Scoala geopolitica anglo-americana

Cea mai mare personalitate a geopoliticii americane este considerat a fi Alfred Mahan, amiral al marinei americane si profesor la Naval War College. In lucrarile sale el urmareste ascensiunea marilor puteri: Anglia (16 !1"#$% si &ranta (1"'$!1#1(% din perspectiva puterii maritime de care dispuneau la momentul respectiv acestea. Mahan nu face altceva decat sa dea solutii )tatelor *nite ale Americii pentru a deveni putere mondiala. +eoriile sale sunt puse in practica de presedintele ,oosevelt. Astfel achi-itionarea canalului .anama se datorea-a convingerilor sale ca, istmul dintre cele doua Americi tre/uie controlat de )*A, insula 0a1aii devenind punctul strategic pentru apararea impotriva unei eventuale inva-ii. Mahan pledea-a de fapt pentru construirea unei puternice flote navale indispensa/ile unui stat care vrea sa 2oace un rol important in ordinea lumii. Acest de-iderat apare datorita faptului ca )*A nu este altceva decat un continent i-olat de restul lumii, dar care are acces la 3ceanul .lanetar si este o mare putere economica. )ingura posi/ilitate pentru acest stat de a a2unge la celelalte continente este marea, de aceea este necesara crearea flotei navale. 4and e5emplul Angliei si al &rantei, doua /inecunoscute imperii pentru perioadele in care el le anali-ea-a, nu putem sa nu o/servam ca de fapt de-ideratul lui Mahan era ca prin intermediul unei flote puternice, )*A sa a2unga si ea o mare putere mondiala. Ca o conditie pentru a deveni o mare putere, pe langa iesirea la 3ceanul .lanetar si e5istenta unei flote puternice, Mahan aminteste si ine5istenta vecinilor puternici. 4aca pana in pre-ent )*A detinuse o potentialitate geopolitica acum, prin flota maritima ea devine o putere geopolitica (fiind de2a putere industriala%. Autorul preci-ea-a ca, nu este important sa ocupi un teritoriu, ci sa detii controlul asupra cailor de acces spre acesta. 4eci nu se mai pune pro/lema cuceririi de teritorii, ci de controlare a -onelor spre ele. Aceasta este o vi-iune total diferita de cea a autorilor germani, care si!au ela/orat teoriile din punctul de vedere al e5pansiunii teritoriale. .entru America insa nu se punea pro/lema densitatii mari a populatiei deoarece continentul era destul de incapator si nedescoperit in totaliate. )e dorea construirea unui imperiu al oceanului care sa controle-e toate activitatile mondiale. Mahan mai spune ca, pentru a fi efectiva, puterea tre/uie sa fie insotita de capacitatea de a proiecta puterea. In functie de etapa in care se afla omenirea, mi2loacele prin intermediul carora se proiectea-a puterea tre/uie sa fie diferite. Meritul autorului este acela de a fi o/servat importanta pe care o are pentru America e5istenta unei flote care sa!i asigure suprematia. +eoria lui Mahan se apropie de teoria altui autor american, de origine olande-a, )p67man care a o/servat importanta tarmurilor pentru un stat, faptul ca detinerea controlului asupra acestora duce la controlul asupra -onelor interioare lor. Ale5ander de )evers76 pu/lica de asemenea lucrari vitale pentru America (unde a emigrat din ,usia% el fiind autorul teoriei puterii aeriene. )evers76 utili-ea-a notiunea de areal de dominare aeriana, vor/ind despre un fel de imperiu al aerului care ar repre-enta inca o modalitate de a lega acest continent de restul lumii, de iesire din

