei i calitii= 1< existena industriei conexe sau complementare competitive la nivel internaional reprezint o condiie a succesului. ? firm sau ramur nu poate excela izolat de restul reelei economice pe care se spri3in performana sa de ansamblu= ,< strategia, structura i concurena ntre firme. se construiete pe factorii creai prin investiii Elementele care pot susine sau nu o prezent competitiv n diverse industrii sau segmente de pia, sunt reprezentate de diferitele metode de management, orizontul de performana investiional, dimensiunea firmelor i tipul de poziionare pe pia. 2oate cele patru elemente, trebuie privite n str4ns interdependen, avanta3ul competitiv baz4ndu-se pe 7diamant8 ca sistem, nu ca elemente disparate. :nalizele empirice relev un fapt deosebit% competitivitatea se manifest la nivelul firmelor i numai prin intermediul lor ea se realizeaz la nivelul unor industrii i al economiei. 9irmele sunt cele care creeaz i susin avanta3ul competitiv i numai prin ele se poate a3unge la atingerea unor obiective sau inte stabilite la nivel naional. ntr-un articol publicat n 9oreign :ffair, n deceniul trecut, $aul @rugman spunea c firmele sunt entiti ce concureaz i nu statele naionale. ntr-un anumit sens, aceast afirmaie este de nedisputat. $e de alt parte, efectele de aglomerare, funcionarea imperfect a pieelor, procesele cumulative, existena ec5ilibrelor multiple n spaiile reale indic dou fapte de necontestat% a<

politica public poate i are de 3ucat un rol n funcionarea economiei= b< firmele in seama de contextul n care opereaz i iau decizii strategice. 5iar logic de operaie i evoluie a clusterului susine aceast vizualizare a dinamicii competitive n arii regionale i n economia global. n plus trebuie reinut i contextualizarea social a procesului economic iar n planul politicii unui guvern se mpletesc aspecte economice, sociale i politice $rin urmare, noiunea de competitivitate poate fi aplicat nu mai firmelor unde ea se creeaz i manifest direct, ci i sistemelor economice naionale, c5iar i a celor care alctuiesc Uniunea European, dei agenda public naional rm4ne relevant n explicarea performanei unei economii naionale. $reterea competitivitii este un proces ce implic parcurgerea a mai multor faze% - economia bazat pe factori, n care avanta3ul competitiv este reprezentat de costul redus al factorilor de producie iar te5nologia este asimilat prin importuri i investiii strine directe. n aceast situaie, firmele au un rol redus n realizarea valorii adugate i se bazeaz pe fora de munc ieftin= - economia bazat pe investiii, n care avanta3ul competitiv const n capacitatea de a produce bunuri i servicii de calitate, prin metode eficiente, dar i cu salarii mai reduse, iar te5nologia este asimilat prin licene, 3oint ventures, investiii strine i creaie proprie. - economia bazat pe inovare, n care avanta3ul competitiv const n crearea de bunuri i servicii inovative pe plan internaional. n aceast faz strategiile competitive ale firmelor sunt globale, iar diamantul naional este competitiv n toate domeniile. Informatizarea farmaciilor - un avantaj competitiv puternic !anurile de farmacii care au nceput s apar n Aom4nia pe la 3umtatea anilor BC# au c4tigat treptat teren n fata farmaciilor tradiionale prin realizarea de investiii importante n sensul informatizrii acestora. Dmplementarea unui sistem informatic integrat ntr-un lan de farmacii ofer un avanta3 competitiv puternic pentru acestea, beneficiile sunt ma3ore i se reflect pe mai multe planuri. $e l4ng facilitarea procesului managerial prin suportul decizional pe care l asigura, soluia D2 implementata contribuie foarte mult i la imaginea companiei n faa clienilor, datorit posibilitii de deservire prompt. omparativ cu farmaciile cu circuit desc5is, unitile sanitare sunt informatizate n proporie sczuta, din acest motiv o serie de firme productoare de softEare sunt din ce n ce mai interesate de aceasta pia. $latforma integrat Fipocrate, destinat managementului activitii medicale, este una dintre soluiile care ar putea reduce la minimum birocraia, eficientiz4nd astfel actul medical. Implementarea sistemului Hipocrate Diabet la Constanta - cel mai reprezentativ exemplu de management al stocurilor de medicamente G $latforma Fipocrate a fost implementata cu succes n diverse uniti sanitare, ns poate cea mai mare realizare a noastr este implementarea sistemului expert Fipocrate .iabet, derivat din sistemul informatic Fipocrate, n 3udeul onstanta. :m

