Ion Barbu :menegimentul Ariilor Forestiere

MANAGEMENTUL I AMENAJAREA SPAIILOR FORESTIERE
PARTEA I. NOIUNI GENERALE DE GESTIONARE A ECOSISTEMELOR NATURALE 1. Introducere

Problematica utilizarii conceptelor si rezultatelor obtinute in cercetarea dinamicii eocosistemelor pentru fundamentarea metodelor de management a ecosistemelor naturale nu este noua. In ultimul secol, in care s-a inregistrat cea mai severa erodare a ecosistemelor naturale, a devenit tot mai clar ca solul, plantele, animalele, microorganismele, aerul si apa constituie o bogatie naturala mostenita, cu valori sociale, economice, culturale si ecologice intrinsece care trebuie protejate, gestionate si valorificate in asa fel incat sa se bucure de ele atat generatia actuala cat si generatiile viitoare. Necesitatea imbunatatirii modului actual de gestionare si protejare a ecosistemelor a izvorat din analiza starii acestora si din perspectiva ingrijoratoare in care ne-am afla daca am continua exploatarea si degradarea acestora dupa principiul: omul stapanul naturii. Sc imbarile globale au la baza interventiile antropice majore concretizate in principal prin urmatoarele efecte vizibile: consumuri exagerate de energie fosila !carbune, petrol, gaz" si evacuarea in atmosfera a unor imense cantitati de #$% care au condus la amplificarea efectului de sera. degradarea si distrugerea ecosistemelor naturale capabile sa absoarba si sa stoc eze #$ % din atmosfera. &ecunoasterea acestor situatii a condus la o serie de dezbateri si recomandari internationale si nationale cu rolul de a asigura calitatea vietii pentru generatia actuala si pentru cele viitoare. Principalul obiectiv al cursului se refera la s ntet !"re" de #or s so#ut #or de $est on"re " ecos ste%e#or n"tur"#e "st&e# nc"t "ceste" s" contr 'u e #" o de!(o#t"re dur"' #" " s ste%u#u soc o)econo% c *SSE+. 'n alt obiectiv al cursului se refera la re"# !"re" unu c"dru conce,tu"# c"re s" ,er% t" cercet"re"- e("#u"re" s &or%u#"re" unor so#ut *,#"nur de %"n"$e%ent c"re s" "s $ure dur"' # t"te" ) cont nu t"te" ,roduct e de 'unur s ser( c + s conser("re" ' od (ers t"t ecos ste%e#or n"tur"#e- conco% tent cu ("#or & c"re" "cestor".
.. E&ortur ntern"t on"#e ,entru de& n re" %"n"$e%entu#u dur"' # "# ecos ste%e#or
Dec#"r"t " de #" R o de J"ne ro *1//.+ "su,r" %ed u#u s de!(o#t"r dur"' #e cuprinde %( de principii care definesc dreptul si responsabilitatile natiunilor pentru gestionarea resurselor naturale. 'rmatoarele ( principii le consderam relevante pentru gestionarea durabila a ecosistemelor: Pr nc , u# 1. Populatia se afla in centrul problematicii de dezvoltare durabila. )a are dreptul si datoria de a se dezvolta intr-un mediu sanatos si in armonie cu natura inconjuratoare. Pr nc , u# 0. *reptul la dezvoltare trebuie asigurat in concordanta cu capacitatea de a asigura conservarea si protejarea resurselor pentru uzul generatiei actuale si pentru cele viitoare. Pr nc , u# 1. Pentru a se ajunge la o dezvoltare durabila, protectia mediului trebuie sa fie parte integranta din procesul de dezvoltare si nu poate fi considerata izolat de acesta.
+arbu Ion
,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere
Pr nc , u# 2. Statele trebuie sa coopereze intr-un spirit de parteneriat global pentru conservarea, protejarea si restaurarea sanatatii si integritatii ecosistemelor de pe /erra. Pr nc , u# /. Statele trebuie sa coopereze pentru dezvoltarea capacitatilor interne de cercetare, conceptualizare si realizare a dezvoltarii durabile prin imbunatatirea cunosterii stiintifice, prin sc imburi de te nologii si cunostinte stiintifice si prin promovarea in activitatile curente a te nicilor si te nologiilor bazate pe gestionarea durabila a resurselor in general si a resurselor regenerabile, in special. Pr nc , u# 13. Pentru protejarea mediului inconjurator, abordarea cu precautie a raporturilor cu ecosistemele naturale si componentele lor, trebuie sa fie trasatura definitorie pentru fiecare stat in parte. Pr nc , u# 12. )valuarea impactului asupra mediului trebuie sa reprezinte baza pentru evaluarea si aprobarea activitatilor despre care se presupune ca ar avea un impact negativ semnificativ pentru mediu. 0ceasta evaluare trebuie supusa analizei si aprobarii unei autoritati nationale competente !,inisterul mediului". A$end" .1 reflecta un consens la nivel global, stabilit la cel mai inalt nivel politic privind modalitatile in care trebuie realizate in mod durabil dezvoltarea sociala si economica prin imbunatatirea starii mediului inconjurator. Pe langa alte optiuni, aceasta include: ,rotect " "t%os&ere si un complex de nstru%ente ,entru ,#"n & c"re" $est on"r resurse#or. 'n loc deosebit il ocupa urmatoarele aspecte legate de managemntul ecosistemelor naturale: co%'"tere" des,"dur r #or4 $os,od"r re" ecos ste%e#or &r"$ #e4 co%'"tere" desert & c"r s " secete 4 de!(o#t"re" dur"' #" " !one %ont"ne4 ,ro%o("re" "$r cu#tur dur"' #e s " de!(o#t"r rur"#e4 conser("re" d (ers t"t ' o#o$ ce4 contro#u# ' ote5no#o$ #or4 ,rote6"re" s %"n"$e%entu# oce"ne#or4 ,rote6"re" s %"n"$e%entu# ",e#or du#c 4 precum si sustinerea cercetarilor stiintifice pentru fundamentarea dezvoltarii durabile. Dec#"r"t " de ,r nc , ,entru un consens %ond "# "su,r" $est on"r conser("r s de!(o#t"r dur"' #e " ,"dur #or R o de J"ne ro 1//.. !in anexa se prezinta integral textul acestei declaratii care va face obiectul unei analize detaliate in cadrul lucrarilor practice. Con(ent " ONU "su,r" sc5 %'"r #or c# %"t ce. Con(ent " "su,r" ' od (ers t"t . R o de J"ne ro 1//.. Con&er nte#e % n ster "#e ,entru ,rotect " ,"dur #or n Euro,". Str"s'our$ 1//1- 7e#s n8 1//0- L s"'on" 1//9- : en" .;;0. #onferintele de dupa 122% au reprezentat traducerea in fapt a declaratiei de principii de la &io si s-a finalizat prin adoptarea a % rezolutii de importanta deosebita pentru fundamentarea managementului durabil al padurilor din )uropa. L n $ener"#e ,entru $est on"re" dur"' #" " ,"dur #or n Euro,"4 L n $ener"#e ,entru conser("re" ' od (ers t"t n ,"dur #e d n Euro,". Pro$r"%u# Intern"t on"# Geos&er")< os&er" IG<P isi propune sa cerceteze si sa evalueze procesele fizice, c imice si biologice care regleaza sistemul global al terrei concretizat prin mediul unic care favorizeaza viata precum si sc imbarile care au loc in acest sistem precum si modul in care aceste sc imbari sunt influentate de activitatile umane. I3+P are 4 proiecte de baza din care mentionam urmatoarele cu relevanta in fundamentarea managementului ecosistemelor naturale. Sc5 %'"r #e $#o'"#e s ecos ste%e#e terestre *G#o'"# C5"n$e "nd Terrestr "# Ecos=ste%s ) GCTE+ %
+arbu Ion
Sc5 %'"r #e $#o'"#e d n trecut *P"st G#o'"# C5"n$es ) PAGES+ Sc5 %'"r "#e ut # !"r terenur #or *L"nd Use>Co(er C5"n$es ? LUCC+.
0. Tend n@e#e recente n %"n"$e%entu# ecos ste%e#or n"tur"#e

,anagemntul ecosistemelor naturale a aparut dupa 1225 ca o noua paradigma pentru gestionarea resurselor naturale si planificarea conservarii acestora cu scopul asigurarii unei dezvoltari durabile sistemului socio-economic local sau regional. Principalele imbunatatiri aduse vec ilor abodari ale gestionarii capitalului natural sunt: #resterea interesului publicului si altor actori interesati !proprietari, utilizatori, protectionisti" pentru abordarea ecositemica a solutiilor de management rezultate in urma consultarilor si colaborarii. #resterea numarului de proiecte cu aplicabilitate directa in valorificarea, restaurarea si conservarea unor biotopuri deosebite. Identificarea unor elemente indispensabile pentru asigurarea succesului unui proiect de ,anagementul )cosistemelor Naturale. personal specializat si motivat cooperare in toate fazele de evaluare si stabilirea solutiilor conducere ferma bazata pe principii ale ,anagementului )cosistemelor Naturale consens cu adoptarea solutiilor fermitate in aplicarea masurilor de management Identificarea unor obstacole in reusita proiectelor de ,anagementul )cosistemelor Naturale presiunea pentru supraexploatarea resursei insuficienta intelegere stiintifica a problemelor dispersarea in activitati multiple 6ormularea unor recomandari pentru factorii de decizie politici si pentru conducatorii proiectelor de ,anagementul )cosistemelor Naturale dezvoltarea unor politici care sa aiba la baza proiecte de ,anagementul )cosistemelor Naturale pe termen lung si asigurarea unor bugete corespunzatoare necesare implementarii solutiilor dezvoltarea unor solutii politice efective de coservare si protejare a unor spatii naturale asupra carora se exercita presiuniu diverse !supraexploatare, sc imbarea utilizarii terenurilor etc." prin ac izitionarea terenurilor de catre stat sau de catre comuna.
7. Pr nc , de '"!" n M"n"$e%entu# Ecos ste%e#or N"tur"#e

,anagementul )cosistemelor Naturale este un proces care integreaza factorii biologici, sociali si economici intr-o strategie unitara care sa asigure dur"' # t"te", diversitatea si productivitatea resurselor naturale. Principiile ,)N sunt utilizate in planificarea modului de gestionare a resurselor naturale. 1. ,anagementul )cosistemelor Naturale reprezint8 o abordare olistica a raporturilor omnatura bazata pe principiile ecosistemice. %. Dur"' # t"te" !sustenabilitatea" ,anagementului )cosistemelor Naturale trebuie sa asigure sustenabilitate !contnuitate" in generarea bunurilor si serviciilor pe care le poate produce un ecosistem sau altul.
+arbu Ion
9. ,anagementul )cosistemelor Naturale trebuie sa stabileasca parametri cuantificabili necesari pentru controlul asigurarii durabilitatii !criterii si indicatori de evaluare a gestionarii durabile a ecositemelor". 7. ,anagementul )cosistemelor Naturale trebuie sa se bazeze pe rezultatele cercetarilor realizate in ecosistemele pe care le gestioneaza !studiu bibliografic". :. ,anagementul )cosistemelor Naturale recunoaste ca diversitatea biologica si complexitatea structurala a ecosistemelor reprezint8 baza pentru diminuarea pagubelor produse de factorii perturbatori si determina diversitatea genetica necesara adaptarii ecosistemelor la sc imbarile pe termen lung !ex. sc imbarile climatice, impactul poluantilor". ;. ,anagementul )cosistemelor Naturale recunoaste caracterul dinamic al ecosistemelor iar gestionarea acestora nu urmareste <mentinerea= acestora intr-o anumita stare !cicluri de dezvoltare, faze etc." (. ,anagementul )cosistemelor Naturale opereaza la scara spatio-temporala comparabila cu procesele care au loc in ecosistem si recunoaste ca rezultatele actiunii sale sunt afectate de ecosistemele inconjuratoare. 4. ,anagementul )cosistemelor Naturale recunoaste omul ca un component important in realizarea obiectivelor propuse. 2. ,anagementul )cosistemelor Naturale recunoaste ca suma cunostintelor actuale privind functionarea ecosistemelor este incompleta si provizorie si sustine imbogatirea lor prin noi cercetari. 15. ,etodele de management ale ecosistemelor naturale trebuie privite ca ipoteze ce trebuie testate prin noi cercetari si programe de monitoring. Pentru ,anagementul )cosistemelor Naturale ministerele si organismele lor specializate trebuie sa stabileasc8 pentru fiecare ecoregiune ec ipe de speciali-ti !din domenii diverse" care sa defineasc8 si sa detalieze sco,u#- o' ect (e#e s n&r"structur" neces"r" une $est on"r dur"' #e " ecos ste%e#or n"tur"#e !evaluarea resurselor, planificarea si gestionarea ecosistemelor din fiecare ecoregiune". )coregiunea este definita ca o suprafa.a relativ omogena sub raportul condi.iilor de relief si edafoclimatice in care exista anumite raporturi intre vegeta.ia naturale actuala si soluri.
3. Conce,tu# unu s ste% de MEN

'n nou model de management trebuie sa includa atat ac izitiile stiintifice !referitoare la ecosisteme" cat si procesele conomico-sociale !SS)". *efinirea obiectivelor si a solutiilor concrete care vor fi incluse in planul de management depinde de scara geografica la care ne raportam !local, regional, national etc." !fig. 1". Sagetile reprezinta fluxul de informatii referitoare la parametri de stare ai ecosistemului si asteptarile sistemului socio-economic de la ecosistemele respective. Scara minimala la care trebuie conceput si realizat ,anagementul )cosistemelor Naturale !,)N" trebuie sa fie regionala astfel incat sa se surprinda toata diversitatea de manifestare a fiecarui ecosistem, dar si obiectivele grupurilor de interese direct sau indirect interesate in stabilirea planurilor de management durabil. !)cosistemele sa asigure permanent satisfacerea necesarului de bunuri si servicii pentru sistemul socio-economic !SS)" in acord cu capacitatea lor de productie estimata pe baza starii componentelor lor. "
+arbu Ion
,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere 6ig. 1 &eprezentarea sc ematica a sistemului de management care se afla la interfata dintre procesele interne ale ecosistemelor 0, +, # si contextul socio-economic )x.: ecosistem 0: padure ecosistem +: pasune ecosistem #: acvatic #ontextul socio-economic defineste cerintele pe care societatea le are fata de ecosistemele naturale si seminaturale sub raportul productiei de bunuri si servicii
#ontext socioeconomic
)cosistem #
)cosistem 0
)cosistem +
+arbu Ion
6ig. % Sc ema general8 a elabor8rii planurilor de management !gestionare" a ecosistemelor >n func.ie de capacitatea ecosistemului de a genera bunuri -i servicii solicitate de sistemul socio economic. In func.ie de evaluarea capacit8.ii ecosistemului -i de a-tept8rile sistemului socio economic !SS)" se definesc practicile posibile de exploatare -i valorificare a produc.iei de bunuri -i servicii. Planurile de management pot con.ine de asemenea solu.ii de maximizare a veniturilor ob.inute din valorificarea produselor naturale sau de >mbun8t8.ire a st8rii acestora
+arbu Ion
6ig. 9 &eprezentarea sc ematic8 a raporturilor dintre sistemul socio economic !SS)" -i capacitatea ecosistemelor de a genera bunuri -i servicii solicitate de popula.ie. In st?mga sunt reprezentate leg8turile biunivoce dintre sistemul socio economic -i capacitatea ecosistemului de a produce bunurile -i serviciile a-teptate- In dreapta se sugereaz8 evolu.ia raporturilor dintre cerin.ele sistemului socio economic -i capacitatea ecosistemelor naturale de a satisface aceste cerin.e. In comuna primitiv8, c?nd omul era culeg8tor -i v?n8tor, ecosistemele naturale ofereau o resurs8 practic nelimitat8. Pe m8sur8 ce a crescut popula.ia -i o parte din ecosistemele naturale au fost defri-ate pentru a fi transformate >n terenuri agricole, infrastructur8 -i incinte industriale, ecosistemele naturale s-au restr?ns -i c iar s-au transformat pentru a asigura a-tept8rile sistemului socio economic !SS)".
+arbu Ion
6ig. 7 6luxul de informatii necesare pentru elaborarea planurilor de management la diferite scari. *e remarcat modalitatile in care sunt integrate informatiile din zone geografice deopotriva mari si mici.
+arbu Ion
A. Gos,od"r re" dur"' #" " ecos ste%e#or

A.1 <"!e#e $os,odBr r dur"' #e " ecos ste%e#or &orest ere
Gos,odBr re" dur"' #" " ecos ste%e#or este definita ca intersec.ia dintre cerin.ele popula.iei actuale si viitoare si ceea ce poate produce biologic si fizic un ecosistem in anumite condi.ii date. @ntr-o reprezentare sc ematic8 putem exprima gospod8rirea durabil8 a unui ecosistem natural sau seminatural ca intersec.ie a dou8 mul.imi !fig. :" : 0 A mul.imea cerin.elor societ8.ii actuale si ale genera.iilor viitoare + A mul.imea produc.iei posibile biologic si fizic pe termen lung 6ig. : &eprezentarea sc ematic8 a gospod8ririi durabile a unui ecosistem
<
)cosistem durabil 0+ 0ceasta intersec.ie A < trebuie v8zuta in dinamica deoarece at?t mul.imea 0 cat si + sunt in continua sc imbare. @n func.ie de presiunea pe care mul.imea 0 o exercita asupra mul.imii + putem identifica urm8toarele situa.ii: de$r"d"re" ecos ste%u#u caracterizata prin reducerea capacita.ii ecosistemului de a asigura durabil bunurile si serviciile pentru care a fost conceput. rest"ur"re" ecos ste%u#u caracterizata prin cre-terea capacit8.ii sistemului de a produce durabil bunuri si servicii dup8 o perioada de degradare rezultata in urma ac.iunii factorilor naturali !perturbatori" sau antropici !de management". ecos ste% ec5 # 'r"t sinonim cu ecosistem durabil. 'n alt exemplu care sugereaz8 gestionarea durabil8 se refer8 la dob?nda pe care un depozit de bani din banca !fond" o poate aduce proprietarului. Proprietarul poate beneficia >n fiecare an de dob?nda la infinit !f8r8 a ataca fondul".
dob?nda fond
6ig. ; &eprezentarea sc ematic8 a produc.iei !dob?nzii" pe care o realizeaz8 un fond de produc.ie !financiar" >ntr-o perioad8 de timp
In m8sura in care an de an proprietarul extrage o valoare mai mare dec?t dob?nda fondul se reduce si in scurt timp dispare cu toate consecin.ele previzibile.
+arbu Ion D1 0 F1 F1 D1
,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere D1 F1 timp
1 % 61 A fondul anual *1A*%A*9 dob?nda anuala
6ig. ( Sc ema utiliz8rii durabile a unui fond financiar prin extragerea !recolta" dob?nzii anuale
*1 + 61
*1E61 6%
*1E6% * 69 67 * 6: 67
67 61 B 6% B 69 B 67 . . . . B 6n 6% C 67 69 *1 D *% D *9 D *7 . . . D *n 6ig. 4 Sc ema evolu.iei unui fond financiar dac8 anual se extrage !se recolteaz8" mai mult dec?t acumularea dob?nda.
d7 d9 d% d1 d% d1 d1 d9 d% d1
1 6
% 6
9 6
7 6 etc.
d1Af!6"
d%Af!6Ed1"
d9Af!6Ed1Ed%"
d7Af!6Ed1Ed%Ed9"
6ig. 2 Sc ema acumul8rii capitalului la un fond din care nu se extrage dob?nda
0 15
+arbu Ion
6ig. 15 *inamica acumul8rilor >ntr-un sistem financiar -i >ntr-un sistem biologic !organism, popula.ie, ecosistem" 0 Sc ema acumul8rii >ntr-un sistem fizic sau financiar + Sc ema acumul8rii >ntr-un sistem biologic !$giva 3alton" 1 degradare brusc8 % degradare progresiv8 9 prin >mb8tr?nire
/E% /E1 /
6ig. 11 &eprezentarea sc ematic8 a acumul8rii anuale a masei lemnoase >ntr-un arbore
Folumul >nsumat al cre-terilor anuale >n volum de la to.i arborii dintr-o p8dure reprezint8 volumul !teoretic" ce poate fi recoltat din acea p8dure >ntr-un an. In func.ie de stadiul de dezvoltare !v?rsta" al arborilor gestionarul poate decide dac8 extrage tot volumul acumulat anual sau opteaz8 -i pentru consolidarea <fondului=. Gestionarea durabil a unui ecosistem poate fi definit8 !din perspectiva ecosistemic8" ca abilitatea sau capacitatea de a p8stra diversitatea, productivitatea, rezisten.a la factori perturbatori, s8n8tatea -i capacitatea de regenerare pe timp >ndelungat !C G" recolt?nd produsele -i serviciilor pe care le genereaz8 f8r8 a afecta integritatea >n timp a ecosistemului.
)xemplu : Practici >n ecosistemele forestiere -i posibile efecte biologice 11
+arbu Ion
Practici &ecoltarea lemnului

