CURS - TOFAN L.

Capitolul 1. Noiuni introductive

1.3. Poluare - poluani

Dezvoltarea economic, creterea popula iei la nivel mon!ial, criza re"ur"elor naturale, inarmarea i utilizarea armelor !e orice tip #inclu"iv cele nucleare$ "unt %actori !eterminan i in poluarea tuturor me!iilor& aer, ap, "ol, !ucan! i la apari ia "c'im(rilor climatice )lo(ale, la !i"pari ia a numeroa"e "pecii !e plante i animale, !ezec'ili(re ecolo)ice mari ce "-au pro!u" pe tot )lo(ul. Omul e"te con%runtat la ran!ul lui cu !iver"e mala!ii cauzate !e poluare. *%ectele ei "unt re"imtite pan i in zonele polare, neatin"e totui !e civilizatie. A"t%el, poluarea a !evenit un %enomen ce cuprin!e a"tazi toate rile i continentele, tran"%rontier. +n accep ia "a )eneral poluarea inseamn deteriorarea materiei sau energiei dintr- un ecosistem. Ace"t termen ii are ori)inea in lim(a latin& polluo-ere, ce in"eamn a mur!ri, a !e)ra!a. +n "en" (iolo)ic, poluarea reprezint un proces de distrugere a echilibrului in cadrul ecosistemelor datorit modi!icrii concentraiilor unor !actori e"isteni prin atingerea unor valori to"ice sau prin introducerea unor !actori de mediu noi #,c'iopu D., -../$. +n ca!rul Con%erin ei Na iunilor Unite pentru 0e!iul +ncon1urator ce a avut loc la Stoc2'olm --./3, poluarea era !e%init a"t%el& modi!icare a componentelor naturale sau prezena unor componente strine ca urmare a activitii omului #i care in lumina cuno#tinelor noastre actuale provoac prin natura lor prin concentraia in care se gsesc #i prin timpul cat acioneaz e!ecte nocive asupra sntii creaz discon!ort sau impieteaz asupra di!eritelor utilizri ale mediului la care acesta putea servi in !orma sa anterioar. 4rin poluant in ele)em orice "u("tan #"oli!, lic'i! "au )azoa"$ "au %orm !e ener)ie, care mani%e"t un poten ial !unator a"upra or)ani"melor i me!iului in ca!rul unui eco"i"tem, pro!ucan! !i"con%ort i alteran! "tarea eco"i"temului. $actor poluant poate %i con"i!erat orice element al me!iului care prin valorile "ale !epete limita !e toleran a "peciilor e5i"tente in eco"i"tem, mani%e"tan!u-i a"t%el poten ialul "u nociv. Ac iunea

CURS - TOFAN L. poluant e"te cu atat mai )rava cu cat !i%eren a !intre concentra ia poluantului in me!iu i limita !e toleran e"te mai mare i cu cat acea"t ac iune e"te mai in!elun)at. 4oluan ii emi"i !irect !e "ur"e "e nume"c poluani primari iar cei rezulta i in urma reac iilor !intre poluan ii primari intre ei "au !intre poluantii primari i celelalte componente ale me!iului, "e nume"c poluani secundari. No"a e"te a)entul %izic, c'imic "au (iolo)ic cu ac iune !untoare a"upra or)ani"melor vii, in me!iul luat in con"i!eratie. Ace"t termen cuprin!e pe lan) "u("tan e i ra!ia iile, z)omotul, microor)ani"mele, etc. %&'()*. +n "en" "trict, "mo)ul in"eamn un ame"tec !e %um i cea , !ar termenul e"te mult mai comple5, incluzan! !i%erii poluan i atmo"%erici. Smo)ul provine !in multe "ur"e, incluzan! %a(rici, o elrii, ra%inrii !e petrol, com(inate c'imice i (inein ele" motoarele ve'iculelor. +n)re!ientele "ale inclu! mono5i!ul !e car(on, o5izii "ul%ului i ai azotului, plum( i !i%erite 'i!rocar(uri. Aceti poluan i "e acumuleaz in atmo"%er la "upra%a a "olului in "itua ii can! un "trat !e aer mai cal! "ituat !ea"upra impie!ic r"pan!irea lor 6 inver"iune termic. *%ectele polurii atmo"%erei a"upra "nt ii au %o"t "tu!iate inten" la Lo" An)ele", un!e e5i"t un %el particular !e "mo) 6 %otoc'imic, cauzat !e ac iunea ra!ia iilor "olare a"upra pro!uilor "ecun!ari in!u"triali i a"upra emi"iilor autove'iculelor. Smo)ul !in Lo" An)ele" con"t !intr6un ame"tec comple5 !e mono5i! !e car(on, ozon i 4AN6 pero5iacetilnitrat. *%ectele "ale a"upra popula iei "e mani%e"t prin iritarea oc'ilor, mi)rene, !i"pnee i "tri !e ame eal i con%uzie. Smo)ul mo!i%ic compozi ia aerului atmo"%eric i e%ectele "ale pe termen lun) pot %i %oarte "erioa"e. S6au %acut e%orturi mari pentru re!ucerea polurii atmo"%erei. De e5emplu, in 0area 7ritanie le)i"la ia pentru aer curat a tran"%ormat atmo"%era marilor orae in!u"triale. Deza"trul pro!u" !e "mo)ul lon!onez, care ar %i cauzat moartea a 8999 !e oameni in anul -.:3 nu tre(uie " "e mai repete nicio!at. ,i in Cali%ornia ec'iparea autove'iculelor cu %iltre ale emi"iilor )azoa"e pare " previn apari ia "mo)ului . Dar in ciu!a ace"tor reme!ii, cantit i imen"e !e !io5i! !e "ul% i al i poluan i "unt inc elimina i in atmo"%er, pe intre) )lo(ul, in marile zone in!u"triale. +n ace"te zone, ca i in zonele invecinate lor, concentra ia !io5i!ului !e "ul% !in atmo"%er poate atin)e valori ce provoac !aune or)ani"melor, incluzan! coni%ere i plante cultivate. 0ai mult c'iar, !io5i!ul !e "ul% reac ioneaz cu apa !in atmo"%er, con"ecutiv a1un)an! la nivelul "olului "u( %orma ploii acide. Ace"tea cre"c aci!itatea "olurilor i lacurilor, !i"tru)an! %lora i %auna, re!uc recoltele, !i"tru) p!urile, !eterioreaz cl!irile,

CURS - TOFAN L. etc. 4e lan) !io5i!ul !e "ul%, mai "unt !e a"emenea implica i i al i poluan i in pro!ucerea ploilor aci!e. Or)ani"mele cele mai "en"i(ile la ac iunea !io5i!ului !e "ul% atmo"%eric "unt lic'enii. *5i"t o varia ie "peci%ic a lic'enilor la poluarea atmo"%erei, !ar ma1oritatea lic'enilor nu pot crete in zonele in!u"triale. Ace"ta e"te i motivul pentru care nu po i )"i lic'eni pe "coar a copacilor in unele orae. De alt%el, lic'enii "unt utiliza i !e mul i cercettori pentru !eterminarea concentra iilor !e !io5i! !e "ul% !in atmo"%er. Din pcate poluan ii atmo"%erici nu rman la locul un!e "unt pro!ui. O mare parte !in !io5i!ul !e "ul% eliminat in marea 7ritanie e"te purtat !e vant in Scan!inavia. Unii poluan i atmo"%erici pot in%luen a viitorul ace"tei planete, a"a cum e"te cazul !io5i!ului !e car(on. +n ultima "ut !e ani cantitatea !e !io5i! !e car(on a cre"cut in atmo"%er, in "pecial !atorit ar!erii com(u"ti(ililor %o"ili !ar i !atorit !e"p!uririi i mo!i%icrii tipului !e a)ricultur. Stati"ticile recente au inre)i"trat o cretere alarmant a !io5i!ului !e car(on in atmo"%er, ceea ce ar !etermina incalzirea planetei # e!ectul de sera$, urmat !e pertur(ri cata"tro%ale la nivelul (io"%erei #0o'an ;'e., -..<$ +adiaiile con"tituie alt tip !e poluan i. To i "untem e5pu"i ra!ia iilor "olare i "pa iale. Ra!ia ia in conte5tul polurii in"eamn ra!ia ia pro!u" !e reactoarele nucleare, razele = i alte ec'ipamente, rezi!uurile ra!ioactive i evi!ent %allout-ul rezultat al e5ploziilor termonucleare. +n a%ar !e e%ectele "ale ime!iate, cum "unt leucemia i tumorile o"oa"e, ra!ia iile !etermin creterea ratei muta iilor in celulele )erminative, !ucan! la a(normalit i la )enera iile viitoare. 4e lan) %unc ia lor in prote1area "olului, p!urile au o ac iune puri%icatoare a"upra aerului, a("or(in! (io5i!ul !e car(on i ce!an! o5i)enul, nece"ar re"pira iei tuturor vie uitoarelor planetei. Din cele -8--> miliar!e !e tone !e (io5i! !e car(on lan"ate anual in atmo"%er prin ar!erea com(u"ti(ililor, la care "e a!au) i cel pro!u" prin re"pira ia oamenilor i al animalelor, !oua treimi "unt a("or(ite !e p!uri, ?plmanii verzi? ai planetei. 4!urea mai are multe alte %unc ii& !e re)ularizare a cur"urilor raurilor, !e a con"titui 'a(itatul multor "pecii !e plante i animale %oarte utile, !ar i " a"i)ure cerin ele !e a)rement i turi"m, tot mai accentuate in con!i iile vie ii mo!erne, am(ian a (io%izic in!i"pen"a(il localit ilor (alneo-climaterice #4ope"cu 0., 3999$. +n prezent, p!urile ocup numai o treime !in "upra%a a u"catului #circa 8 miliar!e !e 'ectare$, ceea ce ar con"titui un minim a("olut nece"ar pentru a a"i)ura omenirii "upravie uirea, in con!i iile in care un automo(il con"um pe !i"tan a !e -999 2m o cantitate !e o5i)en "u%icient unui om pe timp !e un an.

CURS - TOFAN L.

Clasi!icarea poluantilor
a$ Dup natura lor, poluan ii pot %i cla"i%ica i a"t%el& %izici #ra!ioactivitatea, temperatura, ra!ia ia luminoa"a, electricitatea, z)omotul$@ c'imici & anor)anici i or)anici, cu o imen"itate !e compui apar inan! ace"tor cate)orii@ (iolo)ici& micro(iolo)ici, invaziile !e "pecii noi #plante "au animale$ in eco"i"tem. ($ Dupa "tarea %izica a poluantului, e5i"ta& poluan i )azo"i poluan i lic'izi poluan i "olizi

4oluarea poate %i cla"i%icat i ea& a$ Dupa me!iul !e impact al poluan ilor, avem poluarea aerului, poluarea apei i poluarea "olului. ($ Dupa mo!ul !e apari ie #provenien a$ poluan ilor, poluarea poate %i natural i arti%icial #antropic$.

1.,. -ispersia poluanilor in mediu #i concentrarea lor in cadrul ecosistemelor

O!at emii in me!iu, !e !i%erite "ur"e #%i5e "au mo(ile$, poluan ii "unt tran"porta i i !i"per"a i in me!iu, prin interme!iul unor vectori, cum "unt& curen ii !e aer, ap, aero"olii i or)ani"mele vii. Curen ii !e aer pot tran"porta poluan ii, pe !i"tan e mari, contri(uin! la poluarea tran"%rontier. 4recipita iile pot !etermina tran"%erul poluan ilor !in aer in "ol, avan! a"t%el un caracter (ene%ic pentru aer #epurarea "a$ !ar i un caracter nociv pentru "ol #poluarea$. Aero"olii pot %i5a !iver"i poluan i !in aer i "e pot !epune "u( %orma !e "ul%a i, car(ona i, azota i, %o"%a i, etc., impuri%ican! atat "olul cat i apele !e "upra%a .

CURS - TOFAN L. Or)ani"mele vii realizeaz tran"%erul poluan ilor in ca!rul unui eco"i"tem, !e la un nivel tro%ic la altul. +n acela"i timp, va avea loc i %enomenul !e concentrare a poluan ilor in ca!rul unui lan tro%ic # bioconcentrare "au bioacumulare$, concentrarea realizan!u-"e !e la pro!uctor la con"umatorul !e var%. Ace"t %enomen "e poate e5plica a"t%el& plantele pot prelua poluan ii in ma"a lor, prin a("or( ia !in toate me!iile& "ol, ap "au aer. +n "itua ia in care poluantul nu e"te meta(olizat, inactivat "au eliminat in mo! treptat in me!iu, prin con"umul plantelor !e catre orice or)ani"m animal #con"umator !e or!in +$, poluantul "e va concentra in ma"a ace"tuia i mai !eparte in ca!rul lan ului tro%ic, la ceilal i con"umatori #!e or!in ++, +++, etc.$. Deci, raportat la (ioma"a %iecrui con"umator, care "ca!e !e la un nivel tro%ic la altul "uperior, poluan ii ne!e)ra!a(ili "e vor concentra a"t%el incat con inutul in "u("tan a poluant crete procentual !e la pro!uctor "pre con"umatorii !e var%, %enomen cuno"cut i "u( !enumirea !e ampli!icare biologic. Se pot !a multe e5emple !e a"t%el !e "u("tan e, cum ar %i metalele )rele #4(, A), C!, Cu, A"$, unele pe"tici!e or)anoclorurate, 'i!rocar(urile policiclice aromatice etc., care au %o"t !epi"tate in concentra ii %oarte mari la con"umatorii !e var% #peti, p"ri, mami%ere i om$ in timp ce concentra ia lor in me!iu era !e "ute !e ori mai mic. 4rin micare, mi)ra ii, etc. animalele contri(uie la !i"per"ia i tran"portul poluan ilor in me!iu. Bacile pot con"uma !i%erite %ura1e care con in poluan i, ca urmare a !iver"elor tratamente c'imice aplicate la cultura ace"tora. De1ec iile lor pot con ine poluan i, care "e pot imprtia in zone CcurateD, putan! a"t%el " in%e"teze "olul "au apelele %reatice. Aa ne putem e5plica contaminarea unor pro!u"e !e "er, c'iar !ac ace"tea nu au "u%erit tratamente c'imice, !ar pmantul a %o"t in)rat natural, prin %olo"irea )unoiului !e )ra1! con inan! !iveri poluan i #,c'iopu D., -../$.

CURS - TOFAN L.