i-olarea naturala in care se afla. 8l demonstrea-a ca puterea aeriana este superioara puterilor terestra si maritima, sugerand de-voltarea acestui tip de putere de catre )*A si renuntarea treptata la celelalte tipuri de putere. +eoria sa este asemanatoare teoriei lui Mahan deoarece am/ii autori vad in America o mare putere mondiala in devenire, daca aceasta isi va crea o flota maritima puternica, respectiv o puternica forta aeriana. Am/ele variante sunt posi/ile pentru )*A, dar si necesare daca aceasta va dori sa comunice cu restul lumii, fapt imposi/il de reali-at pe uscat. 0alford Mac7inder este autorul teoriei -onei pivot. 8l a fost decanul &acultatii de )tiinte 8conomice si .olitice din 9ondra si vicepresedintele )ocietatii ,egale de :eografie. In 1'1' el pu/lica lucrarea ;4emocratic Ideals and ,ealit6; in care a/ordea-a intr!un mod cu totul nou lumea. 8l operea-a cu notiuni ca: 3ceanul .lanetar, Insula Mare a 9umii (formata din 8urasia si Africa%, renuntand practic la impartirea planetei in oceane si continente. 3ceanul .lanetar repre-inta $<= din suprafata glo/ului si era dominat la vremea respectiva de Marea >ritanie (care detinea suprematia oceanica%. 4in aceasta cau-a teroriile sale vor vi-a in special -ona de uscat, adica Insula Mare a 9umii, pentru ca vastele resurse ale acesteia sa fie controlate tot de catre aceasta mare putere. Autorul considera ca Africa face parte din Insula Mare a 9umii datorita faptului ca ea este perfect unita cu Asia (Canalul de )ue- fiind facut de om% si aproape unita la stramtorile :i/raltar si >a/!el!Mande/ cu 8uropa. Avand in vedere faptul ca Insula Mare a 9umii detinea (<$ din suprafata uscatului, ca aici traia ma2oritatea populatiei glo/ului si ca in plus cele mai mari /ogatii naturale se gaseau tot aici, este de la sine inteles de ce autorul ela/orea-a un program de stapanire a acestei -one. 4in nefericire datorita conditiilor istorice (sfarsitul .rimului ,a-/oi Mondial, din care Anglia iesise invingatoare% Mac7inder nu a tre-it interesul compatriotilor sai, dar scrierile sale au avut un impact deose/it in :ermania (care a va-ut in ele o modalitate de a!si castiga suprematia pierduta in ra-/oi%. Mac7inder vor/este despre heartland (inima lumii% care dupa el ar fi -ona cuprinsa intre 8uropa de 8st (din Muntii *rali sau de la Caspica si ?olga% si 3ceanul .acific. Aceasta -ona pivot este /ogata in resurse naturale si detine o po-itie cheie in ceea ce priveste comunicarea intre diferitele regiuni ale glo/ului. Inner (marginal% crescent repre-inta frontonul maritim alcatuit de statele care sunt situate in interorul continentului dar care au acces la 3ceanul .lanetar (:ermania, +urcia, India, China%. 3uter (insular% crescent sunt statele care sunt e5terioare -onei pivot (Marea >ritanie, Africa de )ud, @aponia%. Avand in vedere toate acestea autorul sta/ileste trei conditii pentru dominarea lumii: ;Cine stapaneste 8uropa de 8st, stapaneste heartlandA Cine stapaneste heartland, stapaneste Insula Mare a 9umiiA Cine stapaneste Insula Mare a 9umii, stapaneste lumea;. +eroria s!a nascut din temerile autorului fata de pericolul provenit dintr!o eventuala aliere a statelor din 8uropa de 8st si din -ona pivot: :ermania, ,usia si China. +ot el este cel care a sesi-at ca intre :ermania si ,usia nu e5ista /ariere naturale importante, fapt pentru care o eventuala e5pansiune a :ermaniei in 8st este foarte posi/ila. Iata de ce ideile lui Mac7inder au avut mare succes in :ermania, ele repre-entand tocmai un plan de redresare pentru acesta tara (provenit de la o sursa