)fecte biologice posibile - &ecoltarea arboretelor b8tr?ne - 6ragmentarea arboretelor - *egradarea solului - *egradarea regener8rii naturale - *egradarea florei erbacee -i a regener8rii naturale - )xtinderea atacurilor produse de ciuperci - /asarea solului - *egradarea zonelor ripariene etc. - #ompeti.ie cu speciile naturale - *egradarea solului - &iscuri ridicate - F8t8marea speciilor din sol, ap8 etc. - &educerea diversit8.ii biologice
P8-unatul
Introducerea speciilor str8ine #ombaterea insectelor cu pesticide
0bordarea complex8 !nu numai din punct de vedere al biologilor" a problemelor gestion8rii ecosistemelor naturale trebuie s8 -in8 cont de impactul asupra solului, apei, aerului, peisajului, faunei, florei etc. dar >n acela-i timp s8 ia >n considerare ciclurile nutrien.ilor -i dinamica ecosistemelor. )fectele gestion8rii trebuie v8zute global -i pe termen lung. *urabilitatea !sustenabilitatea" trebuie evaluat8 prin intermediul unor criterii -i indicatori bine concepu.i -i sensibili la ac.iunea antropic8 !+arbu, I., ,arin, 3 ., 1222". )cosistemul poate fi privit -i ca o cutie neagr8 f8r8 a fi interesa.i de procesele interne care au loc acolo. $utputul, poate estima nivelul gestion8rii pe baza unor criterii -i indicatori specifici care se verific8 periodic prin intermediul monitoringului forestier. Input C )cosistem C $utput !produse -i servicii" Instrumente de control : - criterii -i indicatori accepta.i la nivel european
3estionarea durabil8 a ecosistemelor naturale >n general -i a celor forestiere >n special face parte din strategia de dezvoltare durabil8 a omenirii bazat8 pe valorificarea durabil a resurselor regenerabile. Pentru &om?nia gospod8rirea durabil8 a p8durilor reprezint8 o component8 a poten.ialului de dezvoltare economic8 bazat8 pe utilizarea resurselor regenerabile deoarece : Hemnul reprezint8 o materie prim8 cu utiliz8ri multiple care se produce prin <procese te nologice= nepoluante care contribuie >n acela-i timp la ameliorarea mediului 'tilizarea lemnului >n locul altor materiale mult mai energofage reprezint8 o contribu.ie major8 la protec.ia climatului pe planet8 prin diminuarea consumurilor de energie fosil8 !care ar fi necesar8 producerii materialelor pe care le >nlocuie-te lemnul o.el, ciment, mase plastice etc." -i prin stocarea pe termen lung a #$% >n lemnul arborilor -i >n produsele de lemn care se realizeaz8 din prelucrarea arborilor exploata.i ,ediul natural dominat de p8duri reprezint8 locuri preferate pentru dezvoltarea turismului -i agrementului Hemnul -i produsele secundare ale p8durii reprezint8 baza pentru dezvoltarea unei game variate de produse -i servicii care ar putea cre-te de c?teva ori valoarea actual8 a p8durii -i produselor realizate >n .ar8. 0ceste considerente dac8 ar fi atent analizate -i integrate >n strategia de dezvoltare durabil8 a .8rii ar permite o dezvoltare exponen.ial8 a investi.iilor >n domeniul utiliz8rii lemnului de mici dimensiuni >n industria celulozei -i ?rtiei, a pl8cilor aglomerate din lemn -i a construc.iilor din lemn. 0stfel proprietarii de p8duri vor fi stimula.i prin investi.ii >n domeniul accesibilizrii 1%
+arbu Ion
p8durilor -i a realiz8rii lucr8rilor silvotehnice adecvate fiec8rui stadiu de dezvoltare al arboretelor care fac obiectul gospod8ririi. &ezult8 clar c8 aspectele economice ale p8durii, >n general, -i silviculturii >n special, nu se afl8 >n contradic.ie cu protejarea p8durii pentru exercitarea serviciilor ecoprotective ci reprezint8 o component8 esen.ial8 pentru salvgardarea acestora. P?n8 >n prezent, toate aceste servicii ecoprotective nu fac obiectul unor taxe sau compens8ri din partea societ8.ii sau a beneficiarilor direc.i -i indirec.i, dar men.inerea >n stare func.ional8 a p8durii reclam8 c eltuieli importante !paz8, protec.ie, regenerare etc." care sunt suportate doar din valorificarea produselor lemnoase -i nelemnoase ale p8durii. 3estionarea ecosistemelor forestiere >n care se conserv8 diversitatea biologic8 -i care ofer8 numeroase servicii ecoprotective este posibil8 dar mai ales necesar8 majoritatea p8durilor av?nd o structur8 care necesit8 interven.ia uman8 pentru a o dirija spre eficien.8 maxim8. 0sigurarea unei dezzoltri durabile a p8durilor -i industriei lemnului >n &om?nia este posibil8 numai prin integrarea eforturilor -i cuno-tin.elor speciali-tilor din silvicultur8 exploatarea -i industrializarea lemnului. Interesul tuturor >l constituie asigurarea continuit8.ii produc.iei -i desfacerii produselor la un pre. care s8 asigure rentabilitatea activit8.ii >ntr-un cadru convenabil. *in aceast8 perspectiv8 diversitatea mare a profesiilor -i specializ8rilor trebuie privit8 ca o ec ip8 complex8 de care depinde func.ionarea durabil8 a filierei lemnului -i valorificarea unei resurse regenerabile care este p8durea. 0naliza situa.iei actuale a filierei lemnului >n &om?nia ne va permite formularea unor obiective care s8 armonizeze interesele tuturor membrilor ec ipei mai sus men.ionate. &ealizarea inventarului fondului forestier >ntr-o abordare modern8, bazat8 pe inventarierea statistic8 !dup8 un raster de 7 I 7 Jm" la anumite intervale de timp !: 15 ani" va oferi o imagine realist8 a st8rii p8durilor -i poten.ialului lor de produc.ie. Inventarierea, >n cadrul amenajamentelor, a tuturor arboretelor, cu scopul unei evalu8ri corecte a st8rii lor sub raportul fondului de produc.ie -i calit8.ii masei lemnoase -i a parametrilor de stabilitate de care depinde probabilitatea de a ajunge la v?rsta exploatabilit8.ii )valuarea -i prognoza recoltelor de mas8 lemnoas8 din produse secundare -i principale !dac8 este posibil -i sortimente comerciale". Pe aceast8 baz8 vor fi posibile program8ri -i prognoze realiste pentru : - evaluarea volumului de lucr8ri silvote nice -i a fondurilor necesare pe o perioad8 de : 15 ani -i e-alonarea pe urgen.e de interven.ie a arboretelor. - furnizarea periodic8 a unor prognoze c8tre celelalte verigi ale filierei lemnului cu scop dublu, pe de o parte de a--i asigura desfacerea produselor >n perspectiv8 la un pre. acoperitor, iar pe de alt8 parte, cu scopul de a stimula apari.ia pe pia.8 a unor <consumatori= care s8 valorifice toate sortimentele prognozate a se ob.ine din gestionarea durabil8 a p8durilor. Sectorul forestier -i >n special administra.ia p8durilor reprezint8 nu numai o component8 extrem de important8 a conserv8rii -i amelior8rii mediului >nconjur8tor, dar -i o resurs8 regenerabil8 care nu are nevoie de suport extern pentru dezvoltarea sa durabil8. P8durea genereaz8 produse -i servicii care la r?ndul lor pentru valorificarea optim8 genereaz8 locuri de munc8 -i profit. Problema esen.ial8 pentru valorificarea durabil8 a acestei resurse o constituie costurile de produc.ie astfel >nc?t produsele noastre s8 fac8 fa.8 concuren.ei pe pia.8. $ prim8 analiz8 pune >n eviden.8 c8 silvicultura rom?neasc8 este prea extensiv8 iar costurile de productive prea mari !pentru unitatea de produs". &a.ionalizarea lucr8rilor >n raport cu starea fiec8rui arboret ar permite minimizarea -i eficientizarea costurilor. In prezent, modelul de executare a unor lucr8ri de >ngrijire este ineficient datorit8 intensit8.ii reduse !cur8.iri, r8rituri" sau nerealiz8rii acestora la momentul oportun. )x. : lucr8rile de >mp8duriri se folosesc prea mul.i puie.i la ectar cel pu.in >n zona montan8 >n detrimentul calit8.ii acestora. #alitatea plant8rii las8 >n multe zone de dorit, neurm8rindu-se pozi.ia r8d8cinilor adesea >ngenunc iate >nc8 de la repicare ceea ce conduce la o rat8 de supravie.uire sc8zut8 etc. 19
+arbu Ion
Falorificarea lemnului pe picior reprezint8 o faz8 dep8-it8, pre.ul ob.inut de ocolul silvic fiind dep8-it uneori de costul pagubelor produse de agen.ii economici care exploateaz8 masa lemnoas8 !v8t8m8ri produse semin.i-ului, solului -i arborilor r8ma-i". F?nzarea de c8tre ocolul silvic a lemnului >n sortimente dimensionale la drum auto sau pe platform8, ar permite maximizarea veniturilor ob.inute din valorificarea sortimentelor valoroase -i reducerea pre.urilor pentru sortimentele de lemn de foc care trebuie s8 fie asigurate popula.iei locale la pre.uri modice !>n acord cu posibilit8.ile de cump8rare". 0ceast8 nou8 abordare ar reduce tensiunile >n raporturile dintre administra.ia silvic8, agen.ii economici -i popula.ia local8 care >n prezent bloc eaz8 o mare parte din personal >n mod inutil. $ alt8 analiz8 pune >n eviden.8 c8 necesarul de for.8 de munc8 este dificil de acoperit iar te nicitatea lucr8rilor >n sc8dere. Personalul te nic este mai pu.in folosit pentru fundamentarea -i controlul te nic al lucr8rilor -i mai mult pentru controlul t8ierilor ilegale sau arbitrarea unor conflicte cu agen.ii economici. 0ce-tia reclam8 sistematic <lipsa masei lemnoase= adic8 neconcordan.e >ntre 0PF -i volumele raportate de ace-tia. /otdeauna agen.ii economici reclam8 diferen.e care trebuie acoperite sau acceptate de c8tre ocolul silvic. #oncomitent, o mare parte din popula.ia local8 se afl8 >n -omaj -i este >n c8utare de locuri de munc8. Propunerea noastr8 concret8 const8 >n stimularea apari.iei prestatorilor de servicii specializai !ocolul silvic sau alte structuri pot organiza programe intensive de formare a personalului etc." din popula.ia local8. 0stfel, majoritatea !sau toate" lucr8rile silvice de la recoltarea semin.elor, lucr8ri >n pepinier8 . . . p?n8 la exploatarea lemnului va fi f8cut8 de prestatorii de servicii care vor fi interesa.i s8 taie arbori marca.i sau s8 fie lemn, deoarece ei au ca sarcin8 contractual8 doar prestarea lucr8rii la parametrii specifica.i >n caietul de sarcini nu -i valorificarea lemnului sau a produselor rezultate. In acest mod personalul te nic va fi folosit pentru realizarea proiectelor de execuie a lucrrilor -i pentru controlul calitativ -i cantitativ al realiz8rii acestora. P?rg ia de control pentru calitatea lucr8rilor realizate de prestatorii de servicii o constituie nu numai procesul verbal de recep.ie !>n conformitate cu proiectul -i caietul de sarcini" ci -i interdic.ia de a mai participa la licitarea lucr8rilor pentru firmele care au dovedit lips8 de control intern -i rezultate slabe calitativ. A("nt"6e eco#o$ ce "#e ,Bdur #or Ro%Cn e Dn conteEtu# nte$rBr Dn UE ,ajoritatea p8durilor .8rii sunt p8duri naturale sau seminaturale Principiile silviculturii <apropiate de natur8= Naturna eforstKirtsc aft sunt integral aplicabile -i aplicate >n gospod8rirea p8durilor 0rboretele regenerate natural -i diversificate >n plan orizontal -i vertical asigur8 >n mare m8sur8 stabilitatea p8durilor din zona forestier8 Strategia de dezvoltare a silviculturii prevede extinderea >n locul culturilor intensive de plopi, s8lcii, r8-inoase, salc?mi etc. a p8durilor amestecate ca solu.ie de minimizare a riscurilor, inclusiv la sc imb8rile climatice &ezultatele experimentale ob.inute din testarea te nologiilor concepute -i realizate de I#0S >n gospod8rirea durabil8 a p8durilor sunt aplicabile cu bune rezultate >n p8durile viitorului. Se impune diferenierea regional a normelor tehnice -i dezvoltarea unor variante locale sau regionale a te nicilor -i te nologiilor clasice.
De!"("nt"6e 17
+arbu Ion
&e.eaua de drumuri forestiere este insuficient8 pentru a asigura controlul -i valorificarea produselor p8durii. Hipsa de accesibilitate face inutilizabil8 o cantitate de circa : 15 mil. mcLan datorit8 costurilor ridicate de punere >n valoare -i exploatare. o Neaplicarea adecvat8 a intensit8.ii lucr8rilor de >ngrijire !cur8.iri -i r8rituri" determin8 o sensibilizare a arboretelor, nevalorificarea lemnului m8runt -i cre-terea riscului la factori perturbatori !z8pad8, furtuni, insecte, ciuperci etc." o In cazul unor calamit8.i se declaseaz8 cantit8.i imense de material lemnos din zonele greu accesibile Hipsa unor te nologii -i utilaje alternative !funiculare, procesoare" la actualele te nologii de exploatare bazate pe utilizarea aproape exclusiv8 a tractorului articulat forestier !/06" Hipsa unei corela.ii dintre te nica de aplicare a tratamentelor fine -i utilajele existente. )x. : t8ieri gr8din8rite /06 Hipsa unei pie.e a lemnului m8runt din p8durile zonei montane !se estimeaz8 c8 anual circa % : mil. m.c. lemn m8runt nu sunt recoltate ca urmare a lipsei de rentabilit8.ile !costuri ridicate, cerere redus8 etc." Hipsa unei organiz8ri te nologice a arboretelor care s8 permit8 aplicarea tratamentelor >n conformitate cu doctrina silvote nic8 !)x. t8ieri rase la margine de masiv, t8ieri succesive la margine de masiv, t8ieri succesive, t8ieri progresive". In absen.a acestora, pagubele produse semin.i-ului -i solului sunt inacceptabile pentru silvicultur8, iar pentru agen.ii economici din domeniul exploat8rii lemnului, lipsa de rentabilitate a utilajelor conduce la reu-ite economice modeste. Normele te nice sunt prea teoretice -i nu integreaz8 suficient aspectele economice -i de fezabilitate a solu.iilor propuse. 3eneralizarea normelor te nice la nivelul na.ional nu este posibil8, impun?ndu-se mai mult8 libertate de decizie pentru inginerul de la ocol >n func.ie de starea actual8 a arboretului -i >n acord cu obiectivele <.elurile= stabilite prin amenajament ,8rimea actual8 a unit8.ilor de gospod8rire a p8durilor !ocoale silvice" este mult prea mare >n raport cu capacitatea personalului te nic ingineresc de a asigura realizarea >n condi.ii mul.umitoare a lucr8rilor silvote nice -i derularea contractelor cu agen.ii economici specifici. &educerea m8rimii ocoalelor silvice, la m8rimea unei unit8.i de produc.ie !'P" sau district din zona montan8 ar stimula intensivizarea activit8.ilor la nivelul arboretului, cre-terea rentabilit8.ii -i integrarea >n mai mare m8sur8 a absolven.ilor din facult8.i -i -coli te nice de profil >n domeniul silviculturii. +irocra.ia exagerat8 -i lipsa unui sistem informa.ional standardizat de raportare -i >ncadrare >n criteriile -i indicatorii europeni de gestionare durabil8 a p8durilor face dificil8 certificarea p8durilor -i analiza activit8.ii te nico economice. ,8rimea exagerat8 a ponderii p8durilor din grupa I func.ional8 !de la 19M >n 12:( la peste :5M >n prezent" a determinat >n mare m8sur8 nerentabilitate, pagube economice -i posibilit8.i reduse de investi.ii >n accesibilizarea p8durilor !drumuri forestiere", personal redus -i te nicitate limitat8. 0sigurarea unei rentabiliti durabile pentru toate sectoarele silvicultur8, exploatarea -i industrializarea lemnului reprezint8 o mare provocare la intrarea >n 'niunea )uropean8 Statul, >n calitate de proprietar a circa (5 (:M din p8durile .8rii trebuie s8 transmit8 prin ministerele de resort un semnal foarte clar asupra potenialului de investiii pe care l reprezint sectorul forestier din Romnia, at?t >n domeniul gospod8ririi p8durilor construc.ii de drumuri forestiere c?t -i >n domeniul utiliz8rii lemnului pentru produc.ia de P0H, P6H, panel, ?rtie, celuloz8, case din lemn care practic a disp8rut din &om?nia prin declararea <nerentabil8= a vec ilor capacit8.i de produc.ie construite >n perioada 12;5 1225. 0ceste investi.ii trebuie s8 beneficieze de facilit8.i deoarece vor genera noi locuri de munc8 -i vor contribui la cre-terea standardului de via.8 al popula.iei -i la dezvoltarea durabil a sistemului socio-economic. 1:
+arbu Ion
A.. E(o#ut " conce,te#or de $est on"re dur"' #B " ,Bdur #or
In ultimii ani, sub presiunea antropic8 tot mai intens8, speciali-tii din diverse domenii !forestieri, ecologi, sociologi, economi-ti -i c iar politicieni" au elaborat concepte de gestionare durabil8 a mediului >nconjur8tor -i mai ales a resurselor naturale regenerabile. Sensibilizarea factorilor de decizie -i a popula.iei interesate, >n general, a fost l8sat8 pe un plan secund, adesea prin limbajul prea te nic, publica.iile referitoare la gestionarea durabil8 r8m?n?nd greu accesibile -i cu operativitate redus8. #onceptul de dezvoltare durabil8 a p8durilor s-a cristalizat prin <*eclara.ia de la P0&IS= ocazionat8 de cel de-al 15-lea #ongres forestier mondial din 1221. Principalele idei care se desprind din aceast8 declara.ie sunt : - sensibilizarea factorilor de decizie -i a publicului >n special asupra st8rii actuale -i rolului p8durilor >n men.inerea ec ilibrului ecologic pe planet8 - gospod8rirea !gestionarea" durabil8 a p8durilor reprezint8 c eia de baz8 >n realizarea concret8 a unei dezvolt8ri durabile a diferitelor regiuni economice ale lumii - necesitatea punerii la punct a unor metode -i sisteme de organizare a bioproduc.iei !produc.iei de resurse regenerabile" diferen.iate pentru diverse regiuni -i diferite tipuri de utilizare a terenurilor - un public informat va putea impune !prin vot" formularea unor politici forestiere na.ionale adecvate care s8 >mbine armonios tradi.ia cu perspectivele de dezvoltare ale fiec8rei societ8.i. Silvicultorii dispun de sisteme i tehnici care permit amenajarea -i gospod8rirea pe baze durabile a p8durilor, >ns8 pentru foarte mul.i dintre factorii de decizie !politicieni" p8durea -i viitorul ei nu se afl8 >ntre priorit8.i !sondaj de opinie" -i mai ales nu beneficiaz8 de pozi.ii clare >n bugetele na.ionale -i locale. $ mare parte dintre terenurile, alt8dat8 acoperite de p8duri s-au transformat >n terenuri degradate. &eaducerea loc >n circuitul economic presupune credite avantajoase pentru proprietari -i asisten.8 te nic8 de >nalt nivel. Pentru evaluarea valoric8 a func.iilor de protec.ie -i de produc.ie ale p8durilor exist8 metode puse la punct >ns8 nimeni nu este dispus >nc8 s8 pl8teasc8 func.iile sociale, ecologice -i de protec.ieN singura modalitate de recuperare a c eltuielilor necesare pentru crearea, >ngrijirea -i gospod8rirea p8durilor r8m?ne pre.ul lemnului -i >n acesta trebuie incluse -i costurile evaluate pentru func.iile de protec.ie -i mai ales pentru refacerea p8durii >n locurile >n care ea a disp8rut sau s-a degradat. Hucrarea >-i propune eviden.ierea rolului istoric pe care silvicultorii -i popula.iile locale >n frunte cu factorii de decizie >l pot avea pentru salvarea de la degradare a p8durilor prin gestionarea durabil a acestora. *e la >nceput trebuie precizat c8 dac8 prin conceptul de dezvoltare durabil8 se urm8re-te interzicerea t8ierilor >n p8dure sau r8m?nerea la starea sa actual8 el devine inaplicabil, av?nd >n vedere presiunea tot mai mare asupra p8durii a unei popula.ii cu cre-tere exponen.ial8. 0dev8ratul concept de dezvoltare durabil nu trebuie s8 cuprind8 interdic.ii ci metode corecte de gestionare a p8durilor. 0ceasta >nseamn8 c8 activitatea de exploatare a p8durilor -i produselor p8durii trebuie condusa de o asemenea manier8 >nc?t t8ierea arborilor s8 se fac8 planificat iar controlul lucr8rilor de exploatare s8 permit8 formularea m8surilor de refacere a p8durii -i a func.iilor sale. Gospodrirea durabil poate fi definit8 pe baza conceptului de dezvoltare durabil care reprezint8 procesul de transformare >n care exploatarea resurselor, dirijarea investi.iilor, orientarea te nicilor -i te nologiilor de lucru se fac >n a-a fel >nc?t se asigur8 conservarea -i valorificarea continu8 a poten.ialului de produc.ie >n viitor, astfel >nc?t genera.iile urm8toare s8 poat8 beneficia de servicii similare. #onceptul de durabilitate, continuitate, este profund legat de p8dure iar semnifica.ia sa a evoluat >n timp astfel : 1;
+arbu Ion -
e(u# %ed u : protejarea -i conservarea suprafe.elor de p8dure folosite pentru v?n8toare !monar i, nobili etc." - s&CrF tu# e(u#u %ed u ) Dnce,utu# sec. GG : amenajarea p8durilor apare din necesitatea asigur8rii continuit8.ii produc.iei de lemn utilizat mai ales pentru ob.inerea mangalului !ec ilibrul >ntre volumul exploatat -i volumul acumulat de arboretele regenerate >n urma t8ierilor". #omentariu : viz?nd >n primul r?nd produc.ia de lemn acest mod de organizare a p8durii neglijeaz8 aspecte mai generale cum ar fi func.iile de protec.ie -i sociale ale p8durilor etc. - du,B "# II)#e" rB!'o %ond "# !1274 1225" : no.iunea de amenajament a evoluat, incluz?nd -i asigurarea continuit8.ii func.iilor de produc.ie -i protec.ie ale p8durii pe I O FI !FII" decenii - In ,re!ent : amenajamentul actual este investit cu valen.e multiple, adesea >n detrimentul produc.iei de mas8 lemnoas8N se >ncearc8, pe baza unei detaliate zon8ri func.ionale ale p8durilor, prezervarea unor suprafe.e importante !%5 155M" dup8 caz, de p8dure pentru func.ii speciale de protec.ie dar se neglijeaz8 programatic asigurarea unui nivel de via.8 decent popula.iilor locale prin stabilirea unor facilit8.i sau a unor finan.8ri ale bugetelor locale din valorificarea p8durii. <Dec#"r"@ " de ,r nc , ,entru un consens %ond "# "su,r" $est onBr - conser(Br F de!(o#tBr dur"' #e " ,Bdur #or = de la &io de Paneiro !122%" solicit8 amena amentului polivalent al p8durii c8 aceasta s8 produc8 durabil !cu continuitate" nu numai lemn comercial dar s8 furnizeze, uneori prioritar, popula.iilor din zonele >mp8durite sau limitrofe, lemnul de foc necesar -i produsele forestiere accesorii. 6aptul c8 >n ultimii ani !decenii, secole" popula.iile locale au fost frustrate sau neglijate de administratorii p8durilor la asigurarea acestui minim este un semnal de alarm8 pentru dezechilibrele sociale, economice i ecologice ce pot ap8rea iar situa.iile din 0frica ecuatorial8, jungla 0mazonului sau la noi >n ,un.ii 0puseni trebuie s8 dea de g?ndit factorilor de decizie : <,un.ii no-tri aur poart8 Noi cer-im din poart8-n poart8= 0stfel conceput, amenajamentul forestier durabil ar reprezenta un progres evident >n compara.ie cu cele anterioare >n toate zonele >mp8durite ale lumii -i un imbold pentru dezvoltarea p8durilor >n zonele cu p8duri degradate sau distruse. 68r8 >ndoial8 o asemenea definire a amenajamentului silvic nu trebuie interpretat8 ca realizabil8 numai acolo unde acest lucru este realizat >n prezent ci mai ales >n zonele deficitare >n p8duri dar care dispun de terenuri susceptibile a fi >mp8durite -i gospod8rite ca atare. *e asemenea acest tip de amenajament silvic trebuie s8 conduc8 la reducerea supraexploat8rii p8durilor -i degradarea solului sau a mediului >n general prin eroziune, aridizarea climatului, sc8derea nivelului de trai etc. #onservarea biodiversit8.ii >n aceste situa.ii -i a structurilor naturale trebuie rev8zut8 -i asigurat8 prin alte mijloace dec?t cele clasice, bazate pe o protec.ie absolut8 sau interdic.ii care intr8 >n conflict cu interesele economice sociale -i ecologice ale zonei. Presiunea demografic8 -i urgen.ele economice nu trebuie eludate >n planificarea forestier8 deoarece ele conduc inevitabil la amenajamente inoperabile sau la defri-8ri -i degrad8ri masive prin supraexploatarea >n delict. Situa.ia p8durilor particulare -i c iar de stat >n ultimii 1: ani este un caz din care factorii de decizie pot >nv8.a. Sistemele juridice -i uneori acte normative lacunare, pot >ncuraja adesea defri-8rile excesive. Ha nivelul anului 122; >n .ara noastr8 se apreciaz8 c8 circa 15.555 a din cele 9%:.555 a p8dure acordate popula.iei >n baza legii 14L1221 a fondului funciar au fost defri-ate f8r8 a fi regenerate, adesea sc imb?ndu-se folosin.a terenului !p8-uni, construc.ii etc." -i amplific?nd poten.ialul de autodistrugere. )stimativ, pagubele >nregistrate de proprietari numai pentru p8durile defri-ate se cifrau la circa (5 mld lei la nivelul anului 122;. 1(
+arbu Ion
Pentru a pre>nt?mpina extinderea unor asemenea practici, extrem de periculoase, este necesar8 extinderea termenului de amenajament silvic la toate formele de proprietate a terenurilor acoperite de arbori sau susceptibile a fi transformate >n p8duri pentru a asigura dezvoltarea durabil8 local8, zonal8 sau global8. Pentru aceasta trebuie structurat8 o abordare global8 a problemelor fiec8rei zone de la nivel de bazin, unitate de produc.ie, ocol silvic sau c iar unitate administrativ8 pornind de la utilizarea actual8 a terenurilor -i planificarea utiliz8rii terenurilor >n perspectiva pentru care se preconizeaz8 asigurarea durabilit8.ii. *in aceast8 perspectiv8 amena amentul silvic durabil cap8t8 noi valen.e cum ar fi : - conservarea -i dezvoltarea patrimoniului forestier - asigurarea unei produc.ii de bunuri -i servicii - asigurarea -i >mbun8t8.irea ec ilibrului ecologic - asigurarea necesit8.ilor popula.iei locale cu lemn de foc sau pentru alte utiliz8ri casnice -i alte produse ale p8durii - finan.area bugetelor locale sau finan.area din bugetele locale a unor investi.ii menite s8 contribuie la ridicarea standardului de via.8 sau >mbun8t8.irea st8rii mediului >nconjur8tor prin ameliorarea -i extinderea fondului forestier #eea ce trebuie subliniat este ambivalen.a abord8rii durabile a amenajamentului pornind de la o evaluare corect8 -i obiectiv8 a st8rii p8durilor -i a mediului ambiant >n raport cu p8durea -i cu nivelul social economic al zonei. Principial, >n zonele cu mare poten.ial forestier -i pu.in degradate, fluxul trebuie s8 fie de la p8dure c8tre bugetele locale iar >n zonele cu p8duri pu.ine -i puternic degradate, cel pu.in >ntr-o prim8 etap8, silvicultura trebuie sus.inut8 prin investi.ii pe termen lung -i >n condi.ii avantajoase de la bugetele locale sau centrale sau c iar prin programe interna.ionale de c8tre comunitatea mondial8. *e la caz la caz amenajamentul trebuie s8 porneasc8 de la o analiz8 detaliat8 a situa.iilor iar planificarea s8 se fac8 diferen.iat, urm8rindu-se atingerea obiectivelor unei gestion8ri durabile care sa aduc8 prosperitate genera.iilor prezente -i viitoare.
A.0 D rec@ de ",ro&und"re F de!(o#t"re " cercetBr #or F Dn(B@B%Cntu#u ,entru &und"%ent"re" %"n"$e%entu#u dur"' # "# resurse#or
*ezvoltarea durabil8 a sistemului socio economic trebuie s8 se bazeze >n mai mare m8sur8 pe valorificarea resurselor naturale regenerabile >n care trebuie avute >n vedere dou8 dimensiuni esen.iale : - dimensiunea ecologic exprim8 capacitatea unui ecosistem de a produce !genera" resurse regenerabile - dimensiunea social exprim8 capacitatea unui sistem gestionat pe baze durabile de a genera servicii -i bunuri indispensabile pentru men.inerea cu costuri reduse a SS). Principalele direc.ii >n care sunt necesare cercet8ri -i studii de caz aprofundate pentru fundamentarea managementului durabil al resurselor ar putea fi sintetizate astfel : #unoa-terea legilor naturale de dezvoltare a p8durii reprezint8 baza pentru construirea sistemului de management durabil al p8durilor Solul forestier reprezint8 matricea care genereaz8 -i men.ine >n func.iune p8durile lumii. #unoa-terea proceselor de degradare a solurilor prin supraexploatare, acidifiere -i poluare reprezint8 premisa pentru formularea solu.iilor de conservare a solurilor -i minimizarea riscului. #unoa-terea <sta.iunii forestiere= ca sumum de condi.ii ecologice determinate de relief, clim8 -i sol permite fundamentarea ecologic8 a p8durilor -i silviculturii viitorului sub raportul caracteristicilor structurale de baz8. 14
+arbu Ion
,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere #ompozi.ie Productivitate Stabilitate #unoa-terea efectelor ecologice ale diferitelor tratamente aplicate p8durii asupra solului -i eficacit8.ii func.iilor ecoprotective permite fundamentarea optim8 a te nologiilor de recoltare a lemnului -i produselor p8durii >n armonie cu a-tept8rile sistemului socio economic #unoa-terea poten.ialului genetic al provenien.elor locale pentru valorificarea condi.iilor sta.ionale !ecologice" specifice poate conduce la cre-terea eficien.ei economice -i ecologice a p8durilor viitorului -i la minimizarea riscurilor !vulnerabilitate genetic8, criza de adaptare etc." pe care le presupune introducerea >n cultur8 a unor forme sau genotipuri insuficient adaptate. #unoa-terea poten.ialului de produc.ie -i a st8rii actuale a p8durilor sub raportul caracteristicilor structural func.ionale bazat pe Inventarul 6ondului 6orestier Na.ional reprezint8 baza pentru dimensionarea sistemului socio economic la nivel local, regional -i na.ional -i formularea unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea durabil8 a societ8.ii.
2. Instru%ente s te5n c de %,#e%ent"re " H"'ord"r ecos ste% ceI n %"n"$e%entu# ecos ste%e#or n"tur"#e
&idicarea nivelului de preg8tire ecologica a partenerilor implicati in formularea si aplicarea planurilor de management !de la functionarii din ministere pana la administratia locala, $N3 etc." #onceperea unui management flexibil care sa includa noile <cuceriri= ale stiintei in planurile de management astfel incat sa conduca la imbunatatirea starii ecosistemelor naturale. #rearea unui parteneriat real intre organismele implicate in luarea deciziilor !ministere, repr. teritoriali ai puterii politice, proprietari, $N3, universitati si institute de cercetare interesate etc.". 'tilizarea 3IS ca instrument de vizualizare a seturilor de informatii referitoare la starea diferitelor componente ale ecosistemelor naturale si a rezultatelor preconizate prin aplicarea planurilor de management. Programe demonstrative atractive pentru proprietari, administratori, utilizatori prin care sa se promoveze conceptele moderne de gestionare a ecosistemelor naturale bazate pe zonarea teritoriului in zone strict protejate !incluzand suprafete mici dar bine delimitate pentru protectia unor biotopuri sau specii si structuri rare etc.", zone tampon si zone economice in care activitatile de valorificare durabila a resurselor sunt permise cu conditia sa nu se distruga ec ilibrul dinamic. #onceperea si crearea unor materiale informative atractive si explicite pentru evidentierea importantei aplicarii planurilor de management al ecosistemelor naturale.
12
+arbu Ion
9. Neces t"te" "'ord"r ecos ste% ce n $est on"re" *%"n"$e%entu#+ ecos ste%e#or n"tur"#e
&omania detine o mare diversitate de ecosisteme naturale, din *elta *unarii pana in zona alpina a #arpatilor, care ofera cantitati imense de resurse naturale: lemn, vanat, peste, apa, plante medicinale etc. 0ceste resurse au condus la dezvoltarea economica regionala si nationala si la standardul de viata actual. #ea mai importanta componenta a capitalului natural ramane solul si apa care sunt indispensabile productiei biologice. In ultimele secole, cea mai mare parte a ecosistemelor naturale au fost distruse !construind drumuri, cai ferate, urbanism etc." sau transformate in ecosisteme artificializate !terenuri agricole, vii, livezi etc." mult mai productive decat ecosistemele naturale dar care reclama consumuri energetice si forta de munca specializata. Hipsa unor masuri minimale de protectie si aplicarea unor practici gresite !suprapasunat, aratura pe linia de cea mai mare panta, suprairigare, saraturare etc." a condus in multe cazuri la degradarea solurilor si la pierderea capacitatii de productie a ecosistemelor artificializate. 0 urmat adesea abandonarea acestor terenuri si continuarea <vec ilor practici= pe alte terenuri cu aceleasi consecinte. )valuarea starii actuale a terenurilor sub raportul prezentei formelor de degradare !antropica" sau sub raportul pierderii din intinderea ecosistemelor naturale evidentiaza o tendinta ingrijoratoare. 0stfel, padurile de molid !6,9" s-au redus cu cca. 755555 de a, de la un potential de cca. 1.: milioane la 1.1 milioane a in prezent. 0ceeasi reducere se inregistreaza in etajul amestecurilor de rasinoase cu fag, de la 1.:: milioane a la 1.1: milioane a in prezent. Padurile de fag s-au redus ce cca. 1.% milioane a de la 9.%% milioane a la % milioane a in prezent. #ea mai mare pierdere se inregistreaza insa in etajul padurilor de Quercinee, estimandu-se ca fata de un potential de :.1 milioane a ocupate de gorun de exemplu, au mai ramas doar ;55 mii a. Pentru ansamblul padurilor de stejari sau dominate de stejari !sleauri" se estimeaza ca fata de un potential de cca. 4.( milioane a au mai ramas 1.: milioane a, ceea ce inseamna o deucere cu peste 4:M.
%5
+arbu Ion
PARTEA " II ". MANAGEMENTUL ECOSISTEMELOR MONTANE /. Preocu,Br ntern"@ on"#e ,entru %"n"$e%entu# dur"' # "# s,"@ u#u %ont"n
/.1 Introducere
Spa.iul montan reprezint8 -i ast8zi o rezerv8 inepuizabil8 de resurse indispensabile unei vie.i s8n8toase !ap8 potabil8, lemn -i alte produse ale paji-tilor -i p8durilor" -i mai ales refugii pentru conservarea unor specii -i ecosisteme rare sau pe cale de dispari.ie -i nu >n ultimul r?nd refugii pentru popula.ia citadin8 tot mai stresat8 >n ultima vreme. @n &om?nia, interesul pentru spa.iul montan a diminuat mult >n ultimii ani, datorit8 lipsei de preocupare pentru sus.inerea activit8.ilor specifice desf8-urate de popula.ia local8 >n acest mediu. )cosistemele facile din etajul montan -i alpin au fost supraexploatate >n anumite zone, sau sunt inaccesibile >n altele. *ezvoltarea armonioas8 -i valorificarea durabil8 a produselor -i serviciilor pe care ecosistemele montane le pot oferi, necesit8 o cunoa-tere profund8 a acestora -i o exploatare eficient8 -i durabil8 care s8 asigure polifunc.ionalitatea lor. 0bord8ri -tiin.ifice ale problematicii montane au fost realizate >nc8 din anii R;5-S(5 c?nd au fost create: - <#omisia de 3eoecologie ,ontan8 -i gospod8rirea resurselor= 12;4N - <Programul ,0+ Impactul activit8.ii umane asupra ecosistemelor montane -i de tundr8= 12(9N - <Proiectul 'N' !'niversitatea Na.iunilor 'nite" de cercetare a rela.iilor dintre ecosistemele din zonele montane -i cele din zonele joase ale planetei= 12((N - <Societatea interna.ional8 de ,ontanologie= 1245N - <#entrul de dezvoltare integrat8 a zonei montane Tat mandu - Nepal= 1249. Ha nivel mondial remarc8m c?teva momente importante care au marcat o resuscitare a interesului pentru zona montan8 -i gestionarea durabil8 a resurselor acesteia: - 1221: #onven.ia alpin8 de la Salzburg atrage aten.ia asupra necesit8.ii reconsider8rii sistemelor de gestionare a spa.iului montan >n special >n zonele sensibileN - 122%: #onferin.a $N' pentru ,ediu -i *ezvoltare de la &io de Paneiro, consacr8 >n capitolul 19 al 0gendei %1 problematicii gestion8rii ecosistemelor fragile -i dezvolt8rii. #apitolul 19 dezvolt8 dou8 mari probleme : o aprofundarea cercet8rilor pentru cunoa-terea ecologiei dezvolt8rii durabile a ecosistemelor montane -i o promovarea unor solu.ii integrate de amenajare -i gestionare a bazinelor idrografice din zona montan8. $rganiza.ia Na.iunilor 'nite pentru 0limenta.ie -i 0gricultur8 !6.0.$." a fost >ns8rcinat8 cu evaluarea modului >n care sunt aplicate recomand8rile referitoare la spa.iul montan din 0genda %1 prin *epartamentul de Silvicultur8 -i *ezvoltare *urabil8. )cosistemele montane ocup8 circa 95 M din suprafa.a &om?niei -i se caracterizeaz8 prin energie mare de relief, versan.i >nclina.i -i o mare diversitate ecologic8 determinat8 de substratul geologic, de condi.iile climatice -i de sol. Importan.a actual8 a spa.iului montan nu este apreciat8 doar pentru suportul pe care >l ofer8 dezvolt8rii -i men.inerii popula.iilor locale ci, mai ales pentru asigurarea condi.iilor de via.8 pentru popula.ia din zonele mai joase, unde se afl8 marile ora-e, platformele industriale -i principalele terenuri agricole. Ha scar8 na.ional8, putem aprecia c8 >n zona montan8 >-i au izvoarele toate %1
+arbu Ion
cursurile de ap8, tot aici se >nregistreaz8 cele mai mari cantit8.i de precipita.ii <castelul de ap8 al &om?niei= care asigur8, >n mare m8sur8, necesarul de ap8 pentru popula.ie, pentru industrie, agricultur8 -i produc.ia de energie irdoelectric8. Produc.ia de lemn -i alte produse forestiere reprezint8 doar o parte din poten.ialul resurselor regenerabile pe care le de.in p8durile #arpa.ilor. Himitarea desp8duririlor -i dispersarea presiunii antropice >n func.ie de capacitatea de suport a ecosistemelor reprezint8 un obiectiv prioritar >n gestionarea actual8 a spa.iului montan. *in punctul de vedere al diversit8.ii biologice, ecosistemele montane reprezint8 probabil cele mai mari rezervoare >n care s-au conservat odat8 cu abitatele specifice o serie de plante -i animale adesea unice !endemisme". 3radul relativ redus de alterare a ecosistemelor forestiere din #arpa.i a permis conservarea unei diversit8.i impresionante de plante -i animale, comparativ cu ,un.ii 0lpi. T"'e#u# 1. Statutul speciilor de plante -i animale din ecosistemele forestiere din &om?nia !) specii periclitate, F specii vulnerabile, & specii rare"
/.. Pro'#e%e $ener"#e n $est on"re" s,"t #or %ont"ne

