2.1 Etapa turismului in antichitate Cltoria propriu-zis a nceput o dat cu practica rzboaielor i a schimburilor de bunuri.

Ea a cptat un scop ofensiv: cucerirea unui trai mai bun, uneori n detrimentul semenilor mai slabi. Se poate afirma c originea clto riei poate fi
plasat n Comuna Primitiv, atunci oamenii cutau la distan ceea ce nu puteau gsi n prea!ma locuin ei lor. "ceste cltorii nu pot fi n nici un caz identificate cu cltoriile n scop turistic, dar ele au trezit dorin a de deplasare i curiozitatea oamenilor de a cunoate. #e-abia din "ntichitate se poate vorbi despre apari ia cltoriei turistice care, dei men inea o parte a vechilor determinri, putea fi motivat i de cutarea plcerii. Elapa turismului incipient i are debutul n "ntichitatea timpurie.

2.2. Etapa turismului in Evul Mediu pina la Renastere $n Evul %ediu &numita si etapa pseudo-turistica' nu se poate vorbi despre turism n accep iunea actual a acestui termen, cind premisele
atit de favorabile ale afirmrii turismului n "ntichitate se estompeaz din cauza fanatismului religios i a circumstan elor politice: frmiarea domeniilor feudale intr-un numar mare de state, fiecare cu o legislatie proprie, adesea restrictiva circulatiei persoanelor, a deselor razboaie intre seniorii feudali. "tunci cltoreau la distan e mari( comercian ii, ambasadorii i preo ii ,pelerinii.)n numr important de cltori l reprezentau oamenii de tiin , artiti, calfe i studen i care se ndreptau spre universit i i centre culturale. #in cauza nesiguran ei drumurilor i a decderii civiliza iei antice, cltoriile bolnavilor spre izvoarele curative au sczut. Pelerina!ele religioase, care aveau o semnificatie deosebita pt
religie si reprezenta o calatorie lunga catre locurile sfinte.

Pelerina!ele in primele sec.crestine se faceau la( locurile biblice, importante datorita unui eveniment biblic mormintele martirilor sau sfintilor locurile de resedinta ale calugarilor celebri 2.3. Etapa turismului in Evul mediu tirziu, in timpul Renasterii si marilor descoperiri geografice $mpuls calatoriilor-marile descoperiri geografice.*a sf+ritul secolului al ,$$$-lea, %arco Polo a e-plorat drumurile care
legau Europa de "sia i a descoperit n China o re ea dezvoltat de drumuri .Cartea lui %arco Polo descrie cltoria si a fost prima c reia lumea din ./est0 a primit informa ii despre .Est0. 1 alt lucrare remarcabil .2ravel0 3 scris n 4567 de Sir 8ohn %andeville, tradus n mai multe limbi. $n carte - cltoria din "sia de SudEst.

Marile descoperiri geografice"cestea au condus la o puternic dezvoltare a orizontului i civiliza iei europene occidentale.S-au descoperit( 1487 Bartolomeu Diaz -capul 9unei Speran e, deschiz+nd drumul spre 1ceanul $ndian, "sia de S i S-E 1492, Cristofor Columb -:uanahani din arhipelagul insulelor 9ahamas i descoper, astfel, "merica 1498 - Vasco da Gama - calea maritim dintre Europa i $ndia, debarc+nd la Calicut. 1499 meri!o Ves"ucci - descoper rmul :u;anei i rmul sudic al %arii Caraibelor Renaterea - denumirea curentului de nnoire social i cultural, care a aprut n Europa, la sf+ritul Evului %ediu, n secolele al ,/-lea i al ,/$-lea, caracterizat prin interes fata de cultura i arta antichit ii clasice. $n 4<7=-4<=>, sfin irea bisericii .?rauen@irche0 din %unchen a atras A6 de mii pelerini, iar n cei trei ani, c+t au durat ceremoniile, 4B< de mii .Cumrul pelerinilor s-a stabilit prin numrarea unor boabe de fasole, fiecare nou sosit trebuind s arunce un bob ntr-una din urnele aezate la cele patru por i ale oraului. "ceasta a constituit prima opera ie de str+ngere a datelor din statistica turismului. #ezvoltarea comer ului, interior si interna ional, a e-tins circula ia banilor i a dus la transformarea naturale n economie de
pia . "cest proces a primit un impuls uria prin descoperirea drumului spre $ndia i "merica. $ntre colonii i metropole s-au format i multiplicat flu-urile comerciale care cuprindeau mrfuri, dar i cltori. %rfurile din colonii erau transportate spre pie ele Europei.