anglofona%. &aptul ca aceasta teorie, a unei uniri intre :ermania, ,usia si @aponia (de data aceasta%, a fost anali-ata si de catre geopoliticienii germani, il putem o/serva in teoria lui 0aushofer despre troi7a. .entru a preintampina aparitia unei astfel de aliante, Mac7inder propune intensificarea relatiilor dintre Marea >ritanie si ,usia. 4oar in timpul celui de!al 4oilea ,a-/oi Mondial teoriile lui Mac7inder despre heartland au luat amploare si in Marea >ritanie. 8ste momentul in care :ermania devenea o putere mondiala (si datorita ideilor preluate de la 0aushofer de catre 0itler% careia tre/uia sa i se puna capat. In anul 1'=$ autorul isi repu/lica teoria, de aceasta data modificata ()*A datorita statutului de mare putere fusese si ea luata in calcul%. 3 parte din )*A (de la fluviul Missouri pana la Coasta de 8st% a fost inclusa in heartland, 3ceanul Atlantic este denumit Mid 3cean, Marea >ritanie o Malta la alta scara, iar &ranta /ridgehead. :ermania putea sa fie astfel stapanita din doua directii: America si 8uropa. 4aca prima teorie a lui Mac7inder oferea Angliei o modaliate de a!si marii puterea, cea de!a doua nu face altceva decat sa ofere lumii intregi o modalitate de a scapa de 0itler. +eritoriul Americii a fost -ona in care, in spatele frontului s!a construit industria de aparare. 8ste vor/a despre asa numita strategie de aparare in adancime, dupa cum o numesc unii autori. +ot Mac7inder este cel care face o adevarata profetie spunand ca, daca ,usia va termina victorioasa ra-/oiul, ea va detine cea mai avanta2oasa po-itie strategica si va fi cea mai mare putere pe uscat. In timpul ra-/oiului rece ,usia a incercat sa!si pastre-e acest statut dar l!a pierdut dupa 1'#', cand fosta *niune a inceput sa se de-mem/re-e, iar economia ei, si asa destul de precara, sa nu!i mai poata sustine statutul de putere mondiala.

Nicolas )p67man este cel care a lansat teoria tarmurilor (rimland%, in evidenta opo-itie cu ceea ce gandea Mac7inder. )p67man considera ca, pentru a stapani lumea tre/uie sa urmaresti urmatorii pasi: ;sa domini coasta pentru a stapani 8urasia si sa domini 8urasia pentru a stapanii lumea;. Autorul olande- afirma ca este decisiv controlul tarmurilor /a-andu!se pe faptul ca, heartlandul este prea vast pentru a putea fi dominat. In opo-itie tarmul are numeroase cai de comunicatie, este mult mai ospitalier iar (<$ din populatia lumii traieste aici. Chiar daca la prima vedere )p67man vine in contradictie cu teoria lui Mac7inder, rimland nu este nimic altceva decat poarta de intrare spre heartland. 8ste de inteles de ce autorul acorda mai multa atentie cuceririi tarmurilor, daca avem in vedere faptul ca el a emigrat in )*A. +eoria sa este gandita din punctul de vedere al po-itiei geografice a Americii. 8ste de la sine inteles de ce tre/uia reali-ata o teorie de dominare a 8urasiei dinspre e5terior spre interior. )e crea astfel o strategie pentru )*A prin care era posi/ila stapanirea intregii lumi de catre aceasta. )aul Cohen s!a ocupat de teroria spatiilor glo/ale (realms%. 8l considera ca e5ista doua spatii glo/ale: maritim si continental. )patiul maritim este deschis schim/urilor comerciale, iar puterile de aici nu au intrat niciodata in contradictie, neavand nici un teritoriu comun de impartit. Considera ca facand parte din cadrul spatiului maritim

urmatoarele -one: America de Nord si Carai/e, 8uropa si Magre/ul, America de )ud, Asia de Coasta, Africa su/sahariana (ultimele trei formand ceea ce Cohen numeste ;a patra sfera de marginalitiate;%. )pre deose/ire de spatiul maritim, cel continental este traditional si orientat spre el insusi, iar statele din cadrul lui au intrat de mai multe ori in conflicte militare pentru impartirea puterii in aceasta -ona. 4in spatiul continental fac parte: ,usia, China, Asia de )ud, )ahara. Cohen introduce conceptul de shatter/elts prin care denumeste in acest mod -onele fragmentate din punct de vedere politic si situate la interactiunea dintre cele doua spatii. 85ista mai multe astfel de -one. Asia de sud!est a fost pana nu demult un e5emplu in acest sens, in pre-ent apartinand spatiului maritim. 3rientul Mi2lociu (8gipt, Iran, Ira7, Israel, )iria, +urcia% este actualul shatter/elt, aceasta -ona fiind disputata intre puterile maritime si cele continentale, dintre care primele se pare ca vor avea castig de cau-a. Alt concept cu care operea-a autorul este acela de gate1a6. Acesta repre-inta o -ona diferita din punct de vedere cultural si istoric de -onele din 2ur si mai de-voltata din punct de vedere economic. 4e regula un gate1a6 leaga doua cai comerciale importante (maritime%, din aceasta cau-a el va avea un rol integrator intre regiuni. Cel mai important gate1a6 este cel care leaga Marea >altica cu Marea Adriatica. Alte posi/ile -one sunt: cea care leaga cele doua Americi ! -ona carai/iana si cea care face legatura intre Marea Mediterana si Marea ,osie ! -ona 3rientului Mi2lociu. )aul Cohen si!a propus sa anali-e-e, din punctul de vedere al spatiilor maritim si continental, lumea. 8l a incercat sa e5plice de ce anumite -one se afla in conflict si ce rol pot avea anumite spatii de-voltate pentru -ona din care fac parte. Autorul nu si!a propus, spre deose/ire de toti ceilalti autori, sa reali-e-e un program, un plan de cucerire a lumii de catre tara din care facea parte, America, poate si datorita faptului ca de2a e5istau alti geopoliticieni care o facusera.