Jn %od $ener"#- ,ro'#e%e#e c"re ","r Dn $est on"re" s,"@ #or %ont"ne suntK - riscuri majore la modificarea brusc8 a utiliz8rii terenurilor -i >n special la substituirea spa.iilor >mp8durite: - p8durile joac8 un rol ecoprotectiv major >n limitarea -i controlul eroziunii -i al scurgerilor pe terenuri >n pant8N - economia local8 se bazeaz8, >n mare m8sur8, pe valorificarea resurselor naturaleN la nivelul produc.iei agricole ea este dezavantajat8 >n competi.ia pe pia.8 datorit8 costurilor mai ridicate de produc.ie !climat -i sol nefavorabil, soiuri -i rase mai pu.in productive etc." -i transportN - >n absen.a unor forme de organizare -i control care s8 asigure exploatabilitatea durabil8 a capitalului natural pot apare situa.ii de criz8 cu efect nefast asupra popula.iei locale. Numai >n acest fel se pot conserva -i proteja o serie de bitopuri -i asocia.ii rare sau >n curs de extinc.ie. %%
+arbu Ion
Structura actual8 a propriet8.ii asupra spa.iului montan este >nc8 dominat8 de proprietatea de stat asupra p8durilor, ceea ce determin8 o nemul.umire a popula.iei locale privind modul >n care se face repartizarea beneficiilor ob.inute din gestionarea acestor resurse, pe de o parte, -i accesul la resurs8 pentru asigurarea unui minim necesar supravie.uirii, pe de alt8 parte. /rebuie s8 men.ion8m >ns8 faptul c8 primele rezultate >n aplicarea legii 14L1222 au ar8tat c8, f8r?mi.area propriet8.ii conduce adesea la o lips8 a controlului >n respectarea principiilor de gestionare durabil8, ceea ce ar avea ca efect subminarea capacit8.ii ecosistemelor montane de a asigura suportul pentru dezvoltarea armonioas8 -i durabil8 a economiei montane >n .ara noastr8. Presiunea construc.iilor realizate sau >n curs de realizare, >n zona montan8, insuficient ec ipat8 cu infrastructura necesar8 asigur8rii unei bune func.ion8ri a acestora, conduce rapid la degradarea, adesea iremediabil8, a mediului -i, >n ultim8 instan.8, la abandon -i pierderi economice. 'n exemplu >n aceast8 privin.8 >l constituie platoul +ucegilor. 0sigurarea unei func.ion8ri durabile a economiei montane presupune concilierea >ntre diver-i proprietari -i actori implica.i >n valorificarea spa.iului montan pe baza unor compromisuri care au la baza unui plan de management integrat, pe termen lung, care nu poate fi realizat doar de unul sau altul dintre parteneri, care au interese -i capacitate limitat8 de abordare -i ac.iune. Uonarea spa.iului montan, delimitarea zonelor de risc -i a zonelor care pot fi valorizate prin intensificarea activit8.ilor antropice vor pune >n eviden.8 o foarte mare eterogenitate >n ceea ce prive-te veniturile poten.iale pe care le poate asigura diferite p8r.i ale muntelui. $ asemenea strategie de abordare a gestion8rii durabile a spa.iului montan, bazat8 pe o abordare -tiin.ific8 -i o dozare ec ilibrat8 a intereselor sociale, economice -i ecologice ar putea da satisfac.ie celor interesa.i >ntr-o valorificare eficient8 a resurselor montane. &ezolvarea acestei probleme se poate face numai prin trecerea de la o abordare sectorial8 !silvicultur8, agricultur8, turism, industrie, construc.ii etc." la o abordare global8, reunind >n ec ipe complexe speciali-ti din diverse domenii !ecologie, silvicultur8, inginerie, ar itectur8, economie -i sociologie" care s8 formuleze solu.iile optime de management a spa.iului montan. astfel, specialitii n ecologie i silvicultur ar putea ar8ta evoluia natural i antropic a ecosistemelor montane >n ultimele decenii sau secole -i ar evalua riscurile care pot apare >n cazul unei anumite utiliz8ri a unui anumit sit. )i vor identifica, de asemenea, riscurile -i zonele de risc ridicat la o modificare a structurii naturale. Specialitii n inginerie vor eviden.ia modul >n care utilizarea diferitelor situri poate conduce la asigurarea unei stabilit8.i maxime -i reducerea riscurilor >n condi.iile unei utiliz8ri intensive a spa.iului, stabilit8 pe baza analizelor efectuate de ecologi. Arhitecii i peisagitii vor stabili cele mai armonioase modific8ri >n utilizarea terenurilor, acceptabile pentru conservarea specificului peisajer -i ar itectural al zonei. *e asemenea, >n colaborare cu silvicultorii, se vor putea propune cele mai adecvate solu.ii de modificare -i diversificare a peisajului local, >n acord cu obiectivele estetice care asigur8 atractivitate -i protec.ie maxim8. Economitii ar putea realiza o estimare a resurselor din spa.iul montan -i o evaluare cantitativ8 a produselor -i serviciilor pe care acesta le ofer8 >n prezent -i >n perspectiv8. *e asemenea, identificarea celor mai eficiente modalit8.i de cointeresare -i asociere a diferi.ilor produc8tori de bunuri -i servicii -i stimularea apari.iei <lan.urilor= de utilizare a bunurilor -i serviciilor oferite de p8dure, cre-terea animalelor, agricultur8, salmonicultur8 etc. eventual prin turism ecologic, cu valorificarea >ntregii infrastructuri reprezint8 o alt8 sarcin8 de baz8 pentru economi-tii care vor participa la realizarea proiectelor complexe de management a spa.iului montan. Sociologii i etnologii vor aduce, pe baza analizei st8rii -i a-tept8rilor popula.iilor locale, elemente menite s8 contribuie la o mai bun8 dimensionare a solu.iilor -i a planurilor de management pentru zonele luate >n studiu. *in cele sc i.ate anterior se constat8 c8 nu este deloc u-or a r8spunde >ntr-o manier8 acceptabil8 problemelor sociale, economice -i ecologice ale spa.iului montan, dar realiz8rile %9
+arbu Ion
meritorii din .ara noastr8 -i din alte .8ri europene stau drept exemplu pentru a fi siguri c8 sunt posibile solu.ii de management durabil care s8 determine >n scurt timp cre-terea standardului de via.8 al popula.iei locale, satisfacerea cerin.elor de asigurare a ec ilibrului ecologic -i conservarea abitatelor rare sau sensibile.
/.0 E(o#u@ " ut # !Br s,"@ u#u %ont"n Dn @"r" no"strB

#ercetarea -i cartarea diferitelor tipuri de ecosisteme din zona montan8 din .ara noastr8 a permis identificarea poten.ialului de produc.ie al acestuia pe baza evalu8rii condi.iilor edafice -i climatice !*oni.8 et al., 1245". 6recvent, >n zona montan8, locul unor ecosisteme naturale a fost luat de o serie de ecosisteme artificializate, ca urmare a ac.iunilor antropice, cel mai frecvent >nregistr?ndu-se extinderea p8-unilor prin incendierea sau distrugerea p8durilor. *e asemenea, frecvent, dup8 ac.iunea unor factori perturbatori naturali !dobor?turi de v?nt, incendii, atacuri de insecte etc." care au distrus total sau par.ial p8durea, terenurile respective au fost transformate >n p8-uni, iar >n cazul supra-p8-unatului au suferit degrad8ri prin eroziune, >n suprafa.8 sau ad?ncime, alunec8ri etc. toate asociate cu o pierdere a valorii peisagistice -i o cre-tere a riscului pentru zonele din vecin8tate. $ evaluare a gradului de >ndep8rtare a structurii actuale a spa.iului montan din .ara noastr8 de situa.ia natural8 existent8 acum :55-1555 ani, c?nd popula.ia era redus8 iar interven.iile asupra ecosistemelor montane minime, se prezint8 >n cap. 15.. @n cap.15 se analizeaz8 dinamica suprafe.elor ocupate de diferitele forma.ii forestiere din .ara noastr8 >n ultimii :5 de ani.
/.1 T ,o#o$ " s,"@ u#u %ont"n

)viden.ierea, la nivel regional sau local, a diversit8.ii spa.iului montan, cel pu.in din punctul de vedere a capacit8.ii de produc.ie specifice -i a posibilit8.ilor de a fi valorificat !exploatat" durabil este absolut necesar8 >n vederea dimension8rii sistemului socio-economic, >n raport de capacitatea de suport - pe de o parte - -i a riscurilor supraexploat8rii, pe de alt8 parte. )ste clar pentru oricine c8 a stabili un plan de gestionare durabil8 >ntr-un spa.iu at?t de divers sub raportul altitudinii, longitudinii, pantei, substratului litologic, climatului solului -i asocia.iilor de vegetale -i animale presupune mai >nt?i o analiz8 a st8rii diferitelor componente -i un diagnostic care s8 stea la baza solu.iilor. Spa.iul montan asigur8 nu numai protec.ia a-ez8rilor -i a activit8.ilor umane din aval <soarta c?mpiei se ot8r8-te la munte= - dar >n primul r?nd reprezint8 suportul pentru activitatea socio-economic8 !in situ" a popula.iei locale. &olul s8u economic este >n continu8 cre-tere, legat direct de produc.ia actual8 -i poten.ial8 a ecosistemelor forestiere -i de paji-ti dar mai ales de dezvoltarea turismului montan -i a sporturilor specifice. /.1.1 Metode de c#"s & c"re " un tB@ #or o%o$ene d n s,"@ u# %ont"n 0cestea se adopt8 >n func.ie de sursele de informa.ii referitoare la sona studiat8. *in ra.iuni de organizare coerent8 a planurilor de gestionare, aceste unit8.i teritoriale vor fi separate >n func.ie de apartenen.a lor la o localitate sau comun8, sau >n cazul unei abord8ri globale a unui masiv, la >ntreg spa.iul montan delimitat de acesta. @n privin.a p8durilor, acestea sunt organizate de mai mult8 vreme >n unit8.i de gospod8rire silvic8 numite ocoale silvice, sub>mp8r.ite la r?ndul lor >n uniti de producie pentru care se organizeaz8 gestionarea durabil8 prin amena amentul silvic. %7
+arbu Ion
*atele statistice aferente fiec8rei comune referitoare la utilizarea terenurilor !cartea funciar8" sau alte forme de inventar !de ex. #$&IN) H0N* #$F)&"1 pot oferi informa.ii asupra suprafe.elor ocupate de diferite folosin.e -i c iar starea acestora !fig. 1%". )xisten.a unor eviden.e statistice sau cartografice mai vec i !:5-155 ani" ar permite evaluarea modific8rilor >n ocuparea terenurilor pe de o parte -i >n evolu.ia sistemului socioeconomic pe de alt8 parte. *in informa.iile astfel identificate, cercet8torul va trebui s8 le aleag8 pe cele care pot oferi cu adev8rat elemente de apreciere a <eficien.ei= gospod8ririi >n trecut. *intre acestea se aleg o serie de indicatori, care permit cuantificarea -i compararea >ntre diferite zone ale aceluia-i munte sau >ntre mun.i diferi.i. *in mul.imea de indicatori care pot fi calcula.i din datele existente se aleg cei mai relevan.i pentru scopul analizei, de exemplu: utilizarea terenurilor montane propor.ia p8durilor propor.ia f?ne.elor propor.ia p8-unilor propor.ia terenurilor arabile
F $. 1.. ,ozaicul utiliz8rii terenurilor din zona montan8 !,un.ii &odnei" !#$&IN) H0N* #$F)&"
Pentru detalii privind analiza distribu.iei vegeta.iei din bazinul *ornelor pe baza rezultatelor ob.inute cu programul #$&IN) H0N* #$F)& >n anex8, la lucr8ri practice.
1
%:
+arbu Ion
propor.ia st?nc8riilor propor.ia apelor -i biotopurilor umede propor.ia a-ez8rilor umane -i a infrastructurilor gradul de accesibilitate propor.ia construc.iilor de turism din totalul construc.iilor. Pentru o analiz8 de fundamentare a planului de management se recomand8 ca fiecare grup8 de speciali-ti s8 stabileasc8 indicatori specifici. *e exemplu, referitor la p8duri, pentru dimensionarea sistemului socio-economic consider8m necesari urm8torii indicatori !de preferin.8 ace-tia vor fi analiza.i >n dinamic8 15-155 ani": Indicatori cu referire la suprafa.a ocupat8 de p8duri !M din spa.iul analizat" - dup8 forma de proprietate - dup8 rolul prioritar !de protec.ie sau de produc.ie" al acestora - dup8 specii p8duri de r8-inoase p8duri de amestecuri de r8-inoase cu fag p8duri de fag jnepeni-uri -i tuf8ri-uri alpine - propor.ia p8durilor de produc.ie - propor.ia p8durilor de protec.ie - propor.ia p8durilor strict protejate - propor.ia pe clase de v?rst8 Indicatori relativi - volumul lemnos existent >n p8dure - volum total - volum mediuL a - productivitatea poten.ial8 a p8durilor - produc.ia actual8 !m9LanL a" - cre-terea anual8 actual8 !m9Lan" - diametrul mediu - v?rsta medie - suprafa.a de baz8 medie !m%L a" - posibilitatea !volumul ce poate fi extras, stabilit pe principiul dezvolt8rii durabile": lemn gros lemn sub.ire din produse extraordinare !datorit8 factorilor perturbatori" produse accesorii !fructe, ciuperci, plante medicinale, r8-in8 etc." v?nat -i pe-te etc. Indicatori relativi la activitatea silvic8 - suprafa.a medie >mp8durit8 anual ! aLan" - suprafa.a medie regenerat8 anual - suprafa.a terenurilor degradate sau abandonate re>mp8durite ! aLan" - volumul lucr8rilor de combatere a eroziunii !0/*" -i corectarea toren.ilor - suprafa.a arboretelor tinere parcurse cu lucr8ri de >ngrijire ! aLan" - lei c eltui.iL a, lei c?-tiga.i din v?nzarea produselor silvice !leiL a" etc. Indicatori referitori la gradul de accesibilitate al resursei - lungimea drumurilor existente >n masiv care accesibilizeaz8 fondul forestier drumuri na.ionale drumuri jude.ene drumuri forestiere %;
+arbu Ion
- densitatea medie a c8ilor de transport !m.l.L a" - densitatea drumurilor te nologice existente !tractor" !m.l.L a" - indicele de accesibilizare a p8durilor pentru o anumit8 distan.8 de colectare a masei lemnoase - propor.ia produselor pe clase de v?rst8 -i de accesibilitate etc. !ex. foarte accesibile, u-or accesibile, deficit accesibile, inaccesibile etc." 0ce-ti indicatori pot fi analiza.i comparativ >n dinamic8, sau pentru acela-i an !perioad8", >ntre diferite forme de proprietate. Pe baza indicatorilor ale-i pentru eviden.ierea diversit8.ii spa.iului montan se pot imagina tipologii bazate pe analiza factorial8 -i pe analiza pe baza unor criterii grupate !analiza multicriterial8". 0naliza factorial8 permite identificarea din multitudinea indicatorilor propu-i a celor mai relevan.i pentru a exprima diversitatea spa.iului montan, de exemplu, >n func.ie de: - gruparea speciilor forestiere, trei clase : arborete de r8-inoase pure arborete amestecate de r8-inoase -i foioase arborete de foioase - v?rst8, trei clase: tinere mijlocii mature - accesibilitate, trei clase: u-or accesibile mijlociu accesibile greu accesibile Se ob.in N tipuri: N A 9 x 9 x 9 A %( tipuri. 0naliza multicriterial8 permite constituirea unor grupuri mai mult sau mai pu.in omogene sub raportul caracteristicilor interne, pe baza unor criterii mai largi. Tipologia spaiilor montane se bazeaz pe alegerea i utilizarea unor criterii considerate relevante pentru a descrie diversitatea acestora, pe de o parte, i gruparea n categorii relativ omogene #funcie de criteriul ales$, pe de alt parte. *ac8 pentru alte utiliz8ri ale terenurilor lucr8rile de tipologie sunt abia la >nceput, pentru p8duri dispunem de trei tipologii diferite: - tipologia sta.iunilor forestiere propus8 -i realizat8 de -coala prof. #.*.. # iri.8 !12(("N - tipologia p8durilor dezvoltat8 de prof. St. Pa-scovsc i -.a. !12::"N - tipologia ecosistemelor forestiere propus8 de Prof. N. *oni.8 -.a. !1221". $ tipologia a celorlalte spa.ii ocupate de p8-uni -i f?ne.e a fost propus8 >n perioada 124% 124;, c?nd Institutul de #ercet8ri -i 0menaj8ri Silvice !I#0S" a realizat descrierea -i amenajarea tuturor p8-unilor montane din .ara noastr8 aflate >n proprietatea statului la vremea respectiv8. /.1.. P"r"%etr de e("#u"re " ro#u#u d &er te#or ecos ste%e %ont"ne Dn de!(o#t"re" dur"' #B " s ste%u#u soc o)econo% c )xist8 mai multe metode de estimare a necesarului de for.8 de munc8 pentru realizarea lucr8rilor silvice de la >mp8duriri, >ntre.inere a culturilor -i >ngrijirea arboretelor p?n8 exploatarea lemnului din p8durile ajunse la maturitate !v?rsta exploatabilit8.ii". Statisticile existente la nivelul comunelor sau la ocoalele silvice !pentru p8duri" permit eviden.ierea propor.iei din popula.ia local8 care >-i g8se-te locul de munc8 >n gestionarea spa.iului %(
+arbu Ion
montan. Identificarea >ntregului lan. al activit8.ilor primare, secundare -i ter.iare >n exploatarea -i valorificarea resurselor oferite de spa.iul montan ar permite o evaluare mai realist8 a persoanelor ocupate >n asigurarea gestion8rii durabile a muntelui !de ex. num8rul de muncitori permanen.iL155 a p8dure, num8rul angaja.iL155 a p8-une etc.". *e re.inut c8, fa.8 de num8rul de muncitori necesar pentru efectuarea lucr8rilor silvice -i de volumul lemnului exploatat prin lucr8ri de >ngrijire a arboretelor, se poate estima num8rul de muncitori din filiera lemnului !fabrici de c erestea, fabrici de mobil8" )valuarea atractivit8.ii peisajului -i a poten.ialului de dezvoltare a turismului montan va pune >n eviden.8 noi oportunit8.i de locuri de munc8 >n domeniul secundar -i ter.iar al prest8rilor de servicii. @n afar8 de rolul tradi.ional de a g8zdui turme de animale, de a produce lemn -i produse forestiere nelemnoase -i de a proteja >mpotriva degrad8rii peisajului, spa.iul montan de.ine -i o serie de func.ii sociale -i recreative. 0tractivitatea formelor de relief -i calitatea land-aftului va atrage sau va >ndep8rta investitorii de aceste zone. Sarcinile programelor de amenajare a spa.iului montan trebuie s8 >nglobeze toate aspectele men.ionate mai sus. 0cestea vor atrage investi.ii publice !na.ionale, regionale sau locale" >n func.ie de importan.a zonei -i de perspectivele acesteia estimate pe baza unor criterii economice -i ecologice care s8 asigure valorificarea durabil8 a spa.iului montan. /.1.0 As,ecte de ,o# t cB econo% cB ,entru &"(or !"re" !one %ont"ne %. &timularea conservrii ocupaiilor tradiionale i a siturilor deosebite - sus.inerea popula.iei locale din zona montan8 o reduceri de taxe -i impozite o subven.ionarea unor lucr8ri de interes general - relansarea politicilor de sus.inere a cresc8torilor de animale - relansarea politicilor referitoare ameliorarea terenurilor degradate -i ameliorarea paji-tilor montane - subven.ionarea proprietarilor de terenuri clasate ca biotopuri de interes deosebit sau cu rol specific de protec.ie '. (inanarea unor programe de studiere i cercetare a ecosistemelor montane i a studiilor socio)economice aferente - studii pentru evaluarea poten.ialului -i a capacit8.ii de suport a capitalului natural pentru un studiu socio-economic durabil - studiul socio-economic al zonei montane - studiul socio-economic al activit8.ii agricole >n zona de munte - studiul socio-economic al filierei lemnului - studiul accesibiliz8rii zonelor montane pentru valorizarea resurselor -i a peisajelor - amplasarea -i exploatarea -tiin.ific8 a unei re.ele de monitorizare a parametrilor de stare a ecosistemelor naturale, seminaturale -i artificiale -i a land-afturilor montane - programe de formare a personalului implicat >n gestionarea spa.iului montan *. +olitici de stimulare a apariiei pe pia a utilizatorilor produselor din zona montan #agricole i silvice$ - pre.uri atractive pentru lemnul de mici dimensiuni - stimularea construc.iilor din lemn - subven.ionarea produc.iei agricole - valorificarea -i transformarea produselor forestiere accesorii - asigurarea unei cantit8.i minime de lemn de foc pentru popula.ia local8 - stimularea valorific8rii sortimentelor valoroase de lemn - intensivizarea utiliz8rii spa.iilor montane !p8duri, p8-uni" din sta.iuni productive -i cu risc redus la degradare %4
+arbu Ion
/.1.1 Et",e ,entru re"# !"re" unu ,ro ect de $est on"re dur"' #B " une !one %ont"ne #on-tientizarea rolului pe care zona montan8 o are >n produc.ia de bunuri -i servicii pe de o parte -i ca suport pentru dezvoltarea unui sistem socio-economic durabil, pe de alt8 parte, reclam8 o abordare coerent8 pentru g8sirea celor mai adecvate solu.ii de management. Necesitatea g8sirii unor solu.ii cu aplicabilitate larg8 pentru gospod8rirea ecosistemelor montane din )uropa a fost eviden.iat8 pentru prima dat8 la <#onferin.a ministerial8 pan-european8= de la Strasbourg !1225" -i mai ales >n <#onven.ia alpin8= de la Salzburg !1221". Ha aceste reuniuni, reprezentan.ii tuturor .8rilor europene, au adoptat principii -i linii generale de management compatibile care pot contribui la men.inerea func.ional8 a spa.iului montan european. Stabilirea mijloacelor cele mai ra.ionale de valorificare a func.iilor eco-protective ale spa.iului montan se realizeaz8, de c8tre speciali-ti reuni.i >n ec ipe complexe, presupune identificarea pentru fiecare por.iune omogen8 a celui mai acceptabil compromis posibil >ntre obiectivele de produc.ie -i constr?ngerile impuse de necesitatea conserv8rii capacit8.ii ecoprotective a acestuia. /.1.3 Et",e Dn re"# !"re" unu %"n"$e%ent dur"' # "# s,"@ u#u %ont"n &ealizarea gospod8ririi durabile a spa.iului montan necesit8 dezvoltarea, dup8 modelul existent >n gospod8rirea p8durilor, a amenajamentului montan !fig.19". #unoa-terea realiz8rilor -tiin.ifice -i practice din domeniul amenaj8rii p8durilor >n ultimul secol >n .ara noastr8, sintetizat8 >n tratatele de amenajament elaborate de N. &uc8reanu !12;%, 12;(", &uc8reanu -i Hea u !124%", 3iurgiu !1244", Hea u !%551" permit fundamentarea unui amena ament montan modern care s asigure organizarea spaio, temporal a valorificrii potenialului de producie a bunurilor i serviciilor n conformitate cu sarcinile stabilite pentru a asigura funcionarea unui sistem socio, economic durabil. @n gospod8rirea durabil8 a p8durilor, amenaj8rii silvice i-a revenit, de la >nceput, sarcina de a asigura instaurarea >n p8duri a unui sistem de exploatare continuu, respectiv recolte anuale permanente -i c?t mai egale de material lemnos, corespunz8tor calitativ cerin.elor societ8.ii !Hea u, %551". @n ultimele decenii g?ndirea >n amenajare p8durilor a fost mult influen.at8 de teoria general8 a sistemelorN astfel, p8durea este privit8 ca un sistem integral cu autoreglare structural-func.ional8, pe baza conexiunii inverse av?nd ca finalitate ec ilibrul dinamic -i autoconservarea. Ha amenajare, p8durea este investit8 cu obiective economice -i ecologice c8rora le sunt caracteristice anumite structuri -i te nologii de creare -i valorificare. P8durea dintr-o unitate de produc.ie !pentru care se organizeaz8 spa.io-temporal procesul de produc.ie este constituit8 dintr-un num8r de por.iuni omogene sub raportul condi.iilor ecologice, v?rstei, structurii -i .elurilor socio-economice numite arborete. @n permanen.a p8durii, arboretul este elementul discontinuu, trec8tor care se regenereaz8, evolueaz8 -i se <elimin8= treptat dup8 legi proprii, specifice fiec8rei te nologii de gestionare adoptate. Prin urmare, >n cadrul p8durii ca sistem integral -i complex de gospod8rire, fiecare arboret constituie un subsistem, av?nd func.ii proprii -i constituind >mpreun8 cu celelalte la realizarea obiectivelor socio-economice. @ntre arboret -i p8dure exist8 deci un raport ca >ntre parte -i >ntreg: >ntregul exist8 prin p8r.i -i p8r.ile prin >ntreg !Hea u, %551".
%2
+arbu Ion
Et"," I
- *escrierea st8rii ecosistemelor prin intermediul unor caracteris-tici !parametri" care s8 permit8 >ncadrarea lor >n nivele de produc-tivitate -i exercitare a func.iilor eco-protective !tipologia ecosistemelor montane"
Et"," " II)"
- Stabilirea te nologiilor optime pentru fiecare unitate omogen8 >n raport cu tipurile stabilite. - )valuarea impactului pe care >l poate avea exploatarea capita-lului Etapa a II a natural utiliz?nd diferite te nologii >n asigurarea durabilit8.ii
Et"," " III)"
- &ealizarea efectiv8 a lucr8rilor propuse -i analiza economic8 a rezultatelor ob.inute >n diferite tipuri
Et"," " I:)"
- Sinteza rezultatelor economice -i opera.ionale -i tipizarea unor solu.ii aplicabile >n condi.ii similare. - &ealizarea unor materiale publicitare privind rezultatele ob.inute -i posibilitatea extinderii lor de c8tre proprietari -i administratori
F $. 10. )tape >n realizarea unui proiect de gestionare durabil8 a spa.iului montan @n procesul de reglare adaptativ8 a p8durii la func.iile ei, factorul activ >l constituie interac.iunea dintre amenajarea p8durilor -i activitatea din silvicultur8. Se observ8 c8 activit8.ile subsistemului conduc8tor sunt structurate >n a-a fel >nc?t procesul decizional se ia la nivelul fiec8rui subsistem disting?ndu-se o conducere strategic8 !amenajarea p8durilor", una tactic8 !controlul aplic8rii planurilor din amenajament" -i alta operativ8. )ficien.a economic8 -i ecologic8 !func.ional8" a m8surilor -i solu.iilor prev8zute de amenajament nu poate fi controlat8 dec?t prin m8surarea efectelor aplic8rii >n p8dure a complexului de m8suri silvote nice compar?nd starea real8 a p8durii la sf?r-itul perioadei de valabilitate a amenajamentului cu modelul structural fixat !conexiunea invers8". *in prezentarea sumar8 a amenajamentului silvic se desprinde concluzia c8 organizarea -i gestionarea spa.iului montan se poate realiza numai prin contribu.ia tuturor factorilor implica.i care trebuie s8 desemneze o ec ip8 competent8 care este c emat8 s8 >ndeplineasc8 func.ia de 95
+arbu Ion
<amenajist= organizator al spa.iului montan >n interesul men.inerii >n func.iune a >ntregului sistem. Sarcinile amenaj8rii montane pornind de la experien.a noastr8 >n amenajarea p8durilor ar putea fi formulate astfel: - elaborarea concep.iei sistemice de cunoa-tere, organizare, modelare, optimizare, conducere -i reglare structural-func.ional8 >n raport cu cerin.ele studiului socioeconomicN - stabilirea lucr8rilor optimale necesar a fi aplicate >ntr-o unitate omogen8 a teritoriului amenajat >n vederea atingerii obiectivelor de gospod8rire durabil8 a acesteiaN - programarea strategic8 !pe termen lung" a lucr8rilor de efectuat p?n8 la sf?r-itul ciclului de produc.ie >n vederea realiz8rii obiectivelor de baz8 fixate pentru unitatea respectiv8N - programarea tactic8 !pe termen mediu" cuprinz?nd detalierea lucr8rilor de aplicat >ntr-o perioad8 de 1 an pentru p8-uni -i f?ne.e -i 15 ani pentru p8duri -i p8-uni >mp8durite >n vederea realiz8rii obiectivelor strategice, precum -i desf8-urarea >n timp -i spa.iu a acestoraN - monitorizarea -i controlul modului de aplicare a lucr8rilor programate pe termen mediu !1-15 ani" -i a m8surii >n care solu.iile te nico-organizatorice corespund program8rii strategice -i sarcinilor stabilite de sistemul socio-economic !>n reformare" >n vederea amelior8rii permanente a efectelor globale. /.1.A S ste%u# de Dnc"dr"re " ,Bdur #or %ont"ne d n Ro%Cn " Dn $ru,e &unc@ on"#e @mp8r.irea p8durilor >n raport cu rolul lor prioritar !de produc.ie sau de protec.ie" dateaz8 >nc8 din sec. al VFII-lea. 0ceast8 >mp8r.ire s-a impus >ns8 numai dup8 apari.ia primelor ordonan.e cu putere de lege. In &om?nia modern8, acest moment >l constituie anul 129:, odat8 cu adoptarea -egii pdurilor de protecie, care >-i propunea s8 >mpiedice proprietarii particulari s8 distrug8 prin supraexploatare p8durile montane cu rol de protec.ie >mpotriva eroziunii solurilor. #ercetarea -i practica silvic8 a culminat >n anul 12:7, c?nd prin W.#.,. 117L12:7, toate p8durile .8rii !etatizate >n 1274" erau >ncadrate >n dou8 mari grupe >n func.ie de rolul prioritar atribuit >n cadrul sistemului socio-economic deservit: - pduri din grupa . p8duri cu rol de protec.ie deosebit cu cinci subgrupe func.ionale: o p8duri de protec.ie a apelor o p8duri de protec.ie a solurilor contra eroziunii o p8duri de protec.ie contra factorilor climatici d8un8tori o p8duri de interes social !recreare" o p8duri monumente ale naturii -i rezerva.ii - pduri din grupa a ..)a cu rol de produc.ie -i protec.ie )volu.ia propor.iei din suprafa.a total8 a fondului forestier p8durilor cu rol de protec.ie >n perioada 12:7 %555 este ilustrat8 >n cap. 15. @n lucr8rile de amenajare a p8durilor sarcina cea mai delicat8 a speciali-tilor este de a stabili .elurile de gospod8rire >n conformitate cu obiectivele social economice specifice fiec8rei grupe func.ionale. 6iec8rei subgrupe func.ionale i-au fost stabilite, prin cercet8ri specifice, structurile optime !3iurgiu et al., 124(" -i lucr8rile silvote nice cele mai adecvate pentru realizarea -i men.inerea acestor structuri. 0sigurarea valorific8rii optimale, ra.ionale -i durabile a resurselor ecosistemelor montane sub forma unor fluxuri de bunuri -i servicii se face pe baza zon8rii sociale, economice -i func.ionale a fiec8rei unit8.i omogene pe baza studiilor specializate care stabilesc obiectivele strategice necesar a fi atinse prin gestionarea durabil8. 91
+arbu Ion
/.1.2 Pr nc , de "%en"6"re " &ondu#u &orest er ("#"' #e Dn "%en"6"re" ecos ste%e#or %ont"ne 1. Pr nc , u# cont nu tB@ a fost formulat >nc8 din anul 1(21 de Wartig sub forma <administra.iile silvice trebuie s8 reglementeze t8ierile din p8duri >n a-a fel >nc?t genera.iile viitoare s8 poat8 avea de pe urma lor tot at?tea avantaje ca -i genera.ia actual8=. Ha peste %55 ani de la formularea ini.ial8, acesta se reg8se-te >n formula generalizat8, principiul asigur8rii durabilit8.ii !sustenabilit8.ii"=. @n silvicultura actual8, acest principiu prevede <ob.inerea unor recolte anuale permanente, stabilite >n ideea asigur8rii, pe de o parte a acoperirii ne>ntrerupte a cerin.elor de lemn, iar pe de alta, a conducerii p8durii spre structurile cele mai proprii func.iilor atribuite= Principiul continuit8.ii presupune deci, p8strarea spa.iului acoperit de p8dure ca >ntre c?t -i aplicarea unor te nologii de proiectare, creare -i gestionare care s8 maximizeze fiabilitatea -i produc.ia de bunuri -i servicii >n conformitate cu sarcinile stabilite de studiul socio economic. .. Pr nc , u# ,roduct ( tB@ F e& c en@e ser( c #or eco,rotect (e. 0cest principiu statueaz8 obliga.ia gestionarului de a contribui la ridicarea productivit8.ii de bunuri -i servicii p?n8 la atingerea poten.ialului sta.ional !determinat de condi.iile de clim8 -i sol". +roductivitatea este definit8 drept capacitatea unei asocia.ii de plante -iLsau animale de a produce bunuri -i servicii -i se exprim8 pentru p8duri de exemplu >n m 9L aLan c?nd este vorba de produc.ia de lemn sau >n clase de exercitare a func.iilor ecoprotective !foarte ridicat8, ridicat8, mijlocie, sc8zut8" c?nd se estimeaz8 calitatea serviciilor produse pentru societate. ,odificarea productivit8.ii ecosistemelor montane !forestiere sau pratologice" prin introducerea >n cultur8 a unor specii sau ibrizi neadapta.i condi.iilor de clim8 specifice, nu este de recomandat deoarece poate conduce la pierderi mari >n perspectiv8 datorit8 apari.iei unor factori perturbatori care pot produce pierderi greu de suportat. Se recomand8 p8strarea -i optimizarea structurii asocia.iilor de plante -i animale adaptabile ecologic condi.iilor locala date. 0. Pr nc , u# ("#or & cBr o,t %"#e F dur"' #e " resurse#or d n ecos ste%e#e %ont"ne. 0cest principiu asociaz8 ideea valorific8rii tuturor produselor bunuri -i servicii pe care ecosistemele montane le pot oferi -i ideea men.inerii unui ec ilibru ecologic dinamic >n natur8, limit?nd recolta la capacitatea de produc.ie <durabil8= a ecosistemului. 0ceste idei aplicate consecvent determin8 formarea <con-tiin.ei ecologice= >n valorificarea ecosistemelor montane care cultiv8 profundul ata-ament fa.8 de natur8 -i capacitatea sa de produc.ie, pe de o parte, -i respectul pentru bunurile -i serviciile care pot fi ob.inute la nesf?r-it durabil dac8 evit8m deteriorarea prin supraexploatare -i degradare a structurilor ecosistemice care asigur8 productivitatea bunurilor -i serviciilor men.ionate. 1. Pr nc , u# estet c. 0cest principiu se refer8 la preocuparea permanent8 pentru cultivarea frumosului -i armoniei >n amenajarea peisajului. )l se bazeaz8 pe faptul c8 frumosul natural face pl8cere tuturor oamenilor. @nsu-irile estetice ale peisajului montan exercit8 o atrac.ie deosebit8 pentru om fie c8 locuie-te permanent, fie ocazional >n zona montan8. @nsu-irile estetice ale p8durilor, ale st?nc8riilor -i mai ales ale peisajelor complexe, frecvent >nt?lnite >n zona montan8, exercit8 asupra oamenilor o atrac.ie deosebit8. Prin lucr8rile de gospod8rire acest efect trebuie p8strat -i accentuat, fiind unul dintre factorii care atrag -i contribuie la formarea convingerii intime despre necesitatea p8str8rii -i conserv8rii structurilor complexe din zona montan8. 3estionarea spa.iului alpin nu trebuie impus8 prin legi stricte, bazate pe un set de interdic.ii, adesea absurde care >ndep8rteaz8 omul de natur8, ci trebuie s8 fie bazat8 pe utilizarea dragostei -i respectului popula.iilor locale -i a vizitatorilor fa.8 de spa.iul montan care ofer8 o gam8 larg8 de bunuri materiale -i imateriale. 0rmonizarea peisajului montan prin diversificarea formelor pe de o parte -i ameliorarea terenurilor degradate prin supraexploatare, pe de alt8 parte, reprezint8 nu numai un principiu ci o >ndatorire -i obliga.ie profesionale pentru to.i cei care se ocup8 cu gestionarea spa.iului montan. 9%
+arbu Ion
Sondajele de opinie -i studiile specializate asupra valorii estetice a peisajului montan dintr-o zon8 aflat8 >n curs de amenajare, sunt de mare importan.8 pentru fundamentarea solu.iilor >n acord cu a-tept8rile estetice ale proprietarilor -i beneficiarilor serviciilor oferite de spa.iul montan rom?nesc. /.1.9 E("#u"re" ur$en@e#or de nter(en@ e cu %Bsur de "%e# or"re Dn !on" %ont"nB 0sigurarea stabilit8.ii versan.ilor -i limitarea la maximum a v8t8m8rilor produse infrastructurii existente >n zona montan8 -i >n aval reprezint8 o preocupare important8 a tuturor celor implica.i >n gestionarea spa.iului montan. )xperien.a Institutului de crecet8ri -i 0menaj8ri Silvice -i a &egiei Na.ionale a P8durilor >n evaluarea st8rii ecosistemelor forestiere !-i nu numai" din zona montan8 >nalt8 circumscris8 unor investi.ii care necesit8 asigurarea protec.iei >mpotriva eroziunii -i colmat8rilor !lacuri de acumulare, aliment8ri cu ap8, amenaj8ri turistice sau trasee de mare importan.8 Falea Piului, /ransf8g8r8-an etc." au condus la conturarea -i fundamentarea -tiin.ific8 a unei concep.ii originale de <amenajare integral8 -i integrat8 a bazinelor idrografice= sub coordonarea prof. S.0. ,unteanu. Sistemele de informa.ii geografice !3IS" permit eviden.ierea unor metode mai eficace de identificare a zonelor sensibile -i care reclam8 interven.ii urgente prin suprapunerea 8r.ilor care exprim8 frecven.a sau probabilitatea de apari.ie a unor fenomene cu efect v8t8m8tor !avalan-e, curgeri -i c8deri de pietre, alunec8ri de teren, eroziune, scurgeri foarte intense, precipita.ii excep.ionale, v?nturi -i c8deri de z8pad8 excep.ionale etc.". 8r.ile reprezent?nd zonarea socio-economic8 a zonei cu eviden.ierea zonelor de importan.8 deosebit8 sub raportul obiectivelor de ap8rat sau al costurilor necesare pentru repararea lor 8r.ile reprezent?nd modul de utilizare a terenurilor -i gradul de >ndep8rtare !degradare" fa.8 de situa.ia optimal8 existent8 sau presupus8 >naintea interven.iilor antropice din ultimele secole care au condus la situa.ia actual8 E
Warta riscurilor clase indici etc.
Warta utiliz8rii terenului clase indici etc.
Indici de risc -i evolu.ie previzibil8 Ierar izarea >n urgen.e de interven.ie a sectoarelor de risc -i stabilirea solu.iilor optime de interven.ie
*elimitarea sectoarelor de risc -i a priorit8.ilor
Warta zonelor de importan.8 din punct de vedere socioeconomic
99
+arbu Ion
F $. 11. Sc ema de determinare a urgen.elor de interven.ie >n func.ie de starea ecosistemelor -i importan.a socio-economic8
1;. PBdur #e Ro%Cn e ? co%,onente "#e c", t"#u##u n"tur"#
1;.1 C", t"#u# n"tur"# ? su,ort "# de!(o#tBr econo% c
dur"' #e " s ste%u#u soc o ?
Pentru politicile, strategiile si planurile de management ale .8rii noastre, garantarea unei dezvolt8ri durabile a capitalului natural reprezint8 condi.ia de baz8. #omponentele capitalului natural, ca sisteme generatoare de resurse si servicii, au o anumit8 productivitate si o rat8 de regenerare specifice care se impun a fi cunoscute pentru dimensionarea sistemului socio - economic. *iversitatea structural8 si func.ional8 a capitalului natural reprezint8 o caracteristic8 esen.ial8 pe baza c8reia se pot dimensiona componentele sistemului socio - economic care s8 permit8, pe de o parte conservarea eterogenit8.ii capitalului natural si modelarea unei strategii de dezvoltare durabil8, pe de alt8 parte. Spre deosebire de .8rile din centrul si vestul )uropei, &om?nia dispune >nc8 de sisteme ecologice pu.in modificate care permit, >n acelasi timp, conservarea diversit8.ii biologice, ecologice si genetice ca suport si garan.ie a unei dezvolt8ri socio - economice durabile. Procesul de eroziune rapid8 a diversit8.ii biologice, ca urmare a agresiunii sistemelor socio - economice prin extinderea si maximizarea fluxurilor materiale, >n special >n ecosistemele sensibile !zone inundabile, structuri geomorfologice cu risc ridicat la apari.ia fenomenelor de degradare prin eroziune de suprafa.8 si >n ad?ncime, alunec8ri de teren, s8r8turare si >nml8stinare ", poate avea efecte greu de prognozat sub raport economic dac8 nu este asistat, pe de o parte de m8suri inginere sti de limitare a riscurilor, iar pe de alt8 parte, de m8suri specifice de conservare a diversit8.ii biologice. *in acest punct de vedere, p8durile si pajistile, reprezint8 sistemele ecologice naturale sau pu.in transformate care conserv8 cel mai bine diversitatea biologic8 si capacitatea de produc.ie >n sistem natural valorific?nd, la nivel maximal sau submaximal, energia solar8 direct8 !fotosintez8" si indirect8 ! umus" pe fondul unor condi.ii climato - edafice specifice.
1;.. Structur" c", t"#u# n"tur"# "# Ro%Cn e