2.4. erioada turismului modern si contemporan Primul rzboi mondial a nchis posibilitatea dezvoltrii turismului pe plan interna ional, substituindu-i turismul intern. #upa razboi - o serie de modificri fundamentale n circula ia turistic. 1ferta turistic s-a modificat-prin includerea
unor noi motiva ii de cltorie, c+t i a unor noi mase de cltori. S-au multiplicat destina iile turistice, ca urmare a modificrilor tehnice ale structurilor materiale. 1ferta turistic interna ional a devenit mai larg i mai diferen iat. Pe l+ng rile clasice, tradi ional turistice, au fost incluse noi ri de destina ie a cror propagand penetrant le-a propulsat n contiin a noilor consumatori de turism. Cehoslovacia, $ugoslavia i Dom+nia au intrat pe pia a mondial a turismului, iar e-emplul lor a fost urmat de Polonia, )ngaria i 9ulgaria. Denvierea turismului ca activitate economic a fost privit ca o problem de interes general, iar politica turistic, care nainte de rzboi era trasat de firmele comerciale sau prestatoare, a devenit tot mai mult apana!ul statului, fiind inclus n politica sa economic.

3. RE!"R!E#E $"R%!$%&E '($"R(#E Pentru ca turitii s aib acces ntr-o anumit zon &munte, chei, defileuri, peteri, rezerva ii' sunt necesare amena!area unor ci de comunica ii &osele, ci ferate, teleferic, telescaun, poteci etc', locuri de popas .a., care aduc modificri naturii ncon!urtoare. Strategia acestor ac iuni trebuie s in cont de

aducerea unor modificri minime trsturilor ini iale ale peisa!ului, cu asigurarea men inerii unui echilibru dinamic, menit s prote!eze i s consacre obiectivul. Principalele categorii de resurse care apar in cadrului natural( hidrografia, climatul i biodiversitatea. 3.1. )ormele de relief ca resurse ale cadrului natural Delieful este important pentru turism, n primul r+nd datorit multitudinii de forme pe care le prezint si rolului pe care l are n desfurarea activit*+ilor turistice. #in aceste forme un interes aparte pt 2 il prezint( v+rfurile si crestele montane, abrupturile, pasurile si tecatorile, defileurile i canioanele, ponoarele, ravinrile, craterele si conurile vulcanice, atolii, dunele i c+mpurile de dune, peterile. Virfurile si crestele montane determina un pitoresc aparte al peisa!ului de munte. :rupul celor apte v+rfuri montane, care sunt, fiecare din ele n parte cel mai mai nalt v+rf al continentului n care se gsete v+rful. ,-rful Everest -cel mai nalt punct de pe Pm+nt, &n %un ii Eimala;a'cu o altitudine de ==<= m deasupra nivelului mrii. B. Muntele Mc.inle/ &sau 0enali'- A4F<m-S)", &n statul american "las@a, n Parcul naional Denali.', cel mai nalt pisc din continentul "merica de Cord. 5. Masivul .iliman1aro &0%untele alb0' Gin nord-estul 2anzaniei. $nclude v+rful U uru Pea! de 6.=F6 m, cel mai nalt v+rf din "frica. <. El2rus are altitudinea de 6A<Bm-Caucaz, 6. Masivul ,inson - <=FBm, cel mai nalt munte din "ntarctica. A. unca3 4 1ceania, <==<m, cel mai nalt munte de pe o insul. Se afl n apropiere de mina :rasberg una dintre cele mai mari mine de aur din lume. 7. Mont 5lanc este cel mai nalt v+rf din "lpi i din Europa de /est, situat n apropiere de col ul celor trei frontiere. <=4>m, =. Muntele .osciusz3o - BBB=m "ustralia.%untele se afl n Parcul Ca ional Hosciusz@o F. (concagua - n "rgentina i este simultan cel mai nalt munte din ambele "merici. 4>. &arpa+ii - ating altitudinea ma-im n v+rful :erlachov@a &B AA5m', iar pe teritoriul Dom+niei, n v+rfurile %oldoveanu &B6<<m' i Cegoiu. C#eile, defileurile $i canioanele - una dintre cele mai importante grupe de obiective apar in+nd cadrului natural. C#eile -prima treapt, cea mai slbatic, a vilor de acest tip. $nl imea abrupturilor laterale este dependent de ritmul i intensitatea ad+ncirii vii. Defileurile sunt vai nguste i ad+nci, cu versan i abrup i, de obicei creat prin eroziune de ctre apele curgtoare ale unui r+u sau fluviu. Pline de farmec sint defileurile Dunarii: Defileul Portile de "ier, 1ltului, %uresului, Somesului. Canioanele - o mare atractivitate. 6rand &an/on repezint un canion foarte lung, sinuos i ad+nc spat de fluviul Colorado. Se regsete aproape integral ca parte a Parcului #aional al $arelui %anion. %o#odolurile amintesc, prin modul de formare, de vechi re ele hidrografice subaeriene, disprute undeva spre ob+rie prin dezorganizare carstic. &onoarele sunt forme specifice reliefului carstic, cu o func ie polivalent, morfo-hidrografic. Ele fragmenteaz terenul, formeaz adevrate
.prpstii0 spre care se ndreapt furibund p+raie i r+uri dornice de subteranizare imediat.