.. Compoziia #i structura atmos!erei

Atmo"%era e"te inveliul )azo" al 4mantului, care prezint o )ro"ime cuprin" intre -999-<999 2m. +n compozi ia ace"tui ame"tec )azo" "e mai )"e"c particule !e pra%, vapori !e ap, microor)ani"me, polen etc. Compozi ia aerului in volume e"te !e apro5imativ /EF azot, 3-F o5i)en i - F alte )aze #Ta(. <.-.$ /abelul 3.1. Compoziia aerului per!ect uscat in atmos!er (az N3 O3 Ar3 CO3 Ne Ae Hr A3 0 din volum /E,9EE 39,.8. 9,.<9 9,9<9 9,99-> 9,999:3 9,999:,9G-9-: (az = O< R! CA8 N3O NO3 NA< 0 din volum E,9G-9-> -,9G-9-> >,9G-9-E 3,3G-9-: :,9G-9-> 3,9G-9-> -,>G-9-:

Cunoaterea mecani"melor !e ac iune a poluan ilor in atmo"%er i e%ectele ace"tora nece"it !i"cutarea "tructurii atmo"%erei tere"tre # Fi).<.-.$. Datorit atrac iei )ravita ionale, partea in%erioar a atmo"%erei e"te mai !en" !ecat zona "uperioar. De %apt, I !in ma"a atmo"%eric e"te "ituat pan la o altitu!ine !e >,: 2m. Datorit ace"tei "itua ii, atmo"%era a %o"t impar it in 3 zone mari& 1'&'%$2+3, zona in%erioar, !enumit a"t%el !atorit compozi iei relativ uni%orme a ace"teia, "ituat pan la o altitu!ine !e -99 Hm @ 12/2+'%$2+3, zona "uperioar, caracterizat printr-o !en"itate mult mai mic, un!e particulele "e ciocne"c rar, "pre !eo"e(ire !e zona in%erioar, un!e particulele "e ciocne"c !e", "ituat la pe"te -99 2m, cu zonele& iono"%era #J :99 2m$ i ezo"%era #K :99 2m$.

CURS - TOFAN L. *zo"%era reprezint "tratul cel mai inalt i mai rare%iat al atmo"%erei, avan! loc !i"ocierea )azelor, la temperaturi -399--/99oC, con inutul "u %iin! caracteri"tic )azului interplanetar, cu apro5imativ >99 protoni i >99 electroni pe cm<. O alt "tructurare a atmo"%erei e"te realizat !e meteorolo)i, in %unc ie !e temperatur i pre"iune, varia ia ace"tor parametrii realizan!u-"e in %unc ie !e altitu!ine. Atmo"%era cuprin!e 8 "traturi importante & /+'P'%$2+3 - temperatura "ca!e o!at cu creterea altitu!inii %/+3/'%$2+3 - temperatura crete o!at cu creterea altitu!inii &24'%$2+3 - temperatura "ca!e o!at cu creterea altitu!inii /2+&'%$2+3 - temperatura crete o!at cu creterea altitu!inii.

Trecerea intre 3 tipuri !e "traturi "e %ace prin L pauzeD& tropopauza "tratopauza mezopauza.

$igura ..1. %tructura atmos!erei #linia continu - temperatura actuala @ linia intrerupt - temperatura pro)nozat pe"te -99 !e ani$

CURS - TOFAN L. /+'P'%$2+3 reprezint zona cea mai important pentru om, !eoarece acea"ta e"te re"pon"a(il pentru men inerea vie ii, "c'im(rile "ezoniere a%ectan! "au in%luen an! !iver"ele %orme !e via . Nu tre(uie ne)li1at i importan a celorlalte zone, in "pecial al "trato"%erei, care prin importan a proce"elor "ale contri(uie la %iltrarea razelor ultraviolete, ca urmare a "tratului !e ozon !in "tructura "a. Dezvoltarea in!u"triei i ampli%icarea %enomenelor !e emi"ii in atmo"%er au a%ectat cele 3 "traturi atmo"%erice, ultimul "ecol %iin! r"punzator !e ace"te mo!i%icri ma1ore. Tran"%erul !e cl!ur in tropo"%er pre"upune !epla"rile marilor ma"e !e aer in plan orizontal #latitu!inal i lon)itu!inal$ i pe vertical #altitu!inal$. Teoria contemporan a circula iei ma"elor mari !e aer !in tropo"%er "u" ine e5i"ten a a trei celule !e aer& celula Aa!leM, celula Ferrel i celula 4olar #Fi). <.3$.

$igura .... Circulaia atmos!eric in emis!era nordic # !up 4ope"u 0., 3999$

+n privin a micrilor verticale, aa !up cum "e o("erv !in "c'em, la intalnirea a !ou celule Aa!leM, la ecuator, "e %ormeaz micri a"cen!ente !e aer, ce !etermin %ormarea ma"elor imen"e !e nori, ce a1un) pan la altitu!inea !e -E 2m, in ptura "uperioar a tropo"%erei, %iin! tran"portate "pre Nor! i co(oran! la nivelul latitu!inilor me!ii, in ca!rul

CURS - TOFAN L. celulei Ferrel. Apoi "unt tran"portate "pre zona polar, parcur)an! zona "uperioar !in celula polar, ca apoi a1un)an! la pol " co(oare la altitu!ini mici. Analiza micrilor ma"elor !e aer pe !irec ie orizontal arat c in zona !e conver)en acuatorial, a alizeelor, !epla"rile ma"elor !e aer "e %ac o(lic, !e la S-* "pre NN in emi"%era au"tral i !e la N-* la S-N in emi"%era (oreal, ca urmare a micrii 4mantului. Se con"tat c micrile ma"elor !e aer "e realizeaz !e la pre"iune mare la pre"iune mic. +n zonele polare, aerul e"te rece i !en" la "upra%a a 4mantului #pre"iune mare$, iar la altitu!inile mari e"te %oarte rare%iat, pre"iunea %iin! "czut. *5i"t la latitu!inea me!ie o zon !e pre"iune mic, "ituat intre cele !oua zone cu pre"iune mare #"u(tropical i polar$. Se vor crea !ou circuite !e aer !e mic altitu!ine, "pre zona temperat& unul !e la marile pre"iuni polare i cellalt !e la marile pre"iuni "u(tropicale, iar returul ace"tor circuite, !e aer rece i re"pectiv !e aer cal!, care conver) in zona temperat , "e va %ace in !irec ie o(lic, !atorit micrii 4mantului.

.... Poluarea aerului - surse de poluare

Omul con"um zilnic cca -:,: 2) aer #-3m<$, !e -9 ori mai mult %a !e con"umul !e alimente. +n "c'im(, omul nu poate trai mai mult !e < minute %r aer, a crei calitate con!i ioneaz "ntatea "a. 4rezen a altor "u("tan e impuri%icatoare in concentra ie "u( -F, pre"upune !e1a poluarea aerului. Poluarea atmos!erei "e !e%ine"te ca& prezena in atmosfer a unor substane care in funcie de natur, concentraie i timp de aciune afecteaz sntatea, genereaz disconfort i/sau altereaz mediul. 4utem con"i!era poluan i atat unii !intre con"tituen ii normali ai aerului in cazul in care "e )"e"c in alte concentra ii !ecat cele normale cat i alte "u("tan e in a%ara con"tituen ilor normali ai aerului. CO 3, care in propor ie !e 9,9<F e"te un con"tituent normal al aerului, poate !eveni poluant can! a1un)e la concentra ii mai mari #e%ectul !e "er$, a%ectan! "ntatea me!iului. Din ace"t punct !e ve!ere 'rganizaia &ondial a %ntii # '&%$ !e%inete poluarea aerului ca fiind determinat de prezena unei substane strine de compoziia sa normal sau variaia important a proporiilor componenilor si i care pot avea, inand

CURS - TOFAN L. cont de cunotinele tiinifice actuale, efecte nocive sau pot produce direct sau indirect alterarea sntii omului. 4oluarea poate %i "impl can! e"te cauzat !e un "in)ur poluant "au comple5, intalnit in mo! %recvent in 1urul marilor plat%orme in!u"triale "au in zone ur(ane a)lomerate i cu circula ie inten" !e autove'icule. Din punct !e ve!ere al naturii poluan ilor "e !i"tin)e& - poluarea c'imic, !atorat !iver"it ii "u("tan elor c'imice emi"e in atmo"%er #in!u"tria, tran"porturile, a)ricultura etc.$@ - poluarea %izic in care %actorii poluan i "unt ra!ioactivitatea, ra!ia iile calorice i ultraviolete, z)omotul, vi(ra iile@ - poluarea (iolo)ic, !atorat )ermenilor pato)eni care pot %i r"pan!i i !e om i animale. Poluarea de !ond a atmos!erei e"te poluarea e5i"tent in zonele in care nu "e mani%e"t !irect in%luen a "ur"elor !e poluare. 2valuarea poluanilor "e %ace in cm3poluant5m3aer 6 1 777 777 cm38, in con!i ii normale# Nm<$, ceea ce in"eamn volume per milion # 9.p.m.$. 4entru cantit ile mai mici !e poluan i "e mai utilizeaza& volume per (ilion # 9.p.b.$ "au volume per trilion # 9.p.t.$. 4entru compararea to5icit ii "u("tan elor poluante, "e recoman! ca e5primarea concentra iei ace"tor "u("tan e in aer " "e %aca i in mg5Nm3. Nivelul de poluare reprezint concentra ia poluan ilor in aer, intr-un punct "au intro zon, !eterminat prin m"uratori "i"tematice in raport cu anumi i %actori, cum "unt ri"cul pentru "ntate, poluarea !e %on!, concentra ia ma5im a!mi" etc. Concentraia ma"im admis # C.0.A.$ e"te concentra ia cea mai mare !e poluant, con%orm le)i"la iei, pentru anumite zone i intervale !e timp, care nu au e%ecte nocive a"upra or)ani"melor vii "au a"upra me!iului. Pragul de aciune e"te concentra ia minim a unui poluant in aer, la care apar primele e%ecte !ecela(ile a"upra omului "au a"upra me!iului. /o"icitatea unei "u("tan e !epin!e !e concentra ie #c$ i !e timpul !e e5punere #t$, !eci !e !oza #N$, N O c G t. 4ona poluat e"te o anumit arie !in me!iu, in care prin m"urtori, "-au !eterminat concentra ii ale poluan ilor ce !epe"c C.0.A. %ursele de poluare pot %i &

CURS - TOFAN L. - "ur"e naturale @ - "ur"e antropice #arti%iciale$. a8 %ursele naturale mai importante "unt& vulcanii, ac iunea !e ero!are a "olului !e ctre vanturi i tran"portul particulelor !e pe "upra%a a "olului la mari !i"tan e, incen!iile "pontane ale p!urilor, !e"compunerea natural a materiilor or)anice etc. Bulcanii, cu toate c in timpul erup iilor arunc in atmo"%er mari cantit i !e pul(eri, mono5i!ul i (io5i!ul !e car(on, !io5i! !e "ul% i o5izi !e azot, nu pun pro(leme !eo"e(ite !e poluare !ecat in zonele apropiate, care in )eneral "unt pu in populate. 4ul(erile rezultate !in ero!area "olului !e ctre vant i tran"portul lor la mari !i"tan e pot pro!uce in unele zone o poluare ma"iv a atmo"%erei, e"te !iminuat ra!ia ia "olar, iar vizi(ilitatea "e poate re!uce cu :9->9 F. A"emenea %enomene "unt mai %recvente in A"ia i A%rica. De"compunerea natural a materiilor or)anice, cu toate c volumul poluan ilor emii poate %i %oarte mare, nu ri!ic pro(leme !e poluare !eoarece ace"tea "unt repartizate uni%orm pe )lo(. Se e"timeaz c prin ac iunea anumitor (acterii a"upra compuilor or)anici naturali care con in azot i prin !e"crcrile electrice naturale "e pro!uce !e zece ori mai mult mono5i! !e azot !ecat pro!uc toate "ur"ele in!u"triale, contri(uin! la poluarea !e %on! a atmo"%erei. +ncen!iile p!urilor, care apar in !iver"e zone in anotimpul "eceto", polueaz atmo"%era cu mari cantit i !e CO3, %um, 'i!rocar(uri, cenu etc. Se apreciaza c incen!iile "pontane ale "avanelor i p!urilor !in zonele temperate emit anual in atmo"%er pe"te <8 milioane !e tone !e cenu i %um i apro5imativ <89.999 tone !e 'i!rocar(uri. b8 Principalele surse de poluare a aerului "unt in" cele antropice sau tehnologice, care "e pot cla"i%ica !up importan a lor, in proce"e !e com(u"tie in in"tala ii %i5e, tran"porturile i proce"ele in!u"triale !iver"e. Procesele de combustie in instalaii !i"e au loc ca urmare a %unc ionarii electro i termocentralelor, care %unc ioneaza pe (az !e car(une, petrol "au )aze naturale, prin ar!erea crora "e %ormeaz mari cantit i !e poluanti. Un com(u"ti(il i!eal n-ar tre(ui " pro!uc prin ar!ere !ecat !io5i! !e car(on i ap "u( %orm !e vapori !ar, practic nu e5i"t un a"emenea com(u"ti(il "au nu pot %i in!eplinite con!i iile te'nolo)ice care " !uc la a"emenea rezultate. C'iar la ar!erea )azelor naturale care con in in cea mai mare parte metan "e elimin in atmo"%er o5izi !e azot i in %unc ie !e con!i iile !e ar!ere, o5i! !e car(on, al!e'i!e, acizi or)anici i uneori 'i!rocar(uri aromatice i %unin)ine. Utilizarea )azelor naturale in

CURS - TOFAN L. pro!ucerea ener)iei "e r"tran)e pe plan mon!ial pentru c ace"tea au !evenit o materie prim valoroa" pentru in!u"tria c'imic. Ar!erea cr(unelui i petrolului "unt r"punzatoare !e cele mai mari cantit i !e poluan i emi"e in atmo"%er. +n cazul car(unelui aceti poluan i pot %i pul(eri "au )aze ca !io5i! !e azot, CO5, SO3, al!e'i!e i acizi !iver"i. 4ul(erile provin !e re)ul !in componenta mineral a com(u"ti(ilului 6 cr(une "au petrol 6 care "e tran"%orm in proce"ul !e ar!ere in o5izi, car(ona i "au "ul%a i. Dio5i!ul !e "ul% e"te con"i!erat poluantul ma1or eliminat !e in"tala iile !e ar!ere a com(u"ti(ililor %o"ili. Cr(unele i petrolul con in cantit i importante !e "ul% #cr(unii intre - i <F, iar petrolul pan la :F$ "u( %orm anor)anic, !e o(icei "ul%a i, "au "u( %orm or)anic. +n proce"ul !e ar!ere a com(u"ti(ililor %o"ili, prin o5i!area incomplet a 'i!rocar(urilor "e %ormeaz al!e'i!e i acizi or)anici. La ar!erea cr(unilor "e %ormeaz !e e5emplu pan la 3,: ) al!e'i!e #e5primate in %ormal!e'i!$ pe ton !e cr(une. +n )eneral, apari ia ace"tor poluan i in cantit i aprecia(ile e"te le)at ca i in cazul mono5i!ului !e car(on !e con!ucerea proce"ului !e ar!ere, %apt pentru care "ur"ele !e poluare cele mai importante "unt com(u"tiile in in"tala ii locale "au ca"nice. Un alt )rup !e poluan i !epen!ent !e a"emenea !e con!i iile !e ar!ere e"te reprezentat !e 'i!rocar(urile near"e "au 'i!rocar(urile aromatice policiclice care pot lua natere in proce"ul !e !i"tilare 6 piroliza 6 ce "e petrece in cazul in"u%icien ei o5i)enului. Se pro!uc a"t%el (enzo #al%a$ piren, piren, %enantren, crizen i altele care "e a!"or( pe particulele !e cr(une near" "au pe particulele !e %unin)ine i "unt tran"portate la mari !i"tan e. Funin)inea "e %ormeaz !e a"emenea in con!i iile unor cantit i in"u%iciente !e o5i)en !in com(u"ti(ilul volatilizat i near". *"te emi" ca particule cu !imen"iuni "u(micronice care in atmo"%er "e coa)uleaz i %ormeaz a)re)ate care in %inal "e "e!imenteaz. 0etanul e"te un com(u"ti(il "uperior, care prin com(u"tie elimin numai CO 3 i urme !e CO. /ransporturile tere"tre, maritime i aeriene a !u" la o cretere accentuat a polurii aerului. Bolumul poluan ilor emii in atmo"%er !e mi1loacele !e tran"port "e "itueaz ime!iat !up cel al com(u"tiilor !in "ur"e %i5e !ar, inan! "eama !e %aptul c mi1loacele rutiere !e tran"port elimin poluan ii la nivelul "olului, ri"cul pentru "ntate al ace"tui tip !e poluare, in "pecial in zonele inten" populate, e"te mult mai cre"cut.