In urm8 cu numai c?teva secole, p8durile ocupau, >n teritoriul actual al &om?niei, o suprafa.8 de circa 1% mil. a fa.8 de un poten.ial, estimat pe baza studiului solurilor, de circa14 mil. a !fig. 1:, tab. %". In prezent, p8durile sunt cantonate pe o suprafa.8 de circa ;,7 mil. a, foarte neuniform r8sp?ndite !fig. 1;". Peisajul montan si de dealuri este >nc8 dominat de p8duri dar de pe circa 9 mil. a p8durile disp8rute >n ultimele dou8 secole au transformat peisajul prin apari.ia terenurilor degradate cu productivitate redus8 si risc maxim >n func.ionarea sistemelor socio - economice locale sau situate >n aval !Podisul #entral, ,oldovenesc, Subcarpa.ii 3etici, #?mpia /ransilvaniei". /endin.a evident8 de degradare a p8durilor r8mase a obligat factorii politici la adoptarea unor metode de organizare a procesului de bioproduc.ie forestier8 pe bazele primare ale dezvolt8rii durabile. 0ceast8 prim8 form8 de organizare a condus la apari.ia, si >n .ara noastr8, la sf?rsitul secolului al VIV-lea, a unei discipline moderne silvicultura! 97
+arbu Ion
/abelul % Structura capitalului natural al &om?niei 1. /. +duri si raristi Sisteme ecologice naturale si Productivita seminaturale !densitatea fluxului tea primar8 medie energetic 159 - 157 TcalLm%Lan" !tL aLan" )cosisteme si complexe de ecosisteme terestre dominate de p8duri )cosisteme arctice si alpine P8duri de molid P8duri de amestec molid, brad, fag P8duri de fag P8duri de stejari P8duri de cer si g?rni.8 P8duri de silvostep8 P8duri aluviale 0lte p8duri Sisteme ecologice seminaturale antropizate forestiere intensive" naturale, !planta.ii 5,4 - 1: 5,4 9,: - 15 4 - 1% 4 - 15 ; - 15 7-( 7-; : - 1: Poten.ia l !Jm%" 125.555 %.:55 1:.555 1:.:55 9%.%55 (;.455 11.:55 1(.:55 12.555 0ctual p8duri !Jm%" ;.%55 11.555 11.:55 %5.555 15.%55 7.:55 455 9.555 1.:55 7.:55 0ctual p8suni E f?ne.e !Jm%" 95.455 1.555 9.455 9.:55 2.555 4.555 :55 9.555 %.555 0ctual agrico l !Jm%" 21.%5 5 %55 :55 9555 :9.55 5 ;.:55 17.55 5 17.55 5 -
1.1 1.1.1 1.1.% 1.1.9 1.1.7 1.1.: 1.1.; 1.1.( 1.1.4 1.1.2 %.
Principiul de baz8 care guverneaz8 gospod8rirea p8durilor este Xprincipiul continuitii= care nu permite recoltarea unei cantit8.i de mas8 lemnoas8 sau alte produse ale p8durii mai mare dec?t rata de regenerare a acestora. 0plicarea consecvent8 a acestui principiu >n amenajarea si gestionarea p8durilor a condus la conservarea si salvarea acestora c iar >n perioadele de presiune maxim8 asupra ecosistemelor forestiere. $ dovad8 a juste.ii acestei afirma.ii o constituie faptul c8 >n ultimii :5 de ani - marca.i de o dezvoltare intens8 a sistemelor socio - economice care exercita o presiune mare asupra p8durilor - suprafa.a acestora nu s-a redus ci a crescut cu circa 5,: mil. a iar fondul de produc.ie !volumul total pe picior al arborilor din p8durile &om?niei" a crescut de la circa 1,1 mld. m9 >n 12:5 la circa 1,7 mld. m9 >n prezent !fig. 1(". Silvicultura a ap8rut si s-a dezvoltat pe fondul reducerii substan.iale a suprafe.ei p8durilor si a cresterii consumului de lemn, preocup8rile ei de baz8 >nscriindu-se, >nc8 de la >nceput, pe linia conserv8rii si valorific8rii, de la o genera.ie la alta, a resurselor forestiere >n contrapondere cu folosirea abuziv8 si anar ic8 a p8durilor. P8durea, ca resurs8 regenerabil8, ofer8 economiei lemn de diferite esen.e si dimensiuni, >n contextul unei cereri cresc?nde de mas8 lemnoas8. In afara regener8rii propriei sale biomase si structuri, p8durea contribuie, >n mod esen.ial, la regenerarea aerului !stocarea carbonului, emisii de oxigen, filtrarea si purificarea aerului etc.", regenerarea solului !refacerea solurilor erodate, >mbog8.irea rezervelor de materie organic8 si de substan.e nutritive", regenerarea apelor !alimentarea >n regim relativ continuu a p?nzei freatice, reducerea debitului solid si a cantit8.ii de substan.e dizolvate etc.". 0ceast8 calitate de a contribui la 9:
+arbu Ion
regenerarea unor factori de mediu, confer8 p8durii o incontenstabil8 valoare mediogen8 mult mai ridicat8 dec?t a altor forme de vegeta.ie !culturi agricole, p8suni, f?ne.e etc.". ,enirea p8durii este de a oferi societ8.ii multiple resurse >n plan economic !lemn, v?nat, peste, furaje etc." si multiple servicii >n plan ecologic si social !protejarea si refacerea solului, apei, aerului, faunei si florei, protejarea localit8.ilor, refacerea s8n8t8.ii oamenilor, dezvoltarea turismului etc.". Pentru valorificarea tuturor resurselor si serviciilor aduse de p8dure este nevoie de o strategie proprie, care s8 stabileasc8 o linie de ec ilibru >ntre sfera intereselor economice si a celor ecologice.
Fig. 15 Relatii intre suprafata potentiala si cea actuala ocupata de principalele specii forestiere din Romania
35000 Su!rafata !otentiala"#m2$ Actuala "#m2$ 30000
25000
20000 km2 15000 10000 5000
0
C er +g Pa ar ni du ta ri de si l os te !a Pa du ri al u ia le M ol id Fa g St ej ar or un fo io as e ra s. +f ag G Al te le
es te cu ri
Am
Am
es te cu ri
9;
+arbu Ion

Fig. 16 Dinamica padurilor Romaniei dupa cel de-al doilea ra !oi mondial
'000 )000 5000 x1000ha (000 3000 2000 1000 0 %otal "fond forestier$ a.Codru 1&'0 Fag Alte foioase Fag Alte foioase 1&50 2.Clasa de regenerare 1&&' Anul
Fig. 1" #olumul pe picior$ cresterea si %olumul taierilor anuale in padurile Romanieiin perioada 1&65 - 20'0 (mil.m')
2030
2015 ,olum !e !icior Cresterea 2000 ,ol.taieri anuale
1&&0+1&&5
1&)5+1&*5
200
(00
)00
*00
1000
1200
1(00
1)00
1*00
2000
9(
+arbu Ion
*e asemenea, trebuie avut >n vedere c8 dup8 anul 1225, .ara noastr8 s-a angajat, pe plan interna.ional, s8 contribuie la punerea >n practic8 a rezolu.iilor adoptate a #onferin.ele ,inisteriale europene de la Strasbourg - 1225, WelsinJi - 122% sau la #onferin.a ,ondial8 de la &io de Paneiro 122%, care stabilesc alternative de conservare si protejare a p8durilor. Strategia trebuie s8 >nglobeze concepte si obiective fundamentale pentru o dezvoltare durabil8 a p8durilor, consolidarea patrimoniului forestier na.ional, cre sterea resurselor forestiere, protec.ia mediului, ameliorarea s8n8t8.ii publice -i ap8rarea na.ional8, starea p8durilor fiind o expresie a nivelului de civiliza.ie.
1;.0 P"rt cu#"r tB@ econo% ce- soc "#e s ,o# t ce "#e ,er o"de de tr"n! @ e $ener"to"re de %,"ct "su,r" ,Bdur #or
Hipsa unor politici clare si coerente privind gestionarea mediului si a resurselor regenerabile #adrul legislativ deficitar Hipsa formelor de organizare pentru gestionarea noilor propriet8.i private Sc8derea puterii de cump8rare !s8r8cirea" a popula.iei Hipsa de lic idit8.i 6oamea de materii prime ieftine si accesibile Hipsa unei pie.e reale a resurselor lemnoase Presiunea pie.ii externe Incapacitatea industriei de prelucrare a lemnului de a asigura produse competitive
1;.1 Ar$u%ente ,entru e#"'or"re" une str"te$ de de!(o#t"re dur"' #B Dn $est on"re" ,Bdur #or
1;.1.1 ConteEtu# ntern Principalele argumente care sus.in elaborarea strategiei >n silvicultur8 sunt : P8durea este considerat8, >n ultima vreme, patrimoniu na.ional si planetar, care trebuie conservat si protejat prin m8suri coerente si permanente la nivelul fiec8rei .8ri si la nivel interna.ional Procesul de produc.ie >n silvicultur8 dureaz8, de regul8, mai mult de 45 - 155 ani, fapt ce oblig8 la stabilirea unor obiective pe termen lung, care s8 nu fie sc imbate de la un an la altul !tab. 9, 7 -i fig.14 " @ntreaga activitate din silvicultur8 se reflect8 at?t >n propriul sector, c?t si >n sectoare conexe !industria lemnului, agricultura, gospod8rirea apelor, turism, sectorul idroenergetic, piscicultura si acvacultura" In perspectiv8 se vor amplifica func.iile de protec.ie a p8durilor >n raport cu celelalte geocomponente ale mediului >nconjur8tor Nevoile economiei sunt tot mai mari si mai diverse !>n prezent lemnul are peste 1:.555 de utiliz8ri", ceea ce impune o programare foarte riguroas8 si cu continuitate a recoltelor de lemn #a urmare a trecerii .8rii noastre la un nou sistem socio - politic, specific economiei de pia.8, se impun unele ajust8ri structurale care vizeaz8 privatizarea >n timp a unor activit8.i, cum ar fi producerea materialelor forestiere de reproducere, >mpletiturile de r8c it8, exploatarea masei lemnoase, slamonicultura etc. 94
+arbu Ion
Procesul de privatizare a p8durilor, care a avut lor >n .ara noastr8, impune adoptarea unei strategii specifice sectorului particular de administrare si gospod8rire, >n m8sur8 s8 asigure durabilitatea p8durilor particulare 0pari.ia unor modific8ri sensibile >n mediul >nconjur8tor ca urmare a polu8rii atmosferei , sc imb8rilor climatice !aridizare, desertizare", reducerii biodiversit8.ii etc., se reflect8 si asupra st8rii si calit8.ii p8durilor. In mod deosebit este afectat8 s8n8tatea ecosistemelor forestiere din )uropa, inclusiv din .ara noastr8. 0ceast8 stare de fapt reclam8 adoptarea unui sistem de m8suri pe termen lung, care s8 asigure ameliorarea st8rii structurale si func.ionale a p8durilor #onservarea si extinderea suprafe.ei ocupate de p8duri apare ca un reper major de interes na.ional, >n sus.inerea strategiei silviculturii *ezvoltarea durabil8 >n sectorul forestier vizeaz8 o component8 de mare importan.8 si anume calitatea p8durilor 1;.1.. ConteEtu# ntern"@ on"# In ultimii ani, s-a manifestat un interes major pentru problemele de mediu si p8duri, viz?nd mari zone ale lumii. Problemele forestiere s-au bucurat de o aten.ie deosebit8 la #onferin.a Na.iunilor 'nite pentru ,ediu si *ezvoltare de la &io de Paneiro, din anul 122%, unde s-a adoptat o declara.ie de principii forestiere, care >n esen.8, vizeaz8 dezvoltarea durabil8, >n conformitate cu legisla.ia >n vigoare a fiec8rei .8ri Ha Hisabona, >n iunie 122%, la ini.iativa premierului ,arii +ritanii, reprezentan.i de state si guverne din .8rile #omunit8.ii )uropene s-au angajat s8 pun8 >n practic8 X*eclara.ia de principii forestiere=, pe baza unui plan de m8suri si rapoarte na.ionale. 0ceast8 ini.iativ8 se >nscrie >n cadrul m8surilor de preg8tire a reuniunii #omisiei de *ezvoltare *urabil8 a Na.iunilor 'nite, care a avut loc >n 122:, pentru a constata progresele >nregistrate ulterior #onferin.ei de la &io de Paneiro 0lte acorduri interna.ionale angajeaz8 direct sau indirect politicile forestiere ale diferitelor state. *intre acestea amintim : #onven.ia mondial8 pentru diversitatea biologic8, #onven.ia cadru pentru sc imb8ri climatice, capitolul 11 al 0gendei %1 !Programul de ac.iune pentru preg8tirea secolului VVI". Ha conferin.a de la Strasbourg din decembrie 1225, pentru prima dat8, s-au stabilit m8suri concrete de protejare a p8durilor. S-au adoptat ; rezolu.ii care vizeaz8 : - implementarea si exploatarea re.elei europene de suprafe.e permanente pentru monitoringul ecosistemelor forestiere !S.1." - conservarea resurselor genetice forestiere !S.%." - crearea b8ncii europene de date pentru incendii forestiere !S.9." - adaptarea managementului p8durilor montane la noile condi.ii de mediu !S.7." - extinderea re.elei )urosilva pentru cercetarea fiziologiei arborilor !S.:." - implementarea re.elei europene pentru cercetarea ecosistemelor forestiere !S.;."
92
+arbu Ion
Intrri )nergie solar8 )nergie fosil8
"#$%&'(IA SI)*I'+ #rearea arboretelor !regenerare"
Iesiri )misii gazoase
O.
lic ide
&8rituri Protec.ie )nergie regenerabil8 #$% Produc.ie biologic8 0p8 #onstruc.ii de drumuri *erivate ale procesului de fotosintez8 @ngrijirea culturilor solide energie regenerabi8
*egaj8ri Produse principale Produse accesorii Servicii de protec.ie -i sociale : - protec.ia solului - protec.ia apelor - climat - recreere - locuri de munc8 #ur8.iri 3ospod8rirea v?natului Sortimente industriale - lemn pentru construc.ii rurale - lemn de foc
+u-teni pentru gater Produse secundare
6ig. 14 Procesul de produc.ie >n silvicultur8
75
+arbu Ion
,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere /abelul 9 Hocul silviculturii >n procesele economice actuale
Industrie !comer." cerere - ofert8 mare !industrie" intensiv8 1 zi - 1 lun8 1 - : ani multipl8 redus f. intens f. redus 0gricultur8 Produc.ie condi.ionat8 de cond. )cologice si de cerere mijlociu - mic moderat8 9 luni - 1 an : - 15 ani anual8 mijlociu intens mijlociu Silvicultur8 Produc.ie condi.ionat8 de condi.iile sta.ionale !lim8, sol, relief" foarte mare !f.mic" Produsul A mijloc de produc.ie extensiv8 45 - 1%5L%55 ani 155 - %55 ani par.ial8 f. intens redus ridicat
,odul de produc.ie Investi.ia de capital 'tilizarea capitalului #iclul de produc.ie Perioada de amortizare &ota.ia anual8 a capitalului 3radul de &egenerabile utilizare a resurselor Neregenerabile &iscul la fluctua.ii climatice
/abelul 7 #ompara.ie >ntre procesul de produc.ie >n agricultur8 -i silvicultur8

0ctivitate ini.ial8 Plantele utilizate #iclul de produc.ie /ipul de produc.ie biologic8 /elul de produc.ie Posibilit8.i de modificare a produc.iei *urata de amortizare a investi.iilor &iscul produc.iei Posibilit8.i de m8rire a produc.iei Prelucrarea solului 6ertilizare &ota.ia produc.iei 0gricultur8 Preg8tirea terenului !t8iere ras8, incendiere, etc." Specii domesticite cu ciclul scurt !erbacee, arbustive, arborescente" 1 an #ulturi artificiale intensive *eterminat de cererea imediat8 ,ultiple, >n perioade scurte Scurt8 cu dob?nzi medii &edus !asigur8ri sunt posibile" &idicate &egulat8 )fect. Imediat 0nual Silvicultur8 &ecoltare din p8durea primar8 sau cultivat8 Specii lemnoase cu ciclul lung de via.8 75 - %55 ani #ulturi naturale extensive +azat pe capacitatea natural8 si pe anticiparea cererii Numai pe termen lung, limitate de condi.iile ecologice Hung8 cu dob?nzi reduse &idicate &eduse !condi.ionate natural" 6oarte limitat )fecte poten.iale >n :5 - 1:5 ani $ dat8 la :5 - 1:5 ani !la % - 7 genera.ii de oameni"
Ha doi ani -i jum8tate dup8 #onferin.a de Strasbourg a avut loc la WelsinJi !iunie 122%" a doua #onferin.8 ,inisterial8 care a pus >n eviden.8 dorin.a .8rilor europene de a se angaja >n gestiunea durabil8 a p8durilor. #u aceast8 ocazie s-au adoptat 7 rezolu.ii si anume : - >ndrum8ri generale pentru gospod8rirea p8durilor >n )uropa !W.1." - >ndrum8ri generale pentru conservarea biodiversit8.ii p8durilor europene !W.%." - cooperarea silvic8 cu .8rile cu economie >n tranzi.ie !W.9." - strategii pentru un proces de adaptare pe termen lung a p8durilor din )uropa la sc imb8rile climatice !W.7." 0ceste rezolu.ii de la cele dou8 conferin.a au general ac.iuni concrete, preluate >n rapoarte anuale sau periodice, pentru a c8ror realizare este nevoie de angrenarea de speciali sti si fonduri bugetare. 0semenea rapoarte sunt analizate, >n cadrul >nt?lnirilor exper.ilor din .8rile semnatare ale rezolu.iilor. 71
+arbu Ion
1;.3 Ident & c"re" s ste%e#or eco#o$ ce do% n"te de ,Bdur

Pe baza cercet8rilor efectuate >n perioada 1299 - 1222 de c8tre Institutul de #ercet8ri si 0menaj8ri Silvice si 0cademia &om?n8 s-au cartat si descris, pe baza unor m8sur8tori si analize statistice specifice, toate componentele fizico - geografice si biologice care au permis identificarea tipurilor de sta.iuni forestiere !circa 1:5 tipuri", tipurilor de p8duri !circa %:5 tipuri" si a tipurilor de ecosisteme forestiere !172 tipuri". 0cestea se grupeaz8 astfel : )cosisteme forestiere de limit8 altitudinal8 superioar8 cu molid, sau amestec de molid cu z?mbru si larice !1: tipuri de ecosisteme" )cosisteme forestiere de amestec de r8sinoase cu fag !14 tipuri de ecosisteme" )cosisteme de fag sau amestecuri de fag cu paltin si frasin !1% tipuri de ecosisteme" )cosisteme de fag >n amestec cu fag oriental si pin !1; tipuri de ecosisteme" )cosisteme de gorun si amestecuri dominate de gorun !1; tipuri de ecosisteme" )cosisteme de stejar si amestecuri dominante de stejar !%5 tipuri de ecosisteme" )cosisteme de cer -i g?rni.8 !12 tipuri de ecosisteme" )cosisteme cu stejari xerofi.i sau amestecuri dominate de stejari xerofi.i !19 tipuri de ecosisteme" )cosisteme de p8duri de lunc8 !1: tipuri de ecosisteme" 0lte tipuri de ecosisteme !7 tipuri" Pe baza descrierii detaliate a fiec8rui tip de ecosistem a fost posibil8 identificarea rezervoarelor principale exprimat8 prin volumul mediuL a al produc8torilor primari, rata anual8 de regenerare a acestora exprimat8 >n m9LanL a si poten.ialul de recolt8 !m9LanL a" >n raport cu func.iile !serviciile" prioritare atribuite fiec8rei p8duri >n parte. Pa baza acestor cuantific8ri se realizeaz8 organizarea spa.io - temporal8 a gestion8rii ansamblurilor de ecosisteme pe bazine idrografice !unit8.i de produc.ie", prin amenajamentul forestier. Ha fiecare 15 ani amenajamentul forestier se revizuie-te cu scopul de a minimiza eventualele tendin.e de degradare prin ac.iunea unor factori abiotici -i biotici >n vederea asigur8rii dezvolt8rii durabile !6ig. 12".
1;.A Fondu# &orest er n"@ on"#