4.

'a(inarile sunt efectele proceselor erozionale intense, areale i de profunzime, concretizate n splarea rapid a depozitelor friabile, indiferent de
v+rsta i grosimea lor.

Craterele si conurile (ulcanice -localizate numai n anumite regiuni geografice afectate n trecut sau n prezent, de activit i de acest gen. Dunele $i c)m"urile de dune caracterizeaz peisa!ul multor reg!uni. deertice ale globului. &esterile posed un poten ial atractiv de e-cep ie, puternica atrac ie e-ercitat de peteri asupra vizitatorilor i concentrate adesea pe suprafe e deosebit
dc restr+nse.

3.2. 7idrografia si &lima si componentele lor

7idrografia se instituie n principala surs de atrac ie turistic apar in+nd cadrului natural.

'e*elele flu(iatile, indiferent de mrimea i de importan a lor devin o sursa turistic de prim ordin, prin( geneza efectului de margine, pubibilit ile
oferite agrernentului prin not i pescuit.

+acurile

au o valoare turistica importanta. *acurile glaciare i vulcanice se impun prin pitorescul peisa!ului limitrof .*acurile carstice prin ineditul alimentrii hidrologice, lacurile srate prin posibilit ile lor curativeI )manele sau lagunele ca domenii ale pescuitului i canota!ului etc.

"a marilor $i oceanelor situ+ndu-se pe o pozi ie de v+rf ntre celelalte forme dc organizare hidrografic sau peisagistic. Cascadele G#eizerele. "ele termale $i termominerale

"ele termale
&lima

,ebulozitatea -factorul ce influen eaz direct durata strlucirii soarelui. -rec(en*a $i intensitatea "re"ci"itatiilor, .em"eratura aerului, Vinturile Climatul esti(al se caracterizeaz prin nebulozitate mai redus, insola ie mai mare, temperaturi
intensitate- ideal pt drumetii.

optime, v+nturi pu in frecvente i reduse ca

/ndicele climato-turistic

ia in consideratie 5elemente principale( durata strlucirii soarelui, temperatura i durata precipita iilor ntr-o regiune dat, pe care le asociaz n urmtoarea formul( $J SK2K6#36

Climatul de munte, Climatul de deal $i "odi$, Climatul de c)m"ie Clima tro"ical0 oceanic0 subpoiare, anotimpul optim este vara c+nd, pentru c+teva luni, temperaturile medii depesc >LC. Climatul subteran, Climatul litoral 3.3. ,egetatia si fauna si componentele lor )lora adurile cuprind formatii vegetale e-trem de comple-e si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. &adurea ecuatoriala din zona calda ocupa doar A M din suprafata uscatului, dar contin mai mult de !umatate din speciile de plante si animale de pe Pamant. &adurile de foioase &cu frunze cazatoare' - in zona climei temperate umede &in partea centrala si vestica a Europei' &adurile de conifere apar doar in emisfera nordica, dincolo de paralela de 66L, in "merica de Cord, Europa si "sia, dar se e-tind si catre sud in muntii inalti. &0durile tro"icale se intilnesc n zonele cu clim tropical umed. &0durea tlantic0 este o regiune umed de pduri tropicale i subtropicale &a1i$tile au o valoare turistic mai redus, impun+ndu4se doar prin policromia lor n perioadele dc nflorire. ,,2fectul de mar!ine3 i ,.efectul de insul03 sunt subordonate prezen ei vegeta iei in teritoriu, raportului e-istent ntre diferitele ei
componente