CURS - TOFAN L. 4oluan ii emi"i, %iin! vor(a !e in"tala ii mo(ile !e ar!ere, "unt in )eneral cei "peci%ici ar!erilor& CO5, NO5, pul(eri, %unin)ine, 'i!rocar(uri near"e i pro!ui !e o5i!are ai ace"tora #al!e'i!e i acizi or)anici$ !ar i 4(. O5i!ul !e car(on rezult ca urmare a ar!erii com(u"ti(ilului intr-o cantitate limitat 6 in"u%icient 6 !e aer. ;azele !e eapament con in in me!ie 8F o5i! !e car(on in cazul motoarelor cu (enzina i numai 9,-F in cazul motoarelor Die"el. O5izii !e azot "e %ormeaz prin "inteza !irecta, la temperatura ri!icat !in camera !e ar!ere, !in azotul i o5i)enul !in aerul !in camera !e com(u"tie iar )azele !e eapament con in in me!ie 9,9>F mono5i! !e azot la motoarele cu (enzina i 9,98F la cele Die"el. Ai!rocar(urile near"e !in cauza in"u%icien ei o5i)enului "au a timpului "curt !e "ta ionare in camera !e ar!ere "unt eliminate in atmo"%er inaintea inceperii unui nou ciclu@ )azele !e eapament con in in me!ie 9,: F 'i!rocar(uri near"e la motoarele cu (enzina i numai 9,93 F la cele Die"el. 4( e"te un poluant "peci%ic motoarelor cu (enzin !eoarece ace"teia "pre a i "e im(unt i ci%ra octanica i "e a!au) cca 9,: )Plitru tetraetil !e plum(. +n urma ar!erii e"te eliminat 4(, o!at cu )azele !e eapament, "u( %orm !e 'alo)enuri !e plum(. Se apreciaz c /9-E9 F !in 4( intro!u" in (enzin "e elimina in atmo"%er "u( %orm !e aero"oli, in timp ce re"tul rmane in camera !e com(u"tie, in eava !e eapament i in %iltrul !e ulei, !e un!e nu "e elimin !ecat prin "plarea motorului. Cantit ile !e plum( emi"e in atmo"%er "unt %oarte mari. +n timpul ar!erii o parte !in 'i!rocar(uri "unt o5i!ate par ial i eliminate ca al!e'i!e, acizi or)anici "au ra!icali li(eri ai 'i!rocar(urilor, impreun cu mono5i!ul !e azot i in anumite con!i ii atmo"%erice !uc la %ormarea in atmo"%er a unor poluan i "ecun!ari 6 pero5iacetilnitra ii # 4AN$ 6 !eo"e(it !e iritan i. +n a%ar !e poluan ii emii prin evile !e eapament, autove'iculele care %unc ioneaz cu (enzin polueaz atmo"%era i prin evaporarea com(u"ti(ilului care "e realizeaz atat in rezervor prin ve'icularea (enzinei cat mai ale" !up oprirea motorului pan la racire. +n ace"t proce" !e evaporare un rol important il are poluarea cu tetraetil !e plum( care are o nocivitate mai mare !ecat plum(ul "u( %orm !e aero"oli. Un caz "pecial !e poluare !atorat mi1loacelor !e tran"port il reprezint tran"porturile aeriene. +n )eneral poluarea pro!u" !e ace"tea nu a%ecteaz !irect "ntatea !ar poluan ii emii in cantit i mari pot mo!i%ica ec'ili(rul !in atmo"%er.. +nl imea la care z(oar "uper"onicele i cantit ile mari !e com(u"ti(il con"umat, !eci i cantit ile !e poluan i emii

CURS - TOFAN L. nu pot rmane %r urmri in viitor. Baporii !e ap i !io5i!ul !e car(on arunca i in atmo"%er pot mo!i%ica (alan a termic i pot in%luen a tran"paren a. +n acelai timp vaporii !e ap i o5izii !e azot reprezint un pericol pentru "tratul !e ozon care "e )a"ete in "traturile inalte ale atmo"%erei i care prote1eaz via a %a !e ac iunea nociv a ra!ia iilor ultraviolete cu lun)ime !e un! mic. Du(larea umi!it ii aerului in "trato"%er re!uce cu -F concentra ia !e ozon iar !u(larea cantit ii !e o5izi !e azot pot provoca o re!ucere !e -EF a concentra iei ozonului. Procesele industriale cu !iver"itatea !e poluan i pe care-i arunc in (azinul aerian, !in punct !e ve!ere al volumului emi"iilor "e "itueaz pe locul al treilea, poluarea pro!u" !e acea"ta %iin! limitat la zone re"tran"e. Cu toate ace"tea in unele orae "au zone puternic in!u"trializate ace"t tip !e poluare poate ri!ica pro(leme %oarte "erioa"e pentru con%ortul i "ntatea popula iei. 4oluarea pro!u" !e in!u"trie poate %i analizat in %unc ie !e natura poluan ilor emii "au in %unc ie !e pro%ilul in!u"triei. +a!inarea petrolului. 4etrolul (rut %iin! un ame"tec !e 'i!rocar(uri cu mici cantit i !e "ul%, o5i)en, azot i alte elemente, pentru o( inerea )amei lar)i !e pro!u"e nece"are e"te "upu" unor prelucrri& !i"tilare, cracare, tratare c'imic, !e"ul%urare etc. +n cur"ul ace"tor opera ii !e ra%inare "e pot elimina in atmo"%er !iveri poluan i ca o5izi ai "ul%ului, 'i!rocar(uri, o5izi ai azotului, pul(eri %uni)ene, o5i! !e car(on, al!e'i!e, amoniac. 4e %aze !e prelucrare poluan ii emi"i "unt& la !epozitare i manipulare, in %unc ie !e volatilitatea pro!u"elor i temperatura am(iant, "e pot !e)a1a vapori ai 'i!rocar(urilor re"pective@ la re)enerarea cri"talizatorilor, opera ie in care coc"ul %ormat pe "upra%a a ace"tora in timpul cracrii catalitice i 'i!ro)enrii e"te in!eprtat, "e poate polua atmo"%era cu pul(eri, 'i!rocar(uri !iver"e, CO, NO3 i SO3@ la opera iile !e !i"tilare i cracare "e elimin !io5i! !e "ul% #!in "ul%ul con inut in petrol$ o5izi !e azot, pul(eri i mici cantit i !e 'i!rocar(uri i acizi or)anici@ %aclele in care "e ar! )azele rezi!uale i 'i!ro)enul "ul%urat polueaz atmo"%era cu %unin)ine i !io5i! !e "ul%@ intr-o "erie !e opera ii !e incrcare i !e"crcare a pro!u"elor "au la "epararea apelor rezi!uale, "e pot pro!uce "cur)eri !e 'i!rocar(uri, care "e volatilizeaz, in timp ce unele !i"pozitive !in in"tala ii cum "unt valvele con!uctelor, pompele, compre"oarele, !in cauza pre"iunii, temperaturii ri!icate "au a coroziunii, pro!uc pier!eri !e 'i!rocar(uri in atmo"%er.

CURS - TOFAN L. :ndustria cimentului. Fa(ricile !e ciment !e re)ul polueaz inten" atmo"%era cu pul(eri. 0ateriile prime, calcarul, marna i ar)ila "unt conca"ate, mcinate i apoi prin inclzire la temperatur ri!icat tran"%ormate in clinc'er !in care, in %inal, prin mcinare "e o( ine cimentul. Se cuno"c !ou proce!ee !e %a(ricare a cimentului, proce!eul u"cat in care materiile prime "unt intro!u"e in cuptoarele rotative !e ar!ere #!e tran"%ormare in clinc'er$ "u( %orm u"cat i proce!eul ume! in care ame"tecul !e materii prime e"te intro!u" in cuptoarele rotative !e ar!ere in "tare ume! "u( %orma unei "u"pen"ii. 4entru o( inerea cimentului, clinc'erul e"te mcinat in mori cu (ile pan "e o( ine o pul(ere in care particulele au !iametrul !e cca :9 Qm. *mi"iile cele mai mari !e pul(eri le !au cuptoarele rotative iar pe an"am(lu, %a(ricile care aplic proce!eul u"cat. +n cazul utilizrii petrolului !rept com(u"ti(il "e emit i mari cantit i !e SO3. Deoarece ma1oritatea %a(ricilor !e ciment pro!uc i az(ociment "u( %orm !e plci "au tu(uri i cum 3P< !in pro!uc ia !e az(e"t e"te utilizat la o( inerea pro!u"elor !e az(ociment, poluarea atmo"%erei cu az(e"t ri!ic, pentru zonele re"pective pro(leme !eo"e(ite. :ndustria sticlei #i ceramicei. 0ateriile prime "unt "ilica ii, car(ona ii iar in cazul "ticlei !io5i!ul !e "iliciu #cuar $, iar principalii poluan i "unt pul(erile. +n cazul %a(ricrii "ticlei, pentru a o( ine "ticla incolor ni"ipul "e "pal cu aci! clor'i!ric pentru in!eprtarea urmelor !e %ier care coloreaz "ticla in ver!e. La u"carea ni"ipului !up "plare "e elimin in atmo"%era aci! clor'i!ric. 4entru o( inerea "ticlei !e (un calitate, "ticla pentru o)linzi "au )eamuri clare, in ame"tecul a)re)atelor "e a!au) an'i!ri!a ar"enioa" in propor ie !e -Fo care in %inal "e elimin pe co "u( %orm !e aero"oli iar pentru o( inerea "ticlei cri"tal, "ticlei optice "au "ticlei pentru (aloanele (ecurilor electrice, ame"tecului i "e a!au) litar)a #4(O$ in propor ie !e pana la <9 F, pe co putan!u-"e elimina cantit i !e plum( "u( %orm !e aero"oli. &etalurgia !eroas siderurgia polueaz atmo"%era cu mari cantit i !e poluan i ca& pul(eri, !io5i! !e "ul%, o5i! !e car(on, %unin)ine, )u!roane, %enoli i altele. 4rincipalele %aze )eneratoare !e poluan i "unt& - prepararea minereului, un!e pentru in!eprtarea unor impurit i i pentru o( inerea !e a)lomerate cu un con inut mai mare !e metal, minereul e"te ar" in anumite con!i ii. +n ace"t proce" "e !e)a1 pra% i !io5i! !e "ul% provenit !in "ul%urile metalice@ - prepararea coc"ului 6 operatie ce are loc in coc"erii. +n "copul eliminRrii unor impurit i !in cr(une ace"ta e"te ar" in anumite con!i ii i apoi "tin" cu ap. +n cur"ul ace"tor

CURS - TOFAN L. opera ii "e !e)a1 in atmo"%er particule !e cr(une, cenu, %unin)ine, )u!roane, !io5i! !e "ul%, 'i!ro)en "ul%urat, o5i! !e car(on i %enoli. - prepararea %ontei e"te opera ia in care minereul e"te re!u" la metal. +n cur"ul ace"tei opera ii "e elimin in atmo"%er mari cantit i !e pul(eri cu compozi ie !iver"& SiO3,Al-3O<,CaO, H3O,Na3O, SnO precum i o5i! !e car(on i !io5i! !e "ul%. - la o(tinerea o elului "e !e)a1 pul(eri roii !e Fe 3O< care %iin! %oarte %ine "unt )reu !e re inut in !i"pozitivele !e recuperare, !io5i! !e "ul%, precum "i o5i! !e man)an. 4entru !ezo5i!area o elului precum i pentru o( inerea o elurilor man)anoa"e "e a!au) %eroman)an. &etalurgia ne!eroasa. 4oluarea pro!u" !e metalur)ia ne%eroa" e"te !eo"e(it !e important !eoarece topirea minereurilor "e %ace la temperaturi ri!icate, eliminan!u-"e aero"olii metalelor re"pective, care in )eneral "unt to5ici, iar minereurile care "unt (o)ate in "ul%uri i !e)a1 mari cantit i !e !io5i! !e "ul%. *mi"iile !e poluan i au loc in primul ran! la o( inerea concentratelor !e minereuri, can! "e !e)a1 mari cantit i !e pul(eri i !io5i! !e "ul% i in al !oilea ran! la opera iile !e topire i ra%inare. La topirea cuprului "e !e)a1 aero"oli "olizi cu un con inut !e pan la -:F Cu, :9F Fe, 8 F A" i cantit i mici !e 4(, S(, 7i, C!, 4, A) "i Sn. La ra%inarea cuprului prin electroliz !eo"e(it !e periculo" poate " %ie 'i!ro)enul ar"eniat care "e poate %orma in me!iul aci! al (ii, !in urmele !e ar"en rma"e in cuprul (rut. +n metalur)ia plum(ului, pul(erile eliminate in atmo"%er pot con ine pan la -8F 4( iar la metalur)ia zincului in a%ar !e %umuri !e zinc #SnO$ "e elimin i plum( #pul(erile eliminate contin intre 3: "i :9 F 4($. Cu toate c ma1oritatea aero"olilor !e metale ne%eroa"e "unt to5ici, cei mai periculoi rman aero"olii !e plum( care pot %i r"pan!i i la mari !i"tan e. *mi"iile !e SO3 "unt mult mai mari !ecat cele !e la opera iile !e o( inere a %ierului. Acea"ta "e e5plic prin %aptul ca in cazul metalur)iei %eroa"e "ul%ul era con inut in cr(unele coc"i%ica(il i numai ca urme ne!orite in minereu, pe can! in cazul metalelor ne%eroa"e minereurile "unt "ul%uri. +n ca!rul metalur)iei ne%eroa"e, un loc !eo"e(it il !e ine in!u"tria aluminiului. 0inereul !e (aza e"te (au5ita #cu un continut !e <9-/9 F Al 3O< $ !in care "e prepar alumina - materia prim pentru o( inerea aluminiului. Aluminiul "e o( ine prin electroliza aluminei, !ar !eoarece acea"ta "e topete la o temperatur %oarte ri!icat, i "e a!au)a criolit #con ine F$, care co(oar punctul !e topire la cca -999 o C i permite "epararea electrolitic a aluminiului