1;.A.1 E(o#u@ " stor cB " ,Bdur #or &om?nia a avut >n trecutul >ndep8rtat mult mai multe p8duri, peste (2M din teritoriul fiind acoperit cu vegeta.ie lemnoas8. 6aptul c8 ast8zi numai %;,(M din suprafa.a .8rii reprezint8 fondul funciar forestier oblig8 la recunoa-terea unui adev8r st?njenitor -i anume c8 &om?nia prezint8 un deficit destul de mare de p8duri !fig. 1:". In ultimele secole, ca urmare a defri-8rilor, au disp8rut cel pu.in :.555.555 a de p8dure.Numai >n intervalul 14%2 - 12%% au fost defri-ate circa 9.555.555 a. #ele mai puternice desp8duriri s-au produs >n zona de c?mpie si de deal unde procentul de >mp8durire a sc8zut sub (M, respectiv %(M. In prezent p8durile sunt inegal r8sp?ndite pe forme de relief si >n cadrul aceleiasi forme de relief !fig. 1;". In zona de c?mpie cele mai desp8durite unit8.i fizico - geografice de relief sunt #?mpia +8r8ganului !9,:M", #?mpia $lteniei !:,9M", #?mpia de Fest !9,%M", #?mpia /ransilvaniei !;,4M" si #?mpia ,oldovei !7,1M". In zona de deal -i podi-, unit8.ile fizico geografice cu un procent sc8zut de >mp8durire sunt : Podi-ul ,oldovei !1%,(M" si Podi-ul *obrogei !(,1M". 7%
+arbu Ion
In ceea ce prive-te ponderea ocupat8 de principalele specii forestiere, >n perioada 12:5 122% s-a constatat c8 fagul si-a redus suprafa.a cu circa 177.555 a iar stejarul cu (2.555 a, >n timp 6ig. 12 ,odelul structural -i func.ional al sistemului de gestionare durabil8 a p8durilor >n &om?nia
3rad de antropizare Fariabile !factori" de comand8 #limat &elief Sol
Fariabile de stare !structural8 -i func.ional8" care moduleaz8 fluxurile cu alte sisteme inclusiv SS)
#ategoria de servicii 0ccesibilitatea #iclul de produc.ie Productivitatea F?rsta ,8rimea #ompozi.ia
$rganizarea spa.io temporal8 a bioproduc.iei -i serviciilor prin 0menajamentul silvic
Planuri de ac.iune -i 8r.i cu organizarea spa.io - temporal8
$ptimizarea sistemului de gestiune durabil8 a p8durilor
,onitoring integrat
6ormularea ipotezelor pentru identificarea rela.iilor cauza - efect
Programe specifice de cercetare
#uno-tin.e noi pentru -tiin.8 -i te nologie
Identificarea unor noi factori de comand8 si a variabilelor de stare 79
+arbu Ion
ce r8-inoasele -i-au m8rit suprafa.a cu 7;:.555 a. In ultimii :5 de ani, unele specii de foioase de amestec -i-au diminuat foarte mult suprafa.a, unele disp8r?nd aproape complet !cazul ulmului, a ar.arului -i jugastrului". In perspectiv8 se va avea >n vedere c8 prin politica speciilor, foioasele s8 revin8 la circa (7M iar r8-inoasele s8 r8m?n8 la %: - %;M. 1;.A... Structur" &ondu#u &orest er *("r "' #e de st"re+ 0rimea fondului forestier Suprafa.a total8 a fondului forestier la 1.51.1227 este de ;.9;;.444 a, din care ;.%72.%9; p8duri, iar 11(.;:% a alte terenuri !administra.ie". In afara fondului forestier se mai afl8 912 mii a ocupate cu vegeta.ie forestier8. Structura fondului forestier pe de.in8tori la nivelul anului 122( reprezint8 circa 2:M p8duri de stat si :M p8duri private restituite conform legii 14L1221. P8durile ocup8 %;,(M din suprafa.a .8rii, situ?ndu-se pe locul 15 >n )uropa, ponderea p8durilor fiind mic8, fa.8 de alte .8ri europene cu clim8 temperat8 !95 - 77M". *istribu.ia p8durilor pe suprafa.a .8rii este neuniform8, dup8 cum urmeaz8 : - munte - deal - c?mpie :4,:M 9%,(M 4,4M
*eficitul este mare >n zona de c?mpie, unde procentul mediu de >mp8durire se situeaz8 sub 15M, dar -i >n zona de deal -i podi-. 1ompoziia pdurilor P8durile &om?niei sunt formate preponderent din specii de foioase !;2,9M", r8 sinoasele fiind >n propor.ie de 95,( M din suprafa.a total8 a p8durilor !fig. 1;". Speciile de foioase, din totalul suprafe.ei p8durilor, se grupeaz8 astfel !fig. 1;" : 6ag #vercinee 6oioase tari 6oioase moi 95,(M 14,%M 1:,%M :,%M
)ste de remarcat, propor.ia mic8 a speciilor de foioase tari si de cvercinee, care se situeaz8 sub poten.ialul de suport sta.ional natural. Pe specii, diferen.ele sunt foarte mari, pondere mai mare av?nd fagul !95,(M", gorunul !15,4M", salc?mul !7,5M", cerul !%,2M", stejarul pedunculat !%,%M", g?rni.a !%,5M", celelalte specii fiind sub %M !fig. 1;". Ha r8sinoase, din suprafa.a total8 a acestor specii, molidul ocup8 (7,;M, bradul 1;,9M si speciile de pin ;,4M, >n rest propor.ia fiind nesemnificativ8 !tab. 7". &aportat la suprafa.a total8 a p8durilor, molidul particip8 cu %%,2M, bradul cu :,5M, pinii cu %,1M, iar alte specii de r8sinoase cu numai 5,2M. Propor.ia bradului este extrem de mic8 si cu mult sub cea avut8 >n trecut. #a evolu.ie, >n perioada 1294 - 1227, pe grupe de specii, sunt de consemnat urm8toarele !mii a" :
77
+arbu Ion
/abelul : *inamica principalelor grupe de specii forestiere pe teritoriul &om?niei >n perioada 1294 12%7 1294 :2:: 1:%: %5;5 1%%1 1172 1227 ;%72 121; 121; 1192 1%(2 M fa.8 de 1294 15: 1%; 29 29 111
- Suprafa.a p8durilor din care : - &8sinoase - 6ag - #vercinee - *iverse specii de foioase
&ezult8 c8 suprafa.a p8durilor a crescut >n aceast8 perioad8 cu :M iar suprafa.a ocupat8 de fag si cvercinee a sc8zut cu (M. 1;.A.0 C#"se#e de (CrstB Principiul fundamental al unei silviculturii autentice este asigurarea continuit8.ii produc.iei de mas8 lemnoas8 recoltabil8, din arborete exploatabile, de regul8 la v?rste mai mari de 155 ani. In acest scop, este de dorit ca structura claselor de v?rst8 s8 fie normal8, suprafe.ele de p8dure din fiecare clas8 fiind pe c?t posibil egale. Structura actual8 a claselor de v?rst8 a p8durilor noastre este urm8toarea : #lasa de v?rst8 I II III IF F FI !1 - %5 ani" !%1 - 75 ani" !71 - ;5 ani" !;1 - 45 ani" !41 - 155 ani" !peste 155 ani" Ponderea >n M %%,: 12,9 14,1 17,: 15,% 1:,7
Sunt excedentare clasele de v?rst8 tinere !1 - ;5 ani" si deficitare, clasa de v?rst8 mijlocie !;1 - 45 ani", cea cu arborete exploatabile !peste 155 ani", dar mai ales clasa cu arborete preexploatabile !41 - 155 ani", care va afecta volumul masei lemnoase ce se va putea exploata >n urm8torii %5 ani. *ac8 >n anul 12:7 exist8 un excedent de 74(.;57 a, p8duri preexploatabile si exploatabile, situate >n bazine >nfundate si unit8.i de produc.ie inaccesibile, >n prezent se >nregistreaz8 un deficit de :55 mii a pentru aceast8 categorie de p8duri. 1;.A.1 Fondu# de ,roduc@ e s ,roduct ( t"te" 6ondul de produc.ie, respectiv volumul lemnului arborilor pe picior, este de 1971 milioane m cu tendin.8 evident8 de crestere !fig. 1(". Folumul mediu de mas8 lemnoas8 pe ectar este de %1: m 9, &om?nia ocup?nd locul 7 >ntre .8rile europene, dup8 )lve.ia %(4 m9L a, 0ustria %97 m9L a, #e ia si Slovacia %1( m9L a, cu precizarea c8 >n .8rile men.ionate predomin8 p8durile de r8sinoase. #resterea medie anual8 a p8durilor este de 7,52 m9LanL a, incluz?nd si clasa I de v?rst8 !1 %5 ani". 68r8 a lua >n calcul aceast8 clas8, cresterea medie anual8 este de :,%( m9LanL a. Pe grupe mari de specii cresterea medie anual8 este de (,7; m 9L a la r8sinoase, :,77 m9L a la fag, 9,72 m9L a la cvercinee, %,22 m9L a la foioase tari si :,%: m9L a la foioasele moi. Prin lucr8ri
9
7:
+arbu Ion
speciale de substituire si refacere a p8durilor degradate s-a realizat >mbun8t8.irea calitativ8 a peste (:5.555 a >n ultimii :5 ani !fig. %5".
Fig. 20 Dinamica lucrarilor de refacere si su!stituire in padurile degradate din Romania in perioada 1&*+-1&&"
30000
25000
20000 -a.an 15000
10000
5000
0 1&(*+1&)0 1&))+1&'0 1&'1+1&*0 1&*1+1&&0 1&&0+1&&'
1;.A.3 Pos ' # t"te" de %"sB #e%no"sB Folumul de mas8 lemnoas8 recoltat anual stabilit prin amenajamentele silvice este de 17,: milioane m9Lan, din care 9,4 milioane m9 r8sinoase si 15,( milioane m9 foioase. Ha produsele principale posibilitatea anual8 este de 4.%:4 milioane m9, la produsele secundare 7.572 m9 !5,;;% mil. m9 cur8.iri si 9.94( mil. m9 r8rituri" iar la t8ierile de igien8 %.129 mil. m9. Posibilitatea p8durilor, >n mod normal, va creste >n urm8torii 75 ani, pe m8sur8 ce arboretele tinere cu v?rste sub ;5 ani >n prezent vor trece >n clasele superioare de v?rst8, iar prin lucr8rile de regenerare si reconstruc.ie ecologic8 a p8durilor actuale se vor crea structuri mai productive si mai stabile !fig. 1(". 1;.A.A :Crste de tB ere 0cestea sunt stabilite potrivit XNormelor te nice pentru amenajarea p8durilor= din 124;, pentru principalele specii forestiere, pe cele : clase de produc.ie. Pentru exemplificarea v?rstelor de t8iere adoptate pe specii >n regimul de codru sunt >n limitele : ,olid : 155 - 145 ani +rad : 155 - 145 ani Pin : :5 - 45 ani 6ag : 155 - 1:5 ani 3orun : 1%5 - %55 ani Stejar : 115 - %55 ani /ei : :5 - 155 ani Plop euroamerican : 1: - 95 ani
Ha p8durile tratate >n cr?ng simplu, aceste v?rste sunt : 3orun : 95 - 9: ani Salc?m : %5 - 9: ani 7;
+arbu Ion
Stejar : 95 - 75 ani Salcie : %5 - 9: ani *e remarcat c8, pentru regimul de codru, limita maxim8 a v?rstelor de t8iere nu este justificat8 la molid, cu excep.ia arborilor de rezonan.8, la brad, gorun si stejar, la v?rstele respective o parte din arbori suferind o declasare a lemnului. 1;.A.2 Re$ %e s tr"t"%ente ,ajoritatea p8durilor sunt tratate >n regim de codru !21M" si o mai mic8 parte >n cr?ng simplu !:M", iar 7M sunt refaceri de arborete !fig. 1;". /ratamentele aplicate !metodele de regenerare", au evoluat >n ultimul timp, dup8 cum urmeaz8 : /abelul ; /ratamente aplicate >n p8durile din &om?nia
/ratamentul /8ieri gr8din8rite si cvasigr8din8rite /8ieri progresive >n oc iuri /8ieri succesive /8ieri rase /8ieri >n cr?ng /8ieri de refacere /$/0H 124% mii a !M" (,1 !4,9" %,2 !9,7" 7(,: !::,7" 7,( !:,:" (,% !4,7" 1;,7 !12,5" 4:,4 !155" 124: mii a !M" 4,; !2,2" %,7 !%,4" 72,( !:(,%" ;,1 !(,5" ;,( !(,4" 19,9 !1:,9" 4;,2 !155" 122% mii a !M" 14,7 !%;,7" %(,9 !92,%" 17,4 !%1,%" %,4 !7,5" 9,( !:,9" %,( !9,2" ;2,( !155"
/ratamentele cu regenerare natural8 si artificial8 sunt aplicate pe ;5,: mii a, din care 14,7 mii a t8ieri gr8din8rite si cvasigr8din8rite. /8ierile rase si cele de refacere a arboretelor >nsumeaz8 anual :,: mii a, iar suprafa.a anual8 care se re>mp8dure ste total este de 15 - 1; mii a, !regenerare artificial8". &egener8rile naturale se realizeaz8 pe circa ;:M din suprafe.ele de p8dure ajunse la v?rsta exploatabilit8.ii. Ponderea anual8 a regener8rii naturale reale este de circa 7:M din suprafa.a total8 regenerat8. In ultimii 9 ani, ponderea aplic8rii t8ierilor progresive >n oc iuri si a t8ierilor succesive !regulate" este >n progres, t8ierile gr8din8rite si cvasigr8din8rite necesit8 unele ajust8ri, pentru reducerea v8t8m8rilor produse arborilor r8masi >n arboret si regener8rii naturale. 1;.A.9 LucrBr #e de Dn$r 6 re s conducere In ultimii ani lucr8rile de >ngrijire si de conducere a arboretelor s-au efectuate pe urm8toarele suprafe.e !limite anuale " : - degaj8ri (: - ;9 mii a - cur8.iri 41 - (; mii a - r8rituri 117 - 2; mii a *ac8 suprafa.a parcurs8 anual cu degaj8ri este apropiat8 de cea normal8, >n sc imb suprafe.ele parcurse cu cur8.iri si r8rituri reprezint8 numai 95M din necesar datorit8 lipsei unei pie.e reale a sortimentelor de lemn m8runt si costurilor foarte ridicate ale transportului. In urm8torii %5 %: ani se estimeaz8 c8 prin lucr8ri de >ngrijire a p8durilor tinere !1: - ;5 ani" volumul anual care se poate recolta va fi de circa ; - 4 mil. m 9Lan ceea ce va conduce la o >mbun8t8.ire structural8 si calitativ8 a actualelor p8duri din primele 9 clase de v?rst8 si la dezvoltarea unor activit8.i economice !inclusiv produc.ia de energie" bazate pe folosirea acestei resurse. 1;.A./ Acces ' # t"te" ,Bdur #or 0ccesibilitatea reprezint8 una din condi.iile de baz8 pentru gestiunea eficient8 a p8durilor. $ zon8 forestier8 inaccesibil8 scoate din circuitul economic resurse lemnoase si nelemnoase, uneori 7(
+arbu Ion
apreciabile, st?njeneste si c iar bloc eaz8 executarea unor lucr8ri silviculturale, creeaz8 un poten.ial de risc ecologic ridicat, limiteaz8 turismul si dezvoltarea economic8. In cuprinsul fondului forestier exist8 o re.ea de c8i de acces >n lungime total8 de 92.14; Jm, format8 din : drumuri si c8i ferate forestiere !95.154 Jm", drumuri care traverseaz8 sau sunt adiacente p8durilor !(.;%: Jm" si drumuri de exploatare !1.7:9 Jm" care trec prin p8duri, dar apar.in altor sectoare economice !petrolier, minier etc.". Indicele de desime !lungimea de drum pe ectar" este >n prezent de ;,1 mL a situ?nd .ara noastr8 printre ultimele .8ri cu relief similar din )uropa !3ermania 7: mL a, )lve.ia 77 mL a, 6ran.a %; mL a". In prezent este accesibil8, >n limita eficien.ei te nice si economice, doar ;:M din suprafa.a p8duroas8 a .8rii, adic8 aproximativ 7,% mil. ectare. )xist8 >n fondul forestier >nc8 %,% mil. a p8duri inaccesibile, >n care recoltarea masei lemnoase si efectuarea lucr8rilor de >ngrijire a arboretelor nu se pot executa. *estructurarea claselor de v?rst8 a p8durilor si concentrarea exploat8rii de mas8 lemnoas8 >n unit8.ile de produc.ie accesibile, sunt >n mare parte consecin.a lipsei de drumuri forestiere. 0ceast8 caracteristic8 a p8durilor &om?niei, contravine principiilor moderne de gospod8rire durabil8 a p8durilor. Uona montan8, unde se concentreaz8 cele mai mari resurse forestiere este cea mai slab dotat8 cu c8i de acces. &e.eaua de drumuri forestiere este completat8 >n unele .8ri si de funiculare de mic8 capacitate. In .ara noastr8 exist8 o bogat8 experien.8 >n domeniul funicularelor forestiere, care nu se mai reg8seste >n practica actual8. Pentru buna desf8surare a tuturor lucr8rilor din fondul forestier !inclusiv v?n8toare" este nevoie de proiectarea si realizarea unui sistem de accesibilizare interioar8 pe toat8 durata de existen.a a p8durii. In prezent, silvicultura dispune de o baz8 conceptual8 suficient de dezvoltat8 pentru a putea rezolva problema dot8rii p8durilor cu drumuri, >ntr-o manier8 eficient8 si modern8. 1;.A.1; Lon"re" &unc@ on"#B " ,Bdur #or P8durile realizeaz8 numeroase alte servicii concretizate >n special >n protec.ia antierozional8 si >mpotriva alunec8rilor, protec.ia bazinelor idrografice toren.iale si a lacurilor de baraj artificiale, protec.ia >mpotriva factorilor climatici si a noxelor industriale si asigurarea unor condi.ii optime de recreare >n jurul marilor aglomer8ri urbane si de interes turistic. Uonarea func.ional8 a p8durilor a >nceput s8 se aplice oficial din 12:7 !W#, 11", iar evolu.ia din ultimele : decenii este redat8 >n fig. %1 :. *in 12(5 p?n8 >n 1229 ponderea grupei I p8duri cu func.ii speciale de protec.ie a crescut de la 14,; M la :5M !fig. %1 -i %%".
74
+arbu Ion

Fig. 21 Dinamica suprafetelor ocupate de padurile din Romania in raport cu functiile (ser%iciile) atri!uite prin amena-ament
&0 *0 '0 )0 , 50 (0 30 20 10 0 1&55 Anul 1&&3 Protectie Productie
2000
Fig. 22 Dinamica suprafetelor ocupate de padurile cu rol prioritar de protectie si productie in perioada 1&55-2000
&0 *0 '0 )0 50 , (0 30 20 10 0 A!e Sol Climat /ecreere Stiintific Productie 1&55 1&&3 2000
72
+arbu Ion
,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere 1;.A.11 M 6#o"ce de "s $ur"re " $os,odBr r dur"' #e " ,Bdur #or
0doptarea prealabil8 a unui sistem legislativ silvic, coerent care s8 compenseze actualul vid legislativ si s8 previn8 disfunc.ionalit8.ile manifestate p?n8 >n prezent #rearea cadrului institu.ional !asocia.ii ale proprietarilor, camerele de silvicultur8, >ntemeierea creditului forestier etc." care s8 permit8 aplicarea regimului silvic si efectuarea unor investi.ii minime precum si formarea si informarea proprietarilor #rearea premiselor necesare pentru declansarea unor vaste ac.iuni de educare a popula.iei, >n special a tinerei genera.ii, >n sprijinul constiin.ei forestiere si de mediu a >ntregii popula.ii Himitarea m8rimii suprafeei minime necesare pentru aplicarea regimului silvic #rearea condi.iilor pentru exproprierea terenurilor degradate si slab productive si introducerea lor >n produc.ie prin intermediul vegeta.iei forestiere !>mp8duriri >n terenuri degradate" )xtinderea mijloacelor de interven.ie a statului >n dirijarea politicilor forestiere.
1;.2 <"!e#e eco#o$ ce "#e $est onBr dur"' #e " ,Bdur #or
1. :"#or & c"re" ,otent "#u#u eco#o$ c ,r n &o#os re" ce#or %" "dec("te s,ec #onservarea caracterelor fizico-c imice ale solurilor #onservarea speciilor naturale si a tipurilor de padure natural-fundamentale Himitarea extinderii in afara arealului natural a speciilor auto tone sau exotice #onservarea potentialului stational in zone afectate de supraexploatare, poluare sau acidificare prin aplicarea amendamentelor si a fertilizantilor .. EEt ndere" "r'orete#or de &o o"se "%estec"te s r"s no"se "%estec"te n !one#e n !one#e n c"re s)"u eEt ns "nter or r"s no"se#e *<uco( n"+ Studiul distributiei speciilor in padurile climax din raza ocolului Studiul gradului de modificare a compozitiei si structurii padurii sub influenta masurilor de gospodarire aplicate !+arbu I., 122;" ,entinerea si stimularea regenerarii naturale !cu ecotipuri adaptate" a speciilor de foioase auto tone valoroase )valuarea riscurilor de aparitie a unor vatamari produse de factori abiotici si biotici speciilor actuale, ierar izarea in raport cu sensibilitatea si mentinerea celor mai putin sensibile !sp. *e foioase sunt cele mai putin sensibile" 0. E("#u"re" c","c t"t de su,ort " 5"' t"tu#u ,entru s,ec #e ntroduse "rt & c "# * n cond t #e eco#o$ ce d"te+ /rebuie avute in vedere urmatoarele aspecte legate de riscul intorducerii unor specii neadaptate ecologic, #onditiile ecologice din tara noastra sunt favorabile in mare parte dezvoltarii si cresterii majoritatii speciilor forestiere. 0u fost identificati insa o serie de factori de risc !zapada, polei, seceta, ciuperci etc." de care trebuie sa se tina seama, deoarece incidenta lor poate determina pierderea speciei din abitat . #ontinuarea cercetarilor pentru testarea speciilor si provenientelor in conditii ecologice diferite cu scopul stabilirii zonelor cu risc la extindere. :5
+arbu Ion
)valuarea riscului de disparitie a speciei introduse sau de degradare !modificare" a solului ! umus, viteza de podzlire, etc." )xtinderea cercetarilor pentru stabilirea capacitatii noilor specii de a forma arborete amestecate cu speciile auto tone
1. :"#or& c"re" c","c t"t de re$ener"re n"tur"#" " s,ec #or 6olosirea indicelui <valoarea indicatoare dendrologica a speciei= !FI*" !+arbu et al" pentru ierar izarea speciilor dintr-un abitat pentru care nu se cunoaste cu precizie spectrul natural al speciilor #resterea ponderii suprafetelor regenerate natural ca urmare a aplicarii unor tratamente silviculturale specifice: taieri progresive !in oc iuri", taieri succesive, taieri succesive la margine de masiv, taieri rase la margine de masiv, taieri jardinatorii sau gradinarite etc. Himitarea riscului de aparitie a vatamarilor produse de vant, zapada, insecte etc. pe suprafete mari prin crearea unor arborete mici de varste diferite care asigura o mai mare rezistenta si redundanta padurii !structuri mozaicate" 3. Crestere" st"' # t"t s re! # ente ecos ste%e#or ,r n %"sur s,ec & ce n to"te et",e#e de ,ro ect"re- cre"re s $est on"re " "r'orete#or. /estarea fiabilitatii cu scopul maririi sigurantei de functionare a arboretelor in toate etapele de dezvoltare pana la recolta finala Himitarea ponderii produselor accidentale si de igiena in volumul total al recoltelor de masa lemnoasa. A. Gos,od"r re" ,e '"!e c"# t"t (e *s,ec e s c"# t"te" &usu#u + s c"nt t"t (e *d "%etru# te#(o#u%e- ,os ' # de eEtr"s #" o "nu% t" ("rst" etc.+ " & ec"ru "r'oret. 2. Conser("re" unor nuc#ee de ,"dur n structur" #or n"tur"#" cu sco,u# cre"r unor cond t o,t %e ,entru conser("re" unor s,ec de ,#"nte s "n %"#e "%en nt"te cu d s,"r t " s"u r"re s " une structur $enet ce ne%od & c"te de nter(ent "ntro, ce. 9. Cre"re" unor rete#e de su,r"&ete de ,"dure $est on"te d &er t *M'est ,r"ct cesI+ care sa asigure exercitarea functiilor sociale si de protectie in conditii optimale. /. ,entinerea unui ec ilibru intre populatia de arbori !purtatori de crestere sau de profit" si de vanat cu scopul maximizarii beneficiilor si asigurarii unei dezvoltari durabile !sustinute" 1;. Intens ( !"re" $os,od"r r r"t on"#e " ,"dur #or ,r n &o#os re" unor te5no#o$ - te5n c s %"s n c"re s" conduc" #" re"# !"re" tuturor o' ect (e#or "nter o"re *1)/+ s reducere" costur #or de e&ectu"re " nter(ent #or s #( cu#tur"#e.
:1
+arbu Ion
11. P"6 st #e d n Ro%Cn "

Suprafa.a ocupat8 de p8suni si f?ne.e >n &om?nia este de cca. 7,: mil. a dintre care cca. 9,1 mil. a p8suni si 1,7 mil. a f?ne.e. Ha nivel na.ional repartizarea pajistilor permanente este foarte neuniform8, cele mai mari suprafe.e se g8sesc >n jude.ele care cuprind si teritorii montane. Suprafa.a pajistilor permanente naturale este egal8 sau dep8 seste suprafa.a arabil8 >n jude.ele: 0lba, +istri.a N8s8ud, +rasov, #aras Severin, #luj, #ovasna, 3orj, Warg ita, Wunedoara, ,aramures si Sibiu. @n jude.ele din zona de c?mpie se >nregistreaz8 suprafe.e mici de paji sti permanente, >n general sub 15 M din suprafa.a agricol8, de exemplu >n jude.ele +r8ila, #8l8ra si, #onstan.a, *olj, 3iurgiu, Ialomi.a, $lt, /eleorman si sectorul agricol Ilfov. $rdinea jude.elor dup8 parte cele revine din fondul pastoral si cel forestier, arat8 c8 primele 15 jude.e dup8 participarea la fondul pastoral al .8rii sunt: Warg ita, Wunedoara, #ara s Severin, #luj, ,aramures, 0lba, +rasov, Sibiu, +istri.a N8s8ud si Suceava. Pe baza bonit8rii generale f8cute >n pajisti s-a constatat c8 sunt foarte reduse suprafe.ele din clase superioare de bonitate, dominante fiind pajistile de bonitate mijlocie si inferioar8. Se apreciaz8 !0ng el 3. 1247" c8 printr-o activitate coerent8, bine orientat8 si sus.inut8 cu mijloace te nice si financiare necesare se va putea ajunge >n timp ca >ntreaga suprafa.8 a fondului pastoral s8 fie pus8 >n valoare >ntr-o m8sur8 mai mare dec?t >n prezent. #auzele care limiteaz8 capacitatea de produc.ie a pajisilor sunt: - relieful , respectiv panta prea mare si neomogen8, local cu alunec8riN - solurile slab fertile, erodate superficiale si sc eletice, salinizate sau alcalinizate sau cu exces de umiditateN - resursa idrotermic8 !climatic8" deficitar8 , lipsa de precipita.ii !step8, silvostep8" ori lipsa de resurs8 termic8 !etajul mun.ilor >nal.i".
11.1 D str 'u@ " $eo$r"& cB " ,"6 st #or d n Ro%Cn "
$ analiz8 mai detailat8 pune >n eviden.8 c8 cea mai mare parte din fondul pastoral al .8rii !peste :%M" se g8se-te >n 1% jude.e tab. (. /abelul ( Suprafa.a ocupat8 de fondul pastoral al .arii >n jude.ele montane Pude.ul Warg ita Wunedoara #aras Severin #luj ,aramures 0lba M de.inut din fondul pastoral ;,: :,:9 :,79 7,;: 7,7( 7,5% Pude.ul +rasov Sibiu +istri.a N8s8ud Suceava +i or ,ures M de.inut din fondul pastoral 9,41 9,4 9,(1 9,: 9,79 9,%;
:%
+arbu Ion
Suprafa.a paji-tilor permanenete pe unit8.i fizico geografice se prezint8 >n tabelul 4. /abelul 4 Suprafa.a paji-tilor permanenete pe unit8.i fizico geografice !mii a" 'nit8.i ficicogeografice ,un.i *ealuri #?mpii *epresiuni intramontane Hunci /otal P8suni 42( 1975 7;: 1(% 1:2 9599 6?ne.e :11 :;5 195 12; 1; 1719 /otal 1754 1255 :2: 9;4 1(: 777; M 91,7 7%,4 19,; 4,9 9,2 155
@n raport cu altitudinea distribu.ia paji-tilor naturale permanente se prezint8 >n tabelul 2. /abelul 2 &eparti.ia paji-tilor permanente >n raport cu altitudinea !mii a" 0ltitudinea !m" D155 151-%:5 %:1-:55 :51-(:5 (:1-1555 1551-1:55 1:55-%555 B%555 /otal P8-uni 947 ;5; 412 744 911 %%( 1:7 77 9599 6?ne.e 94 1;4 94( 9:( %21 191 %1 % 1719 /otal 7%% ((7 1%5; 4;9 ;5% 9:4 1(: 7; 777; M 2,: 1(,7 %(,1 12,7 19,: 4,1 7,5 1,5 155
Peste %55.555 a din fondul pastoral al .8rii se g8sesc >n mun.i la altitudini de peste 1:55m , la care temperatura medie anual8 este >n general, mai sc8zut8 dec?t pragul biologic al gramineelor, de 7- :o#. /emperatura devine astfel unul dintre factorii limitativi >n ce prive ste sporirea produc.iei pajistilor montane. 'n alt factor important >n limitarea intensiviz8rii paji stilor >l constituie limitarea mecaniz8rii de pantele ridicate. Sub aspectul solurilor, pajistile sunt r8sp?ndite pe soluri brune luvice !5,2M" brune acide !11,%M" , regosoluri !1:M", soluri aluviale !1%M". Peste %5M din suprafa.a paji stilor este cantonat8 pe soluri pu.in profunde !sub :5 cm". 0pa freatic8 la suprafa.8 se >nregistreaz8 >n peste %5 M din suprafa.a pajistilor .8rii. @n peste :5M din pajisti volumul edafic util este insuficient , >n ;%M permeabilitatea solurilor este sc8zut8, iar >n 7%M se >nregistreaz8 deficite de umiditate ca urmarea a precipita.iilor sc8zute sau a capacit8.ii reduse de >nmagazinare a apei. 0ceste date statistice pun >n eviden.8 faptul c8 mari suprafe.e de paji sti sunt situate >n condi.ii de relief si edafo-climatice care limiteaz8 efectul lucr8rilor de >mbun8t8.ire. *istribu.ia pe unit8.i naturale de vegeta.ie a pajistilor >n &om?nia demonstreaz8 clar c8 majoritatea acestora s-au realizat prin defrisarea p8durilor, urmat8 adesea de o pierdere important8 de productivitate: - 25555 a >n step8 inclusiv lunca -i *elta *un8rii cu temperaturi medii 15, : - 11 o#, precipita.ii medii anuale !Pma" 755 -:55 mm, cu soluri b8lane, cernoziomuri si soluri aluvialeN - %:5555 - 955555 a >n silvostep8, >n #?mpia &om?n8 , #?mpia Pijiei p?n8 la %:5 m altitidine cu /m 4,: - 11o#, Pm >ntre :55 - ::5mm, cu cernoziomuri si cernoziomuri levigateN :9
+arbu Ion
- 755555 a >n zona de r8sp?ndire a stejarului, >n #?mpia &om?n8, #?mpia /ransilvaniei, Falea ,uresului, Podisul Sucevei, Podisul ,e edin., Podisul />rnavelor, Falea ,uresului p?n8 la :55 m altitudine, cu /m 4 -15 o#, Pm :55 -;55mm, cu soluri brune ro scate, cernoziomuri argilice, vertisoluri, soluri erodate si cu alunec8riN - 1 milion a >n etajul gorunului pe dealuri p?n8 la (:5 m altitudine, cu /m ;,: - 4 o#, Pm ;55 -(55 , cu soluri brune luvice, brune argilo iluviale si luvisoluri albice. -1,; milioane a >n etajul fagului >n zona de deal si de munte p?n8 la altitudinea de 1555m , cu /m 7 - ;,:o# , Pm (55 - 455mm, cu soluri luvice si brune acideN -peste un milion a >n etajul molidi ssurilor, >n mun.i si depresiuni intramontane, p?n8 la 1455m altitudine, cu /m % - 7o#, Pm 455 - 1%55 mm, cu soluri brune acide si spodosoluri. - circa 155 de mii de a >n etajul sub alpin si alpin la peste 1455m altitudine cu podzoluri umico-feri -iluviale , soluri umico-silicatice si regosoluri. Pe aceast8 baz8 se pot dezvolta studii de estimare a capacit8.ii de suport pentru dezvoltarea cre-terii >n regim extensiv -i semiextensiv a animalelor.
11.. Metod" ,entru deter% n"re" $r"du#u de Hn"tur"# t"teI "# ecos ste%e#or *&orest ere F ,"6 Ft +
#artarea biotopurilor este o activitate frecvent utilizata pentru delimitarea unor suprafete de teren acoperite de vegetatie naturala sau artificiala in care sunt necesare masuri diferentiate de gospodarire. *eterminarea gradului de naturalitate la cartarea biotopurilor se face in functie de participarea >n compozitia covorului vegetal al urm8toarelor categorii de specii: Specii corespunzatoare tipului natural fundamental Specii existente in flora regiunii dar introduse artificial Specii exotice introduse in compozitia covorului vegetal. Pentru incadrarea in nivele de naturalitate a ecosistemelor forestiere -i de paji-ti se propune urmatoarea scara !tabelul 15". /abelul 15 #riterii pentru caraterizarea gradului de naturalitate a ecosistemelor forestiere -i de paji-ti Parametri Sp. auto toneII Sp. exotice secundare aclimatizateIII pioniere 1M D15M D1M D15M D:M 45M D:M
Nivel 1 % 9 7 : ; ( 4
#aracterizare natural fundamental natural aproape natural
Participarea sp. de bazaI in compozitie B22M B25M B:5M D%5M
Sp. exotice neaclimatizateIIII D:M
partial derivat D%5M 45M D%5M B:M !degradat" derivat, degradat D15M :5-45M artificial :5-45M artificial B45M I Sp. de baza A specii care participa la realizare arboretului principal in proportie de B45M si da numele tipului natural fundamental de padure II Sp. auto tone A sp. caracteristice zonei dar care nu fac parte din compozitia tipului de natural-fundamental !sp. pioniere, sp. secundare" :7
+arbu Ion
III Sp. exotice aclimatizate A sp. in afara arealului natural sau exotice care s-au instalat de mai multe generatii, care s-au adaptat si edifica populatii !se regenereaza natural, fara interventia omului: salcamul, duglasul, laricele". IIII Sp. exotice neaclimatizate A sp. exotice introduse si mentinute prin mijloace silvote nice, care nu se regenereaza natural.
11.0 Eco#o$ " ,"6 Ft #or. Pro$r"% de cercet"re ,entru e("#u"re" ,"r"%etr #or de &und"%ent"re " %"n"$e%entu#u dur"' #
O' ect (eK )valuarea interactiunilor dintre ierbivorele domestice si plantele care compun asociatiile de pajisti !pasuni" din zona studiata. )valuarea se va face la scara spatio-temporala pentru a permite formularea unui plan de management durabil. O' ect (e#e s,ec & ce cursu#u K Intelegerea mecanismelor si proceselor care determina comportamentul nutritional al ierbivorelor in ecosistemele naturale si seminaturale. Prognoza evolutiei asociatiilor vegetale !sub raportul compozitiei, abundentei, dominantei" sub impactul speciilor erbivore si al sc imbarilor climatice !locale, regionale, globale. )valuarea impactului pasunatului asupra ecosistemelor de pasune !compozitie, biodiversitate etc.". As,ecte de cercet"tK ,etode de cercetare, $bservatii, )xperimente, ,odelare. Interactiunea dintre abitat !conditiile ecologice" si diversitatea plantelor erbacee din pasuni. #alitatea furajera a plantelor identificate. $ferta de biomasa consumabila si dinamica spatio-temporala a acesteia. *istributia spatiala a populatiei de animale domestice. Impactul pasunatului asupra compozitiei asociatiilor vegetale. )volutia spatio-temporala a pasunilor din zona si a populatiei de animale domestice !statistici de la comune". )volutia spatio-temporala a calitatii abitatului !eroziunea solului, alunecari, terasari" si compozitiei asociatiilor vegetale in raport cu intensitatea pasunatului. 0naliza biodiversitatii sub influenta pasunatului. Re!u#t"te s conc#u! "ste,t"teK incarcatura optima cu animale domestice !spatio-temporal" pentru asigurarea unei productii continue cantitativ si calitativ. planuri de organizare a activitatii pastorale durabile. Reco%"nd"r ,entru re"# !"re" cu % 6#o"ce %oderne " cercet"r #orK #onceperea si realizarea unui sistem de monitoring al caracteristicilor fizice, biologice si umane ale ecosistemului: c"r"cter st c & ! ce: - altitudine, expozitie, pantaN - substaratN - reliefN - microreliefN - solLcaracteristici fizice: - grosime fiziologica - grosimea orizontului $, 0tel, 0N - procese de degradare in orizonturile $, 0tel, 0, # etc.N c"r"cter st c ' o#o$ ceK ) lista speciilor !abundenta, dominanta"N - biomasa speciilorN ::
+arbu Ion
- biomasa speciilor forestiereN - biomasa faunei din asociatiile de ierburiN - biomasa faunei din solN - nr. animale !pe specii, varste etc."N - spor biomasa pt. animalele furajate. c"r"cter st c u%"neK - nr. fermierilorN - nr. animaleLfermaN - venit mediu pe ferma din cresterea animalelorN - venit mediuLanimal. 'tilizarea 3IS pentru integrarea si prezentarea !vizualizarea" datelor spatiale. L Specii erbivore L Specii furajere L 0sociatii vegetale L Sol L &elief L3eologie ,odelarea impactului ierbivorelor asupra vegetatiei, solului prin metode specifice. )xperimente complexe in zone reprezentative !ingradite" pentru studierea circuitelor biogeo-c imice in relatie cu interactiunile speciilor erbivore plante furajere din zona cercetata.
11.1 Mon tor n$u# c", t"#u#u n"tur"#