#intre toate componentele mediului natural, fauna este elementul cel mai mobil 3.4. eisa1ele turistice si tipologia lor #intre cele mai cunoscute peisa!e turistice, amintim(
peisa&ul regiunilor deluroase' peisa&ul litoral.

peisa&ul carstic' peisa&ul regiunilor vulcanice' peisa&ul munilor (nali'

&eisa1ele carstice

includ numeroase elemente morfologice de suprafa &abrupturi, chei defileuri, ponoare' sau subterane &peteri i avene', hidrografice &lacuri, izbucuri, r+uri subterane', climatice &climat subteran, climat de adpost', ale vegeta iei &plante calcofile' i faunistice.

&eisa1ul re!iunilor (ulcanice difer de cel descris anterior, n morfologie se impun cupolele, conurile, craterele, platourile de lav, iar n
hidrografic, resursele de ape minerale i lacurile de crater.

&eisa1ul mun*ilor 4nal*i se remarc prin spectaculozitatea arhitecturii sale. &eisa1ul re!iunilor deluroase se caracterizeaz prin atenuarea contrastelor, prin mbl+nzirea liniilor fizionomice. &eisa1ul de litoral are o mare diversitate de resurse, ntre care se detaeaz cele apar in+nd reliefului, hidrografici i climatului. 4.1. rincipalele atri2ute recreative ale resurselor turistice antropice Principalele atribute recreative ale obiectivelor de au la origine urmtoarele nsuiri( vechimea obiectivului unicitatea ineditul dimensiunea functia. provenien antropic

4.2. 82iective istorice si religioase si clasificarea lor Edificiile istorice -o gam variat de construcii aparinnd mileniilor )i secolelor demult apuse. Ele se regsesc (ns (n toate
arealele umanizate ale globului ca o dovad a continuitii )i creativitii spiritului omenesc. Din aceast grup menionm: castrele, forturile, cetile, castelele, fortificatiile !anctuarele reprezint incinte delimitate prin pietre de hotar sau ziduri cu semnifica ii religioase dedicate zeilor. $n interiorul limitelor acestora sunt amplasate construc iile cu destina ie religioas si, n primul r+nd, templele. 5isericile,&atedralele, moscheele i sinagogile,Moscheile,!inagogile,M*n*stirile, iramidele

4.3. Edificiile culturale, sportive si economice

(gora sau forumul este o nsumare de elemente arhitecturale care delimiteaz o incint n care, n "ntichitate, se desfurau principalele
elemente din via a aezrii. Ea avea o form dreptunghiular sau ptrat i era ncon!urat de construc ii impuntoare.

$eatrele (mfiteatrele reprezint o ridicare, la cote superioare, a masivit ii n arhitectura cu destina ie cultural sau sportiv. "niversit*+ile Muzeele Muzeele na+ionale vor concentra valori artistice la nivelul ntregii ri, precum i anumite piese din e-terior intrate n patrimoniul
rilor respective

Muzeul #ouvre,Britis# 5useum,5uzeul 2rmita!e Muzeele istorice &asele memoriale Edificii economice cu func+ie turistic*. Podurile i viaductele ,2unelele 2unele feroviare

de

mari

dimensiuni ,*unele

rutiere

de

mari

dimensiuni,

%etrourile ,Canalele,5ara1ele i lacurile de acumulare,$urnurile,?arurile, turnurile de televiziune,!ediile unor ntreprinderi, %onumente, statui, plci comemorative. "rcurile de triumf ,6rupurile statuare, statuile i 2usturile ,Plcile comemorative

4.4. Edificii cu func+ie turistic* propriu4zis*. ?ac parte acele realizri umane destinate a (nfrumusea )i a crea o ambian reconfortant, de a (nnobila peisa&ul. De asemenea, tot din
aceast grup fac parte anumite edificii cu funcie recreativ, de desf)urare a actului turistic (n sine. Dintre obiectivele cu o astfel de funcie, amintim: parcurile de recreere' parcurile de agrement' cazinourile' fntnile.

