SCOALA DE GEOPOLITICA GERMANA

Friedrich Ratzel este intemeietorul de drept al geopoliticii. El a operat cu termenul de geografie politica, intitulandu-si astfel lucrarea sa de baza: "Politische Geographie", aparuta in anul 1 !". #e profesie zoolog, el se apropie de studiul geografiei, cu ocazia calatoriei sale in $merica de %ord si &e'ic unde, studiaza (iata locuitorilor de origine germana. )imion &ehedinti aprecia aceasta lucrare ca fiind "menita sa rastoarne si sa transforme literatura geografica", statul nemaifiind o fictiune cartografica, el "se naste, creste, decade si piere in legatura cu anumite impre*urari fizice". F. Ratzel in analizele sale depaseste granita geografiei politice si face analiza politica. $stfel el (orbeste despre spatiu ca fiind limita naturala intre care se produce e'pansiunea popoarelor, arealul pe care acesta tinde sa-l ocupe. $utorul recurge la doua notiuni: concordante si discordante antropogeografice. +oncordanta se realizeaza prin colonizarea interna, adica prin distributia omogena a populatiei pe suprafata statului. El isi e'prima dezacordul in ceea ce pri(este spatiul ocupat de Rusia, care a(ea o suprafata de 1, ori mai mare decat cea a Germaniei si o populatie de -,. ori mai mare decat a principalelor state europene la un loc. +u aceasta ocazie Ratzel (orbeste despre "foamea de spatiu", care nu se *ustifica in cazul Rusiei, ea a(and de*a un teritoriu mult prea mare fata de necesar, dar care de(ine e'plicabila atunci cand se inregistreaza o densitate de populatie prea mare pe un spatiu mic, cum este cazul Germaniei. /n acest caz (a a(ea loc colonizarea e'terna, adica o migratie dinspre teritoriul suprapopulat spre cel subpopulat. Referitor la aceasta colonizare e'terna, in preocuparile geopolitice romanesti $le'andru )upan 0care foloseste prima data termenul1 si apoi /on +onea (orbesc despre druc23uotient. $cest termen se refera de fapt la presiunea demografica e'ercitata la granitele oricarui stat. $stfel daca tarile (ecine au o populatie mult prea mare, ele (or tinde sa ocupe spatiile libere din teritoriul (ecin lor, adica (a a(ea loc acea colonizare e'terna de care (orbea Ratzel. Friedrich Ratzel (orbeste despre cat de important este spatiul pentru un popor, el arata daca un popor se afla in ascensiune. Forta statala este data si de populatie, "densitatea mare a poporului inseamna cultura". Este deci ne(oie de un numar suficient de mare pentru a zamisli o cultura, pentru ati impune identitatea in fata altor natiuni. $ceasta idee este preluata si de cei doi autori maghiari $ndrei 4orpona5 si Paul 6ida, care de asemenea obser(a importanta suprematiei populatiei in fata oricarui tratat international: "intre ascensiunea popoarelor si cresterea lor numerica subzista o corelatie stransa si de nedesmintit". +ei doi autori atrag atentia asupra faptului ca, 7ngaria si-a pierdut suprematia si pozitia politica ca o consecinta a scaderii pozitiei si a importantei poporului maghiar. $ndrei 4orpona5 da si o solutie pentru cresterea numarului populatiei de origine maghiara din 8ransil(ania pentru ca aceasta sa de(ina teritoriu unguresc: "ne trebuiesc -, milioane de unguri". /ata deci cat de important este numarul populatiei pentru un stat, el poate sa-si mentina suprematia, dar tot atat de bine poate sa inceteze

