Scoala geopolitica anglo-americana

Alfred Thayer Mahan (1840-1914), amiral al Statelor Unite ale Americii la sfarsitul secolului al-XIX-lea, in lucrarea The interest of America in Sea Po er (189!), ierarhi"a #uterile lumii in functie $e mo$ul in care acestea sta#anesc marile (Ser%iu Tamas), %eo#olitica urmarin$, #otri&it autorului, '&aloarea strate%ica a #o"itiei %eo%rafice( a unui stat, '#o"itia %eo%rafica limitrofa #e o intin$ere insemnata cu )ceanul Planetar si a*senta unor &ecini #uternici(+ Pentru ,ahan, #uterea maritima era marcata $e sase elemente caracteristice- #o"itia %eo%rafica, e.tin$erea teritoriala, confi%uratia fi"ica, numarul #o#ulatiei, mentalitatea, formele $e %u&ernamant/ caracterul com#le. al #uterii maritime a fost su*liniat si $e amiralul en%le" 0er*ert 1ichmon$ (18!2-1943), in lucrarile Puterea na&ala si oamenii $e stat, 4lota ca instrument $e #olitica, &iceamiral 5e%ener, amiral 6aste.+ amiral Pierre 7ar8ot, Pierre 9acoste au am#lasat la *a"a #uterii maritime trei %ru#e $e factori- #o"itia %eo%rafica fa&ora*ila, resursele naturale, factorii #olitici+ 6el care a accentuat mai mult rolul %eostrate%iei #e fun$ament %eo#olitic a fost Halford J. Mackinder (1831-194!) care a lansat termenul $e re%iune #i&ot (Pi&ot Area) ce $esemna &asta "ona euro-asiatica, teritoriul ce &a a8un%e in tim# sa fie sta#anit $e 1usia, care a inlocuit Im#eriul ,on%ol iar #resiunea continua e.ercitata $e ea asu#ra tarilor &ecine este asemanata $e autor, cu rai$urilor centrifu%e ale #o#oarelor $e ste#a++ Tot ,ac:in$er in lucrarea ;emocratic i$eals an$ realit< (1919), a #lasat 1usia in hertlan$ - ul insulei mon$iale ce $esemna masa continentala euro-asiatica la mar%inea ei situan$u-se #o#oarele maritime cu reale calitati no&atoare, in tim# ce heartlan$-ul este ocu#at $e #o#oare cu un %ra$ $e ci&ili"atie re$us, in ca"ul nostru 1usia, care incearca sa forte"e iesirea la mare+ =ona centrala a 'insulei mon$iale( era $elimitata, $e teoreticianul en%le", $e Arctica, Asia centrala, ,area 7altica si ,area >ea%ra+ Nicholas Spykman (1892-1942) a intro$us intre o*iecti&ele urmarite $e %eo#olitica securitatea $e stat in com#onenta careia $istin%ea trei mari cate%orii $e factori- factori %eo%rafici (marimea teritoriului, situarea %eo%rafica etc+), factori economici (resurse a%ricole, in$ustriale si $emo%rafice) si factori #olitici (sta*ilitate #olitica, %ra$ inalt $e inte%rare sociala, etc+)/ lui ii a#artine si termenul $e rimlan$ care $esemna re%iunea $e mar%ine a heartlan$-ului, s#atiu $e o reala im#ortanta %eostrate%ica/ intre cele mai im#ortante o*iecti&e ce tre*uie urmarite $e %eo#olitica, S#<:man a insistat asu#ra celor care $efineau 'sta*ilitatea starii $e securitate(- rolul strate%ico-militar al re%iunilor $e coasta si locali"area acestora/ res#onsa*ilitatea fiecarui stat cu #ri&ire la #ro#ria securitate/ im#ortanta #e care o re#re"inta #entru fiecare stat *alanta mon$iala a #uterii+ John G. Stroessinger a consi$erat in lucrarea The ni%ht of nations (>e ?or:, 19!2) ca #uterea este marcata $e anumite $imensiuni, #utan$ fi e&aluata in termeni $e natura #siholo%ica si relationala+ In &i"iunea autorului mentionat, *alanta #otentiala #oate inclina can$ s#re forta, ca #rinci#al instrument al #uterii can$ s#re elementul #siholo%ic ce ar caracteri"a un #osi*il stat $ominant+ Goeffrey Parker in lucrarea intitulata The %eo#olitics of $omination (9on$ra, 1988) a anali"at caracteristicile %eo#olitice ale marilor #uteri $e-a lun%ul tim#ului- Im#eriul