$ politic8 na.ional8 coerent8 de gestionare durabil8 a capitalului natural trebuie s8 dispun8 de : - inventarul solurilor - inventarul folosin.elor - inventarul fondului forestier na.ional - monitoringul forestier - monitoringul bolilor si d8un8torilor !inclusiv incendii" - monitoringul speciilor si mediilor sensibile : - lista speciilor ocrotite sau periclitate - lista zonelor rezervate pe categorii - evaluarea diversit8.ii biologice : - diversitatea tipurilor de landsaft - diversitatea tipurilor de asocia.ii - diversitatea genetic8 - monitoringul acumul8rii si produc.iei !recoltelor" capitalului natural: - dinamica biomasei si a recoltei >n func.ie de op.iunile de gestionare - dinamica capitalului natural cu rol prioritar >n protec.ia >mpotriva eroziunii si a degrad8rii mediului - dezvoltarea cercet8rii ecosistemelor seminaturale si intensive - cercet8ri pentru stabilirea te nologiilor de exploatare, transformare si valorificare a produselor capitalului natural - formarea personalului angrenat >n gestionarea capitalului natural !proprietari, administratori" - informarea -i educarea publicului
:;
+arbu Ion
11.1 MBsur concrete de conser("re F ,rote6"re " c", t"#u#u n"tur"#

Hegisla.ie adecvat8 >n domeniul amenajarii teritoriului, urbanism -i infrastructur8, autorizarea defris8rilor -i sc imbarea utiliz8rii terenurilor )valuarea impactelor ca studiu prealabil la realizarea unor lucr8ri care prin dimensiunile lor pot afecta ireversibil capitalul natural. #onservarea diversit8.i biologice prin m8suri care s8 permit8 protejarea eficient8 a indivizilor, ecotipurilor, speciilor, ecosistemelor si mozaicurilor de specii !land-afturi" remarcabile reprezentative sau periclitate si s8 asigure perenitatea lor pe o durat8 nelimitat8" Hupta >mpotriva polu8rii atmosferice si accentu8rii efectului de ser8: - reducerea emisiilor S$%, Nox, #l, 6, metale grele etc. - taxe asupra emisiilor de #$%, #6#, #W7, etc Hupta >mpotriva eroziunii si dezastrelor naturale !inunda.ii, secet8, incendii, s8r8turare" etc. : - cartarea teritoriului natural >n zone de risc - stabilirea unor m8suri diferen.iate de refacere a ec ilibrului natural si diminuarea presiunii popula.iei !p8sunat, construc.ii, agricultur8, turism" asupra unor zone cu poten.ial de degradare. Protejarea unor zone sensibile sau de interes deosebit : Parcuri na.ionale &ezerva.ii ale biosferei &ezerva.ii naturale. ,onumente ale naturii P8duri cu rol prioritar de protec.ie !B:5M din suprafa.a fondului forestier" )laborarea unor planuri detailate !>n zone susceptibile la degradare" privind gradul de expunere la riscuri majore de origine natural8, antropic8 sau te nologic8 cu obiective clar definite : prevenirea pagubelor produse de inunda.ii, alunec8ri si eroziune regularizarea idrologic8 a bazinelor toren.iale ameliorarea calit8.ii peisajului reducerea pagubelor produse proprietarilor reducerea c eltuielilor bugetare pentru compensarea pagubelor
:(
+arbu Ion
1.. Inte$r"re" 5"!"rde#or n"tur"#e n ,#"nur #e de %"n"$e%ent "#e ecos ste%e#or

F"ctor ,ertur'"tor n"tur"# !biotici, abiotici" sau "ntro, c reprezint8 o component8 comun8 tuturor ecosistemelor, evident8 >n special >n cele cu cicluri lungi -i mai ales >n cazul unei examin8ri >n perspectiv8 dinamic temporal a ecosistemului. In ecosistemele terestre, >n special, este cunoscut c8 fiecare por.iune relativ omogen8 se caracterizeaz8 printr-o anumit8 frecven.8 a unui anumit factor perturbator care se coreleaz8 cu condi.iile climatice, edafice, tip de vegetaie -i nivelul de productivitate al acesteia. &upturile -i dobor?turile produse de v?nt -i z8pad8, incendiile, avalan-ele etc. reprezint8 cele mai frecvente manifest8ri ale factorilor perturbatori >n p8durile zonei temperate. &uccesiunea formelor de vegetaie >n pdurile naturale este comandat8 >n mare m8sur8 de factori perturbatori, care se manifest8 cu o intensitate at?t de mare >nc?t determin8 dispari.ia total8 sau par.ial8 a vec ii genera.ii de productori primari dominan.i, cre?nd noi condi.ii, de lumin8 -i c8ldur8 -i nutrien.i la sol care favorizeaz8 instalarea >n nia ecologic liber8 a unor noi asociaii -i structuri cenotice. In ecosistemele artificializate !transformate de om" cu scopul intensific8rii procesului de producie -i cre-terii cantit8.ii de biomas8 extrase pentru transformarea sau consumarea direct8, frecven.a -i intensitatea de manifestare a factorilor perturbatori cre-te mult, determin?nd uneori pierderi irecuperabile -i dificult8.i majore >n asigurarea gestionrii durabile. Pentru gestionarea ecosistemelor forestiere, >n general, -i a celor montane, >n special, cunoa-terea modului de manifestare a factorilor perturbatori >n ecosistemele naturale -i artificiale este esen.ial8 >n adoptarea deciziilor manageriale. /bordarea olistic8 a ecologiei factorilor perturbatori necesit8 adesea cercet8ri interdisciplinare incluz?nd silvicultori, biologi, geografi, istorici, entomologi, patologi, idrologi -i tot mai frecvent speciali-ti >n modelare matematic8 -i programarea computerelor care dispun de statistici specifice pentru cuantificarea -i prognoza frecven.ei -i intensit8.ii de manifestare >n anumite condi.ii fizico-geografice !Studii de caz". Eco#o$ " &"ctor #or ,ertur'"tor reprezint8 studiul fiec8rui eveniment care determin8, >n timp scurt, modific8ri semnificative >n structura -i func.ionarea ecosistemului. 0ceste modific8ri se pot >nregistra pe arii diferite -i la intervale de timp diferite >n func.ie de condi.iile naturale -i parametrii de stare ai ecosistemului. #unoa-terea -i mai buna >n.elegere a mecanismelor de manifestare a ac.iunii factorilor perturbatori >n diferite domenii ale sistemului socio-economic au condus la apari.ia unei teorii a factorilor perturbatori cu diferen.ierea mediului specific de manifestare a acestora -i cu eviden.ierea metodelor specifice de investigare regional8 -i de gestionare a sistemelor afectate. Pentru silvicultur8, cercetarea istoric8 a frecven.ei de apari.ie a v8t8m8rilor produse de factorii perturbatori pe de o parte -i cercetarea detaliat8 a interac.iunii dintre fiecare factor perturbator identificat -i p8dure caracterizat8 prin parametri de stare bine defini.i -i cuantifica.i, pe de alt8 parte, a contribuit >n mod semnificativ la conceperea -i experimentarea unor te nologii speciale de proiectare, creare -i conducere a unor p8duri mai rezistente la ac.iunea factorilor perturbatori. Sta.iunea experimental8 de cultura molidului, >n cei :5 de ani de existen.8, a adus contribu.ii majore la fundamentarea ecologiei factorilor perturbatori finaliz?nd numeroase programe de cercetare cu te nologii suple care permit factorilor de decizie din silvicultur8 s8 gestioneze durabil ecosistemele montane din .ara noastr8.
:4
+arbu Ion
,anifestarea brutal8 a efectelor ac.iunii factorilor perturbatori asupra ecosistemelor artificializate impune dezvoltarea unor abord8ri metodologice diferen.iate pentru diferite sectoare ecologice. +erturbare este definit8 ca un eveniment cu apari.ie brusc8 -i cu durat8 limitat8 de ac.iune care determin8 modific8ri radicale a unor componente abiotice sau biotice ale ecosistemului, cuantificabile >n parametrii structurali ai popula.iilor sau >n bilan.ul factorilor ecologici de baz8 !c8ldur8, umiditate -i nutrien.i". $ alt8 defini.ie a perturb8rii ecosistemului a fost formulat8 de 3lenn, HeKin -.a. !122%". #onform acestor autori, perturbarea este definit8 ca un eveniment distinct care produce o ruptur8 >n func.ionarea ecosistemului. )xperien.a noastr8 >n cercetarea factorilor perturbatori ne permite formularea unor caracteristici ale sc8rii la care se produce perturbarea astfel >nc?t ea s8 aib8 efect semnificativ asupra func.ion8rii ecosistemului. In func.ie de suprafaa afectat -i de intensitatea de manifestare a factorului perturbant exprimat8 >n frecvena indivizilor din popula.ie sau propor.ia >n care este afectat8 suprafa.a pe care este r8sp?ndit ecosistemul perturb8rile pot fi clasificate astfel !tab. 15": /abelul 15 6actori perturbatori >n ecosistemele forestiere din &om?nia
#ategoria )taj fitoclimatic Primari Secundari 6recven.a -i intensitatea pagubelor
6SS silvostep8
0biotici
6* dealuri -i coline
6, montan
6sa subalpin 6SS silvostep8 6* dealuri -i coline 6, montan
+iotici
6sa subalpin
Seceta Poleiul Incendiile Inunda.iile Seceta U8pada Poleiul F?ntul Incendiile U8pada F?ntul # iciura 0lunec8rile de teren 0valan-ele Fiiturile 0valan-e F?nt Insecte *efoliatori F?nat P8-unat Insecte *efoliatori F?nat P8-unat *efoliatori F?nat Vilofagi +oli produse de #iuperci P8-unatul #onstruc.ii drumuri /8ieri rase
Insecte xilofage Insecte xilofage
Insecte #iuperci #iuperci Vilofagi Incendii 0lunec8ri *obor?turi de v?nt
:2
+arbu Ion
0ntropici )xploat8ri petroliere )xploat8ri miniere Poluarea aerului

Poluare sol
#lasificarea factorilor perturbatori 0biotici !v?nt, z8pad8, secet8, incendii" )xogeni +iotici !insecte, animale" 0. *up8 origine !6.P" 0biotici )ndogeni +iotici !ciuperci, parazi.i"
+. *up8 suprafa.a afectat8 -i intensitatea manifestare
pe suprafe.e mari !B 1 a" pe suprafe.e mici !D 1 a"
Intensitatea fp foarte puternic p - puternic m - mijlociu s - slab
1..1 .etode de cercetare /n studiul factorilor pertur!atori