4.9. (ctivit*+i umane cu func+ie turistic*.

Potentialul atractiv de origine antropic (nglobeaz o serie de activiti )i manifestri nematerializate spaial. (n consecin, ele vor deveni o surs a interesului turistic doar (n anumite intervale ale anului. &arnavalurile impresioneaz turitii prin e-uberan a lor, prin acea desctuare de energie i imagina ie at+t de necesar actului recreativ. $-rgurile i e:pozi+iile devin, o dat pe sptm+n, pe lun sau ntr-un an, centre de polarizare a turitilor nu at+t prin activit ile comerciale desfurate, c+t prin atmosfera inedit i noutatea produselor e-puse. )estivalurile artistice &muzicale, folclorice, teatrale, cinematgrafice+. )estivalurile folclorice pot avea caracter naional sau internaional. 7ramurile i pelerina1ele religioase concentreaz anual, indiferent de cultul religios practicat, mase enorme de oameni, ntre care numeroi turiti. Manifest*rilor sportive de e-cep ie &olimpiadele de var i iarnI campion atele mondiale )i continentale'turneele finale ale unor competiii etc+. *oate aceste manifestri presupun, pentru buna lor desf)urare, edificarea unei infrastructuri - oteluri, baze de alimentaie public )i agrement, stadioane, prtii de sc i etc. - de pe urma creia primul beneficiar este turismul. Resursele turistice de natur* etnografic*6ocupa iile i meteugurileI obiceiurileI portul, !ocul i c+ntecele populareI arhitectura i instala iile tehnice rnetiI aezrile.

9.1. otentialul turistic al reliefului, climei si apei RM Relieful #intre monumentele naturii care au o reala valoare ecologica, stiintifica, culturala si istorica si care reprezinta si importante obiective de interes turistic putem mentiona urmatoarele( C#eile Butesti -la sud de satul 9utesti, :lodeni. Dauletul Camenca sapa un defileu pitoresc prin corpul sirului de recifi calcarosi din zona Prutului. Deciful urias, incon!urat din doua parti de apele rauletului, atinge dimensiuni impunatoare( peste B@m lungime si peste 4B6m latime. S-a format, ca si intregul sir de toltre din bazinul Prutului de %i!loc, acum 46-B> mln de ani in apele calde tropicale ale %arilor Sarmatica. Com"le7ul 3'asco(3 - cuprind partea de vest a #ealului Dosu din impre!urimile satului Dascov &2ransnistria. #in cauza golurilor carstice ce impregneaza ca un burete spongios acest zid natural, sunt frecvente alunecarile de teren masive, rupturile si rostogolirile de blocuri uriase. Cea mai mare este faleza de aproape 6>m inaltime, ce s-a format in urma unor ploi abundente. Ploile si vantul au dizolvat si slefuit calcarul moale, dand stancilor forme bizare( sfin-i, capete de camile si elefanti, ciuperci uriase, poduri suspendate etc. Pentru speologi un neasemuit paradis il reprezinta fisura carstica de 6m latime si 6>m adancime, cu o lungime de peste 6>>m.

Defileul Duruitoarea - amplasat la est de satul Duruitoarea, raionul Rascani, unde