avut oportunitatea s demonstrm abilitile de a integra i adapta platforma Fipocrate n condiii cu totul noi G, a declarat +ogdan )avu, director executiv A) . $rogramul Fipocrate .iabet a fost implementat n centrele de profil din 3udeul onstanta n condiiile unei crize a sistemului medical. $rincipalele coordonate ale acestei situaii au fost% lipsa medicamentelor, costurile ridicate ale acestora, corelate cu consumurile foarte mari i, nu n ultimul r4nd, cozile interminabile de la g5ieele farmaciilor autorizate. n toamna anului "##-, compania A) a primit o cerere de a informatiza $rogramul ;aional de .iabet n 3udeul onstanta, cu scopul de a oferi date utile n vederea reglrii necesarului de finanare pentru acest program. G n urma unei analize aprofundate, realizat cu spri3inul medicilor din entrul de .iabet onstana, am a3uns la concluzia c programul este mult mai amplu - punctul nevralgic al acestui program era tocmai predictibilitatea i repetitivitatea. :cest caracter repetitiv fcea ca orice problem minor ntr-o anumit perioad s se amplifice exponenial n perioadele urmtoare, dac ar fi rmas nerezolvat G, declar directorul executiv A) . Dmplementarea sistemului expert Fipocrate .iabet n 3udeul onstana s-a realizat ntr-o perioad scurt de timp, av4nd n vedere dimensiunea i amploarea acestui proiect. $rimele beneficii ale implementrii au fost obinute dup doar o lun de la punerea n funciune a sistemului. :stfel, s-a realizat monitorizarea reetelor de diabet eliberate si s-a creat prima baza de date electronice a pacienilor diabetici nregistrai in 3udeul onstanta. !a un an de la introducerea programului in entrul de .iabet onstanta, c5eltuielile au sczut cu aproximativ 1#H, iar fluxul de medicamente si alte materiale s-a mbuntit semnificativ. n prezent, la nivel naional, medicamentele se distribuie prin farmaciile cu circuit desc5is, ceea ce a generat o cretere alarmant a costurilor, n medie de 0#H la nivel naional, cu o singur excepie% onstana. :ici costurile nu numai ca nu au crescut, dar au si sczut uor. .e altfel, analiz4nd costurile globale pe o perioada lung de timp, s-a constat c, n prima faz, toi indicatorii s-au aliniat la recomandrile legislative, iar n faza urmtoare, dei ele explodau peste tot n ar, indicatorii financiari au intrat ntr-o scdere uoara, dar continua. G $rincipalele beneficii ale implementrii programului Fipocrate .iabet in centrele din onstanta sunt% evidenta mai buna a pacienilor, faptul ca tim exact numrul lor si tipul de medicaie prescris. .e asemenea, raportrile ctre asa Iudeeana de :sigurri de )ntate se fac intr-un timp mult mai scurt G, a declarat dr. :na->aria >ateescu, responsabil $rogram .iabet pe 3udeul onstanta. Dn urma implementrii sistemului expert Fipocrate .iabet, pacienii au avut parte de un serviciu medical rapid. ozile la farmacii au fost reduse iar timpul petrecut in cabinet a fost optimizat, astfel rezolv4ndu-se una din marile probleme care implica birocraia si lipsa fluiditii parcurgerii etapelor implicate in acest proces. )istemul expert Fipocrate .iabet a pus la dispoziia utilizatorilor un set de instrumente pentru managementul reetelor eliberare, urmrire, raportare - instrumente care a3uta medicul specialist sa regseasc foarte repede informaia de care are nevoie, elimin4nd astfel eventualele bloca3e.