sa mai e'iste, fiind asimilat de alte popoare. Faptul ca poporul roman s-a mentiunut in fata atator in(azii straine, de-a lungul secolelor, s-a datorat si sporului natural ridicat al acestui popor. #in pacate, in prezent Romania inregistreaza un spor negati( de crestere a populatiei de - 1,! 0in 1!!"1, ceea ce (a duce la o diminuare considerabila a poporului roman. $cest fapt este cu atat mai gra( cu cat anumite etnii cunosc cresteri demografice spectaculoase. )imion &ehedinti formuleaza chiar o a'ioma demografica: "puterea natiunilor creste si scade, dupa cum creste si scade populatia lor". $ceasta afirmatie este total (erificata daca obser(am corelatia dintre ascensiunea marilor puteri 0Franta, Rusia1 si cresterea numarului populatiei acestora. /n acest sens ne putem pune intrebarea daca Rusia isi (a mai relua statutul de mare putere mondiala, in conditiile in care populatia sa, inregistreaza ritmuri negati(e de crestere, iar in anul -,., este estimat ca (a ocupa locul 19 in lume din acest punct de (edere 0fiind depasita de tari ca: /ndia, +hina, Pa2istan, )7$, /ndonezia, %igeria, :razilia, :angladesh, Ethiopia, +ongo, &e'ic, Filipine etc1. Este ade(arat insa ca, pentru a a*unge o mare putere este necesar ca, pe langa numarul mare de populatie sa detii si o putere economica suficient de mare, ceea ce inca nu este cazul Rusiei. Friedrich Ratzel foloseste si termenul de geospatii, referindu-se la e'tinderea fortei ci(ilizatoare a unei tari la ni(elul unui continent intreg 0el (orbeste despre geospatiul american1. #e fapt acesta este obiecti(ul pangermanismului, de a aduna populatia de origine germanica in cadrul aceleiasi frontiere. /n 1 91, Friedrich ;iszt (orbea despre misiunea Germaniei de a a*unge pe cursul #unarii la &area %eagra, "cursul #unarii arata directia spre care trebuie sa se indrepte aceasta emigrare". E'ista de fapt o obsesie germana de a construi un imperiu care sa se intinda de la &area %ordului pana la &area $driatica, iar ;iszt a(ea in (edere un proiect maret, realizarea a'ei <amburg :agdad. #e fapt era (orba despre dorinta de a impune natiunea germana ca forta ci(ilizatoare in fata celorlalte natiuni, de a crea un geospatiu german. ;egile cresterii spatiale, asa cum sunt ele precizate de Ratzel, se refera la faptul ca, un stat creste odata cu cultura sa, cu dez(oltarea sa economica. )tatul poate insa creste si prin asimilarea altor state mai mici sau prin inglobarea elementelor celor mai (aloroase ale mediului fizic. #ar pentru a realiza toate acestea trebuie sa ai si o asezare geografica care sa-ti permita dez(oltarea. =ri tocmai acest lucru a lipsit Germaniei, care era prinsa intre alte state puternice precum Franta, $nglia etc, fapt ce a obligat-o sa-si indrepte tendintele e'pansioniste spre sud-est 0pe #unare1 si spre nord 0pe Rin1. 8ot Ratzel lanseaza ideea de "ciclu oceanic", referindu-se la faptul ca (aloarea marilor si a oceanelor se schimba in functie de importanta tarilor care le stra*uiesc. $stfel, atunci cand /mperiul Roman era puternic, &area &editerana era cea mai importanta> cand $nglia a de(enit imperiu, =ceanul $tlantic *uca un rol ma*or> in prezent cand marile puteri sunt )7$, ?aponia, +hina, =ceanul Pacific a de(enit oceanul (iitorului, locul unde 0dupa Ratzel1 (a a(ea loc principala confruntare intre statele maritime si cele continentale.