Pentru analiza frecven.ei -i intensit8.ii de manifestare a factorilor perturbatori se pot folosi metodele de cercetare utilizate >n studiul unor discipline legate de cercetarea ecologiei -i structurii ecosistemelor forestiere. ,etodele respective ar putea fi grupate >n 9 categorii : - cercetarea informa.iilor istorice din amenajamente sau alte baze de date >n care s-au >nregistrat aspecte de reperare >n timp -i spa.iu a evenimentelor studiate sau au fost cuantificate amploarea -i intensitatea de manifestare a fenomenelor !secete, inunda.ii, dobor?turi de v?nt sau z8pad8 etc."N - cercetarea >n teren a unor <urme= sau a efectelor pe care le-au produs recent fenomenele studiate !studii de caz bazate pe observa.ie -i m8sur8tori specifice - +arbu, I., 124%"N - modelarea proceselor sau fenomenelor care intereseaz8 pe baza cunoa-terii factorilor determinan.i -iLsau favorizan.i. #ombinarea acestor trei mari categorii de metode de cercetare poate conduce adesea la rezultate mult mai interesante >n cunoa-terea fenomenului care intereseaz8. ;5
+arbu Ion
Fom face o scurt8 trecere >n revist8 a rezultatelor ce se pot ob.ine prin utilizarea metodelor aferente fiec8rui grup sau unor combina.ii de metode expuse anterior.
1..1.1 Cercet"re" n&or%"@ #or stor ce Sursele de informa.ii sunt constituite din >nregistr8ri sistematice sau >nt?mpl8toare, fotografii sau men.iuni f8cute pe 8r.i sau >n c8r.i de cult etc. Pentru anumite fenomene sau procese pot exista <probe= ar eologice care atest8 prezen.a lor >ntr-o anumit8 perioad8 v?nturi, incendii, ranversarea profilului de sol. Informa.iile scrise trebuie investigate atent pe baza unei metodologii bine g?ndite datele identificate ca poten.ial valoroase sau utilizabile fiind >nregistrate >ntr-un formular conceput special pentru astfel de >nregistr8ri. 6luxul optim al opera.iilor la exploatarea informa.iilor istorice este figurat mai jos. )x. : - @nsemn8ri vec i >n cronici sau pe c8r.i de cult spre aducerea aminte a urma-ilor - 6otografii vec i folosite pentru a compara starea de s8n8tate a p8durilor dintr-un anumit punct 6otografii vec i pentru a surprinde dinamica suprafe.elor ocupate de p8dure !la limit8 sau >n zone intens exploatate etc." 6otogramele vec i -i mai ales serii de fotograme preluate >n aceea-i regiune la intervale de timp permit identificarea suprafe.elor calamitate de v?nt -i uneori de z8pad8. 6otogramele >n infraro-u permit evaluarea dinamicii st8rii de s8n8tate -i compozi.iei arboretelor etc. 6otografiile terestre -i c iar aeriene realizate la anumite ore ale zilei pot pune foarte precis >n eviden.8 suprafe.ele calamitate de v?nt >n urm8 cu multe decenii sau secole, prin intermediul microreliefului dobor?turilor de v?nt. Se estimeaz8 eroarea sau precizia de evaluare -i >nregistrarea informa.iilor >n <perioada= redact8rii documentelor
0r ive, +iblioteci etc.
Identificarea surselor poten.iale
)valuarea biasului indus de priceperea evaluatorului contextul istoric
#uno-tin.ele cercet8torului >n materie
)valuarea biasului indus de metodele de estimare >n momentul >nregistr8rii informa.iei
#uno-tin.e asupra te nicilor folosite !fotografice, teledetec.ie etc."
0naliza critic8 a informa.iilor
;1
+arbu Ion
6ig. %9 Sc ema general8 a unui studiu pentru evaluarea impactului factorilor perturbatori asupra ecosistemelor naturale
#ercet8ri ar eologice specializate pot permite stabilirea cu precizie a limitei superioare a p8durilor >n zone montane. 0stfel metoda de cercetare a granulelor de c8rbune r8mas dup8 incendierea p8durilor de limit8 >n )lve.ia a pus >n eviden.8 c8 >n urm8 cu 1555 1:55 ani limita altitudinal8 a p8durilor >n 0lpi se afla cu circa ;55 455 m mai sus dec?t >n prezent.
1..1.. Metode#e de cercet"re Dn teren ,etodele de cercetare >n teren constau >n adaptarea unor metode clasice cu scopul de a ob.ine date care pot fi folosite pentru evaluarea extensiei -i intensit8.ii proceselor de distrugere produse de factorii studia.i. In ultimele decenii metodele cele mai frecvent utilizate pentru identificarea ac.iunii factorilor v8t8m8tori au la baz8 cuceririle -tiin.ifice -i metodologice >n dendrocronologie care au condus la apari.ia unei noi -tiin.e dendrocronologia care studiaz8 modific8rile induse de factori naturali sau antropici asupra mediului de via.8 al arboretelor de o asemenea intensitate >nc?t s-a modificat semnificativ l8.imea inelului anual un timp mai mult sau mai pu.in >ndelungat. Si >n .ara noastr8, prin crearea primelor serii dendrocronologice pentru pin cembra, molid de limit8 !#enu-8, &.", molid, brad !Popa, I.", au fost puse >n eviden.8 marile perturb8ri >n dezvoltarea p8durii determinate de dobor?turi de v?nt. 0u fost puse >n eviden.8 astfel periodicitatea maselor dobor?turi de v?nt >n nordul #arpa.ilor $rientali. Practic pentru fiecare arbore sau arboret se poate realiza o cronologie a dezvolt8rii pe baza analizei inelului anual. #unoa-terea legilor generale -i a particularit8.ilor auxologice ale dezvolt8rii arborilor permite separarea <semnalelor= care sunt legate de apari.ia unui factor distructiv !de regul8 apari.ie brusc8" >n via.a arborelui sau arboretului analizat. Principalii factori perturbatori care au fost documenta.i prin intermediul metodelor dendrocronologice sunt : - atacurile de insecte !6r8.ianu, 0l"N - poluarea !Ianculescu, /issescu"N - v8t8m8rile de z8pad8 !+arbu, I."N - dobor?turile de v?nt !#enu-8, &., Popa, I."N - seceta !Popa, I."N - usc8rile anormale la brad -i molid !+arbu, I., 6locea, ,."N - fluctua.iile climatice !Popa, I.". #ercet8rile recente care se desf8-oar8 >n resturi de p8duri virgine din +ucovina vor permite identificarea dinamicii raporturilor dintre indivizi !concuren.a" prin intermediul metodelor dendrocronologice -i a rela.iilor dintre factorii perturbatori -i desf8-urarea proceselor de cre-tere la diferi.i indivizi dintr-o anumit8 suprafa.8. $ metod8 mult aplicat8 >n perioada interbelic8 dar -i >n prezent o constituie palinologia analiza gr8unciorilor de polen din depozitele care au permis conservarea acestora >ntr-o stare nederanjat8 o lung8 perioad8 de timp. 0ceste te nici sunt utile pentru a pune >n eviden.8 modific8rile >n timp >ndelungat !milenii" ale factorilor ecologici !climat" sau antropici prin intermediul propor.iei de participare a speciilor de plante >n edificarea covorului vegetal dintr-o anumit8 zon8. ,etodele de cercetare a ac.iunii factorilor perturbatori prin intermediul gradien.ilor factorilor ecologici de baz8 !temperaturi, precipita.ii" au fost dezvoltate >n ultimele decenii !3rosz, P., 122%" pornind de la calibrarea seriilor dendrocronologice pentru reconstruc.ia climatului !dendroclimatologia". ;%
+arbu Ion
0stfel a fost pus8 >n eviden.8 fluctua.ia limitei superioare a p8durii sau a limitei latitudinale prin intermediul fluctua.iilor gradien.ilor de temperatur8. Izolarea din curba complex8 a varia.iei >n timp a l8.imii inelului anual al arborilor, a influen.elor diferi.ilor factori ecologici va permite noi dezvolt8ri >n domeniul dendroecologiei. $ prezentare ex austiv8 a rezultatelor ob.inute >n domeniul dendroecologiei se g8se-te >n cartea prof. Sc Keingruber In S'0 -i #anada s-au publicat numeroase lucr8ri -tiin.ifice care cuprind -i prezentarea metodelor de cercetare folosite pentru interpretarea anumitor factori perturbatori asupra p8durii -i arborilor. Pe baza analizei gradien.ilor de manifestare a rupturilor de z8pad8 !exprima.i >n M arbori v8t8ma.i, m9L a" >n raport cu altitudinea, expozi.ia, panta, forma de relief, v?rsta -i structura arboretelor etc., a fost pus8 la punct o metod8 de estimare a riscului de apari.ie a rupturilor de z8pad8 >n arboretele de r8-inoase din .ara noastr8 !+arbu, I., 12(2, 124%". Pentru rezultate mai precise autorul a >ntocmit curbe de transfer pentru to.i factorii care influen.eaz8 intensitatea v8t8m8rilor de z8pad8. )stimarea riscului natural de apari.ie a rupturilor de z8pad8 >n p8duri a fost dezvoltat8 de +arbu, I. !122; %555" metodologic pe baza unor studii detaliate asupra constela.iei factorilor determinan.i !cantitatea de precipita.ii >n %7 ore > 75 lLm%, temperatura % . . . E%5#". 0stfel, a fost pus8 >n eviden.8 posibilitatea de apari.ie a unor v8t8m8ri de z8pad8 de o anumit8 intensitate iar pe baza analizei frecven.ei sta.iilor meteo la care s-au >nregistrat precipita.ii >n %7 ore !>n sezonul rece" mai mari de 75 lLm% s-au delimitat zonele de risc la apari.ia v8t8m8rilor produse de z8pad8 >n &om?nia !+arbu, I., 122( %555". )valuarea riscului de apari.ie a dobor?turilor -i supturilor de v?nt -i z8pad8 indus de activitatea omului prin sc imbarea compozi.iei -i a structurii verticale a arboretelor -i prin aplicarea sau neaplicarea lucr8rilor de >ngrijire a fost dezvoltat8 de +arbu, I. -i #enu-8, &., 1245, +arbu, I., 124%. 1..1.0 Metode de cercet"re '"!"te ,e %ode#"re ,ijloacele moderne de calcul au permis integrarea >n ecua.ii de regresie multiple a unui num8r mare de factori implica.i >n modificarea unor parametri de stare ai arborilor >ntre care l8.imea inelului anual, cre-terea >n >n8l.ime -i apari.ia co ortelor de genera.ii de noi arbori >n locurile >n care arborii sau p8durea a disp8rut dup8 ac.iunea factorilor perturbatori. *e regul8, asemenea rezultate nu sunt posibile >n investiga.iile clasice bazate pe observa.ii -i m8sur8tori. ,odelarea este un proces intelectual facilitat de existen.a computerelor care desc ide noi perspective >n cunoa-terea proceselor -i fenomenelor ce au loc >n ecosistemele complexe. /rebuie ar8tat >ns8 c8 f8r8 date concrete din teren modelele nu pot oferi date credibile. In plus rezultatele ob.inute cu ajutorul modelelor trebuie verificate atent >n teren stabilindu-se domeniile de aplicare a rezultatelor. ,odelul de estimare a instala.iilor arboretelor la ac.iunea z8pezii !+arbu, I., 1245" -i modelul de evaluare a rezisten.ei la v?nt a arboretelor de molid propus de *issescu -i Petrescu !124:" sunt primele modele propuse pentru estimarea prin modelare a riscului de apari.ie a v8t8m8rilor produse de factori abiotici perturbatori. ,ai recent !Popa, I" a dezvoltat modele mult mai abstracte -i mai complexe pentru determinarea vulnerabilit8.ii la v?nt a sta.iunilor -i arboretelor montane. 'rmeaz8 ca aceste modele s8 fie confirmate de observa.ii -i m8sur8tori viitoare. 'n model complex pentru evaluarea modific8rii structurii ecosistemului forestier sub influen.a succesiv8 a incendiilor a fost dezvoltat >n S'0 de Teane -.a. !1225". 0cesta permite eviden.ierea succesiunii p8durilor >n urma a : incendii. P8durea modelat8 este constituit8 din 9 specii -i, pe baza modelului, a fost simulat8 evolu.ia spa.io tempotal8 a parametrilor s8i pe o perioad8 de peste %55 ani. 0utorii au eviden.iat, pe baza unor cercet8ri actuale meticuloase, influen.a incendiilor asupra inelului anual al arborelui. ,odelul astfel ob.inut a fost extrapolat pentru perioade anterioare .in?nd cont de urm8torii parametri : tipul de p8dure, tipul de sta.iune, ;9
+arbu Ion
regimul !periodicitatea" incendiilor plus o serie de informa.ii asupra climatului, factorilor meteorologici >n momentul incendiului, umiditatea solului, viteza de extindere a incendiului etc. In timp s-au dezvoltat dou8 te nici de modelare bazate pe modelarea teoretic -i pe simulare. ,odelarea teoretic se bazeaz8 pe introducerea in model a unui num8r c?t mai mare de factori pentru care se define-te domeniul de varia.ie. Pentru fiecare factor sau cupluri de factori se calculeaz8 cu ajutorul unui model teoretic varia.ia parametrului de stare al arborelui !arboretului" sub influen.a factorilor studia.iN de ex. variaia rezistenei la rupere sau dezrdcinare a arborilor >n func.ie de . specie, v?rsta, d1,9, , Ld1,9, lungimea coroanei, forma coroanei, densitatea coroanei, densitatea lemnului, forma de >nr8d8cinare, tipul de sol, con.inutul >n argil8 al solului, nivelul apei freatice etc. $ serie de al.i factori pot fi introdu-i >n model -i ace-tia sunt lega.i de modul de ac.iune al v?ntului : curgerea laminar8 sau turbulent8, ung iul de inciden.8 cu coroana arborelui, starea solului !>ng e.at, dezg e.at etc." >n timpul producerii fenomenului studiat etc. ,odelarea prin simulare introduce >n model numai variabilele care au fost eviden.iate ca semnificative >n rezultanta cartat8 prin cercet8ri de teren. ,odelele de simulare pot fi foarte simple monofactoriale sau foarte complexe -i >ncearc8 s8 ia >n considerare un num8r optim de factori care pot descrie suficient de precis un anumit fenomen sau proces ap8rut >n urma ac.iunii unui factor perturbator.
)xemplu :
,odelarea rezisten.ei arboretelor de molid la ac.iunea z8pezii prin
intermediul unor parametri de stare ai arborilor -i arboretelor. M &*U A f ! Ld" M&*U A f !Id" >n care : M&*U A f !M&F, / Lt" M &*U propor.ia arborilor v8t8ma.i de z8pad8 Ld coeficientul de zvelte.e Id indicele de desime M&F propor.ia v8t8m8rilor de v?nat / v?rsta arboretului t vec imea r8nilor *atorit8 u-urin.ei de prelucrare a datelor cercet8torii au dezvoltat numeroase modele de simulare >n special >n domeniul ac.iunii factorilor perturbatori. #ele mai recente rezultate ale modelelor de simulare sunt prezentate grafic sau pe 8r.i spa.io temporale care sunt mult mai sugestive dec?t rezultatele >n form8 cifric8 sau tabelar8. Pentru a ob.ine valori credibile este >ns8 nevoie de foarte multe date concrete. 0desea, modelarea reprezint8 singura modalitate de analiz8 sinoptic8 -i de eviden.iere a legit8.ilor de distribu.ie spa.io temporal8 a unor fenomene sau procese. Pe baza unei cercet8ri forate detaliate bazat8 pe e-antionarea periodic8 a apei din precipita.ii la diferite nivele >n ecosistem !;" timp de : ani. S-au ob.inut un volum imens de date care exprim8 varia.ia cantitativ8 -i calitativ8 !con.inutul >n ioni poluan.i pentru 11 parametri" a apelor de precipita.ii >n ecosisteme. 6olosirea unui model de simulare a varia.iei spa.io temporale a con.inutului ionilor poluan.i prin calcularea -i trasarea unor izolinii de distribu.ie spa.io tempotrale a ionilor a permis o interpretare nou8 a datelor -i formularea unor legit8.i mai pu.in evidente la o analiz8 macro sau multi factorial8 !+arbu, I., Iacoban, #., Popa, I.". Pe baza unor m8sur8tori detaliate asupra frecven.ei regener8rii naturale au fost stabilite modele de simulare a distribu.iei -i dezvolt8rii regener8rii naturale >n func.ie de o serie de parametri ai sta.iunii !altitudine, expozi.ie, pant8, luminozitate, sol, tip sta.iune" -i arboretului !compozi.ie, v?rst8, indice de desime, luminozitate, grad de >nierbare, compozi.ia, strat erbaceu etc.". 0semenea ;7
+arbu Ion
modele de simulare au fost dezvoltate >n lucr8ri de cercetare elaborate de +arbu, I. -i #enu-8, &., 124:, 124(N +arbu, I., 124;N #enu-8, &., 1242 122%N +arbu, I., #enu-8 &., %551. &ezultatele ob.inute permit integrarea acestor modele de simulare a regener8rii naturale >n modele mult mai complexe de dezvoltare -i analiz8 a succesiunii >n ecosistemele cultivate din etajul montan al #arpa.ilor. *atele de baz8 privind structura original8 a p8durilor din +ucovina pentru fiecare parcel8 >n parte stabilite pe baza descrierilor din vec ile amenajamente ale p8durilor 6ondului &eligionar $rtodox din +ucovina !3?rbu, S., 3eamba-u, N., Ic im, &., +arbu, I. -i #enu-8, &., +arbu, I., #enu-8, &." coroborate cu parametrii actuali de stare ai p8durilor -i fenomenele de perturbare >nregistrate >n ultimele secole permit o evaluare pertinent8 a influen.ei antropice !prin metodele de gestionare aplicate" asupra stabilit8.ii la factori perturbatori a p8durilor -i evaluarea comparativ8 a sporului de mas8 lemnoas8 de >nalt8 calitate -i a pierderilor prin exploatarea prematur8 a arborilor -i declasarea materialului lemnos prin ac.iunea direct8 a factorilor perturbatori sau ca urmare a nevalorific8rii la timp. Pe baza analizei critice a rezultatelor comparative s-au realizat studii de fundamentare a unor noi metode de creare, conducere -i valorificare a func.iilor p8durilor din zone afectate de v?nt -i z8pad8 cu scopul maximiz8rii beneficiilor -i minimiz8rii pierderilor -i riscurilor !Ic im, &., 1244, 1225, 1221N +arbu, I. -i #enu-8, &., 124(N +arbu. I., 124%N #enu-8, &., 1222".
1... I%,#e%ent"re" Dn %etode#e de %"n"$e%ent " re!u#t"te#or o'@ nute d n stud u# eco#o$ c "# &"ctor #or ,ertur'"tor
#ercet8rile efectuate >n ultimele decenii asupra ecologiei factorilor perturbatori au pus >n eviden.8 c8 >n managementul p8durilor trebuie s8 se .in8 seama de legit8.ile de apari.ie a v8t8m8rilor produse de factori v8t8m8tori >n decursul fiec8rei faze de dezvoltare a arboretelor !+arbu, I.., 124%, 124:". 0menajamentele silvice de p?n8 ast8zi, de-i au consemnat pagubele produse p8durilor de factori perturbatori nu au luat >n calcul inciden.a acestor factori asupra dinamicii arboretelor, recoltelor -i parametrilor structurali ai p8durii !clase de v?rst8, propor.ia speciilor etc.". 0t?t amenaji-tii c?t practicienii din silvicultur8 au considerat pagubele produse de factori perturbatori numai sub aspectul pierderilor f8r8 a >ncerca integrarea acestor factori >n gestionarea p8durilor. 0pari.ia primelor cercet8ri integratoare care >ncearc8 abordarea ecosistemic8 a dobor?turilor de v?nt >n p8durile montane a suscitat numeroase discu.ii -i dezvolt8ri metodologice fructuoase >n cercetarea ecosistemelor forestiere din perioada respectiv8. 0mintim doar trei articole care au fost propuse spre publicare >n &evista P8durilor dar care nu au v8zut lumina tiparului datorit8 <impactului= brutal al ideilor cuprinse >n aceste articole: I. +arbu : &ata dobor?turilor de v?nt, indicator sintetic de prognoz8 >n gestionarea p8durilor !124:" I. +arbu : #ontribu.ii la prognoza dobor?turilor de v?nt >n p8durile de molid !124:" I. +arbu : Strategii de gestionare durabil8 a p8durilor de r8-inoase din #arpa.i !124(" I. +arbu : *obor?turile de v?nt abordare ecosistemic8 !124;" *e-i nu au fost publicate, ele au circulat >n manuscris -i au fost apreciate de cercet8tori reputa.i >n domeniu !&. *issescu, &. Ic im, N. 3eamba-u, N. *r8goi, &. #enu-8, I. Popa" care au ajuns prin cercet8ri conduse dup8 criterii similare sau diferite la concluzii comparabile. I. Popa !%551" dezvolt8 >n teza sa de doctorat o serie de aspecte legate de estimarea riscului de apari.ie a dobor?turilor de v?nt iar ,. *r8goi dezvolt8 o teorie extrem de interesant8 -i aplicabil8 >n amenajarea p8durilor referitoare la stabilirea fondului de rezerv8 >n p8durile afectate >n mod repetat de dobor?turi de v?nt. *obor?turile de v?nt >nregistrate >n )uropa central8 -i de vest >n 1225 !circa 25 mil. m.c." -i 1222 !circa 1:5 mil. m.c. numai >n 6ran.a" au condus la o revizuire radical8 a abord8rilor din doemniul factorilor perturbatori, dezvolt?ndu-se o serie de proiecte de cercetare care confirm8 rezultatele ob.inute >n &om?nia. ;:
+arbu Ion
$biectivul final al cercet8rilor noastre >l constituie sc imbarea opiniei factorilor de decizie -i managerilor de la o viziune catastrofic8 -i f8r8 solu.ii la una bazat8 pe cunoa-tere -i pe un management cu luarea >n considerare a factorilor perturbatori. ,odelarea -i prognoza de dezvoltare a p8durilor pe baza indicatorilor de baz8 ai factorilor perturbatori !frecven.8, intensitate, rat8 etc." >n raport cu parametrii sta.iunii sau ai arboretului vor permite focalizarea interven.iilor antropice >n momentele optime cu efect pozitiv maxim sub raportul minimiz8rii riscurilor -i al pagubelor produse. #rearea -i realizarea prin lucr8ri de >ngrijire adecvate a unor arborete rezistente la ac.iunea factorilor perturbatori !+arbu, I., 1249 124:" a fost o prioritate >n cercet8rile experimentale desf8-urate >n ultimii %: ani la Sta.iunea experimental8 de cultura molidului #?mpulung ,oldovenesc. )xemplific8m c?teva teme de cercetare finalizate cu >ndrum8ri te nice pentru produc.ie : - 1247 0sigurarea protec.iei arboretelor de molid >mpotriva dobor?turilor -i rupturilor produse de z8pad8 -i v?nt prin aplicarea lucr8rilor de >ngrijire -i a t8ierilor de regenerare !&esp. &. #enu-8 -i I. +arbu" - 124: /e nologii de >mp8durire >n zone afectate de dobor?turi de v?nt !&esp. I. +arbu" - 124( /e nologii de regenerare>n p8durile de amestec de r8-inoase cu fag afectate de factori perturbatori !&esp. I. +arbu" Pentru managementul arboretelor >n zone cu impact semnificativ !peste %:M din volumul total al t8ierilor" se poate propune o zonare a riscului >n func.ie de raportul dintre volumul periodic !decenal" al arborilor extra-i >n urma ac.iunii factorilor perturbatori -i volumul total al produselor lemnoase extrase din unitatea analizat8 !parcel8, unitate de produc.ie, ocol silvic etc." >n intervalul analizat. Indicatorul respectiv a fost denumit <rata dobor?turilor de v?nt= iar generic el poate fi extins <rata v8t8m8rilor produse de factori perturbatori= -i se calculeaz8 cu rela.ia : F accidentale E igien8 &*F A ---------------------------- I 155 F total exploatat In func.ie de valoarea acestui raport se pot defini urm8toarele clase de risc la apari.ia factorilor perturbatori >n p8duri : Faloarea &*F > 45 M ;5 45 M 75 ;5 M %5 75 M < %5 M #lasa de risc extrem de ridicat foarte ridicat ridicat mijlociu redus
,anagementul arboretelor din zone cu risc ridicat la ac.iunea factorilor perturbatori trebuie s8 aib8 la baz8 te nologiile de proiectare, creare, conducere -i regenerare !valorificare" special elaborate pentru asemenea zone. @ncadrarea >n zone de risc la dobor?turi de v?nt !&. Ic im" a fost propus8 >nc8 din 12(: pentru +ucovina iar pentru &*U >n 1224 de +arbu, I. pentru >ntreg teritoriul &om?niei. Pentru ceilal.i factori perturbatori sunt >n curs de realizare 8r.i generale de evaluare a riscului de a produce v8t8m8ri semnificative >n p8duri. #unoa-terea rezultatelor cercet8rilor >n domeniul ecologiei factorilor perturbatori reprezint8 o faz8 absolut necesar8 pentru familiarizarea managerilor cu o nou8 filozofie >n abordarea gestion8rii durabile a p8durilor >n zone cu risc ridicat la ac.iunea acestor factori. ;;
+arbu Ion
Implementarea noilor principii >n gestionarea p8durilor ar putea fi gr8bit8 prin publicarea unor volume cuprinz?nd rezultatele concrete ale cercet8rilor -i prin organizarea unor sc imburi de experien.8 -i demonstra.ii >n blocurile experimentale care au stat la baza formul8rii solu.iilor te nologice. Pentru urm8rirea modului >n care noile principii de creare, >ngrijire -i valorificare a p8durilor au fost concepu.i indicatori cantitativi care permit evaluarea rezervei de stabilitate create prin aplicarea lucr8rilor propuse. #ercet8rile efectuate au pus >n eviden.8 c8 cel pu.in >n zonele afectate frecvent de v8t8m8ri produse de z8pad8 -i v?nt folosirea actualelor tabele de produc.ie nu este recomandat8. /rebuie s8 reamintim c8 tabelele de producie romneti reprezint modele pentru producia maximal care poate fi obinut ntr)un arboret dintr)o anumit specie la o anumit vrst n anumite condiii de productivitate #bonitate$. 0naliza parametrilor de stabilitate ! Ld" ai arboretelor <teoretice= pe care le reprezint8 tabelele de produc.ie !+arbu, I., #enu-8, &., 124(" au pus >n eviden.8 o vulnerabilitate maxim8 pe toat8 durata ciclului de produc.ie. 0naliza care se face >n amenajament, judec?nd comparativ parametrii de stare ai arboretelor reale cu arboretul teoretic din tabelele de produc.ie, reprezint8, dup8 p8rerea noastr8, o <dirijare= voit8 spre instabilitate -i pierderi economice. Se impune realizarea unor tabele de produc.ie regionale care s8 .in8 cont de rezultatele cercet8rilor >n domeniul ecologiei factorilor perturbatori !+arbu, I., #enu-8, &., 124(N Popa, I., %551". Pentru factorii perturbatori pentru care nu au fost realizate >nc8 suficiente studii se impune sus.inerea -i finan.area unor cercet8ri specializate bazate pe o metodologie verificat8 cu scopul ob.inerii unor solu.ii te nologice aplicabile >n gestionarea p8durilor >nainte ca acestea s8 fie afectate iremediabil. Surprinz8tor r8m?ne un fapt economic deloc neglijabil. Noile te nologii de creare a unor arborete mai rezistente la ac.iunea z8pezii -i v?ntului >n zone de risc ridicat de-i sunt mult mai ieftine reduc?nd costurile cu circa 75M nu au fost generalizate -i >-i fac cu greu locul >n normele te nice de >mp8durire. #auzele sunt multiple dar >n primul r?nd g?ndirea dep8-it8 c8 un num8r redundant de puie.i este benefic pentru dezvoltarea >n tinere.e a arboretului !c?nd v8t8m8rile produse de o serie de factori perturbatori g?ndaci - trombari, v?nat, p8-unat, concuren.a ierburilor etc.". #rearea -i men.inerea unor arborete mai rare, cu o compozi.ie adecvat8 sta.iunii -i cu arbori uniform distribui.i favorizeaz8 dezvoltarea unor parametri de stabilitate care confer8 o bun8 rezisten.8 la ac.iunea z8pezii. 0plicarea lucr8rilor de >ngrijire devine dup8 v?rsta de %5 %: ani singura modalitate de cre-tere a stabilit8.ii -i de reducere a riscului de apari.ie a unor v8t8m8ri semnificative. *etalii te nologice se g8sesc >n lucr8rile publicate de +arbu, I. -i #enu-8, &. 0ccesibilizarea arboretelor, concomitent sau anterior aplic8rii lucr8rilor de >ngrijire este o etap8 esen.ial8 f8r8 de care nu se poate concepe aplicarea unor m8suri concrete din seria celor care definesc managementul >n zone de risc. #ontrolul, >n fiecare stadiu al dezvolt8rii arboretului prin intermediul unor parametri cantitativi -i calitativi bine defini.i r8m?ne singura modalitate prin care se poate aprecia dac8 managementul aplicat este conform cu principiile ecologiei factorilor perturbatori. 0naliza comparativ8 a rezultatelor aplic8rii solu.iilor propuse de cercetarea >n domeniul ecologiei factorilor perturbatori de c8tre ecologi -i manageri folosind parametri economici -i de stabilitate va pune >n eviden.8 contribuia interveniei antropice la creterea stabilitii recoltelor i serviciilor asigurate de ctre pdure >n zone de risc ridicat la ac.iunea factorilor perturbatori. $ astfel de abordare a managementului durabil al p8durilor >n zone sensibile sau cu frecven.8 ridicat8 a pagubelor produse de factori perturbatori trebuie implementat8 la toate nivelele de la -coal8 p?n8 la manageri. &eferitor la manageri experien.a european8 a autorilor pune >n eviden.8 c8 aplicarea unor noi te nologii se poate generaliza mai u-or dac8 se >ncepe cu ;(
+arbu Ion
<convingerea= personalului cu func.ii superioare de decizie >n minister -i &NP. Si acest lucru se impune >nainte de a fi prea t?rziu.
LUCRARI PRACTICE Pro'#e%e Dn %"n"$e%entu# ecos ste%e#or n"tur"#e F so#u@ on"re" #or
*escoperim tot mai frecvent c8 practici din trecut nu apar ca inacceptabile prin implica.iile lor asupra peisajului -i productivit8.ii ecosistemelor. *e exemplu : - t8ieri rase - p8-unatul !Studii de caz" Structura organizatoric8 a organismelor implicate >n ,)N nu permite totdeauna adoptarea unor solu.ii manageriale >n conformitate cu condi.iile locale, adesea speciali-tii -i popula.ia local8 fiind neglija.i la adoptarea solu.iilor. #re-terea disponibilit8.ii de a comunica pentru realizarea prin negociere a celor mai bune planuri de management trebuie s8 contribuie la o mai bun8 integrare a disciplinelor sociale -i -tiin.elor naturale >n fundamentarea deciziilor. Prea mult8 >ncredere c8 <-tiin.a -i te nologia fac posibil totul= conduce la practici gre-ite -i la costuri exagerate pentru corectarea efectelor negative !ex. : - utilizarea excesiv8 a /06 >n lucr8rile de colectarea lemnului - extinderea excesiv8 a planta.iilor de r8-inoase >n locul p8durilor de foioase - utilizarea pesticidelor >n combaterea d8un8torilor etc." - ararea pe linia de cea mai mare pant8 %e-iniii proprii ,E./ Ecosistem / un sistem format din organisme -i mediul lor natural care ac.ioneaz8 >n a-a fel >nc?t fluxul de energie determin8 o structur8 trofic8 -i o ciclare a materiei >ntre componentele vii -i nevii. )nergie Produse -i servicii
Abordarea ecosistemic a ,E. presupune trei concepte fundamentale : stabilirea limitelor fizice ale ecosistemului -i p8r.ile lui >n.elegerea rela.iilor dintre p8r.ile sate ca un >ntreg func.ional >n.elegerea rela.iilor dintre ecosistem -i contextul socio-economic >nconjur8tor !cre-terea popula.iei" extinderea polu8rii, sc imb8rile globale etc. ,E. trebuie s8 se bazeze pe adev8rul potrivit c8ruia ecosistemul se afl8 >ntr-o continu8 sc imbare sub influen.a factorilor externi !inclusiv omul". Succesiunea, disturban.ele -i selec.ia natural8 reprezint8 mecanismele de baz8 >n sc imbarea ecosistemelor. Intre factorii externi, contextul socio economic trebuie >ncorporate >n procesul de management. ;4
+arbu Ion
,E. A un sistem de planificare, implementare -i control al deciziilor bazat pe abordarea ecosistemic8 care recunoa-te c8 ecosistemele -i societatea sunt >ntr-o continu8 sc imbare.
6ormularea principiilor de ,)N pe baza premiselor fundamentale !sociale -i -tiin.ifice" de utilizare -i conservare a unui ecosistem natural
Premise fundamentale Premise sociale Popula.ia alege .elurile referitoare la produsele -i serviciile oferite de ecosisteme pe baza percep.iilor -i nevoilor sale Popula.ia se grupeaz8 >n func.ie de interesele personale -i de grup *iversitatea, complexitatea -i sc imbarea comunit8.ii umane creeaz8 nesiguran.8 >n leg8tur8 cu cerin.ele -i priorit8.ile >n viitor !c iar -i >n prezent" @ntr-o societate divers8 cu comunit8.i discordante, se poate ajunge la conflicte de .eluri. 'nii oameni nu vor primi ceea ce vor *eciziile de management al ecosistemelor se bazeaz8 pe .eluri clare, pe termen Z lung -i recunosc complexitatea ecosistemelor Informa.iile -tiin.ifice referitoare la sistemul socioeconomic sunt integrate -i codificate >n legi, acte normative, programe !planuri" -i bugete Politicile vor fi decise >n condi.ii de nesiguran.8 Premise -tiin.ifice Ytiin.ele naturale recunosc societatea ca parte a ecosistemului. Ytiin.ele sociale recunosc limitele biologice -i fizice ale ecosistemelor Ytiin.a are rol de prognoz8 -i evaluarea consecin.elor Ytiin.a poate oferi elemente de scenariu pentru prognoz8 -i evaluarea consecin.elor )cosistemele sunt adesea concepte artificiale -i se impune ca selec.ia -i clasificarea lor s8 se fac8 cu precau.ie *iversitatea este esen.ial8 -i permite o mai bun8 adaptare a comunit8.ilor locale, regionale -i na.ionale la diversitatea .elurilor. Procesele ecosistemice -i caracteristicile ecosistemelor trebuie studiate la diferite sc8ri geografice -i de timp 3eneralul nu poate include -i particularul Principii de management 3estioneaz8. In absen.a m8surilor de gestionare evolu.ia este incert8 -i pierderile mai mari 'tilizeaz8 o abordare ecosistemic8 #onsider8 informa.ia ca resurs8 de baz8. Succesul unui sistem de management depinde de modul >n care cuno-tin.ele sociale -i -tiin.ifice sunt incluse -i armonizate *ezvolt8 comunit8.i de interese. )ste necesar s8 armonizezi toate grupurile de interese >ntr-un plan mai larg acceptat pe baza c8ruia se dezvolt8 politicile de management Pentru formarea -i aplicarea efectiv8 a planurilor de management este necesar8 cunoa-terea detaliat8 a obiectivelor !.elurilor" sociale locale >n acord cu poten.a ecosistemelor de condus 3estioneaz8 pe spa.ii mari. #aut8 s8 conving8 vecinii c8 o gestionare bazat8 pe principii care includ -i a-tept8rile popula.iei locale are -anse mai mari de a fi acceptate *iversificarea este metoda principal8 de reducere a riscurilor unor sc imb8ri nea-teptate !sociale, economice, de mediu" 3estioneaz8 ca un experiment. 'tilizeaz8 semnalul feedbacJ pentru >mbun8t8.irea planurilor de management
Societatea -i -tiin.a sunt influen.ate de valorile individuale -i sociale
Prin aplicarea planurilor de management, se vor ob.ine mai multe bunuri -i servicii )cosistemele naturale sunt foarte complexe -i greu de prognozat
@ntregul sistem trebuie >n.eles >n context. Studiul ecosistemelor trebuie s8 includ8 -i factori externi !societatea"
Sc imb8ri nea-teptate >n ecosistem -i SS) reclam8 sc imb8ri -i >n conducerea proceselor socio-economice
Ytiin.a ecosistemelor la scar8 mare ofer8 solu.ii de adaptare. Nu se recomand8 extrapol8ri
;2
+arbu Ion
An"# !" d str 'u@ e (e$et"@ e d n '"! nu# Dorne#or ,e '"!" re!u#t"te#or o'@ nute cu ,ro$r"%u# CORINE LAND CO:ER
'tilizarea te nicilor moderne de monitorizare a st8rii mediului sub raportul utiliz8rii terenurilor, bazate pe imagini satelitare a fost posibila si pentru teritoriul tarii noastre prin dezvoltarea programului #$&IN) H0N* #$F)&. Programul #$&IN) !coordination of information on t e environment" a fost lansat in anul 124: de #omisia )uropeana cu urm8toarele obiective: sa sintetizeze informa.iile referitoare la starea mediului cu referire la unele aspecte de interes comun tuturor statelor #) sa coordoneze sintetizarea informa.iilor la nivel interna.ional sa asigure informa.ii consistente si comparabile la nivel european.
*ezvoltarea unor politici de mediu coerente la nivel european pe de o parte precum si evaluarea efectelor acestor politici pe de alta parte a impus cunoa-terea la nivelul fiec8rei tari a urm8toarelor aspecte: starea biotopurilor distribu.ia geografica a spatiilor naturale calitatea si abundenta resurselor acvatice utilizarea si starea terenurilor cantit8.ile de substan.e toxice evacuate in mediu lista azardelor naturale etc.
Proiectul #$&IN) H0N* #$F)& este doar o parte a proiectului #$&IN) si ofer8 date coerente si comparabile la nivel european privind utilizarea terenurilor. Suprafa.a acoperita de proiect este de %.9 mil. Jm%. %4o-;%o Hat N 17o[-%2o Hong ) Scara ar.ilor: 1:155.555. Suprafa.a minima cartabila: %: a. Pentru realizarea artilor compozite s-au utilizat ar.i clasice de utilizarea terenurilor !1::555-1:%:555", fotograme aeriene, observa.ii satelitare din satelitul SP$/ !1::5555" si /,L,SS !1:155555-1:1555555" precum si rezultatele transmise de satelitii meteorologici N$00 !1:%:55555". Nomenclatura utiliz8rii terenurilor s-a realizat pe baza sc emei de mai jos. Pentru a ilustra posibilitatea utiliz8rii informa.iilor #$&IN) in studiul de fata prezentam extrasul *epresiunii *ornelor si a mun.ilor >nconjur8tori pe care am ad8ugat pentru a u-ura orientarea numele.
(5
+arbu Ion
,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere Pamantul

0pa 'scat
0pe continetale
0pe oceanice si mari
Neacoperit de vegetatie
0coperit de vegetatie
&auri
Suprafete artificiale
Permanent
Hacuri
#u roca la suprafata
Sezonal
Naturala
)xpl. miniere #onstructii etc.
0-a cum se poate vedea din legenda anexata, care expliciteaz8 semnificatia culorilor de pe arta, au fost identificate 19 forme de utilizare a terenurilor. *e asemenea au fost trasate sc ematic transectele care expliciteaz8 pe baza cercet8rilor proprii distribu.ia solurilor statiunilor forestiere si a tipurilor de vegetatie in *epresiunea *ornelor. 111 Uona industriala urbana !continua" 11% Uona industriala urbana !discontinua" 1%1 'nitati industriale sau comerciale 191 Uone de extrac.ii minerale !mine la suprafa.a" %91 Pasuni %7% /erenuri cultivate complex %79 /erenuri agricole cu o pondere mare a vegeta.iei naturale !fanete, culturi mixte etc." 911 P8duri de foioase 91% P8duri de r8-inoase !conifere" 919 P8duri amestecate de r8-inoase si foioase 9%1 Paji-ti naturale 9%% Uone umede cu vegeta.ie igrofila 99% &oca de suprafa.a !creste alpine" Se observa ca practic cea mai mare parte a depresiunii este ocupata de pasuni, fanete si terenuri cultivate, dar in care vegetatia naturala ramane dominanata. Fersantii sunt acoperiti de paduri masive de rasinoase care urca pana pe crestele muntilor inconjuratori. Sub raportul utilizarii terenurilor, zona *ornelor este considerata o zona foarte bogata in ecosisteme naturale cu o economie extensiva, bazata pe valorificarea durabila a potentialului de productie al solului.
(1
+arbu Ion
(%
+arbu Ion
Et",e Dn re"# !"re" unu stud u de %,"ct s"u ' #"n@ de %ed u Dn do%en u# ecos ste%e#or n"tur"#e F se% n"tur"#e
Etape /1. #ulegerea datelor din teren >n conformitate cu obiectivele %. )valuarea datelor >n raport cu obiectivele propuse 9. Identificarea impactului activit8.ii propuse >n %-9 ipoteze !evaluarea consecin.elor" 7. Identificarea c8ilor 0i m8surilor de prevenire a unor impacte majore 0i ireversibile :. Stabilirea responsabilit8.ilor pentru prevenirea impactelor identificate prin studiu !proiectant, executant, beneficiar" ;. )laborarea studiului de impact >n form8 sintetic8 In-ormaii preliminare / !care se vor furniza odat8 cu formularea cererii pentru studiu de impact" furnizate de beneficiar !proiectant, beneficiar". In-ormaii de baz / - # estionar cu date de baz8 asupra obiectivului - *emersuri legale pentru >ncadrarea >n norme legale : - acord de mediu >n cazul unor unit8.i care func.ioneaz8 sau au func.ionat - inspec.ii de mediu - Sc ema proceselor te nologice de baz8 - Hista substan.elor care intr8 0i ies din proces - Hista ec ipamentelor folosite !instala.ii, conducte, depozit etc." - 0utoriza.ii, avize, acorduri eliberate anterior sau cu referire la activitatea viitoare - # estionar pentru conformare >n reglement8rile legale : - amplasament !raporturi cu vecinii, societatea civil8, $N3 pentru protec.ia mediului etc." - de0eurile rezultate 0i modul de procesareLdepozitare - ape reziduale !caracteristici calitative 0i concentra.ii" - transport te nologic sau energie, ap8 etc. - emisii >n aer - zgomot - organizarea activit8.ii interne de supraveg ere 0i protec.ia mediului %ocumentaii0 ane1e care se prezint8 de c8tre beneficiar la solicitarea studiului de impact. - W8r.i !amplasament" : topografice, geologice, vegeta.ie, idrologic8 - Planul instala.iilor 0i >mprejurimilor !amplasamentele rezervoarelor, conductelor etc." - Sc ema procesului te nologic de produc.ie - Hista documentelor de reglementare a activit8.ii - Inventarul substan.elor care intr8 0i ies din procesul te nologic - *epozitele de de0euri !plan, volum etc." - +uletine de analiz8 reprezentative emise de laboratoare autorizate !ape, aer, sol, vegeta.ie" - Hista surselor majore de impact !prev8zute de proiectant beneficiar" (9
+arbu Ion
In-ormaii privind managementul de mediu / parte din sistemul managerial al !S#, S0, &egie" agentului economic care include structura organizatoric8, activitatea de programare, responsabilitatea, procedurile 0i resursele financiare, umane necesare aplic8rii reglement8rilor de mediu specifice: - exist8 compartiment specializat - care sunt documentele de control al activit8.ii compartimentului - compania tutelar8 a solicitat evalu8ri periodice - angaja.ii cunosc reglement8rile de mediu stabilite - concluziile ultimelor controale ale autoriza.iei de mediu - cine din conducerea >ntreprinderii coordoneaz8 0i r8spunde de activitatea de mediu - cum se ac.ioneaz8 >n caz de incident de mediu. Sinteze pentru aprecierea general a impactului - Sc ema procesului te nologic !flux cantitativ" cu precizarea m8rimilor intrate 0i ie0ite - )cua.ii c imice de ansamblu - Sc em8 de ansamblu privind distribu.ia 0i conversia energiei electrice - +ilan. !de mas8" al debitului de ap8 intrat 0i ie0it din proces - +ilan.ul suprafe.elor intrate, ie0ite din uz !>n cazul exploat8rilor miniere, petroliere, transporturi etc." In-ormaii ce vor -i solicitate autoritii locale de mediu - Hista unit8.ilor economice 0i sociale din zon8 care produc impact asupra mediului sau pot fi supuse unui impact suplimentar prin amplasarea obiectivului - )valu8ri globale !ale autorit8.ii de mediu" asupra nivelului general de poluare 0i degradare al zonei - Pozi.ia de principiu privind oportunitatea implant8rii obiectivului
(7
+arbu Ion
Pro$r"%"re" #ucrBr #or #" eEecut"re" stud #or de %,"ct F " ' #"n@ur #or de %ed u
#ine execut8 *enumirea activit8.ii 1. 0ctivit8.i preg8titoare *iscu.ii cu beneficiarul !accept, ofert8" Procurarea informa.iilor preliminare Procurarea informa.iilor de baz8 Stabilirea sarcinilor pentru colaboratori *etalierea program8rii Perioada !ziua, luna", cine execut8 1 % 9 7 : ; ( 4 2 15 \\\\\ ro0u !responsabil studiu" \\\\\ negru !ing. colab." \\\\\ albastru !te n., lab."
%. )valuare 0i m8sur8tori pe teren Inventarieri specifice #art8ri &elevee 0i descrieri 9. Sinteza 0i >ntocmirea raportului Stabilirea cuprinsului *etalierea raportului &edactarea sec.iunilor )valuarea riscului Stabilirea m8surilor de reducere a riscului #oncluzii 0i propuneri de aviz, autorizare, audit, bilan., etc. 7. 0vizarea raportului 1. *econtarea c eltuielilor
(:
+arbu Ion
L st" "ct ( tB@ #or econo% ce c"re sunt cons der"te &"ctor ,oten@ "# de r sc ,entru de$r"d"re" ,Bdur #or 0 " &ondu#u &orest er
*omeniul, activitatea Planurile de amenajare a !urbanism"
0specte specifice de impact teritoriului - spa.ii verzi, p8duri de recreare, parcuri" - lotizarea suprafe.elor pentru construc.ii turistice, vile etc. - zone sensibile - crearea de perdele de protec.ie #onstruc.ii 0i amenaj8ri de drumuri, c8i - drumuri forestiere ferate, conducte, linii de transport energie, - drumuri comunale - 0osele na.ionale funiculare, aeroporturi etc. - autostr8zi - c8i ferate - conducte 0i linii de transport *efri0area p8durilor sau a suprafe.elor cu - peisaj - stabilitatea versan.ilor arbori forestieri &e>mp8durirea sau >mp8durirea terenurilor - bilan. idrologic 0i estimarea riscurilor >n aval - pierderi de cre0tere degradate, alde, lunci etc. Sc imbarea categoriei !grupei" func.ionale a - riscul introducerii unor specii neadecvate - reducerea biodiversit8.ii etc. p8durilor !amenajament" $rganizarea 0i reglementarea p80unatului 0/*, corectarea toren.ilor 0menaj8ri agro-pastorale 0i turistice - delimitarea zonelor func.ionale - organizarea traseelor pentru teleferice, telesJi, montane *esf80urarea activit8.ilor turistice 0i p?rtii 0i alte c8i de acces - asigurarea lini0tii pentru v?nat agrozoote nice >n zona montan8 - protec.ia >mpotriva avalan0elor, alunec8rilor, eroziunii, c8derilor de pietre etc. - peisaj 0menaj8ri idroenergetice - stabilitatea versan.ilor - poten.ial de eroziune, colmatare - sc imbarea grupei func.ionale $rganizarea 0i func.ionarea parcurilor - modificarea planurilor de amenajament na.ionale 0i a rezerva.iilor. Parcuri naturale - red. produc.iei de mas8 lemnoas8 regionale !neexistente >nc8 >n legisla.ia - raporturile cu popula.iile locale rom?neasc8" 0menajarea unor instala.ii de cre0tere a salmonidelor sau animalelor s8lbatice >n captivitate - identificarea zonelor naturale >n care se interzic Proiecte de urbanism construc.ii 0i care vor fi amenajate ca spa.ii verzi sau p8duri amenajate - amenajarea campingurilor #onstruc.ii 0i amenaj8ri de interes special : (;
+arbu Ion
aeroporturi, elioporturi, utiliz8ri militare ale terenurilor *epozitarea de0eurilor inclusiv alde de - de0euri con.in?nd substan.e cu efect nociv !azbest, antimoniu, 0s, +a, +e, #r, #u, cianuri, cenu0i 0i steril din minerit Sn, 6l, iosocian.i, Wg, ,o, Ni, fenoli, Pl, Se, sulfuri, solven.i, / , /i, Fa, Un 0i compu0ii lor" - de0euri radioactive - idrocarburi - de0euri c imice farmaceutice, fitofarmaceutice etc. Industrii 0i activit8.i industriale : - industria c imic8 - industria prelucr8rii metalelor - industria extractiv8 - instala.ii industriale pentru producerea energiei termice electrice etc. - transportul 0i depozitarea minereurilor 0i a sterilului - fabricarea 0i >ncercarea explozibililor - conducte magistrale de transport - depozite de carburan.i, lubrifian.i, produ0i c imici - instala.ii nucleare - surse de emisii a unor poluan.i gazo0i situate la distan.8 D 15 Jm de p8dure 0ctivit8.i specifice de protec.ie a culturilor - lista substan.elor folosite, concentra.ii optime, agricole sau a p8durilor prin utilizarea perioade optime de aplicare atc. pesticidelor
((
+arbu Ion
LucrBr de teren 0 ' rou #" eEecut"re" stud #or de %,"ct Dn &ondu# &orest er
)ucrri preliminare / - contacte cu beneficiarul - anun.area beneficiarului a zilei >n care se face deplasarea >n teren pentru identificarea suprafe.ei pe care se amplaseaz8 obiectivul - stabilirea de comun acord a zilei de deplasare >n teren )ucrri e-ective n teren / - identificarea suprafe.ei de amplasament !Sa" - identificarea suprafe.ei p8durii supus8 impactului !Si" - delimitarea pe art8 a suprafe.elor Sa, Si - proces verbal de constatare >n care se men.ioneaz8 toate informa.iile de natur8 s8 permit8 evaluarea impactului Inventarieri0 msurtori i observaii necesare - suprafa.a p8durii care va fi supus8 impactului pe grade 0i forme de manifestare - inventarieri totale sau par.iale !e0antionaj" pentru descrierea st8rii p8durii >nainte de >nceperea activit8.ii obiectivului - lista speciilor vegetale 0i animale 0i evaluarea bonit8.ii sta.iunii pentru speciile principale - elemente necesare pentru evaluarea valorii p8durii, solului sau altor componente care vor fi afectate 0i pentru care se prevede compensarea >n bani - proces verbal >ntocmit cu gestionarul sau proprietarul p8durii referitor la preten.iile acestuia fa.8 de beneficiar - delimitarea pe art8 a zonelor care urmeaz8 a fi afectate de impact 0i descrierea fiec8rei zone >n parte - evaluarea modific8rilor aduse ecosistemului dup8 >nceperea func.ion8rii obiectivului - modificarea peisajului - modificarea compozi.iei floristice - modificarea asocia.iilor de faun8 - modificarea biodiversit8.ii - alterarea mediilor naturale !>n M din suprafa.a ini.ial8 a sitului" - p8dure !virgin8, natural8, artificial8 etc." - ap8 - aer - suprafa.a ce va fi afectat8 direct de poluan.i !pe grade de afectare" - solizi - lic izi - gazo0i
(4
+arbu Ion
)ucrri de birou 2sinteze3 / - 0naliza st8rii ini.iale a mediului cu privire special8 asupra biodiversit8.ii naturale )xemplu : Sond" .; Ge"%Bn" U.P. I: Ge"%Bn" Oco#u# s #( c T"!#Bu
T"'e#u# 1
St"re" "ctu"#B " s tu#u 0 " %ed u#u Dn %ed "t" (ec nBt"te
Firgin Parametri )taj fitoclimatic *iversitatea sp. flor8 *iversitatea sp. faun8 Peisaj !M" 6lor8 !M" 6aun8 !M" ,edii narurale !M" : - p8durea - apa - aerul )misii poluan.i !M" : - solizi - lic izi - gazo0i )c ilibrul ecologic estimat ,ontan de p8duri de amestec de r80inoase cu fag de productivitate superioar8 mare !cca. 25M din poten.ial" mijlocie !cca. 75M din poten.ial" 95 95 %5 15 15 :5 155 25 45 15 15 45 15 :5 45 95 %5 15 %5 95 :5 %5 (5 %5 :5 (5 25 155 95 45 Natural Seminatural 0rtificial #ultivat )xploatat *egradat
- )valuarea m8rimii impactului 0i >ncadrarea lui >n categorii : nesemnificativ, semnificativ, serios !major", catastrofal. )ventual acordarea unor note fiec8rui nivel al impactului !nesemnificativ-1, catastrofal-7" - )valuarea gradului de reversibilitate a impactului la terminarea lucr8rilor - reversibil !1" - par.ial reversibil !%" - ireversibil !9" *in >nmul.irea notelor de evaluare a m8rimii impactului 0i gradului de reversibilitate rezult8 nota !gradul" de risc al activit8.ii. *e exemplu : un impact catastrofal dar reversibil va avea nota de risc 7, dar un impact major 0i ireveribil va avea nota de risc 1%. In func.ie de nota de risc se ierar izeaz8 urgen.ele de interven.ie. - ,8suri !previzibile 0i fezabile" pentru suprimarea, reducerea sau compensarea consecin.elor nefavorabile asupra p8durii prin aplicarea proiectului
(2
+arbu Ion
)xemplu :
Impactul necesar a fi limitat *efri0area p8durii Pierderi de cre0tere Sc8derea bonit8.ii solului Poluarea solului Sc8derea vitalit8.ii p8durii, uscare, d8un8tori secundari *eplasarea apelor poluate 0lunec8ri 0i alte forme de degradare )fectul prev8zut al m8surilor propuse Suprimare &educere #ompensare x x x x x x x x x x x x x x ,8suri 0i lucr8ri propuse a fi executate sau finalizate de beneficiar - compensare b8neasc8 - re>mp8durire - compensare b8neasc8 - lucr8ri specifice de reconstruc.ie ecologic8 - escavarea si transportul solului - depoluare prin mijloace specifice - acoperire cu sol vegetal -fertilizare - combatere d8un8tori - compensare b8neasc8 - construc.ii idrote nice pentru stocare 0i tratare -lucr8ri inginere0ti specifice
- &eprezent8ri grafice pe baza unui punctaj 0i grile de apreciere a impactului - &ecomand8ri de >mbun8t8.ire a proiectului !activit8.ii" prin sc imbarea a amplasamentului sau a te nologiilor, dot8ri 0i amenaj8ri speciale sau renun.area la ac.iune !dac8 este cazul" - #oncluzii privind gradul de afectare a mediului 0i s8n8t8.ii popula.iei - $portunitatea realiz8rii proiectului .4! .n funcie de complexitatea activitii, studiul de impact va fi detaliat n msura n care ofer elemente necesare lurii deciziei +ropunem ca n funcie de specificul activitii pentru care se face studiul de impact s se detalieze numai aspectele specifice cu legtur direct i previzibil. .n acest fel se elimin formalismul i se pot obine documente utilizabile la mbuntirea proiectului sau managementului de mediu. Realizatorul studiului de impact va discuta cu autoritatea local sau central de mediu i vor conveni asupra coninutului minimal obligatoriu al studiului.
45
+arbu Ion
Metode de e("#u"re " r scu#u de ","r @ e " "("#"nFe#or Dn %un@ Dn"#@ .