CURS - TOFAN L. !in ma"a topit !e Al3O<. 4rezen a criolitului !etermin !e)a1area %luorului i !eci poluarea atmo"%erei cu aci! %luor'i!ric i %loruri "u( %orm !e aero"oli. :ndustria chimic organic are la (az in!u"tria acizilor "ul%uric, clor'i!ric i azotic. 4oluan ii "unt !e re)ul acizii re"pectivi "u( %orm !e )az "au aero"oli i alti poluan i rezulta i !in proce"ele te'nolo)ice. - La %a(ricile !e aci! "ul%uric "e !e)a1, in %unc ie !e proce!eul !e o( inere, !io5i! i trio5i! !e "ul% alturi !e aero"oli !e aci! "ul%uric. Aci!ul "ul%uric are o lar) intre(uin are in in!u"trie, cele mai mari cantit i %iin! con"umate !e in!u"tria in)raamintelor %o"%atice. Super%o"%a ii "e o( in prin tratarea minereurilor %o"%atice cu aci! "ul%uric, !e un!e rezult ca pro!ui "ecun!ari o "erie !e "u("tan e care pot polua atmo"%era& AF, Si F8, CO3, SO3, ACl. - A3SO8 reprezint materia prim pentru prepararea AF@ %luorina #CaF3$ con ine ca impurit i Si "au S, alturi !e AF "e %ormeaza aci! "ilico%lor'i!ric 6 A3SiF8, SO3 i A3S. - La %a(ricarea ACl, in %unc ie !e meto!a utilizat, "e poate impuri%ica atmo"%era cu Cl "i ACl. +n!u"tria clorului pune pro(leme !eo"e(ite !e poluare a aerului cu clor !e lic'e%iere, la umplerea recipien ilor "au ci"ternelor i la cur irea lor. Avan! o lar) utilizare in in!u"tria c'imic, la %a(ricarea compuilor or)anici clorura i 6 triclor i percloretilena, clorura !e metilen, tetraclorura !e car(on - in in!u"tria ma"elor pla"tice, la %a(ricarea clorurii !e vinil i !e vinili!en, la %a(ricarea pe"tici!elor clorate, in in!u"tria celulozei i 'artiei, in in!u"tria te5tila, po"i(ilit ile !e poluare a aerului "unt multiple. - ANO< are !e a"emenea o lar) utilizare in in!u"trie !ar cele mai mari cantit i "unt %olo"ite la %a(ricarea in)ra"mintelor azotoa"e. ANO < "e o( ine prin o5i!area catalitic a amoniacului, avan! ca pro!ui interme!iari NO5 care apoi "unt tran"%orma i in aci! azotic. O parte !in o5izi %iin! a("or(i i "e elimin in atmo"%er. *liminrile ace"tor acizi "unt !e o(icei ma"ive, iar in concentra ii !e 9,-<-9,-. F in volume "e recuno"c !up culoarea (run rocat pe care o au )azele evacuate. :ndustria celulozei #i hartiei impuri%ic atmo"%era cu poluan i care in primul ran! creeaz !i"con%ort. A"t%el, la %a(ricarea celulozei prin proce!eul "ul%at, in care lemnul "e %ier(e cu o "olu ie !e "ul%ur, 'i!ro5i! i car(onat !e "o!iu la care "e a!au) mici cantit i !e "ul%it i !e "ul%at !e "o!iu, )ruprile meto5i "e "cin!eaz i "e tran"%orm in metilmercaptanCA<SA i !imetil"ul%ura - CA <SCA<, %oarte to5ice i cu un miro" !eza)rea(il, care "e !e)a1 impreun cu A3S rezultat !in "ul%uri.

CURS - TOFAN L. +n!u"tria e"te %oarte !iver" i po"i(ilit ile !e poluare a atmo"%erei !e ctre in!u"trie "unt multiple in" !e re)ul, "e intreprin! m"uri pentru re inerea "au neutralizarea poluan ilor.

CURS - TOFAN L.

3.3. $actorii ce determin poluarea #i autopuri!icarea aerului

4oluan ii emii in atmo"%er, a%la i in concentra ii mari la emi"ie, "unt antrena i !e curen ii !e aer, in!eprta i !e "ur", !ilua i i "upui unor %enomene %izico-c'imice 6 "e!imentare pentru particule i aero"oli, a("or( ie pe particulele in "u"pen"ie, "au tran"%ormri c'imice pentru )aze i vapori 6 care !uc la "c!erea concentra iei lor, realizan!u-"e intr-o anumit m"ur, autopuri%icarea atmo"%erei. +n ace"te con!i ii per"i"ten a in atmo"%er a unor poluan i e"te relativ mic #Ta(. <.3.$ +n a%ar !e !epla"rile ma"elor !e aer, care !i"per"eaz poluan ii, contactul ace"tora cu "olul i cu "upra%a a apelor in care "e !izolv contri(uie intr-o m"ur aprecia(il la %enomenul !e autopuri%icare. Dac proce"ele !e !iluare, !izolvare i "e!imentare !uc intot!eauna la "c!erea concentra iei poluan ilor !in aer, reac iile c'imice la care acetia pot participa !uc uneori la %ormarea unor "u("tan e noi cu a)re"ivitate cre"cut. /abelul 3... Persistena in atmos!er a unor poluanti Poluantul S3O NO5 Fluor CO Ai!rocar(uri 4ul(eri /imp de stationare in atmos!era --> zile --< zile <-/ zile 9,< ani --3 zile <-/ zile

4roce"ul !e autoepurare nu poate a"i)ura men inerea calit ii aerului !ecat in cazul in care cantitatea !e poluan i !ever"a i in (azinul aerian nu !epete o anumit limit. Atat pro!ucerea polurii cat i autopuri%icarea, care pre"upune re"ta(ilirea propriet ilor naturale ale aerului, "unt con!i ionate !e o "erie !e %actori, !intre care cei mai importan i "unt& natura i volumul emi"iilor, %actorii meteorolo)ici, %actorii )eo)ra%ici i %actorii ur(ani"tici.

a8 Natura #i volumul emisiilor

CURS - TOFAN L. Concentra ia poluan ilor la "ol, la nivelul la care "e !e"%oar via a in )eneral, variaz in %unc ie !e "tarea %izic a ace"tora& pul(eri "au )aze. +n cazul pul(erilor, concentra iile "unt !epen!ente !e !imen"iunile ace"tora, iar in cazul poluan ilor )azoi, !e !en"itatea lor. De e5empliu, mono5i!ul !e car(on, avan! !en"itatea mic, va !i%uza mai uor, pe can! clorul #!en"itatea %a !e aer la 9 9C O <,33$, %iin! mult mai )reu !ecat aerul, "e va acumula la nivelul "olului. Bolumul emi"iilor 1oac !e a"emenea un rol important, !eoarece emi"ii ma"ive !e poluan i in)reuneaz capacitatea !e !i%uziune i !uc la creterea concentra iei lor. Temperatura poluan ilor emii i mai ale" !i%eren a !intre temperatura lor i temperatura atmo"%erei am(iante in%luen eaz !i%uzia. Dac temperatura poluantului la emi"ie e"te apropiat "au e)al cu temperatura aerului am(iant, ace"ta va "ta)na i "e va acumula in 1urul "ur"ei, in "c'im( !ac temperatura poluantului la emi"ie e"te mai mare !ecat temperatura me!iului am(iant, viteza a"cen"ional a ace"tuia va crete. De a"emenea, important e"te viteza !e eliminare a poluan ilor i inl imea la care "e %ace eliminarea. Cu cat raportul !intre viteza !e ieire a poluan ilor i viteza vantului e"te mai mare, cu atat poluan ii "e vor ri!ica mai "u" in atmo"%er. +nl imea coului are o importanta !eo"e(it in men inerea, la nivelul "olului, a unor concentra ii "cazute@ pentru acea"ta inl imea tre(uie " !epea"c zona !e inver"ie termic care "e )"ete !e o(icei la mic inl ime. b8 $actorii meteorologici Factorii meteorolo)ici in%luen eaz in mare m"ur %enomenul !e poluare i proce"ele !e autopuri%icare. 4rincipalii %actori "unt& temperatura aerului, umi!itatea i precipita iile, curen ii !e aer i ira!ierea "olara. /emperatura aerului "ca!e cu altitu!inea i ace"t %apt creeaz o in"ta(ilitate a aerului pe vertical, mai ale" in zilele !e var can! inclzirea rapi! a "olului !e ctre "oare incalzete "traturile !e aer !e la "upra%a . +n ace"te con!i ii iau natere puternici curen i a"cen"ionali, care antreneaz poluan ii la altitu!ine. +n anumite con!i ii, in "pecial in nop ile "enine, "e poate intampla ca "olul i atmo"%era !e contact " "e rcea"c mai repe!e !ecat "tratul atmo"%eric mai ri!icat, care rmane cal!. O a"t%el !e ptura !e aer cal! ac ioneaz ca un ecran care "e opune !i%uziei poluan ilor 6 inver"ie termic # Fi).<.<.$. $ig. 3.3. $enomenul de inversie termic

CURS - TOFAN L.

O emi"ie !e aer cal! incrcat cu poluan i intalnin! in !rumul "u a"cen"ional ace"t ecran, oprete a"cen"iunea i poluan ii "unt (loca i "u( "tratul !e inver"ie termic. 0icarea a"cen!ent a aerului "e oprete !eci la nivelul "tratului !e inver"ie termic i !ac ace"ta "e a%l la mic altitu!ine, in cazul emi"iilor importante !e poluan i, concentra ia ace"tora poate crete pan la niveluri periculoa"e. De re)ul, primele raze ale "oarelui !i"tru) inver"ia i re"ta(ile"c circula ia aerului pe vertical, !ar, in cazul in care cerul e"te acoperit, "oarele nu mai poate inclzi pmantul i inver"ia termic poate !ura ziua intrea)a "au c'iar mai multe zile in "ir. +nver"ia termic poate apare cu re)ularitate in unele zone cu o pozi ie )eo)ra%ic !eo"e(it, ca !e e5emplu la Lo" An)ele". Oraul, aezat pe coa"ta 4aci%icului e"te mr)init la e"t !e un platou puternic in"orit. +nver"ia "e "ta(ilete la altitu!inea platoului !atorit aerului cal! care circul !in"pre platou "pre mare. +n acea"t re)iune numrul zilelor cu inver"ie termic e"te !e aproape 399 pe an. Oraul e"te cuno"cut pentru )ra!ul ri!icat !e poluare a aerului 6 a"a numita cea %otoc'imic, care apare i !atorit e5i"ten ei ace"tui %enomen, ce impie!ic !i"per"ia poluan ilor. )miditatea aerului impie!ic !i%uzia poluan ilor, iar umi!itatea cre"cut !uce la %ormarea ce ei, care !e o(icei e"te un %enomen meteorolo)ic %avora(il acumulrii poluan ilor. +ntr-o atmo"%er cu umi!itate cre"cut, particulele in "u"pen"ie "e rce"c mai repe!e !ecat aerul i !evin nuclee !e con!en"are, in 1urul crora vaporii !e ap !in atmo"%er "e con!en"eaz c'iar !ac temperatura nu a atin" punctul !e rou. Forman!u-"e in "traturile in%erioare ale atmo"%erei, cea a !uce pe !e o parte la creterea concentra iei poluanilor, iar pe !e alt parte, picturile !e cea !izolv poluan ii "olu(ili i capt propriet i nocive.

CURS - TOFAN L. Umi!itatea atmo"%erei 6 picturile %ine !e ap 6 permite !izolvarea unor poluan i, limitan! via a lor in atmo"%er. A"t%el, !io5i!ul !e "ul% %iin! %oarte "olu(il in ap trece in aci! "ul%uro" & SO3 T A3 O A3SO< Aci!ul "ul%uro" %iin! pu in "ta(il, mai ale" in prezen a unor catalizatori #o5izi metalici$ %recvent intalni i in zonele poluate, "e o5i!eaz la aci! "ul%uric, poluant cu acUiune mult mai nociv !ecat !io5i!ul !e "ul%. Dio5i!ul !e azot "e !izolv !e a"emenea cu uurin i %ormeaz aci! azotic i azoto", care cu un e5ce" !e !io5i! !e azot trece in aci! azotic i mono5i! !e azot. 3NO3 T A3O O ANO< T ANO3 ANO3 T NO3 O ANO< T NO ---------------------------------------<NO3 T A3O O 3 ANO< T NO Ace"te %enomene con%er picturilor !e ap un caracter aci! i e%ectul (ine%ctor al ploii a"upra puri%icrii atmo"%erei !evine, in zonele inten" poluate cu a"t%el !e )aze, !untor pentru ve)eta ie i "ol. Precipitaiile %avorizeaz puri%icarea atmo"%erei prin antrenarea i !epunerea pe "ol a particulelor in "u"pen"ie, !ar e%icacitatea ace"tei epurri !iminueaz cu "c!erea !imen"iunii particulelor i !evine ne)li1a(il pentru particulele cu !iametrul e)al "au mai mic !e 3 Vm. Curenii de aer i in "pecial curen ii orizontali pot %i con"i!era i ca cei mai importan i %actori !e !i"per"ie a poluan ilor in atmo"%er. Di"per"ia poluan ilor incepe !e la viteze relativ "la(e #3mP"ec$ ale curen ilor !e aer i crete !irect propor ional cu viteza ace"tora. O("tacolele !in calea curen ilor !e aer, !enivelri !e teren, cl!iri, p!uri etc. %avorizeaz !i"per"ia poluan ilor. +n acelai timp curen ii !e aer pot tran"porta ma"e importante !e poluan i la !i"tan e con"i!era(ile, poluan! zone %r "ur"e !e poluare. Lip"a curen ilor !e aer 6 calmul atmos!eric 6 e"te cea mai ne%avora(il con!i ie meteorolo)ic pentru poluarea aerului, !eoarece, pe m"ura pro!ucerii, poluan ii "e acumuleaz i concentra ia lor crete pro)re"iv. :radierea solar permite pro!ucerea unor reac ii %otoc'imice la care particip unii poluan i i unii con"tituen i normali ai aerului i !in care rezult compui noi, cu to5icitate mai mare !ecat a poluan ilor primari.