)toman, S#ania, Austria, 4ranta, @ermania si 1usia (care au $etinut in anumite momente istorice o #o"itie #ri&ile%iata in heartlan$ lu#tan$u-se si #entru cea a rimlan$ului)+ Astfel, aria culturala ulterior $e&enita stat $ominant ar a&ea #otri&it lui Par:er, un macrocentru si o #eriferie care $e&in in ca"ul e.#ansiunii, centrul ori%inar, centru situat intr-o "ona $e hotar, $e frontiera #olitica si militara+ Potri&it lui Par:er, economia #recara $uce la a%resi&itatea claselor sociale con$ucatoare, trecan$u-se in acest fel la sta$iul '*( $in ca$rul #rimei fa"e $in creionarea statului $ominant care #rin #olitica $e cucerire a8un%e sa sta#aneasca "onele cheie, $e real interes %eo#olitic ale statului (teritoriului) ocu#at+ )$ata cu e.tin$erea teritoriala a#are si #ro*lema consoli$arii si $e"&oltarii economice, macrocentrul mentinan$u-se 'intr-o atitu$ine militara %eneratoare $e noi cuceriri(+ Sta$iul al $oilea al statului e.tins s-ar caracteri"a #otri&it aceleiasi teorii, #rin eri8area centrului $re#t #rotector al #eriferiei, Par:er numin$ acest fa#t sim*olic, 'intoarcerea cuceritorului(+ Samuel Huntington a #u*licat in anul 1992 in #erio$icul '4orei%n Affaires( un articol care &a sta la *a"a cele*rei lucrari 6iocnirea ci&ili"atiilor si sfarsitul or$inii mon$iale+ Potri&it analistului conflictele $in ca$rul relatiilor internationale se $atorea"a ci&ili"atiilor $efinite, in s#ecial, $u#a a#artenenta reli%ioasa+ Teoria lui 0untin%ton a cunoscut serioase si numeroase critici $eoarece nu #oate e.#lica $e"articulatiile interne $in ca$rul societatilor (e.+ conflictele interne $in lumea islamica)+

Saul ohen, fost #rese$inte al Asociatiei @eo%rafilor Americani, sustine ca lumea contem#orana #re"inta o ierarhie %eo#olitica a&an$ urmatoarele caracteristici- s#atiile %eo%rafice %lo*ale (realms), re%iunile, natiunile-state si unitatile su*nationale/ #otri&it acestuia ar e.ista $oua s#atii %lo*ale- maritim si continental/ 'cel maritim este $eschis schim*urilor comerciale si, in %eneral, i$eilor $e schim*, iar cel continetal este orientat catre sine/ fiecare s#atiu %lo*al contine cate&a re%iuni $istincte, astfel ca in "ona maritima el $istin%e America $e >or$ si "ona carai*iana, Auro#a maritima si ,a%hre*, Asia $e coasta si Africa su*sahariana (America $e Su$, Africa si Asia $e Su$ se intin$ in afara acestor "one %lo*ale, forman$ ceea ce 6ohen a numit 'a #atra sfera $e mar%inalitate()/ o alta e.#resie intro$usa $e 6ohen este cea a '"onelor aflate su* #resiune %eo#olitica( (shatter*elts), "one fra%mentate $in #unct $e &e$ere #olitic, situate la intalnirea $intre s#atiile mari B continentale si maritime/ '"onele aflate su* #resiune %eo#olitica( sunt su* influenta marilor s#atii, #ot fi atrase $e o #arte sau $e alte, sau #ot ramane $i&i"ate ($i&i"area s#atiilor), ca urmare a intereselor atat $e $i&erse (#olitic, economic, cultural, reli%ios) $intr-o anumita "ona/ astfel $e "one sunt i$entificate $e 6ohen in Asia $e Su$-Ast, )rientul ,i8lociu (aici 6ohen aminteste #uterile re%ionale- A%i#t, Iran, Ira:, Israel, Siria, Turcia, "ona #utan$ e&olua tot catre s#atiul maritim, in$eose*i $u#a cola#sul U1SS)/ o alta e.#resie intro$usa $e 6ohen este si cea $e #oarta $e trecere (%ate a<) $intre re%iuni/

acestea sunt "one $istincte $in #unct $e &e$ere cultural si istoric, iar $in #unct $e &e$ere economic sunt mai $e"&oltate $ecat "onele $in 8ur/ statele situate in aceste "one sunt, in$eose*i, ca intin$ere si #o#ulatie, mici sau me$ii, $ar %eo%rafic, asemenea s#atii lea%a $oua cai comerciale im#ortante, $eseori maritime, 8ucan$ un rol inte%rator intre re%iuni/ cea mai im#ortanta #oarta $e trecere, #otri&it lui 6ohen, este re#re"entata $e %ru#ul $e tari central si esteuro#ene care asi%ura le%atura intre ,area 7altica si ,area A$riatica, aflate intre cele $oua s#atii, maritim si continental/ alte re%iuni im#ortante #entru $efinirea #ortilor $e trecere ar fi- "ona carai*iana (#unct $e le%atura intre America $e >or$ si $e Su$), "ona $in )rientul ,i8lociu care face le%atura intre ,area ,e$iterana si ,area 1osie, 0on% Con% (Paul ;o*rescu, @eo#olitica)+