Modulul Farmacie - parte integranta a platformei Hipocrate $latforma medicala integrata Fipocrate - destinata managementului activitii unei uniti medicale - permite prelucrarea automata si centralizata a informaiilor despre pacieni, urmrirea electronic a strii de sntate a pacientului pe parcursul mai multor examinri in cadrul unui spital, precum si fluidizarea circulaiei informaiei intre seciile spitalului. Dn consecina, activitatea este eficientizata, iar managementul spitalului este centralizat i automatizat. G Dn plus, Fipocrate este un sistem configurabil, deci extensibil, bazat pe te5nologia Eeb, iar securitatea datelor conduce la reducerea substanial a erorilor umaneG, a conc5is directorul executiv A) . Dmplementarea acestui sistem informatic aduce integrarea i interconectarea tuturor activitilor medicale i activitilor conexe de management ale instituiei medicale. $rin implementarea acestui program, managerii instituiilor pot urmri consumurile de materiale generate de diverse secii in timp real, ceea ce permite aprovizionarea pe termen scurt si eliminarea stocurilor create in unitate. Fipocrate are J module principale - 9iier, !aborator, Dmagistica >edicala, 9armacie, +loc :limentar, 9inanciar-contabil, )tatistica si Aaportare si :r5ivare, care pot fi implementate integrat sau in diferite combinaii. $rin implementarea modulului 9armacie, fluxul de medicamente este gestionat direct din secie pentru fiecare pacient, pe toata durata tratamentului. )tocurile de medicamente sunt gestionate cantitativ valoric si reactualizate intr-un proces continuu, lista acestora fiind in conformitate cu prevederile >inisterului )ntii $ublice i asei ;aionale de :sigurri de )ntate. >odulul 9armacie a fost implementat in diverse uniti medicale spitaliceti - de la unitile cele mai mari, de peste (.,## de paturi, la cele mai mici, de pana la (## de paturi. G $rodusul nostru se adreseaz in special spitalelor, pentru ca acolo condiiile de exploatare sunt cele mai complexe G, a afirmat +ogdan )avu. G Dnsa, pentru ca este un produs flexibil si care are numeroase funcionaliti, modulul 9armacie poate fi implementat cu succes si in farmaciile cu circuit desc5is G, a adugat acesta. Dn urma implementrii modulului 9armacie, activitatea medicala este optimizata, datorita gestionarii eficiente a stocurilor de medicamente. G Ulterior implementrii am primit de la clieni un feedbacK pozitiv, volumul de munca s-a micorat considerabil, iar orice greeala in eliberarea medicamentelor este prompt semnalata de program G, a declarat +ogdan )avu. eneficiile implement rii modulului Farmacie >anagementul centralizat al stocurilor pe gestiuni constituie unul dintre cele mai importante beneficii aduse o data cu implementarea modului 9armacie. :cest tip de management ofer informaii in timp real si posibilitatea accesrii din mai multe locaii a unei baze de date unice de medicamente, mprite pe gestiuni. >odulul 9armacie permite

efectuarea unor rapoarte in conformitate cu cantitile exis tente si cu consumurile efectuate. Dn urma implementrii modului 9armacie beneficiaz medicii, personalul din farmacie, managementul spitalului si, evident, pacienii.