rauletul ce poarta numele satului a sapat prin sirul de toltre un defileu adanc.Grota este formata din trei camere si are o lungime totala de 49m si o latime de 5-9m. In urma sapaturilor arheologice aici au fost gasite mostre fosile din perioada glaciara si vestigii ale culturii preistorice, care i-au dus faima in toata lumea.
Defileul -etesti-Dezervatia include masivul de padure ?etesti, impre!urarile lui cu vegetatie ierboasa si defileul rauletului #raghiste &provine de la drag, dragoste'. #efileul are o latime de B6>m, maluri abrupte, inalte. 6rotele 5ranzeni-Privita de la est spre vest, sau de la nord spre sud, comuna 9ranzeni pare desprinsa dintr-un peisa! montan. 6rota de la 5ranzeni - n localitatea %ers+na. situata la AB m naltime fata de nivelul apei r. Dacovat. $ntrarea se afla n partea nordica a pesterii. "u fost studiate trei straturi de cultura care apartin perioadei timpurii a paleoliticului t+rziu &A> cm' si mezolitului. Nn straturile amesticate s-au pastrat ramasite ale culturii Cucuteni-2ripolie si ale epocii de bronz. 1biectele de cremene numara peste =>>> de unitati. Ele prezinta aschii, placi, nucleusuri n forma de disc, prisme, cutite, rozatoare, toporase de m+na etc. Nn stratul de cultura timpurie a paleoliticului t+rziu a fost gasita o amuleta asemanatoare unui peste, taiata din colte de mamut si mpodobita cu ornament punctat, care n partea de sus are o gaurica pentru curelusa sau ata. %tanca 5are - Deciful 0Stanca %are0 este cel mai sudic recif din sirul de toltre ale Prutului. E situat langa satul Cobani, :lodeni. Deciful are o lungime de 4>>>m si o inaltime relativa de peste B>m. " fost salvata de la distrugere in 4F== prin interventia ecologistilor. &estera %ur"rizelor - a doua in marime dupa Pestera mil Racovita!. ste cea mai mare pestera formata in roci de calcar din R", creata in urma miscarilor tectonice a scoartei pamantului, si repre#inta o retea de crapaturi si goluri care pe alocuri sau largit, formind sali mari. Pestera este situata in trupul de padure $olonceni de pe malul drept al raului %istru, la o distanta de &'m de orasul (riuleni. ) fost descoperita de speologii amatori prin anii *+, ai secolului --. ./rsta relativ0 a pe1terii este de 22-23 mln de ani. ;$oltrele rutului;4Situat la cca B>>@m de Chisinau, satul Cobani, conform ultimelor investigatii istorice este localitatea cu cea mai timpurie atestare documentara de pe teritoriul Depublicii G anul 457<, pe cind se numea 8ubreuti. *inga acest sat, de-a lungul Prutului, isi are inceputul unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din tara( sirul toltrelor, formatiune specifica zonei Prutului de ,us si o prezenta unica in Europa. <!uta de Movile= 4 )rmind drumul din valea Prutului, intre satele 9ranesti si Cobani, la circa B>>@m de Chisinau, intilnim o mica, dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de -,uta de $ovile., ce prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Cistru. $n realitate movilele sunt mult mai multe decit o suta, peste 56>>, ocupind o suprafata de circa 4>7Bha, cu o lungime de peste =@m si B,5@m. estera ;Emil Racovita4)na dintre cele mai mari pesteri din lume se gaseste in rocile de gips din satul Criva, !udetul Edinet &cca BA6 @m nord de Chisinau'. &lima - Clima temperat continentala moderata, cu regim termic reconfortant si favorabil practicarii diferitelor forme de turismI