= alta notiune cheie, lansata de Ratzel, este aceea referitoare la pozitia politicogeografica a unui stat. Pozitia este cea care da (aloare spatiului. #in aceste considerente, (a a(ea o pozitie buna acel stat care (a detine importante suprafete de pamant dar si deschidere suficienta catre mare. $stfel se e'plica dorinta de e'pansiune a Germaniei si nu doar a ei, Rusia cautand inca de pe (remea lui Petru cel &are "apa si nu pamant". /esirea la mare este cea care da putere unui stat deoarece de aici poti a*unge la =ceanul Planetar, iar dupa cum afirmau reprezentantii scolii geopolitice angloamericane, cine stapaneste tarmul (a stapani Eurasia. )e (orbeste si despre o pozitie intermediara, referitor la statutul statelor tampon. $cestea a(eau rolul de a separa doua mari puteri. $stfel %or(egia, #anemarca, )uedia, :elgia, ;u'emburg si El(etia, separau $nglia de continent, asa cum Finlanda, Polonia, Romania, /ugosla(ia, :ulgaria, $lbania si Grecia a(eau rolul de a separa Rusia de Europa. $ceste state tampon nu sunt artificiale asa cum pretindea lordul +urzon of 4edleston, deoarece chiar daca au aparut intr-un moment istoric prielnic, constituirea lor a a(ut loc pe principiul nationalitatii. 6intila &ihailescu spri*inea afirmatia referitoare la rolul statelor tampon in asigurarea echilibrului in zonele respecti(e, spunand ca: "liniste, in aceasta parte a continentului european, a fost cand intre imperiile din est, (est si sud, s-a intercalat un stat carpatic care a comandat pana dincolo de %istru, pana la #unare, pana la mlastinile 8isei si pana la tarmurile &arii %egre". Friedrich Ratzel se refera la granita ca la un organ periferic al statului. ;a granita se intalnesc statele cu forta lor, in aceasta constand capacitatea de a-si e'tinde spatiul pe care il detin la un moment dat. Frontiera este un ade(arat compromis intre doua state. +u aceasta ocazie Ratzel precizeaza inca o data ca "tratatele care garanteaza frontierele, se bazeaza pe acea iluzie ca ar fi posibil sa se puna sta(ila cresterii (ii a unei natiuni". #eci e'istenta unei natiuni nu este garantata de nici un tratat, statul trebuie sa aiba gri*a in permanenta sa aiba o populatie suficient de mare si o economie suficient de puternica, astfel incat nici un alt popor sa nu poata atenta la integritatea sa. =rice stat ia nastere in *urul unui mittelpun2t in care se concentreaza energia unui popor. Pentru Romania, 8ransil(ania reprezinta zona din care pornesc pulsarii economici, culturali, demografici. Ea indeplineste rolul unei piese de centru, (itale pentru natiunea noastra. /ata de ce poporul roman nu poate e'ista ca natiune fara 8ransil(ania, fara ea Romania ar de(eni periferia zonei balcanice. /on +onea (orbeste si de un 2ernland 0amintit de 4*ellen1, un sambure care "nu poate fi despartit de tara decat cu insusi pretul e'istentei sale". 8ransil(ania este un punct de plecare, un sambure geopolitic destinat sa rodeasca o formatiune de stat. /ntensitatea la granita a pulsarilor emisi de samburele unei tari fac ca aceasta tara sa fie aparata si sa-si mentina actualele granite 0sau sa si le modifice1. /mportant pentru o tara este mai ales sa nu intalneasca din sens opus alti pulsari cu intensitate mai mare. /ata de ce Germania considera ca directia principala de inaintare este data de cursul #unarii 0aici se gaseau state care ii ofereau Germaniei a(anta*ul de a a(ea pulsarii cei mai puternici1. #in aceasta cauza Ratzel spune ca "granita este un produs al miscarii si un raport de forte". 7n rol (ital in in(ingerea spatiilor il are comunicarea 0schimbul de

marfuri, de produse culturale etc1. 8otusi in momentul in care Germania a pornit campania de cucerire, ea nu a tinut cont de faptul ca, nu razboiul este solutia pentru a detine suprematia intr-o anumita regiune. 