CURS - TOFAN L. Un rol important in pro!ucerea ace"tor reac ii il au ra!ia iile ultraviolete. Su( ac iunea lor, !e e5emplu, o5izii !e azot reac ioneaz cu 'i!rocar(urile i al!e'i!ele eliminate !e autove'icule i rezult o "erie !e "u("tan e noi, ca nitrat !e pero5iacetil, ozon, precum i o "erie !e ra!icali li(eri care particip in continuare la alte reac ii. Ace"t %enomen cuno"cut "u( numele !e C"mo) o5i!antD "au cea %otoc'imic a %o"t o("ervat pentru prima !ata in -.88 la Lo" An)ele" i e"te "peci%ic zonelor cu circula ie inten" a autove'iculelor, !eci eliminri ma"ive !e o5izi !e azot i 'i!rocar(uri, in"orire puternic i po"i(ilitatea apari iei la o anumit inl ime a unui "trat !e aer mai cal! 6 inver"ia termic. c8 $actorii geogra!ici Factorii )eo)ra%ici %iin! in "tran" le)tur cu %actorii meteorolo)ici in%luenteaz, !e a"emenea, %enomenul !e poluare. +elie!ul, in%luen an! con!i iile meteorolo)ice, poate %avoriza !i"per"ia "au acumularea poluan ilor. A"t%el, prezen a unei vi "au !epre"iuni e"te !e re)ul !e%avora(il !i"per"iei poluan ilor. Aerul rece, mai !en", "e acumuleaz in !epre"iune i temperatura "czut !etermin %ormarea %recvent a ce ei care, !up cum "-a artat mai "u", %avorizeaz acumularea poluan ilor. +n plu", in vi pot apare %enomene !e inver"ie termic, crean! a"t%el con!i iile "ta)nrii poluan ilor la nivelul "ur"elor !e emi"ie # Fi). <.8.$. Bile in care "unt ampla"ate activit i in!u"triale "unt cuno"cute prin %recven a cu care "e %ormeaz "mo)ul. +n "c'im(, un relie% plat, permi an! circula ia aerului, %aciliteaz !i"per"ia poluan ilor. Lacurile contri(uie la re!ucerea polurii prin po"i(ilitatea !e a %i5a "u"pen"iile !in aer, cat i prin !izolvarea unor poluan i )azoi. De a"emenea, mrile i oceanele au o importan !eo"e(it in puri%icarea atmo"%erei, prin !izolvarea i %i5area poluan ilor.

CURS - TOFAN L.

$ig. 3.;. 3socierea !actorilor meteorologici #i geogra!ici in meninerea polurii la sol Sonelor !e litoral le "unt caracteri"tici curen ii locali 6 (rizele - care ziua, !atorit inclzirii mai accentuate a u"catului, circul !in"pre mare "pre u"cat 6 (riza !e mare #Fi). <.:.$, iar noaptea, !atorit racirii rapi!e a u"catului, circul !in"pre u"cat "pre mare 6 (riza !e u"cat #Fi). <.>.$.

$igura 3.<. =riza de mare

CURS - TOFAN L.

$igura 3.,. =riza de uscat 7riza !e u"cat tran"port poluan ii !ea"upra mrii un!e acetia "unt %i5a i prin !izolvare i "e!imentare. Ni+lli"ton S.A. m"uran! concentra ia mercurului in aerul purtat !e (rize a "ta(ilit c !ea"upra oceanului concentra ia e"te mai mic !ecat !ea"upra "olului. A"t%el, (riza marin con ine cca 3 m) A) Pm < aer, in timp ce (riza !e u"cat, provenin! !in zone in!u"triale, con ine intre E "i 39 m) A) Pm< aer. Be)eta ia contri(uie in mo! !eo"e(it la puri%icarea atmo"%erei, atat prin %i5are !e !io5i! !e car(on i !e)a1are !e o5i)en, cat "i prin umi!i%icarea aerului i in%luen a ace"tuia a"upra climatului local. +n a%ar !e CO3, zonele verzi i in "pecial p!urile, au po"i(ilitatea " re ina i al i poluan i ca SO3 i in "pecial pul(erile. *%ectul puri%icator al ve)eta iei e"te e5ploatat prin crearea !e zone tampon intre in!u"trie i zonele rezi!en iale, plantate cu ar(ori rezi"ten i poluan ilor emii !e in!u"trie. A"t%el !e zone re in i un!ele "onore, re!ucan!u-"e a"t%el i poluarea "onor. d8 $actorii urbanistici 4rincipalele elemente care a%ecteaza climatul unui ora i !e care !epin!e per"i"ten a poluan ilor in aer "unt& caracteri"ticile re)iunii in care e"te "ituat oraul, !en"itatea i inltimea

CURS - TOFAN L. cl!irilor, lr)imea "trzilor, orientarea lor %a !e curen ii !ominan i i "upra%a a "pa iilor verzi intravilane. Ace"te principale elemente, corelate cu numrul i poten ialul "ur"elor in!u"triale !e poluare, cu numrul autove'iculelor i inten"itatea circula iei i cu mo!alitatea !e inclzire a oraului, pot !a o ima)ine a"upra nivelului !e poluare. Temperatura aerului in zonele ur(ane e"te mai ri!icat !ecat a zonelor incon1uratoare. Acea"t "itua ie %avorizeaz crearea unor curen i a"cen!en i care antreneaz poluan ii. De a"emenea, "trzile lar)i i cl!irile inalte permit crearea curen ilor !e aer care !i"per"eaz poluan ii atmo"%erici !in zona re"pectiv.

CURS - TOFAN L.

Capitolul :9. Caracterizarea principalilor poluani atmos!erici ;.1. Clasi!icarea poluanilor atmos!erici
4oluan ii atmo"%erici pot %i cla"i%ica i in %unc ie !e "tarea lor !e a)re)are, "au in %unc ie !e ac iunea lor a"upra or)ani"mului. A$ Dup "tarea !e a)re)are, poluan ii pot %i cla"i%ica i in !ou mari )rupe & - aerosoli reprezenta i prin particule "oli!e "au lic'i!e cu !imen"iuni cuprin"e intre -99 i 9,9- um, !i"per"ate in me!iul )azo" #atmo"%er$. Sta(ilitatea lor in aer e"te !eterminat in "pecial !e mrimea particulelor, cele mai mari "e!imentan! repe!e, iar cele cu !imen"iuni "u(micronice putan! per"i"ta mult timp in atmo"%er. - gaze #i vapori, )rup care cuprin!e cele mai !iver"e "u("tan e c'imice poluante, !e natur anor)anic, ca !io5i! !e "ul%, 'i!ro)en "ul%urat, mono5i! i !io5i! !e car(on, o5izi ai azotului, amoniac, clor, aci! %luor'i!ric etc., "au !e natur or)anic ca 'i!rocar(uri ali%atice, 'i!rocar(uri aromatice, al!e'i!e, cetone, alcooli, mercaptani etc. 7$ Dup ac iunea a"upra or)ani"mului poluan ii pot %i cla"i%ica i in& - poluani iritani, )rup in care intr pul(erile neto5ice #pul(eri %r ac iune to5ic "peci%ic$ i o "erie !e )aze i vapori !intre care cei mai importan i "unt& !io5i!ul !e "ul%, !io5i!ul !e azot, clorul i amoniacul. - poluani !ibrozani ca !io5i!ul !e "iliciu, o5izii !e %ier i o5izii altor metale ca (ariu, co(alt@ - poluani to"ici as!i"iai, !intre care cei mai importan i "unt mono5i!ul !e car(on i 'i!ro)enul "ul%urat@ - poluani to"ici sistemici, )rup care cuprin!e un mare numr !e poluan i anor)anici ca plum(ul, mercurul, ca!miul, man)anul, vana!iul, "eleniul, %o"%orul, %luorul, "au or)anici ca pe"tici!ele or)ano%o"%orice i or)anoclorurate. - poluani alergizani, naturali 6 !e ori)ine ve)etal& polen, %un)i, "au !e ori)ine animal& pr, %ul)i, pro!u"e !e !e"cuamare i artificiali 6 emana i !e unele ramuri ale in!u"triei c'imice 6 in!u"tria %armaceutic, in!u"tria ma"elor pla"tice, etc

CURS - TOFAN L. - poluani cancerigeni, care pot %i !e natur organic 6 'i!rocar(urile policiclice aromatice, epo5izii, unele amine al%a i (eta na%tilamina, nitrozaminele, !e natur anorganic 6 ar"enul, cromul, co(altul, (eriliul, nic'elul, "eleniul i "rurile lor, "au !e natur mineral 6 az(e"tul. De"i)ur pot %i %cute i alte cla"i%icri, !ar in "tu!iul polurii e"te important !e re inut c in )eneral poluarea e"te un %enomen comple5 i %oarte rar vom intalni in atmo"%er un "in)ur poluant.

;... Caracteristicile principalilor poluani atmos!erici

+mpuri%icarea aerului "e poate %ace !e "u("tan e a%late in cele trei "tri %izice !e a)re)are& "oli!, lic'i! i )azoa". +n ame"tecul lor cu aerul in %unc ie !e )reutatea i !imen"iunea particulelor !e "u("tan , ame"tecurile "unt !enumite pul(eriPpra%P"u"pen"ii #pentru particulele "oli!e, cu !iametrul me!iu K -9Qm$ "i aero"oliPnoriP%umPcea # pentru particulele "oli!e J -9Qm, pentru "u("tan ele lic'i!e "au )azoa"e$. i8 Pulberile, in %unc ie !e !imen"iuni i comportare in atmo"%er "e pot cla"i%ica in& - pulberi sedimentabile, con"tituite !in particule cu !iametrul mai mare !e -9 Qm, rezultate !in proce"e mecanice, con"truc ii !e !rumuri, pulverizarea "olului !e ctre autove'icule, unele in!u"trii ca "i!erur)ie, in!u"tria materialelor !e con"truc ii "au ca urmare a ac iunii !e eroziune a vantului a"upra "olului. Acea"t cate)orie "e caracterizeaz printr-o "ta(ilitate relativ mic in atmo"%er, !eoarece "e "e!imenteaz, in %unc ie !e mrime, cu o vitez uni%orm accelerat. - pulberi in suspensie cu diametrul particulelor cuprins intre 7 1 #i 17>m , rezultate in "pecial !in proce"ele in!u"triale& in!u"tria metalur)ic, %a(ricarea aci!ului "ul%uric, %a(ricarea celulozei etc. Sta(ilitatea in atmo"%er a ace"tor pul(eri e"te !eterminat !e mrimea particulelor, iar in a("en a curen ilor !e aer "e "e!imenteaz cu o vitez uni%orm. Se !epun la !i"tan mai mare %a !e "ur"ele !e emi"ie #3--9 2m$. Spre !eo"e(ire !e prima cate)orie, au putere !e !i%uziune mai mare, ptrunzan! in alveolele pulmonare. Cele mai periculoa"e "unt cele care au !iametrul cuprin" intre 9,3 - 3 Qm, care "e "epar %oarte )reu !in aer, !atorit micrii (roWniene caracteri"tice lor. - pulberi in suspensie cu diametrul particulelor sub 7 1>m, provin !in com(u"tii i !iver"e reac ii c'imice i %otoc'imice. Ace"t )rup !e particule "e caracterizeaz printr-o

CURS - TOFAN L. micare continu, (roWnian 6 !atorit ciocnirii lor cu moleculele %azei !i"per"e. +n ace"te con!i ii, particulele !in ace"t !omeniu !e mrime practic nu "e "e!imenteaz. 4er"i"ten a lor in atmo"%er !epin!e !e po"i(ilitatea intalnirii cu alte particule, cu care prin coa)ulare %ormeaz a)re)ate, care !atorit mrimii, "e "e!imenteaz. Biteza !e coa)ulare e"te in %unc ie !e concentra ia ace"tui tip !e particule, iar micarea aerului accelereaz %ormarea !e a)re)ate. Coa)ularea e"te caracteri"tic in "pecial particulelor "u(micronice i e"te !eo"e(it !e important pentru autopuri%icarea atmo"%erei, !eoarece in cazul particulelor cu !iametrul "u( 9,- Qm i in concentra ii !e cca -m)Pm<, )ra!ul !e coa)ulare poate a1un)e la :9 F pe or. 4ul(erile prezint ca propiet i %izice& "upra%a a mare# !e e5. - cm< cuar mcinat la - Qm < va ocupa > m3$@ capacitatea !e a("or( ie a ra!ia iilor calorice, ce!an! cl!ura !up incetarea ra!ia iei@ "e incarc electro"tatic, prin %recare, "au prin a!"or( ie !e ioni #!e e5. pul(erile metalice "e incarc CTD, iar cele nemetalice C-C$@ unele pot e5plo!a "au "e pot aprin!e #Sn, S, !e5trina, "au cr(une, Al$ particulele moi "e !epun la nivelul cilor re"piratorii "u( %orma unei pa"te #!au tra'eite, (ronite$, iar cele a"cuti e, pot provoca leziuni@ a!"or( !i%erite "u("tan e lic'i!e "au )azoa"e@ %ormeaz cea , con"tituin! nuclei !e con!en"are@

4articulele in "u"pen"ie in aer, in "pecial cele cu !imen"iuni mici, particip la %enomenul !e !iminuare a vizi(ilit ii prin !i%uzarea luminii. 4articulele care !i%uzeaz cel mai mult lumina, !eci re!uc mult vizi(ilitatea, "unt cele cu !imen"iuni cuprin"e intre 9,< i 9,> Qm. 4articulele mai mari !i%uzeaz lumina mai pu in, !ar ele pot re!uce vizi(ilitatea prin a("or( ia luminii. Compoziia chimic a pulberilor e"te %oarte variat i !epen!ent !e natura "ur"elor !e poluare a"t%el& pul(erile emi"e !e centralele termice care ar! cr(une "unt %ormate !in particule !e cr(une i o "erie !e o5izi ca Fe 3O<, 0)O, CaO, Al3O<, Na3O, H3O, precum i !io5i! !e "iliciu, "ul%ati, %o"%a i. pul(erile emi"e !e termocentralele care ar! petrol, in a%ar !e particule !e cr(une, con in cantit i mai mici !e o5izi metalici Fe 3O<, NiO, B3O<, Al3O<, !ar cantit i mai mari !e "ul%a i. pul(erile emi"e !e o elrii pot con ine pan la .9 F %ier "u( %orm !e Fe3O<@