otentialul turistic hidrografic, ce reprezinta o retea hidrografica destul de dezvoltata( peste 5>>> de riuri si riulete, cele mai mari fiind fluviul Cistru, cu lungimea-AA> @m, PrutulGAF6@m, DautulGB=A@m, CogilniculGB<5@m, 9c &466@m', 9otna &46B@m'. E-ista < lacuri naturale( %anta, #racele, 9ic si 9eleu, care formeaza nucleul rezervatiei stiintifice .Prutul de 8osO si un numar considerabil de obiecte acvatice artificiale G iazuri si lacuri de acumulare( #ubasari &pe Cistru' si Costesti &pe Prut'. "pele minerale se intilnesc pe tot teritoriul republicii, cu debite diferite in diverse localitati. Desursele de ape minerale pot contribui la practicarea turismului balnear. $n stadiul actual de cercetare hidrogeologica si balneo-medicala sint cunoscute peste 5> de puncte si localitati cu resurse de ape mineraleI 9.2. otentialul turistic al vegetatiei si faunei /egetatia este specifica de stepa si silvostepa #intre speciile ierboase de stepa si silvostepa o valoare deosebita prezinta plantele rare endemice, de interes stiintific, localizate atit in rezervatii, cit si in spatiile naturale din afara acestora, folosite pentru tratamentul balnear in comple-ele sanatorialeI )lora %oldovei este grupat n cinci biotipuri i este reprezentat prin variate specii. Pdurile snt populate de mistre i, bursuci, cerbi, cprioare, diverse psri i reptile. n zonele de step snt rspndite roztoarele. ?auna acvatic este reprezentat prin specii de somn, crap, pltic.?lora cuprinde peste 6,6 mii specii de plante slbatice. )auna - bogat i variat. Peste 46,6 mii specii de animale, inclusiv <A4 specii de vertebrate i peste 46.>>> specii de nevertebrate. #intre vertebrate se ntlnesc 7> specii de mamifere, B=4 specii de psri, 4< specii de reptile, 4< specii de amfibieni i =B specii de peti. Nn Depublica %oldova e-ist 6 rezerva ii tiin ifice cu suprafa a total de 4F,< mii ha. #ou rezerva ii forestiere G PCodriiO i PPlaiul ?aguluiO G se afl n centrul %oldoveiI altele dou G PPrutul de 8osO i PPdurea #omneascO G snt amplasate n valea rului PrutI a cincea rezerva ie G P$agorlcO din raionul #ubsari G are ca scop protec ia i studierea ecosistemului acvatic unic al rului Cistru. $onumente ale naturii-botanice. Sint prote!ate 45 sectoare de padure G monumente ale naturii, cu o suprafata de 4B6,B ha. Cele mai reprezentative sint( padurile *ipnic, Eir!auca - Sipoteni, Cuhuresti, Caracuseni, Dudi s.a.I /ezervatiile naturale. pe lista ariilor naturale prote!ate figureaza A5 de rezervatii naturale, dintre care rezervatiile silvice( Sadova, Condrita, /adul lui $sac s.a.I rezervatiile de plante medicinale( Dososeni, Cernoleuca, *oganesti, Sarata :albena, Seliste s.a.I /rezervatiile peisagistice care au o valoare deosebita pentru turism( Dudi G "rionesti, Calaraseuca, /alea "dinca, Saharna, *a Castel, ?etesti, Suta de %ovile si 2rebu!eni. Rezervatii naturale silvice( 9aurciI CabacI ClimautiI CobaleniI CondritaI CopancaI ?lamandaI %olestiI 1lanestiI Padurea 9a-aniI DoscaniI DososeniI SadovaI StancaI 2elenestiI /adul lui $sacI /ascautiI 9ugeacI Ecosistemul acvatic 0*ebdaI %latina 0 2ogaiO. Rezervatii peisa1istice: Capriana-ScoreniI Cazimir-%ilestiI Climautii de 8osI Codrii 2igheciI CosautiI #olnaI ?etestiI :radina 2urceascaI *a CastelI Padurea din Eancesti.I Padurea din EarbovatI Dapele de la CimisliaI Dudi-"rionestiI SaharnaI Suta de %ovileI 2apovaI 2elitaI 2iganestiI 2rebu!eniI /alea "danca Rezervatii stiintifice: %odrii &Chisinau'I 0agorlic &#ubasari'I Prutul de 1os &Cahul'I Plaiul "agului &)ngheni'I Padurea Domneasca &9alti'. 9.3. otentialul turistic al o2iectivelor istorice, religioase si culturale ale RM