8otusi personalitatea emblematica a geopoliticii germane ramane 4arl <aushofer 0cei mai multi e'perti reduc geopolitica germana la acest autor, iar in plus ideile lui au ser(it ca moti(are si ca program regimului nazist, autorul insusi colaborand o parte a (ietii sale cu acesta1. <aushofer a fost de profesie militar 0a luptat in primul razboi mondial si in Romania1. +hiar daca a*unge la gradul de general el decide sa abandoneze cariera militara si sa se dedice carierei uni(ersitare. Geopolitica germana s-a nascut ca un protest la situatia din acel moment a Germaniei 0care de(enise dupa primul razboi mondial un fel de ane'a a El(etiei, fiind redusa la o treime din teritoriul detinut, militarii erau pe drumuri, saracia era in floare etc1. El obser(a faptul ca actul politic se desfasoara pe baze traditionale, cu fata spre trecut, in (reme ce in alte tari 0)7$, $nglia1 pregatirea oamenilor politici se face in institutii specializate. Germania a intrat in razboi fara o (iziune geopolitica, cu o necunoastere a raportului de forte, in (reme ce peste tot s-a intre(azut inca din 1!,9 "furtuna care se ridica la orizont". /ata de ce era absolut necesar sa apara si o geopolitica germana 0autorul nefiind de acord cu teoriile lui Ratzel si ale lui 4*ellen care, spunea el pro(eneau din surse anglofone1. <aushofer era preocupat de formarea unui bloc continental care sa cuprinda Europa, nordul si estul $siei, nu pe afinitati politice ci pe determinari geopolitice. $ceasta idee apare ca un contra-atac la marile puteri $nglia si )7$, care dupa el lansasera o asa numita politica anaconda. Prin faptul ca aceste puteri stapaneau =ceanul Planetar, deci tarmurile 0asa cum arata )p52man1 ele (or putea controla si interiorul continentului, incolacindu-se si omorand prin sugrumare ceea ce este pe continent. <aushofer considera ca alternati(a la aceasta prime*die ar fi o alianta intre Rusia, Germania si ?aponia care ar alcatui asa numitul bloc continental. $ceasta teorie se apropie foarte mult de cea pri(ind zona pi(ot a lui &ac2inder, care spunea ca cine (a domina aceasta zona (a stapani lumea. Pentru a pune in practica teoria blocului continental, <aushofer face referiri la ceea ce gandea, un lider politic *aponez Goto, care (orbea despre atela*ul numit troi2a. $cesta se referea la o posibila inaintare in conditiile in care ?aponia si Germania ar fi tinut in frau un al treilea cal nara(as numit Rusia. #oar asa aceste tari reunite ar fi a*uns sa aiba acces la marile :altica, $driatica si la &area ?aponiei, realizandu-se o e'pansiune de la nord la sud: Germania ar fi stapanit Europa 0/talia a*ungand in sfera sa de influenta, /ndia si-ar fi dobandit independenta fata de $nglia, Franta ar fi fost redusa la neputinta, iar $frica ar fi de(enit principala directie de e'pansiune a unei Europe germane1, ?aponia ar fi dominat Pacificul si =rientul /ndepartat, iar Rusia =ceanul /ndian 0in conditiile in care ar fi renuntat la telurile re(olutionare1. $utorul german (orbeste insa despre patru zone de e'pansiune teritoriala, incluzand pe langa cele trei de*a amintite si )7$ a carei directie de e'pansiune ar fi urmat sa fie $merica de )ud.

8otusi aceasta terorie a fost infirmata de istorie deoarece <itler a hotarat sa atace Rusia, ignorand ceea ce spunea <aushofer si anume ca "nici unul dintre cele doua popoare puternice ale continentului nu trebuie sa se ridice unul impotri(a celuilalt", repetand gresala facuta de %apoleon si de @ilhem al //-lea. 4arl <aushofer (ede geopolitica ca pe o modalitate de a preintampina razboaiele de orice tip, considerand-o ca fiind "cel mai bun mi*loc de a e(ita catrastrofele mondiale". #in aceasta cauza el a fost in total dezacord cu decizia de a ataca 7R)), deci tocmai partea dominanta a blocului continental. #atorita acestei hotarari au scazut sansele pentru Eurasia formata din Germania, Rusia si ?aponia, dar au aparut si importante coalitii impotri(a Germaniei 0din partea puterilor oceanice care se simteau amenintate1. /ata deci ca sfatul lui :ismarc, +ancelarul Germaniei din secolul trecut, a fost total ignorat si anume, faptul ca Germania nu trebuie sa-si afiseze dorinta de a de(eni o mare putere, deoarece (a atrage formarea impotri(a sa a unei coalitii reprezentata de marile puteri. <itler a ignorat faptul ca, istoria ne transmite a(ertismente pri(itoare la anumite fapte repetiti(e, la anumite greseli sa(arsite in trecut si pe care noi trebuie sa le e(itam. 4arl <aushofer este de parere ca geopolitica "inlocuieste pasiunea politica si incearca sa se bizuie pe cone'iuni naturale". $ceasta idee este prezenta in teoriile sale cu pri(ire la realizarea blocului continental si in ceea ce pri(este ideea ca nu trebuie sa e'iste abordari partizane 0nici de stanga, nici de dreapta1. <aushofer a dez(oltat un concept