>edicul este a3utat in activitatea de prescriere a medicamentelor de o serie de instrumente special dezvoltate pentru a-i facilita modalitatea de utilizare a programului. Dn momentul prescrierii, medicul poate cuta un medicament dup toate caracteristicile relevante ale acestuia% nume, substana activa, grupa de tratament. .e asemenea, pentru fiecare medicament individual sunt efectuate conversii automate. .e exemplu, un medicament este livrat de furnizor in ambala3e de cate - buci sau fiole, acesta este pstrat in farmacie sub forma de buci sau fiole, dar este distribuit bolnavului sub form de uniti internaionale de msur. $rin intermediul programului, medicul este interesat numai de administrarea in mod tiinific a medicamentului, respectiv de cantitatea de uniti internaionale care se administreaz bolnavului, fr a mai calcula de c4te (. fiole ar avea nevoie din farmacie. .e asemenea, in contextul actual al contractelor de management pe fiecare secie din spital, medicul este pe deplin informat asupra parametrilor de gestiune ai medicamentului. El deine informaii legate de cantitatea disponibila in stoc pentru fiecare medicament precum si informaii despre preul de intrare al medicamentului. :stfel, poate decide si din punct de vedere financiar ce tip de medicament administreaz pacientului. ". :ctivitatea de management a gestiunii de farmacie este acum integrata, exist4nd o serie de instrumente specifice care elimina redundanta activitilor. Dn primul r4nd, prescrierile medicilor din fiecare secie a3ung direct si fr nici un intermediar in farmacie. :stfel, farmacia nu va mai introduce la r4ndul ei condica in calculator, ci o va gsi direct completata de ctre medicii de pe secii. Dn activitatea curenta se pot evidenia mai multe gestiuni, c5iar medicii din fiecare secie put4nd prescrie medicamentele existente numai in gestiunile cu care au dreptul sa lucreze. :stfel, modulul beneficiaz de o flexibilitate maxima in a se adapta cerinelor activitii fiecrui spital in parte, fie el de (## sau (.L## de paturi. $rin implementarea acestui program informatic utilizatorii lucreaz cu perioade de gestiune, identice

1. perioadelor contabile. :stfel, modulul prezint o lista impresionanta de rapoarte din care nu lipsesc balanele cantitativ valorice, borderouri 3ustificative cat si rapoarte de distribuie a valorii medicamentelor eliberate pe fiecare secie. )unt incluse aici si cazurile speciale ale seciilor de terapie intensiva, care i distribuie sumele ctre seciile clinice prin care un pacient a trebuit sa treac. ,. >anagementul spitalului cunoate in orice moment, pe fiecare condica, ce medicament a fost prescris de ctre ce medic, c4nd si de ctre ce farmacist a fost eliberat. :v4nd disponibila evidenta la nivel maxim analitic, managementul spitalului primete informaii detaliate despre necesarul de finanare, viteza de consum a stocurilor, care sunt medicamentele cu cel mai mare consum si pe ce secii. -. +eneficiarul cel mai important este pacientul. :stfel, prin integrarea in totalitate a activitilor directe si indirecte, specifice farmaciei, se obin beneficii ce reflecta mbuntirea calitii tratamentului. 2raseul comanda medicament - ac5iziie - consum per pacient este fluidizat, iar medicamentul a3unge mai repede si mai uor la pacient. $rin optimizarea tratamentelor si prin micorarea stocurilor reale, se efectueaz importante reduceri de costuri, mai multe medicamente fiind disponibile pentru mai muli pacieni. Implementarea modului Farmacie