6rotele si cavernele4 Sta iunile situate n grote i caverne sunt destul de rare pe teritoriul D%. "u o vechime considerabil, dat+nd adesea nc din epoca veche a pietrei &paleolitic'. Sub ocrotirea statului sunt luate sta iunile situate n grote i caverne de l+ng sat.9uteti, din apropierea satelor 9r+nzeni, 9uzdu!eni i 2rinca &!ude ul Edine ', din vecintatea satului 1fatin i &2ransnistria' i din apropierea satelor Eorodite i #uruitoarea /eche. Nn total se cunosc numai F sta iuni situate n caverne sau grote, unde au locuit oamenii de pe teritoriul actualei D% n perioadele paleolitic i mesolitic. Duruitoarea (ec#e Este un monument arheologic din paleoliticul timpuriu. Se compune din 5 grote legate n lan , alungite de-a lungul versantului pe o distan de <Fm. Grota de la Brinzeni / Prezint o ni n stratul de calcar ad+nc de Fm, lung de 4=m, situat la ABm nl ime fa de nivelul apei r. Dacov . Sunt studiate 5 straturi de cultur care apar in paleoliticului t+rziu i mezoliticului. 1biectele de cremene gsite numr peste =>>> de unit i. ,alurile. Prin no iunea de val se subn elege acel tip de fortifica ii, care se constituie dintr-o ridictur continu de pm+nt, de obicei cu un an n partea e-terioar, folosit n sistemul defensiv &n mod special la 0limesurile0 - frontierele - $mperiului Doman'. 2ot prin no iunea de 0val0 se identific ntriturile prelungi de pm+nt care marcheaz limitele unor teritorii. !ituri. "ctualmente sub no iunea de 0sit0 sunt considerate( lucrrile omului sau operele rezultate din con!ugarea ac iunilor omului i naturii, precum i zonele ce includ terenurile arheologice care au valoare na ional sau interna ional din punct de vedere istoric, estetic, etnografic sau antropologic. Relieful "spectele peisagistice si relieful calcaros sau carstic din toltrele prutene,dealurile Cistrului si ale Dautului,cu stinci recifale,chei carstice,praguri si cascade,pesteri si grote cu vechi asezaminte religioase,rupestre #efileul Cistrului cu peisa!ele atractive,cascade,praguri,pesteri Peisa!ele colinare,impadurite si diversificate ale dealurilor %odovei centrale si ale 2igheciului Peisa!ele stepice colinare din nordul si sudul %oldovei Peisa!ele pitoresti si de mare varietate din lunca Prutului &lima 4 temperat-continentala moderat,cu veri calduroase si ierni nu prea geroase,temp. medie anuala fiind de = grC in nordul si 4> g.C in sudul tarii. &otentialul #idro!rafic al D.% se prezinta prin reteaua hidrogr.dezv.peste 5>>> de riuri si riulete,cele mai mari fiind Cistru,Prutul,Dautul,Cogilnicul. 1 deosebita valoare pt.activ. de turism o au lacurile si iazurile,printre acestea se evedentiaza < lacuri naturale(%anta,#racele,9ic,9eleu care formeaza nucleul rezerv.stiintifice Prutul de 8os."cestea corespund diferitor motivatii turistice,odihna si recreere,cura balneara,agrement nautic si sportic,pescuit sportiv,vinatoare si turism stiintific.Desursele de ape minerale au o valoare deosebita pt dezv.turismului balnear.Sunt cunoscute peste 5> de puncte si localit. Cu resurse de ape minerale.Principalele fiind(Eir!auca-comple-ul balnear PCodruOQ&capacitate de cazare peste A7> locuri'. Cahul-ape termominerale-compl.baln.OCufarul "lbO.Camenca-cm.bal.OCistruO. )lora si )auna /egeta ia este specific de step i silvostep n cmpii n Podiul %oldovei de Cord, la care se suplimenteaz pdurile de ste!ar i de fag de pe dealurile nalte. Pdurile ocup spa ii mai mari n partea central deluroas a Depublicii %oldova &#ealurile Codrilor Podiului Central %oldovenesc i #ealurile 2igheciului' i n #ealurile Prenistrene. Suprafa a pdurilor constituie F,AM din teritoriul rii.Plante rare de interes stiintific&4BA specii de plante-Cartea rosie'.?auna D.% are o importanta m.mica pt turism,turismul de vinatoare avind sasnse m.mici de promovare. $n D.%. se delimiteaza- 47= diverse tipuri de rezervatii,45> monumente ale naturii,<55 arbori seculari,6 rervatii stiintifice-Codru,Plaiul ?agului,iagorlic,Prutul de !os,Padurea #omneasca.%onumente ale naturii de interes turistic-pestera PEmil DacovitaO,Cheile 9utesti,reciful PStinca %areO etc.Dezervatii

peisagistice cu o valoare deosebita castel,?etesti,Suta de movile,2ribu!eni

pt.turism-Dudi-"rioneshti,/alea

adinca,Saharna,*a

82iectivele istorice,religioase si cultural ale R.M. %onumente istorice si de arta religioasa-%anastirile de la Capriana,8apca,Eir!auca,Dudi,Saharna,Curchi %anastirile,schituri si chili amena!ate in stinca(9utuceni,2ipovaIcatedrala de la Chisinau si Cahul Cetati medievale(Soroca,2ighina,comple-ul arheologic din 1rheiul /echi %uzee si case memorial(%uzeul national de Etnografie si $storia Caturala,%uz.nat.de $storie a %d.,%uz.nat.de arte Plastice,%uz.de "rheologie si Etnografie,Casa muzeuOPus@inO 2eatre(t.national de 1pera si 9alet,Eugen $onesco,%ihai Eminescu,*uceafarul,Satiricus. -vinicol va implica dotari si amena!ari corespunzatoare pt.vizitatori,dar si o pregatire a ghizilor profesionali,deasemenea intreprinderile vinicole sa se alinieze la standarte si norme special privind primirea vizitatorilor.