0valan-ele reprezint8 unul dintre azardele cele mai semnificative >n peisajul montan superior >n timpul iernii. ,odelul propus de evaluare a riscului de apari.ie a avalan-elor este adoptat dup8 modelul propus pentru ,un.ii /atra. 6actori naturali de risc implica.i >n producerea avalan-elor sunt : - >nclinarea versan.ilor - forma versan.ilor - altitudinea - expozi.ia versan.ilor #alculul riscului !&0v" se face cu formula : &0v A !S E 0l E )x E 6x" &g Pentru estimarea riscului fiec8rui factor i s-au atribuit note conform tabelului 1, >n care : S A panta 0l altitudinea )x expozi.ia 6x A forma versan.ilor &g A rugozitatea /abelul 1
6actorul !S" Panta !5" !)x" )xpozi.ia !0l" 0ltitudinea !m" !6x" 6orma versantului Falori B 9: %5 97 D %5 S, S), S[ ), [ N, N), N[ B 1(55 1:55 1(55 D 1:55 #oncav Hinear L #onvex +locuri de roci Pnepeni- st?nc8rie /ufe de jneap8n Nota de bonitare % 1 5 % 1,: 1 % 1 5 % 1 5 1,% 1,; 9,5
!&g" &ugozitatea
*in combinarea altitudinii cu forma versantului -i expozi.ia terenului rezult8 capacitatea de acumulare a z8pezii.
%
!Prelucrare dup8 P. W)&ST$ -i 3. +'30& %555. 0valanc es part of t e +eliansJe /atr] ,ts. )colog], vol. 12 %L%555
azard in t e sout east
41
+arbu Ion
&0v A !S E )x E 0l E 6x" I &g Falori extreme 5 - %7 Ferde 5: 6. redus #lasa Ferde desc is : 15 &edus de 3alben 15 1: ,ijlociu risc Portocaliu 1: %5 &idicat &o-u B %5 6. ridicat
&0v max. A !% E % E % E %"I9 A %7 ,8suri - turism admis -i iarna - turism admis numai pentru ini.ia.i - turism admis >n anumite condi.ii - admis cu restric.ie - interzis total iarna
@ncadrarea >n clase de risc se face pe baza notei ob.inute din calcul, astfel :
!0v" Nota B %5 1:,1 %5 15,1 1: D 15 Semnifica.ia &isc f. ridicat &isc ridicat &isc moderat &isc redus
Succesiunea opera.iilor la evaluarea riscului de producere a avalan-elor Se delimiteaz8 zona cercetat8 ! arta"
Separ8 unit8.i geomorfologice omogene
Stabile-te valorile factorilor S, )x, 0l, 6x, &g pentru fiecare unitate
)stimeaz8 &0v
*elimiteaz8 pe art8 zonele de risc !7 clase"
Ferificare !date reale" &eferitoare la fiecare avalan-8 >nregistrat8 >n zon8
N'
Uonele de risc se confirm8
*0 4%
*etaliaz8 solu.iile de limitare a pagubelor
+arbu Ion
A,# c"@ e cu studen@

Pe baza 8r.ilor cu curbe de nivel -i fotogramelor !de multiplicat" dintr-o zon8 montan8 >nalt8 !&odna, #8limani, +ucegi, #ea l8u" se repartizeaz8 fiec8rui student un versant !bazinet". ^ Se caroiaz8 arta >n func.ie de scar8 din 155 I 155 m ^ Pentru fiecare punct din raster se estimeaz8 &0v -i se trec valorile >ntr-un tabel !pentru fiecare factor" )xemplu :
Pct. raster 1 % . . n S )x 6actor !valoare" 0l &0v 6x &g #uloare
^ Se coloreaz8 pe art8 fiecare p8trat !cu centrul >n pct. raster" cu culoarea aferent8 !verdeO ro-u" ^ 6iecare student completeaz8 pe arta de ansamblu culorile >n func.ie de &0v stabilit pentru zona de lucru ^ Se discut8 rezultatele ^ Se traseaz8 izoliniile zonelor de risc ^ Se fac recomand8ri pentru managementul turistic pe timp de iarn8 >n zona studiat8
49
+arbu Ion
MetodB ,entru e("#u"re" stBr ,e s"6u#u %ont"n Dn !one ntens ut # !"te de tur s%
!+ucegi, &ar8u, #ea l8u, Piatra ,are, &etezat, Par?ng etc." In zona montan8 >nalt8, de-a lungul traseelor turistice >nt?lnim adesea zone devastate ca urmare a unei presiuni antropice ridicate. Pentru evaluarea st8rii actuale -i a riscului de degradare vom folosi conceptele dezvoltate >n alte lucr8ri publicate >n care riscul natural -i riscul antropic sunt cuantificate pe baza unor criterii simple -i u-or de aplicat. 5actori 2indicatori3 abiotici / Rezistena rocilor !condi.ioneaz8 intensitatea proceselor de eroziune" 1. &oci foarte rezistente %. &oci rezistente 9. &oci friabile !slabe" predispuse eroziunii 2nclinarea versanilor !pe care >i parcurge poteca" D :5 : - 155 15 - 1:5 1: %55 %5 - %:5 B %:5 3espletirea potecii - unic8 - ramificat8 - ramifica.ii multiple - scurt8turi ale potecii +oziia n relief a potecilor !influen.eaz8 dispersarea turi-tilor" - pe culmi - - - - pe versant - . - . - . - pe vale ...... F"ctor * nd c"tor + ' ot c 5ormaiunea vegetal !>n func.ie de densitate -i fizionomie poate contribui la reducerea riscului de degradare prin eroziune" : 5 sol nud 1 lic eni -i mu-c i pe st?nc8rii !gro oti-uri" % p8-une alpin8 9 jnepeni7 rari-te de p8dure de limit8 cu jnepeni: p8dure 47
+arbu Ion
5actori 2indicatori3 socio economic ai zonei .nfrastructura - -osele de acces >n zona montan8 >nalt8 - instala.ii pe cablu pentru acces >n zona alpin8 .nstalaii montane pentru turism, sporturi de iarn ! oteluri, piste etc." - degradare pe piste de sc i, F// etc. - depozite de gunoaie menajere - zgomot (recvena turitilor - foarte ridicat8 - ridicat8 - redus8 etc. ETAPE DE LUCRU LA E:ALUAREA RISCULUI DE DEGRADARE A LONELOR MONTANE PRIN TURISM I STA<ILIREA MNSURILOR DE MANAGEMENT
^
Etapa 0biotici
F"ctor n"tur"#
F"ctor "ntro, c
+iotici 6orma.ia vegetal8 3rad de acoperire @n8l.imea medie Fitalitatea
&e.ea de poteci *ensitatea !mlL a" Hungime H8.ime Panta )tc.
Infrastructur8 *rumuri auto Instala.ii pe cablu Woteluri 6acilit8.i pentru sport )tc.
&ezisten.a rocii Panta Pozi.ia >n relief )tc.
0naliza
Sinteza )valuare Interpretare Propuneri, solu.ii de management
^
)valuarea riscului natural
^ ^
&isc natural
)tc.
3rad de degradare a peisajului
&isc indus de re.eaua de poteci existent8
&isc antropic Num8r. turi-ti
^
*egradare actual8 #lase 5 f8r8 1 . . : complet degradat
^
&isc antropic Poten.ial de degradare &isc global ,8suri de reducere a riscului
4:
+arbu Ion
M"n"$e%ent %odern Dn s #( cu#turB

In contextul actual, dominat de sc imb8rile radicale asupra propriet8.ii, de trecerea general8 la economia de pia.8, de globalizare -i de sc imb8ri globale, >ntre care sc imb8rile climatice reprezint8 cea mai mare provocare, silvicultura -i gestionarea p8durilor nu poate r8m?ne indiferent8. *in prezent8rile anterioare este evident c8 economia forestier8 reprezint8 o component8 important8 a dezvolt8rii durabile >n .8rile bogate >n p8duri, iar pe de alt8 parte serviciile oferite de p8dure reprezint8 o component8 care se cere a fi dezvoltat8 adesea cu investi.ii importante. Silvicultorii trebuie s8 >n.eleag8 c8 utilizatorii lemnului -i altor produse forestiere sunt parteneri care trebuie trata.i cu toat8 >n.elegerea stimul?nd adesea apari.ia unor investi.ii >n domenii ale industrializ8rii care utilizeaz8 sortimente de lemn de mici dimensiuni cum sunt industria celulozei -i ?rtiei, P0H, P6H, precum -i construc.iile din lemn sau produc.ia de mangal din materialul lemnos rezultat din cur8.iri -i r8rituri >n zone greu accesibile. _in?nd cont de structura pe clase de v?rst8 a p8durilor noastre se pot face prognoze pe termen lung asupra produc.iei pe sortimente -i pe aceast8 baz8 se pot transmite semnale clare pentru investitorii care doresc s8 fac8 investi.ii >n domeniul utiliz8rii lemnului. &epunerea >n func.iune a fabricilor de P0H cu te nologii noi, competitive, ar fi de natur8 s8 redea speran.a pentru numeroase localit8.i rurale care depindeau p?n8 la >nceputul anilor 25 de industria lemnului -i exploatarea p8durilor. /8ria -i competitivitatea unor economii forestiere durabile stau >n calitatea -i >ntinderea p8durilor -i >n JnoK- oK-ul necesar pentru valorificarea la nivel superior a produselor forestiere. /radi.ia -colii rom?ne-ti, de toate gradele, din silvicultur8, exploatarea p8durilor -i industrializarea lemnului reprezint8 un atu important >n perspectiva integr8rii >n ') a &om?niei. Falorificarea tradi.iilor locale de utilizare a lemnului, cultura -i civiliza.ia lemnului care s-au p8strat >n majoritatea zonelor forestiere ale .8rii reprezint8 o component8 important8 care ne oblig8 la cre-terea gradului de utilizare a lemnului >n detrimentul produselor energofage. 0ctivitatea din silvicultur8 se bazeaz8 pe cuno-tin.e specializate -i prezint8 urm8toarele particularit8.i : - activeaz8 pe suprafe.e >ntinse, greu de controlat - mo-tene-te o experien.8 -i concepte silviculturale de la generai.ile anterioare - ciclul de produc.ie lung - necesit8 o planificare prealabil8, adesea pe o perioad8 lung8 de timp !15-%5 ani" 0naliza activit8.ii din silvicultur8 pentru g8sirea unor metode noi de management trebuie s8 urmeze urm8toarele etape : Fom analiza pe r?nd con.inutul fiec8rei etape >n parte. Analiza situaiei actuale! Identificarea !pe baza unor investiga.ii specifice sondaj de opinie, brainstorming, list8 de idei etc. a punctelor !aspectelor" deficitare care conduc la situaii conflictuale, lipsa comunicrii -i nerealizarea la timp -i eficient a unor indicatori , deficit financiar, dezorganizare structural, lipsa respectului ierar ic -i >n final aos cu repercusiuni grave asupra viitorului p8durii. Pe baza acestor informa.ii brute se >ntocme-te o list de prioriti. In func.ie de specialitate -i de locul de munc8 al celui care >ntocme-te lista, priorit8.ile sunt diferite, dar, >n general, se pot identifica : ; aspecte care pot fi considerate prioritare. Pe baza acestei liste se stabilesc obiectivele. *efinirea c?t mai concret8 a acestor obiective -i stabilirea unor parametri cuantificabili permite >ntr-o etap8 ulterioar8 adoptarea celor mai 4;
+arbu Ion
adecvate m8suri strategice pentru realizarea lor. !Se detaliaz8 m8surile -i se stabilesc r8spunderile -i termenele de execu.ie". Pentru a ne asigura c8 obiectivele prioritare stabilite vor fi realizate la termen -i la parametrii planifica.i, o aten.ie deosebit8 se va acorda controlului -i m8surilor coercitive pentru redresarea situa.iei. 0naliza situa.iei actuale !evolu.ie istoric8"
Stabilirea priorit8.ilor
*efinirea obiectivelor
Strategia pentru realizarea obiectivelor
,8suri pentru realizarea obiectivelor
#ontrol cantitativ -i calitativ
4(
+arbu Ion
STUDIU DE CAL
J%,Bdur r ,entru stoc"re" CO.

Pentru evaluarea capacit8.ii de stocare a #$ % >n planta.ii se folosesc date biometrice de transformare a volumului p8r.ii superioare -i subterane a arborelui >n cantit8.i ec ivalente. *espre capacitatea p8durii cultivate de a stoca #$ % din atmosfer8 -i a ec ilibra pe aceast8 cale efectul de ser8 determinat de acumularea #$ % >n atmosfer8 din arderea combustibililor folosi.i se vorbe-te tot mai insistent >n ultimul deceniu !+arbu, I., 122:N FitovseJ, 1221N ,at eKs, &.[., 1229N Nabuurs, 1227". /eoretic, prin crearea unor planta.ii forestiere cu specii care acumuleaz8 >n trunc i mari cantit8.i de lemn este posibil8 o compensare a acumul8rii #$% >n atmosfer8. Se apreciaz8 c8 realizarea a circa 455 mil. a planta.ii ar permite compensarea excedentului de #$% din atmosfer8 provenit din arderea combustibililor fosili !se estimeaz8 >n medie o stocare de circa (,: tL aLan. )misia anual8 mondial8 de #$% provenit din arderea combustibililor fosili este de circa 9,; miliarde tone. In fig. 1 se prezint8 fluxul #$% >ntr-un ecosistem forestier. #$% #$% C &espira.ie C 6runze C &amuri C /runc i C &8d8cin8 6otosintez8 Hitier8 Wumus Hemn -i produse din lemn #$% #$% #$%
In ecosistemele naturale virgine >n care p8durea se afl8 >n ec ilibru climax se apreciaz8 c8 eficien.a sub raportul stoc8rii #$% este foarte redus8 -i raportul >ntre cantitatea de #$ % absorbit8 -i cea eliberat8 prin descompunerea resturilor vegetale inclusiv trunc iul arborilor mor.i tinde c8tre 5. Prin compara.ie cu p8durea natural8, p8durea gospod8rit8 pentru produc.ia de lemn -i >n special planta.iile au o capacitate mult mai mare de stocare a #$%. Falorificarea superioar8 a lemnului >n care s-a stocat #$ % >n special >n produse cu >ntrebuin.are >ndelungat8 !construc.ii din lemn, mobilier de valoare" permite continuarea stoc8rii #$% adesea pentru perioade mult mai lungi dec?t via.a arborelui >n p8dure. Falorificarea prin planta.ii forestiere a unor suprafe.e >ntinse ocupate >n prezent de paji-ti degradate sau c iar terenuri degradate reprezint8 o modalitate deosebit8 de realizare a unui proiect coerent sub raport te nic -i economic. Sub raport te nic >n func.ie de caracteristicile sta.ionale !sol, climat, relief" se precizeaz8 ce specii pot fi plantate -i ce produc.ie de mas8 lemnoas8 se poate ob.ine, la ce periodicitate de rota.ie etc. Sub raport economic se pot estima costurile de instalare ale acestor culturi forestiere speciale, costurile de gospod8rire -i valoarea probabil8 a produselor ob.inute. 44
+arbu Ion
Pe baza costurilor ini.iale se pot identifica surse de finan.are a planta.iilor -i stabili modul de rambursare al acestora. Pentru &om?nia care dispune la ora actual8 de circa %,: mil. a terenuri degradate situate >n general >n zona colinar8 -i submontan8, realizarea acestor planta.ii ar contribui a-a cum este cunoscut la stabilizarea versan.ilor -i mai buna func.ionare a localit8.ilor -i activit8.ilor umane din aval. *espre rolul planta.iilor forestiere >n modificarea parametrilor ecologici locali -i readucerea >n circuitul economic al terenurilor degradate !eroziune, alunec8ri, s8r8turare etc." exist8 o literatur8 foarte bogat8 !0rg iriade, /raci, #ostin, ,unteanu, #linciu, #iortuz, *inu etc.". Pentru evaluarea aspectelor te nice -i economice a unor planta.ii speciale pentru stocarea #$% sunt necesare elemente de baz8 -i ecua.ii de transfer acceptabile sub raport ecologic -i economic. 0naliza economic8 a rentabilit8.ii unor astfel de culturi trebuie s8 aib8 la baza urm8torii parametrii : - valoare net8 actual8 - rata intern8 de recuperare a c eltuielilor. 4aloarea net actual reprezint8 suma costurilor anuale -i a veniturilor >n ipoteza unei anumite rate a rentabilit8.ii !discount rate". Rata intern de recuperare reprezint8 rata rentabilit8.ii pentru care valoarea net8 actual8 este egal8 cu 5. Ipoteza de baz8 >n propunerea unor asemenea proiecte o constituie propunerea formulat8 la mai multe reuniuni interna.ionale ca fiecare poluator !surs8 de emisie #$ %" s8 pl8teasc8 o tax8 de c?teva zeci 'S*Ltona #$% emis >n atmosfer8 din arderea combustibililor fosili. Planta.iile executate >n &om?nia >n perioada 12;: 124: pe circa 9:5.555 a cu specii de r8-inoase !molid, pini, duglas, larice" au ca obiectiv cre-terea productiei de lemn pentru celuloz8 cu ciclul de 75 ;5 ani. )le au fost instalate >n locul unor foste p8duri degradate de fag, stejari sau amestecuri ale acestor specii, adesea cu specii pioniere !mesteac8n, plop, salcie" sau de mic8 valoare !carpen, tei etc.". @mp8durirea terenurilor degradate s-a desf8-urat >n &om?nia >n ritmuri foarte diferite, suprafe.ele anuale >mp8durite reprezent?nd % 1:555 aLan. *up8 1225 acestea au sc8zut la valori de c?teva sute de ectare nemaifiind sus.inute din investi.ii de la buget !fig.xxx" ,en.inerea unui ec ilibru ecologic acceptabil >n bazinele idrografice din &om?nia necesit8 re>mp8durirea unor terenuri degradate pe o suprafa.8 de circa %9.555 aLan, arat8 S. ,unteanu >n 12(;. &ealiz8rile sunt cu mult sub nivelele prev8zute iar consecin.ele nu >nt?rzie s8 apar8. 0nii excesiv de seceto-i au condus la o extindere a zonelor aride cu consecin.e foarte grave pentru popula.ie. &e>mp8durirea celor peste % mil. a terenuri degradate !care >n parte cel pu.in au fost p8duri >n urm8 cu 1 9 secole" -i readucerea >n circuitul economic al unor importante suprafe.e de teren trebuie s8 reprezinte urgen.a urgen.elor pentru ,inisterul ,ediului,,inisterul 0griculturii si *ezvoltarii &urale, ,inisterul Hucr8rilor Publice -i 0menajarea /eritoriului. 68r8 o concep.ie clar8 privind stabilizarea ecologic8 a teritoriului .8rii, orice investi.ie risc8 s8 fie distrus8 de manifest8rile imprevizibile ale terenurilor degradate -i ale apelor. Se estimeaz8 c8 >n ritmul actual al >mp8duririi terenurilor degradate ar fi necesari circa 1555 1:55 ani pentru a vindeca <r8nile= p8m?ntului .8rii. 0ceasta este total inacceptabil dac8 .inem cont de experien.a anterioar8 -i de expertiza pe care corpul silvic din &om?nia o are >n cartarea -i >mp8durirea terenurilor degradate >n special -i >n gospod8rirea p8durilor >n general. 0ceste afirma.ii par paradoxale, pe de o parte avem o bun8 experien.8 >n gospod8rirea p8durilor, pe de alt8 parte avem circa % mil. a terenuri degradate -i ne>mp8durite. )xplica.ia este simpl8. 0proape toate cele % mil. a terenuri degradate nu sunt incluse >n fondul forestier ci au apar.inut agriculturii iar >n prezent sunt propriet8.i comunale, private, de stat etc. 42
+arbu Ion
,ulte dintre ele sunt foste p8duri care au fost transformate prin decizii politice >n terenuri agricole, f?ne.e -i p8-uni comunale. #u toate protestele silvicultorilor din acea vreme, c eltuielile de re>mp8durire -i gestionare ra.ional8 a acestor terenuri sunt foarte mari -i nimeni nu se angajeaz8 la o investi.ie at?t de mare cu o perioad8 de recuperare >ndelungat8 a c eltuielilor. Noile provoc8ri adresate omenirii de c?tre natura tot mai imprevizibil8, concretizate >n creterea efectului de ser -i poluarea generalizat >n )uropa ne oblig8 la o analiz8 mult mai atent8 a consecin.elor desp8duririi. &e>mp8durirea pare s8 fie solu.ia cea mai pu.in costisitoare a unei dezvolt8ri durabile >n perspectiva urm8torului secol, cel pu.in. In &om?nia evalu8rile exper.ilor arat8 c8 se pot realiza anual >mp8duriri pe circa 1: %5555 a terenuri degradate -i culturi speciale pentru stocarea #$% >n lemn pe circa :555 aLan.
25

Ion Barbu :menegimentul Ariilor Forestiere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ion Barbu :menegimentul Ariilor Forestiere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL I AMENAJAREA SPAIILOR FORESTIERE

PARTEA I. NOIUNI GENERALE DE GESTIONARE A ECOSISTEMELOR NATURALE 1. Introducere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

0. Tend n@e#e recente n %"n"$e%entu# ecos ste%e#or n"tur"#e

7. Pr nc , de '"!" n M"n"$e%entu# Ecos ste%e#or N"tur"#e

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

3. Conce,tu# unu s ste% de MEN

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

A. Gos,od"r re" dur"' #" " ecos ste%e#or

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere D1 F1 timp

1 % 61 A fondul anual *1A*%A*9 dob?nda anuala

6ig. 2 Sc ema acumul8rii capitalului la un fond din care nu se extrage dob?nda

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

6ig. 11 &eprezentarea sc ematic8 a acumul8rii anuale a masei lemnoase >ntr-un arbore

)xemplu : Practici >n ecosistemele forestiere -i posibile efecte biologice 11

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

Introducerea speciilor str8ine #ombaterea insectelor cu pesticide

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

/.. Pro'#e%e $ener"#e n $est on"re" s,"t #or %ont"ne

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

/.0 E(o#u@ " ut # !Br s,"@ u#u %ont"n Dn @"r" no"strB

/.1 T ,o#o$ " s,"@ u#u %ont"n

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

Et"," " II)"

Et"," " III)"

Et"," " I:)"

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

Warta riscurilor clase indici etc.

Warta utiliz8rii terenului clase indici etc.

*elimitarea sectoarelor de risc -i a priorit8.ilor

Warta zonelor de importan.8 din punct de vedere socioeconomic

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

1;. PBdur #e Ro%Cn e ? co%,onente "#e c", t"#u##u n"tur"#

1;.1 C", t"#u# n"tur"# ? su,ort "# de!(o#tBr econo% c

dur"' #e " s ste%u#u soc o ?

1;.. Structur" c", t"#u# n"tur"# "# Ro%Cn e

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

20000 km2 15000 10000 5000

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

2015 ,olum !e !icior Cresterea 2000 ,ol.taieri anuale

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

,anagementul -i amenajarea spa.iilor forestiere

1 % 61 A fondul anual 1A%A*9 dob?nda anuala

0 1&(+1&)0 1&))+1&'0 1&'1+1&0 1&*1+1&&0 1&&0+1&&'