fundamental, acela de spatiu (ital, spatiul necesar unui popor sa traiasca si sa se dez(olte. Este (orba de fapt despre cele doua tipuri de colonizari despre care (orbea Ratzel 0colonizarea interna si cea e'terna1. Faptul ca el (orbeste despre sporirea spatiului atunci cand acesta a de(enit prea stramt, in conditiile in care Germania se afla in aceasta situatie, a facut ca ma*oritatea autorilor sa-l incrimineze, considerand ca teoriile sale au ser(it ca *ustificare pentru actiunile intreprinse de nazisti in cucerirea de noi teritorii. +hiar autorul (orbeste despre doua popoare: german si *aponez, care se aflau in situatia de densitate prea mare a populatiei in raport cu suprafata detinuta. +a o *ustificare in plus este amintit faptul ca in nordul Germaniei e'ista zone mai putin fertile, iar in anumite regiuni densitatea populatiei este chiar mai mare. Germania, spre deosebire de ?aponia care a a(ut posibilitatea de e'tindere a teritoriilor sale in Pacific, nu a beneficiat de acest pri(ilegiu datorita (ecinilor puternici din zona, fiind condamnata la suprapopulare. #aca a(em in (edere teoria elaborata de Ratzel care spunea ca granitele sunt un produs al miscarii si conceptul de druc23uotient al lui /on +onea, putem a*unge la concluzia ca ne(oia de spatiu a Germaniei era *ustificata. %umai ca odata inceputa aceasta e'pansiune, ea nu s-a oprit la spatiul (ital de care Germania a(ea ne(oie, ci <itler a continuat politica de cucerire pentru a-si realiza dorinta de a de(eni o mare putere. /n pri(inta acestui concept de spatiu (ital, teoriile lui <aushofer sunt in intregime preluate de <itler si puse in practica. /n ceea ce pri(este conceptul de granita, <aushofer preia teoriile lui Ratzel, adaugand in plus ideea de frontiera in miscare si de (iata politica a frontierei. 6iata politica se refera la fenomenele economice, culturale, spirituale, care asemenea unor strapungeri prietenoase trec din tara de origine in tarile (ecine, in momentul in care intensitatea acestora este destul de puternica. #in aceasta cauza, el considera ca fiind deosebit de

important ca aceste strapungeri sa fie detectate din timp pentru ca apoi sa ne aparam in acelasi mod. #e aceea securitatea unei tari nu (a consta numai in asigurarea granitelor acesteia, ci si in apararea impotri(a acestor strapungeri prietenoase care in momentul in care de(in destul de intense pot duce la modificara granitelor in fa(oarea statului emitent. /n acest sens <aushofer (orbeste despre dez(oltarea simtului de frontiera, tocmai pentru detectarea acestor strapungeri si pentru prote*area fata de ele. /ata ca autorul a a(ut in (edere in teoriile sale nu doar crearea unui spatiu (ital al poporului german prin e'pansiune teritoriala, ci si prote*area acestuia de influentele (enite din e'terior 0care erau foarte mari, Germania fiind incon*urata de state puternice1 pentru conser(area acestuia. /n ceea ce pri(este pan-ideile 0harta mentala, busola dupa care ne orientam1, <aushofer obser(a inca de la inceputul secolului ca, Europa libera nu poate fi decat "intre actuala frontiera so(ietica, marile nordice si bazinul mediteranean". #eziderat care a fost realizat, ba chiar depasit 0prin propunerile de integrare in 7niunea Europeana adresate Estoniei, +iprului si de curand 8urciei, &altei, ;ituaniei si ;etoniei1, pan-ideea europeana fiind realizata. El pre(ede ceea ce (a fi 7niunea Europeana , cu precizarea ca, aceasta "confedereatie" (a fi (iabila doar daca se (or respecta drepturile nationale interne ale membrilor, iar fiecare stat (a (orbi limba care apartine poporului sau. $ceasta conditie este discutabila daca a(em in (edere aparitia monedei europene unice, disparitia granitelor, incercarea de globalizare. =are toate acestea nu duc la o anumita frustrare din partea statelor membre, la o pierdere a identitatii nationale, la distrugerea uniunii 0am in (edere si faptul ca anumite decizii au fost adoptate prin referendum in anumite tari la limita de .1A de (oturi pentru1 B /n prezent factorul politic primeaza in fata celui economic, asa ca (iitorul uniunii este discutabil. +oncluzionand, reprezentantii scolii geopolitice germane au fost in permanenta preocupati de ideea de spatiu, de granita, de e'pansiune teritoriala, tocmai datorita pozitiei geografice a Germaniei intre marile puteri.