CURS - TOFAN L. pul(erile emi"e !e %a(ricile !e ciment "unt un ame"tec !e o5izi in care pre!omin CaO, CaCO<, SiO3,Al3O<@ autove'iculele cu motoare Die"el emit particule !e %unin)ine, iar cele cu motoare cu e5plozie, care con"um (enzin cu ci%r octanic ri!icat, in a%ar !e %unin)ine emit particule !e plum( "u( %orm !e 'alo)enuri i o5i'alo)enuri. O "erie !e poluan i emii ini ial "u( %orm )azoa"& SO 3, NO3, pot participa in atmo"%er la o "erie !e reac ii i re)a"i i ca "ul%a i "au nitra i ai !iver"elor metale. +n a%ar !e componentele !e ori)ine anor)anic, particulele !e ori)ine or)anic, "au "u("tan ele or)anice a!"or(ite pe particule in "u"pen"ie, au o importan !eo"e(it. Analiza c'imic a pul(erilor !in atmo"%era marilor orae a evi!en iat prezen a 'i!rocar(urilor aromatice policiclice 6 "u("tan e cu e%ecte canceri)ene. 4ul(erile, reprezentan! un poluant ma1or al atmo"%erei, ma1oritatea "tatelor au "ta(ilit norme privin! concentra iile ma5ime a!mi"e in atmo"%era zonelor locuite. De e5emplu, Normele Uniunii *uropene impun pentru particulele in "u"pen"ie, re"pectarea valorii limit !e 3:9 Q)P m<, pentru < zile con"ecutive !e !eterminare. O.0.S. recoman! in ca!rul criteriilor !e calitate a aerului o me!iePan !e :9 Q)P m<. ii8 %ubstanele lichide rezultate in proce"ele in!u"triale pot %orma aero"oli cu aerul, !atorit volatilit ii lor, cum "unt )u!roanele !in coc"erie, "olven ii !in lacuri i vop"ele, in"ectici!ele lic'i!e etc. Baporii "e pot impratia pe !i%erite !i"tan e, a%ectan! in primul ran! muncitorii la locul !e pro!uc ie, "e pot !epune pe plante, cl!iri, etc. iii8 %ubstanele gazoase din aer Compu#ii carbonului Dintre poluan ii )azoi, !in punct !e ve!ere cantitativ, compuii car(onului ocup primul loc. Anual "e !e"carc in atmo"%er miliar!e !e tone, !epain! cu mult po"i(ilit ile !e a("or( ie ale atmo"%erei planetare. 4oluan ii cei mai %recven i "unt& mono5i!ul !e car(on #CO$, (io5i!ul !e car(on #CO3$, 'i!rocar(urile i alte compui or)anici. &ono"idul de carbon, e"te cel mai r"pan!it poluant al aerului, emi"iile "ale !epin! "uma emi"iilor tuturor celorlal i poluan i.

CURS - TOFAN L. *"te un )az incolor, ino!or i in"ipi!, cu !en"itate mai mic !ecat a aerului. *"te pu in "olu(il in ap. Din punct !e ve!ere c'imic, la temperatura o(inuit e"te un )az %oarte pu in reactiv. +n con!i iile atmo"%erice normale mono5i!ul !e car(on nu reac ioneaz nici cu o5i)enul, nici cu apa. La altitu!ini !e -99 2m, la temperaturi !e pe"te :99 9C, au loc reac iile & C' ? @ '. C' ? 1.' C'. C'. ? 1.

De a"emenea, in con!i ii normale nu reac ioneaza nici cu ozonul, nici cu !io5i!ul !e azot, !eoarece ace"te reac ii ar avea nevoie !e ener)ii %oarte mari, ce nu "unt intalnite in mo! normal in atmo"%er. 0ono5i!ul !e car(on poate lua natere in atmo"%er in timpul !e"crcarilor electrice i a %o"t i!enti%icat in )azele emanate !e vulcani, !ar "ur"ele naturale nu contri(uie la poluarea atmo"%erei. Nivelurile !e %on!, la care "e a!au) pro(a(il i mono5i!ul !e car(on rezultat !in "ur"ele te'nolo)ice, "unt %oarte mici. A"t%el in zona 4aci%icului !e Nor! "-au inre)i"trat concentra ii ale CO !e apro5imativ 9,93. m)Pm<, in ;roenlan!a !e 9,9>-9,/> m)Pm<, iar in Ala"2a, concentra ii !e 9,9>< 69,3.. m)Pm< aer. 0ono5i!ul !e car(on apare in timpul com(u"tiilor incomplete. Com(u"tia are loc in trepte& .C ? '. .C' ? '. .C' . C'.

4rima reac ie !ecur)e cu o vitez !e -9 ori mai mare !ecat a !oua i !ac nu e"te "u%icient o5i)en pentru a "e a"i)ura i a !oua reactie, pro!u"ul %inal va %i mono5i! !e car(on. +n in!u"trie, !in motive economice, com(u"tiile "unt (ine re)late i in!u"tria contri(uie pu in la poluarea atmo"%erei cu mono5i! !e car(on. 4rincipala "ur" !e poluare o con"tituie tran"porturile i in "pecial autove'iculele.

CURS - TOFAN L. Fiin! %oarte "ta(il, mono5i!ul !e car(on eliminat in atmo"%er ar tre(ui " "e acumuleze, totui concentra iile !in aer nu cre"c pe m"ura emi"iilor. Ace"t lucru ar putea %i e5plicat prin mi)rarea in "traturile inalte ale atmo"%erei, un!e ra!ia iile ultraviolete inten"e l-ar o5i!a la CO3, "au prin meta(olizarea lui in CO3 "au CA8, !e ctre unele microor)ani"me !in "ol, "au prin a("or( ia !e ctre apele oceanelor "au pe anumite "upra%e e. Fiin! %oarte "ta(il in atmo"%er, timpul "au !e rezi!en in aer e"te mare, !e la cateva luni la : ani. Concentra ia mono5i!ului !e car(on in atmo"%era zonelor ur(ane poluate e"te %oarte variat, !e la ca iva ppm la zeci "au c'iar "ute !e ppm, i !epen!ent !e inten"itatea tra%icului autove'iculelor, precum i !e con!i iile meteorolo)ice. Factorii meteorolo)ici& "ta)narea aerului, inver"ia termic i umi!itatea, !etermin acumularea la nivelul "olului a unor concentra ii ri!icate !e mono5i! !e car(on. =io"idul de carbon 6C'.8 "e )"ete in mo! normal in atmo"%er, in propor ie !e 9,9< F, rezultat !in "ur"e naturale # re"pira ia plantelor i a animalelor, %ermenta ii etc$ i antropice # com(u"tii, in!u"trie$. CO3 e"te un )az incolor, ino!or i in"ipi!, cu !en"itate mai mare !ecat a aerului, !e aceea "e pro!uc a"%i5ii in pu uri i )rote "pate in "pecial in "u("traturi calcaroa"e. *%ectul to5ic al ace"tui )az e"te mai pu in important !in punct !e ve!ere ecolo)ic, %a !e importan a "a in mo!i%icarea (alan ei termice a planetei, %iin! implicat in mo! !irect in creterea e%ectului !e "er, e5plicat in amnunt intr-un capitol aparte. 1idrocarburile #i ali compu#i organici volatili. Cantitatea !e compui or)anici ai car(onului !in atmo"%er a cre"cut mult prin !ezvoltarea c'imiei or)anice i a tran"portului. Ai!rocar(urile ali%atice "unt inerte, !in punct !e ve!ere (ioc'imic, %a !e or)ani"mele vii. *%ecte to5ice ale ace"tora apar la concentra ii mari # /99 m)Pm <$, care nu "e atin) in atmo"%er. Ai!rocar(urile aromatice monociclice i policiclice "unt cuno"cute pentru to5icitatea lor mare in me!iu, ele provenin! !in com(u"tia incomplet a car(uran ilor lic'izi i !in evaporarea lor !in rezervoare. 7enzenul, toluenul, 5ilenul, trimetil (enzenul pro!uc %rcvent into5ica ii la locurile !e munc, un!e "unt %olo"i i ca& !izolvan i ai cauciucului, in %a(ricarea a!ezivilor, lacurilor i vop"elelor, anvelopelor, in in!u"tria !e incl minte etc. Ai!rocar(urile aromatice policiclice #A.A.4.$ "unt cele mai to5ice 'i!rocar(uri, in!eo"e(i <,8-(enzpirenul, !imetil(enzantracenul, !i(enzantracenul, (enzo%enantrenul i (enzopirenul. A.A.4. "unt %recvent a!"or(ite pe pra%ul atmo"%eric. 4ot !i%uza prin piele, in

CURS - TOFAN L. or)ani"m, ac ionan! a"upra proteinelor, !e"%can!u-le %unc ia !i"ul%ur. Stati"ticile arat c anual mor cel pu in -:9 999 !e oameni !atorit cancerului pulmonar "au epitelial, ca urmare a ac iunii A.A.4. a"upra or)ani"mului. Alcoolii i %enolii #R-OA$, !intre care alcoolul metilic, alcoolul etilic, %enolul, %ur%urolul, prezint to5icitate la locul !e munc. Sunt "emnalate cazuri !e otrviri mortale, in ma", mai ale" in perioa!ele !e pro'i(i ie a pro!ucerii alcoolului. Al!e'i!ele "unt compui to5ici, rezulta i in in!u"tria prelucrrii petrolului, !in com(u"tiile mi1loacelor !e tran"port, !in incinerarea !eeurilor, !in %umul !e i)ar etc. Al!e'i!a %ormic #%ormolul$ e"te un (un !ezin%ectant, avan! ac iune (acterici! i paralizant. Fiin! volatil, manipularea "a e"te periculoa", pro!ucan! into5ica ii )rave la muncitori. Acroleina e"te !e a"emenea volatil, la temperaturi mari #:< 9 C$. Rezult in )azele !e eapament, pro!ucan! irita ia oc'ilor i a cilor re"piratorii. Compu#ii azotului '"izii azotului. Azotul %ormeaz cu o5i)enul, "u( ac iunea luminii "au a !e"crcrilor electrice, o "erie !e o5izi& N.' N' N'. N.'3 si N.'<. Dintrea acetia numai NO "i NO3, nota i NO5, "unt importan i !in punctul !e ve!ere al polurii aerului. 4roto5i!ul !e azot #N3O$ "e )"ete in atmo"%er in concentra ie mare in compara ie cu ceilal i o5izi #9,. m)Pm< aer$, !ar e"te neto5ic. Trio5i!ul #N 3O<$ i pento5i!ul !e azot #N3O:$ "e )"e"c numai ca interme!iari in reac iile atmo"%erice ale !io5i!ului !e azot. &ono"idul de azot 6N'8 e"te un )az incolor, pu in "olu(il in ap. Se %ormeaz !irect !in azotul i o5i)enul !in aer in timpul proce"elor !e com(u"tie, in care temperatura !epete -9.< 9C, in timpul !e"crcrilor electrice i a eruptiilor vulcanice. Rezult, !e a"emenea, !intr-un mare numr !e proce"e (iolo)ice, ca !e e5emplu re!ucerea !e ctre anumite (acterii, in me!iu anaero(, a compuilor cu azot. Se e"timeaz c "ur"ele naturale emit !e -9 ori mai mult NO !ecat totalitatea "ur"elor te'nolo)ice, !ar "ur"ele naturale %iin! repartizate oarecum uni%orm pe )lo(, poluarea !e %on! e"te %oarte "czut in compara ie cu poluarea !in zonele in!u"triale "au ur(ane cu circula ie auto inten". +n atmo"%er mono5i!ul "e o5i!eaz la !io5i! !e azot&

CURS - TOFAN L.

. N' ? '.

. N'.

O5i!area !epin!e !e concentra ia !e mono5i! . La o concentra ie !e -999 ppm #-33/ m)Pm< aer$ o5i!area are loc in cateva minute. La concentra ii mici, o5i!area e"te lent. La concentra ia !e -ppm #-,33/ m)Pm< aer$, :9 F !in cantitatea !e NO "e o5i!eaz in -99 ore, iar la concentra ia !e 9,- ppm #9,-3: m)Pm<$, :9 F !in cantitate e"te o5i!at in -999 ore. +n prezen a ozonului, mono5i!ul !e azot "e o5i!eaz rapi! la !io5i! !e azot. La concentra ia !e - ppm o5i!area total are loc in 3 "ecun!e, iar la concentra ia !e 9,- ppm, in -E "ecun!e. -io"idul de azot #NO3$ e"te un )az "ta(il, !e culoare roie (run, cu miro" caracteri"tic. ;azul pur "e con!en"eaz la 3-,3 9C, "u( %orma unui lic'i! (run, care la -9 9C !evine )al(en, iar la 6-- 9C "e "oli!i%ic "u( %orma unor cri"tale incolore. Din punct !e ve!ere c'imic "e comport ca an'i!ri!a mi5t a acizilor azotic i azoto". . N'. ? 1.' 1N'3 ? 1N'.

Ca i !io5i!ul !e "ul%, NO3 ramane un timp "curt in atmo"%era, !e circa --< zile. NO3 in prezenta ra!iatiei U.B. "e !i"ociaza&
377 AB5mol

N'.

N' ? '

4rincipalele "ur"e !e poluare a aerului cu NO5 "unt motoarele autove'iculelor #atat cele cu e5plozie, cat i cele cu compre"ie$ i centralele termice. Cantit i importante !e NO5, !ar limitate in "pa iu, emit %a(ricile !e aci! azotic i in)raminte azotoa"e. De a"emenea, "e elimin in atmo"%er o5izi !e azot in timpul opera iilor !e !iazotare in in!u"tria c'imic or)anic, la !ecaparea pie"elor !in cupru, "au !in alia1e !in cupru, precum i in timpul opera iilor !e "u!ur "au tiere a metalelor. Sunt !eo"e(it !e periculoa"e !epozitele !e nitra i, nitri i, nitroceluloza, leluloi!, care "e pot aprin!e vara !in cauza cl!urii. Un a"t%el !e acci!ent a avut loc intr-un "pital !in Clevelan! # S.U.A.$, can! prin ar!erea a :99 !e %ilme ra!io)ra%ice, a rezultat NO3, care a provocat moartea a -3> (olnavi.