Dmplementarea acestui modul, necesita un interval de timp cuprins intre una si doua sptm4ni - depinde de dimensiunea farmaciei. Dnsa, pentru ca etapa de implementare sa fie completa, aceasta se poate prelungi pana la o luna in vederea obinerii primelor situaii relevante, cum ar fi balana cantitativ - valorica. G $entru implementarea in farmacii foarte mari, cum este cea a )pitalului Iudeean onstanta, unde sunt identificate peste ("# de gestiuni diferite, am obinut timpi record de pana in doua sptm4ni G, a declarat )avu. +eneficiile sunt resimite nc din prima lun, prin controlul c4tigat asupra situaiilor medicamentelor% urmrirea documentelor emise /condici, reete, situaii si rapoarte<, urmrirea istoricului medicaiei pacienilor si, nu in ultimul r4nd, analiza consumurilor realizate. G Exista si alte beneficii, precum cele culturale si cele organizaionale. Un beneficiu imens din categoria celor organizaionale este standardizarea si fluidizarea sistemului informaional al clienilor notri. ? informaie corecta si completa, care este obinut la timp, este eseniala in luarea deciziilor manageriale. $e de alta parte, efortul de a sc5imba culturile in organizaiile mari cum sunt spitalele, este un efort de lunga durata care trebuie executat constant G, a afirmat directorul executiv A) . G Dn medie, un spital se sc5imba esenial intre L luni si un an de la momentul primei balane in farmacie. Unul din motivele noastre de m4ndrie este ca aceasta sc5imbare este permanenta G, a adugat acesta. Implementarea modului Farmacie faciliteaz transferul de date !ntre farmacii i C"#$ 2ransferul de date intre farmacii si ;:) se face utiliz4nd mecanisme puse la dispoziie de ctre ;:). >odulul 9armacie a nglobat aceste mecanisme in cadrul programului. 2otodat, exista un modul de transfer automat de date, care poate fi implementat si care asigura sincronizarea in timp real cu o baza de date centrala, cea a ;:). Dnformaiile sunt verificate nainte de a fi trimise, sunt apoi corectate si criptate in formate speciale, fiind apoi decriptate de casele de asigurri. Dn cazuri speciale, se pot verifica plafoanele i ncadrarea n contractele sau bugetele existente.

Concluzii :stfel, n condiiile integrrii n Uniunea European, problema ridicrii competitivitii firmelor a devenit esenial pentru economia Aom4niei. :ceasta implic ns, cu necesitate elaborarea i aplicarea unor strategii clare at4t la nivelul firmelor c4t i al guvernului cu obiective i aciuni specifice. u tot progresul nregistrat n creterea economic dup anul "###, Aom4nia se afl n urma competitorilor europeni. ;ivelul $D+ pe locuitor reprezint circa -#H din cel realizat de rile care au aderat la UE n anul "##, i circa (M1 din media UE * "-. .ac avem n vedere productivitatea muncii, n "##,, Aom4nia realiza doar 1-,1H din productivitatea nregistrat n UE * "-. reterea productivitii depinde de un complex de factorii dintre care nu lipsesc te5nologia, calitatea produselor marKetingul i a altor surse ce determin ma3orarea valorii adugate pe unitate de factor de producie utilizat n procesul de creare i realizare a produselor i serviciilor.

ibliografie: (. 5ttp%MMEEE.p5arma-business.roMoportunitatiMinformatizarea-farmaciilor-un-avanta3competitiv-puternic.5tml 2. 5ttp%MMEEE.nouasocietate.roM osmin->arinescu-:vanta3ul-competitiv.pdf 1. .ianu .., (CCC, .in nou despre competitivitate, n Iurnal ;aional, #-.(#."##-= ,. 'ilin Aobert, Economia politic a relaiilor internaionale, Ed. .U )tNle, +ucureti, p."(C= -. Dancu :urel, "###, :vanta3ul competitiv i accesul n Uniunea European, n Aelansarea creterii economice n Aom4nia, Ed. Economic, +ucureti, p. ,0J * ,J,= L. Dancu :., "##1, 7.ezvoltarea intensiv i specializarea naiunilor8, Editura Economic, +ucureti, p. ",- * 1(L= 0. European8, n 7Aelansarea creterii economice n Aom4nia8, Ed. Economic, +ucureti, p.,-L * ,L#= J. >arinescu, ., )piridon, >., 7:vanta3 competitiv, avanta3 comparativ i relevana acestora n condiiile liberalizrii8, in !iberalizarea sc5imburilor economice externe.