B/ignie1 >r-e-ins7i este un alt autor american, contemporan de aceasta data. In studiul sau ;A :eostrateg6 for 8urasia; el pre-inta un ta/lou al acestei -one, su/liniindu!i inaca o data importanta. >r-e-ins7i spune faptul ca, cele mai puternice puteri regionale (China, India% se situea-a in 8urasia. 4e aici vin pentru America cei mai importanti ;challengeri economici;. Autorul su/linia-a inca o data faptul ca 8urasia este -ona cu cele mai /ogate resurse naturale din lume ("CD din resursele energetice ale glo/ului%. Mai spune ca aici traieste cea mai mare parte a polpulatiei lumii ("CD din totalul de pe glo/% si ca 6 D din .rodusul Intern >rut mondial provine de aici. >r-e-ins7i lansea-a de fapt semnale de atentionare a Americii in ceea ce priveste statutul acesteia de mare putere, deoarece el o/serva ca, puterea potentiala a 8urasiei o depaseste pe cea Americana. Mai mult, ca o parafra-are a sinta5elor utili-ate de Mac7inder si )p67man, el spune ca ;cine domina 8urasia domina aproape automat 3rientul Mi2lociu si Africa;. Autorul conclu-ionea-a ca , America nu tre/uie sa faca doua politici separate pentru 8uropa si Asia deoarece acestea formea-a un tot.

.rintre preocuparile lui >r-e-ins7i se afla si o eventuala apropiere intre ,usia si China pe de o parte si pe de alta parte intre ,usia si :ermania. 8l nu poate sa ignore ceea ce spunea la inceputul secolului 0aushofer cu privire la puterile unui eventual atela2 troi7a. Autorul isi arata temerile si in ceea ce priveste locul 8uropei in lume in detrimentul Americii. B/ignie1 >r-e-ins7i nu face altceva decat sa anali-e-e -onele care au un potential de putere si care ar putea in viitor sa atente-e la statutul de putere mondiala pe care il are America. 8l nu face altceva decat sa ia in discutie toate teoriile ela/orate de scoala de geopolitica si sa le anali-e-e din perspectiva )*A, a o/tinerii de avanta2e pentru aceasta. Autorul demonstrea-a ca nici o -ona din lume, nu poate inca concura cu )*A, spunand ca ;statutul Americii de prima putere mondiala este impro/a/il ca va fi contestat de vreun challenger pentru mai /ine de o generatie; . 8l aminteste de ,usia si de pro/lemele sale economice si de China care chiar daca vi-i/il inregistrea-a o anumita crestere economica nu va putea sa concure-e cu America. Mai mult el considera 8uropa ca fiind un /ridgehead in 8urasia pentru America, asa cum Mac7inder vor/ea despre &ranta. >r-e-ins7i aminteste faptul ca, fara &ranta si :ermania *niunea 8uropeana incetea-a sa e5iste si in acest sens sugerea-a Americii sa ai/a in vedere o relatie cat mai apropiata cu acestea. Chiar daca ,usia si China nu vor putea concura cu America, >r-e-ins7i considera ca este esential sta/ilirea unor relatii de cooperare intre aceste tari si )*A. )copul este acela amintit de insusi autorul: nici o eventuala coalitie sa nu poata fi capa/ila sa detrone-e America (si are in vedere aici 8uropa unita, China si ,usia post!imperiala%.