CURS - TOFAN L. +n timpul proce"elor !e com(u"tie "e %ormeaz in "pecial mono5i! !e azot, !io5i!ul !e azot reprezentan! mai pu in !e 9,: F !in total. *limina i in atmo"%era, NO5 particip la o "erie !e reac ii care mo!i%ic continuu raportul lor. Ra!ia iile ultraviolete !e"compun rapi! !io5i!ul !e azot la mono5i! i o5i)en atomic& N'. N' ? '

O5i)enul atomic reactioneaza cu o5i)enul molecular i %ormeaza ozon& ' ? '. '3

O< reactioneaza cu NO i recon!i ioneaz !io5i!ul i o5i)enul molecular. '3 ? N' N'. ? '.

+n o("curitate ace"te reac ii nu "e petrec, !ar prin ira!iere, ame"tecul celor !ou )aze "u%er o evolu ie !inamic, in care ener)ia "olar intervine ca o pomp care re"ta(ilete rapi! "tarea !e ec'ili(ru. +ntr-o zon ur(an !iminea a concentra ia in atmo"%er a celor !ou )aze e"te "cazut. O!at cu inceperea activitatilor i inten"i%icarea circula iei autove'iculelor, concentra ia mono5i!ului !e car(on crete. +n orele urmatoare, cre"can! inten"itatea ra!ia iilor U.B., "e o("erv o o5i!are rapi! i aproape cantitativ a mono5i!ului !e azot la !io5i! !e azot i in plu", o cretere cantitativ a concentra iei !e ozon. 0o!i%icrile care au loc intre concentra iile celor !oi o5izi, "u)ereaz c in atmo"%er "e pro!uc reac ii "uplimentare, care mo!i%ic ec'ili(rul reac iilor !e %ormare a lor. *5i"ten a unor concentra ii ri!icate !e ozon, !etermin o5i!area NO3 la N3O:, care %iin! an'i!ri!a aci!ului azotic "e !izolv in vaporii !e ap !in atmo"%er i %ormeaz aci! azotic& .N'. ? '3 N.'< ? 1.' N.'< ? '. . 1N'3

CURS - TOFAN L. +n ace"t mo!, proce"ele atmo"%erice "ta(ilizeaz o5izii !e azot "u( %orm !e aci! azotic, re"pectiv azota i. +n anumite con!i ii meteorolo)ice, o5izii !e azot au un rol important in apari ia unui %enomen !e poluare cuno"cut "u( numele !e C"mo) o5i!antD "au cea %otoc'imica, %enomen care a %o"t o("ervat pentru prima !at in -.88 la Lo" An)ele", in Cali%ornia. Smo)ul o5i!ant apare vara, in zilele in"orite i la ore la care circula ia autove'iculelor e"te inten" i "e mani%e"t ca o cea care provoac o re!ucere accentuat a vizi(ilit ii, irita ii oculare i tul(urri re"piratorii. +n cea a %otoc'imic "e )"e"c o "erie !e poluan i ca ozon, pero5iacetilnitra ii #4.A.N.$, al!e'i!e, care nu "unt emii !e "ur"e !e poluare i "e %ormeaz prin ac iunea ra!ia iilor "olare 6 ultraviolete 6 a"upra o5izilor !e azot i compuilor or)anici ne"atura i #'i!rocar(uri near"e$, elimina i !e motoarele autove'iculelor. Pero"iacetilnitratul 6P.3.N8 e"te primul termen al unei )rupe !e poluan i cu aceeai "tructur, avan! %ormula C13- C' C''N'.. +n %unc ie !e ra!icalul !e la care provin, "e mai cuno"c& P.P.N. #pero5ipropionil nitrat$, cu %ormula C.1<- C' C''N'.@ P.=z.N. #pero5i(enzoilnitrat$, avan! %ormula C,1<- C' C''N'. etc.

Toate ace"te "u("tan e iau natere in atmo"%er in aceleai con!i ii i "e )"e"c alturi !e ozon i o5izii !e azot, in "mo)ul %otoc'imic o5i!ant. 4ero5iacetilnitratul #4AN$, cel mai !e" intalnit, "e prezint ca un lic'i! incolor, uor volatil la temperatur o(i"nuit, care apare numai in atmo"%era zonelor cu circula ie auto inten" in zilele puternic in"orite, un!e poate atin)e concentra ii !e pan la 9,9> ppm #cca <99V)Pm<$. #- ppm 4AN la 3: 9C O 8.8: V)Pm<$. Concentra ia o5izilor !e azot in atmo"%era zonelor locuite e"te !epen!ent !e "ur"ele !e poluare i in "pecial !e inten"itatea circula iei autove'iculelor. A"t%el, !ac in locuri %oarte in!eprtate !e zonele ur(ane "au in!u"triale, concentra ia #poluarea !e %on!$ e"te !e cca <,< Q)Pm< pentru NO "i E Q)Pm<aer pentru NO3, in zonele ur(ane, in %unc ie !e tra%icul auto, poate !epi -99 Q)Pm<aer. 3moniacul 6 N138 e"te utilizat "u( %orm )azoa" "au lic'e%iat, ca a)ent %ri)ori%ic "au la prepararea coloran ilor i a o)linzilor, putan! provoca acci!ente prin ac iunea "a to5ic. +rit mucoa"ele i are un miro" "u%ocant. Ca i ceilal i poluan i )azoi, ai "ul%ului i ai azotului, micoreaz capacitatea 'emo)lo(inei !e a tran"porta )azele re"piratorii i creaz !ezec'ili(re aci!o-(azice ale "an)elui, la concentra ii mai mari !e - B.p.m.

CURS - TOFAN L. '"idanii !otochimici "unt poluan i "ecun!ari, reprezenta i prin ozon i o cla" !e "u("tan e al crei prim termen e"te pero5iacetil nitratul 6 4.A.N. 4oluan ii primari care au un rol !eo"e(it in %ormarea o5i!an ilor %otoc'imici "unt !io5i!ul !e azot i 'i!rocar(urile. Reac iile care au loc in atmo"%er intre !io5i!ul !e azot, 'i!rocar(uri, re"turi ale ace"tora i o5i)enul atmo"%eric "unt %oarte comple5e, iar concentra ia o5i!an ilor rezulta i !epin!e !e concentra ia inten"itatea luminii i !e temperatur. 'zonul "e )"ete in mo! normal in mici cantit i in atmo"%er i "e %ormeaz in timpul !e"crcrilor electrice "au in urma reac iei o5i)enului atomic cu o5i)enul molecular. Datorit !i%uziei i curen ilor !e aer, cantit i %oarte mici !e ozon #!e or!inul a 39-<9 V)Pm<$ pot a1un)e i in ptura in%erioar a atmo"%erei. Cu toate ace"tea, in unele zone ur(ane, concentra ia ozonului poate atin)e valori %oarte ri!icate #!e or!inul "utelor !e V)Pm<aer$ in "pecial in timpul %enomenului !e cea %otoc'imic o5i!ant. Apari ia in tropo"%er a unor concentra ii mari !e ozon poate %i e5plicat a"t%el& - !io5i!ul !e azot, eliminat in atmo"%er !e ctre "ur"ele in!u"triale i in "pecial !e autove'iculele in %unc iune, e"te !e"compu" !e ctre ra!ia iile U.B. cu lun)ime !e un! mai mare !e </99 A. in mono5i! !e azot i o5i)en atomic #reac ie prezentat anterior$. O5i)enul atomic reac ioneaz cu moleculele !e o5i)en !in atmo"%er i %ormeaz ozon i in acelai timp mono5i!ul !e azot rezultat reac ioneaz cu ozonul i recon"tituie !io5i!ul !e azot i o5i)enul molecular. N'. ' ? '. '3 ? N'
D

!io5i!ului !e azot, a 'i!rocar(urilor , !e

N' ? ' '3 N'. ? '.

618 6.8 638

Reactiile - "i < %iin! la %el !e rapi!e, NO "i O< "unt !i"trui cu aceeai vitez. 4entru a e5plica creterea concentra iei O<, ca urmare a ac iunii ra!ia iilor U.B. a"upra NO3, Lei)'ton aplic cinetica c'imic la "tarea !e ec'ili(ru !intre cele trei )aze #NO 3, NO "i O<$ i intro!uce rela ia&

RO<X O 2 + [ NO ]

[ NO 3]

CURS - TOFAN L. in care & + O inten"itatea luminii, 2 O o con"tant a crei valoare e"te !eterminat !e a("or( ia caracteri"tic a NO3 i !e viteza reac iei <. Dupa acea"t rela ie, concentra ia !e O< e"te !irect proportional cu concentra ia !e NO3 i cu inten"itatea luminii i inver" propor ional cu concentra ia !e NO. Dac in", la un moment !at, cantitatea !e ozon con"umat in reac ia < e"te mai mic !ecat cantitatea !e mono5i! !e azot tran"%ormat in !io5i! !e azot, ec'ili(rul "e "tric i concentra ia ozonului i a !io5i!ului !e azot crete, in timp ce concentra ia mono5i!ului "ca!e. 0"urtori ale concentra iei !e O<, NO3 "i NO in timpul orelor puternic in"orite au con%irmat 1u"te ea ace"tei rela ii. +n timpul nop ii, !in cauza emi"iilor continue !e NO, !ar lip"ei ra!ia iilor )eneratoare !e ozon i vitezei reac iei <, valoarea raportului NO 3PNO "ca!e, iar concentra ia ozonului, la nivelul "olului, "e apropie !e zero. Ai!rocar(urile intervin !e a"emenea in ciclul %otolitic al !io5i!ului !e azot, !eoarece o5i)enul atomic le poate tran"%orma in ra!icali li(eri, care reac ioneaz cu mono5i!ul !e azot pentru a pro!uce NO3. +1 ? ' +E ? '. +E '. ? N' +E ? CE1 +E '. +E ' ? N'.

Cre"can! concentra ia !io5i!ului !e azot pe "eama mono5i!ului, crete valoarea raportului NO3PNO i !eci, concentra ia ozonului. +n acelai timp, )azele !e eapament con in, pe lan) 'i!rocar(uri near"e, al!e'i!e i cetone, care in prezen a ra!ia iilor U.B. "unt o5i!ate i tran"%ormate in ra!icali li(eri pero5iacetil. Ra!icalul li(er pero5iacetil reac ioneaza cu uurin cu mono5i!ul !e azot i %ormeaz nitrit !e pero5iacetil. A"t%el, i in ace"t mo!, concentraia mono5i!ului !e azot rezultat !in reactia - "ca!e, %acan! " crea"c valoarea raportului NO3PNO i implicit concentra ia O<. Ra!icalul pero5iacetil reac ioneaza in" i cu !io5i!ul !e azot i %ormeaz nitrat !e pero5iacetil #4.A.N.$.

CURS - TOFAN L.

Compu#ii sul!ului '"izii sul!ului. Deoarece "ul%ul intr in compozi ia celor mai importan i com(u"ti(ili, cr(uni i petrol, o5izii ace"tuia au %o"t primii poluan i cu care a %o"t con%runtat omenirea in epoca mo!ern. 4e lan) com(u"tii, o5izii "ul%ului mai provin !in erup iile vulcanilor i !in in!u"tria c'imic. Com(u"ti(ilii %o"ili conin cantit i varia(ile !e "ul%& 'uila european are con inutul cel mai "czut !e "ul% #-F$, comparativ cu pcura#-,E-<F$ "au cu 'uila american #:F$. Stati"ticile au artat o !e"cretere a con inutului !e SO 3 !in atmo"%era marilor orae, in ultimii 39 !e ani. A"t%el, la NeW Yor2, con inutul me!iu !e SO 3 !in atmo"%er a "cazut !e E,:, ca urmare a "electrii com(u"ti(ililor cu con inut mai re!u" !e "ul%. Dintre o5izii "ul%ului numai !io5i!ul i trio5i!ul reprezenta i !e o(icei impreun ca SO5 "unt importan i pentru poluarea aerului. SO3 e"te un )az incolor, cu miro" caracteri"tic, %oarte "olu(il in ap la 39 9C. -99 ml ap !izolv --,: ) SO3, iar "olu ia con ine ioni SO< -3. +n concentra ie !e 9,/: 63,> m)Pm< aer e"te !etectat prin miro" !e cea mai mare parte a popula iei. La concentra ii !e >--< m)Pm <, apar irita ii ale cilor re"piratorii, iar la :9 m)Pm <, apar into5ica ii. Concentra ia !e -)Pm< !etermin moartea. Trio5i!ul !e "ul% SO< "e prezint in %unc ie !e temperatur, "u( %orm )azoa", lic'i! "au "oli!. Forma lic'i! emite vapori c'iar la temperatura o(inuit, iar acetia reac ioneaz cu vaporii !e ap !in atmo"%er i %ormeaz picturi %oarte %ine, cu pre"iunea !e vapori aproape !e zero, motiv pentru care SO< %ume) in aer. La ar!erea com(u"ti(ililor, "ul%ul "e o5i!eaz in cea mai mare parte la SO 3. Cantitatea !e trio5i! !e "ul% care "e %ormeaz !epin!e in "pecial !e con!i iile !e ar!ere #temperatura$ i variaz intre - i 3 F !in totalul o5izilor !e "ul%. Timpul !e "ta ionare in atmo"%er a SO 3 e"te "curt, !e 3-8 zile, in prezen a vaporilor !e ap, %orman! aci!ul "ul%uro", care e"te in"ta(il i prin o5i!are %ormeaz A 3SO8, !up un mecani"m "tu!iat.& %'. ? 1.' 1.%'3 ? 15.'. 1.%';

S-a mai pu" in evi!en i o alt reac ie !e %ormare !irect a A 3SO8, ce poate avea loc intr-o atmo"%er puternic poluat, catalizat !e lumina "olar&

CURS - TOFAN L.

%'. ? N'. ? 1.'

1.%'; ? N'

0a"urtori e%ectuate in atmo"%era zonelor poluate au artat concentra ii !e A3SO8 mai mari !ecat cele calculate pe (aza emi"iilor !e SO <. Acea"ta "e !atore"te %aptului c o parte !in SO3 a %o"t o5i!at %otoc'imic "au catalitic la SO<. SO< nu rmane in acea"t "tare !ecat in a("en a vaporilor !e ap, !eoarece cu acetia reac ioneaz i %ormeaz picturi %ine !e A3SO8. Datorit cantit ilor mici !e SO3 !in atmo"%er, in raport cu O3, reac iile %otoc'imice au un ran!ament "la(. Se pare c viteza !e o5i!are %otoc'imic a SO 3 e"te !e 9,- 69,3 F pe or. +n prezen a catalizatorilor in", viteza !e o5i!are e"te mai mare i !epin!e numai !e concentra ia SO 3. A"t%el, in prezen a ionilor !e Fe i in "pecial !e 0n, viteza !e o5i!are a1un)e la - F pe minut la o concentra ie a SO3 !e - ppm #3,> m) Pm< aer$, !ar "ca!e pe m"ur ce "ca!e pA picturilor !e ap !in atmo"%er i "e oprete can! pA ace"tora a1un)e la 3. Acea"ta "e e5plic, in parte, prin "olu(ilitatea "czuta a SO3 in "olu ii aci!e. 4rezen a concomitent in atmo"%er a NA< "au a unor aero"oli alcalini neutralizeaz A3SO8 %ormat i %avorizeaz in continuare o5i!area SO3. 4e !e alt parte, particulele "oli!e in "u"pen"ie a!"or( pe "upra%a a lor SO 3, care e"te apoi o5i!at catalitic. O5i!area SO3 !in atmo"%er !uce in %inal la %ormarea aero"olilor !e A 3SO8 i a !iverilor "ul%ati, a"t%el incat pul(erile in "u"pen"ie !in atmo"%era zonelor poluate cu SO 3 con in intre : i 39 F "ul%a i. Stu!ii e%ectuate la C'ica)o, Cincinati i 4'ila!elp'ia au !emon"trat c !iametrul particulelor !e "ul%at e"te cuprin" intre 9,< "i 3 Vm, in %unc ie !e umi!itatea atmo"%eric i "-a "ta(ilit c pe"te E9F !in "ul%atul atmo"%eric e"te con inut in particule cu !iametrul mai mic !e 3 Vm. Ace"te particule !e "ul%a i au proprietatea, in %unc ie !e !imen"iuni, !e a !i%uza "au a!"or(i lumina. 4rezen a lor in atmo"%er re!uce vizi(ilitatea, micoran! "trlucirea i contra"tul o(iectelor. Concentra iile !io5i!ului !e "ul% !in atmo"%er "unt !epen!ente !e "ur"e@ oraele in care inclzirea "e %ace prin in"tala ii mici "unt puternic poluate. 1.% 6 hidrogenul sul!urat 8 provine !in vulcani, !in proce"e !e %ermenta ie natural #!e ctre "ul%o(acterii$, !in coc"i%icare, e5trac ia i prelucrarea petrolului etc.

CURS - TOFAN L. Con inutul normal !in atmo"%era nepoluat e"te !e "u( 9,- B.p.(., iar C.0.A. e"te !e -: B.p.(. Omul "uport pan la 8: )Pm < aer, !up care , la creterea concentra iei !i"pare miro"ul, %iin! !eterminat (locarea cilor re"piratorii i moartea, !eoarece tran"%orma A( !in "an)e intr-un compu" "ta(il. &ercaptanii 6 +-%18 "unt "u("tan e )azoa"e care au propiet i ol%active mult mai puternice !ecat A3S , acea"t proprietate %iin! util la pro!ucerea )azelor com(u"ti(ile, !e uz ca"nic, pentru !epi"tarea lor in incpere, prin miro".

;.3. 2!ecte de lung durat ale poluanilor atmos!erici

Din multitu!inea !e poluan i ai atmo"%erei, acumularea unora la anumite niveluri, in "traturile inalte ale atmo"%erei, poate avea con"ecin e )rave a"upra !e"%"urrii vie ii pe 4mant. Ace"te con"ecin e "e pot mani%e"ta pe termen lun) #zeci "au "ute !e ani$, in%luen an! in mo! !irect con!i iile meteorolo)ice i implicit %unc ionarea oricrui eco"i"tem. a8 2!ectul de ser Ten!in a actual !e inclzire )lo(al a Terrei e"te in%luen at !e creterea Ce%ectului !e "erD. +nveliul )azo" al 4mantului e"te implicat in ace"t %enomen. Ace"t inveli, "ituat in tropo"%er, e"te (o)at in vapori !e ap i o "erie !e )aze, care provin in cea mai mare parte !e pe 4mant, cum "unt& CO3, CA8, NO3, O<, %reonii #CFC$, 'alo)enii #(romo-, %luorocar(oni OO7r$, etc. numite gaze de ser. Ra!ia iile "olare "tr(at atmo"%era, inclu"iv ace"t inveli )azo" i a1un) pe "upra%a a 4mantului. Ace"ta ira!iaz o parte !in ra!ia iile primite "u( %orm !e raze in%raroii, care a1un)an! la inveliul )azo", "unt re inute in mare parte, con"tituin! a"t%el un inveli cal! al planetei. *"te cuno"cut ace"t e%ect (ene%ic !e C"erD, %aptul c in lip"a lui, temperatura me!ie a atmo"%erei ar %i !e 6-: 9C. *%ectele ne)ative "unt in" la %el !e importante ca i cele pozitive. Ace"tea apar prin ampli%icarea Ce%ectului !e "erD, ca urmare a creterii emi"iilor !in "ur"ele !e poluare i a acumulrii )azelor !e "er , una !intre con"ecin ele ce !ecur) !e aici %iin! i aceea a creterii temperaturii )lo(ale pe 4mant # Fi).8.-.$.

CURS - TOFAN L. Dintre )azele !e "er, CO3 "e )"ete in cantitatea cea mai mare, avan! aportul cel mai mare in pro!ucerea e%ectului !e "er # Ta(elul 8.-$, %iin! emi" !in proce"e !e ar!ere in!u"triale, motoare, con"um ca"nic, vulcani"m, etc. Cele mai mari emi"ii !e CO3 rezult !e la centralele termoelectrice, prin ar!erea com(u"ti(ililor %o"ili, in "pecial a cr(unelui i mai pu in !e la ar!erea pro!u"elor petroliere "au a )azului metan. +n ultimele !ecenii, "-a inre)i"trat o cretere continu a emi"iei ace"tui )az ca urmare a creterii con"umului ener)etic # Ta(elul 8. 3. $ +n mo! natural, CO3 e"te preluat !in atmo"%er pe !i%erite ci& plantele il utilizeaz in %oto"intez, "e !izolv in apa mrilor i oceanelor, in apele continentale "au reac ioneaz cu rocile alcaline, %orman! car(ona ii. Datorit %aptului c nivelul emi"iilor !epaete capacitatea natural !e preluare a ace"tui )az !in atmo"%er, prin autoepurare "e inre)i"treaz an !e an o acumulare a "a in atmo"%er. Daca in anul -.>9, CO3 inre)i"tra o concentra ie !e <39 ppm, pro)nozele artau pentru anul 3999 o concentra ie !e </9-899 ppm. $igura ;.1. 3pariia e!ectului de ser

Stu!ii e%ectuate in Romania in anul 3999, !e ctre +N0A, la "ta ia !e monitorizare a polurii !e %on! !e la Fun!ata, au !emon"trat inre)i"trarea unor valori %oarte apropiate !e cele pro)nozate, remarcan!u-"e o cretere a valorilor !e emi"ie in lunile !e iarn, ca urmare a creterii con"umurilor ca"nice !e ener)ie # Ta(. 8.<.$ /abelul ;.1. 3portul di!eriilor poluani gazo#i in producerea e!ectului de ser 6 dup 9i#an %. .777 8

CURS - TOFAN L. Nr. crt. - C'. Centrale electrice +n!u"trie Tran"porturi Com(u"tie lemn Com(u"tii ca"nice 3 < 8 : > Alte "ur"e C1; C$C 6 !reoni8 '3 N'. 9apori de apa 4oluantul P Sur"e !e emi"ie 4rocentul # F$ <7 -8 -< E E : 3 1F 1G H ; .

/abelul ;. .. 2stimarea emisiei de C'. in perioada 1FG1- .717 6dup 9i#an %. .777 8 Anul emi"iei CO3 #miliar!e t.$ Con"um ener)etic #miliar!e t. unitati petroliere Sta iile !e "uprave)'ere a polurii !e %on! "e ampla"eaz in zone conven ional CcurateD, "ituate la altitu!ini !e -999--:99m i la !i"tan e !e minim 39 Hm !e centrele populate, !rumuri, ci %erate, o(iective in!u"triale etc. +n ceea ce prive"te "itua ia emi"iei tuturor )azelor !e "er !in ara noa"tr, "e apreciaz c !up -.E., emi"iile ace"tora au "czut in principal !atorit re!ucerii activit ii economice, !ar i prin !emararea unor pro)rame !e re!ucere a emi"iilor. Dintre poluan ii re)lementa i prin 4rotocolul !e la Hioto, "emnat i !e Romania in anul -..., au %o"t inventariate urmatoarele emi"ii !e )aze cu e%ect !e "er& !io5i!ul !e car(on, o5izii !e azot i metanul, urman! ca in per"pectiv " "e inventarieze i celelalte )aze prevzute in protocol #'i!rocar(uri %luorurate, per%luorocar(uri i 'e5a%luorura !e "ul%$. Con%orm !atelor pu(licate !e +N0A, emi"ia !e !io5i! !e car(on in anul -.E. a %o"t !e -.8.E3> ;) #con"i!erat valoare !e re%erin $, iar la nivelul anului -..8 !e -3:.:./ ;), -./-8,. 8,. -..3-,> /,E 39-9 <-,. --,>

CURS - TOFAN L. urman! ca inventarul la zi pentru )azele cu e%ect !e "er " %ie reactualizat i vali!at, !in per"pectiva noului "i"tem !e raportare a !atelor. +n (aza !atelor !i"poni(ile, prezentate in comunicarea na ional a Romaniei in anul 3993, privin! mo!ul !e aplicare a preve!erilor Conven iei ca!ru privin! "c'im(rile climatice, e5i"t o capacitate real !e utilizare a mecani"melor "peci%ice !e aplicare a preve!erilor !in 4rotocolul !e la HMoto. Aceleai analize relev %aptul c "e poate %ace o re!ucere "uplimentar a emi"iilor !e )aze cu e%ect !e "er !e minim >F, %a !e an)a1amentul o%icial pe care Romania i l-a a"umat in proce"ul !e inte)rare european #EF$ - Ta(.8.8. /ab.;.3. 9alori medii lunare ale emisiei de C'. determinate la %taia $undata in anul .777 6 date :N&18 CO3 iulie au)u"t "eptem(rie octom(rie noiem(rie !ecem(rie <8/ <:.,< <>/ <E-,8 <E/,< #ppm$ valoare me!ie <:-, C'iar i cei mai "ceptici "pecialiti recuno"c %aptul c in ultimul "ecol "-au pro!u" "c'im(ri climatice, ca urmare a impactului polurii. A"t%el, "-a !eterminat c "upra%a a 4mantului "-a inclzit cu 9,<-9,>Z C, iar ultimii ani au %o"t cei mai cal!uro"i !in -E>9, !e can! au inceput " "e inre)i"treze %enomenele meteorolo)ice. +n ultimii ani au %o"t inre)i"trate o mul ime !e evenimente meteorolo)ice !eo"e(ite in intrea)a lume, precum& valuri !e cal!ura, inun!a ii, ura)ane, %urtuni. *%ectele "c'im(rilor climatice au %o"t o("ervate i in Romania, cu prec!ere in ultimii ani. De a"emenea, trecerea !e la anotimpul rece la cel cal! nu "e mai %ace treptat, ci (ru"c, cu varia ii mari !e temperatur.

CURS - TOFAN L.
$ig.;...2misiile de C'. in +omania in deceniul F7

3:9 2misii C'.6(g8"1777 399 -:9 -99 :9 9 anul -.E. anul -..9 anul -..- anul -..8 anul -..: anul -... anul3999

+n anul 3999 temperatura me!ie pe ar a %o"t cu -,EZC mai ri!icat !ecat normala climatolo)ic #E,<ZC$. Fa !e valorile me!ii multianuale, temperaturile me!ii ale anului 3999 au prezentat a(ateri pozitive cuprin"e intre 9 --ZC in centrul rii i intre --3ZC in cea mai mare parte a teritoriului. 4recipita iile czute pe intre) teritoriul rii in anul 3999 #8<9,/ mm$ comparativ cu normala climatolo)ic #>8/,9 mm$ au prezentat un re)im !e%icitar. Cantitatea anuala !e precipitatii cazuta la nivelul intre)ii tari a %o"t cu <<,8F mai re!u"a !ecat cantitatea me!ie multianuala, a(aterile %ata !e me!ia multianuala %iin! mai re!u"e cu 39 - 89F in centrul "i e"tul tarii "i cu 89 - >9F in ve"tul "i "u!-ve"tul teritoriului. *5ceptan! lunile ianuarie, martie "i "eptem(rie, in care re)imul precipitatiilor a %o"t e5ce!entar, in celelalte luni !in an precipitatiile au %o"t !e%icitare. Ne con%runtam !eci, !e la an la an, cu "itua ii e5treme in ceea ce privete temperaturile i re)imul precipita iilor. Speciali tii au a1un" la concluzia c in viitoarele !eca!e climatul Terrei "e va "c'im(a ca rezultat al impactului antropic, iar cea mai "emni%icativ "c'im(are va %i aceea a inclzirii )lo(ale. +n ace"te con!i ii, temperatura me!ie a )lo(ului pmante"c, "ta ionar practic !e mai mult !e -99.999 !e ani, va crete. Baria iile in !i"tri(u ia i inten"itatea ploilor i temperaturii vor in%luen a in!eo"e(i a)ricultura@ nivelul apelor mrilor i oceanelor are ten!in a !e a "e ri!ica, iar e5tremele in ceea ce privete "tarea vremii, vor %i mult mai %recvente. +n ultima perioa! "-au inten"i%icat preocuprile cercettorilor in "tu!ierea impactului ace"tor %enomene a"upra me!iului pentru a putea propune "trate)ii )lo(ale in ve!erea !iminurii e%ectelor ne)ative.

CURS - TOFAN L. /abelul ;.;. Prognoza :C:& privind emisiile unor gaze cu e!ect de ser 6(g C'. echivalent5an8 C dup :N&1 .777 %cenariul de re!erin *mi"ii totale !e CO3 *mi"ii totale !e CA8 *mi"ii totale !e N3O 2misii totale %cenariul minim *mi"ii totale !e CO3 *mi"ii totale !e CA8 *mi"ii totale !e N3O 2misii totale %cenariul ma"im *mi"ii totale !e CO3 *mi"ii totale !e CA8 *mi"ii totale !e N3O 2misii totale ->3<<8,E <<:<-,9 E8E9,9 .7;3;< H -:E88:,. <<88:,9 E-3E9 .7771F 7 -:9E9/,. <3E/.,9 //88,9 1F1;37 F .77< -E//.8,9 <>/89,9 -9389,9 .3;GG; 7 -/E.3>,9 <</-3,9 .938,9 ..1,,. 7 -:>8<3,9 <3->8,9 /.98,9 1F,<77 7 .717 33E:<:,/ 8<-3:,9 -3/98,9 .H;3,; G 39-88/,: <><>E,9 -9--3,9 .;GF.G < ->/>::.:,9 <333/,9 E3:>,9 .7F13H <

b8 -egradarea stratului de ozon Di"tru)erea ozonului "trato"%eric, cu e%ectele "ale poten iale a"upra creterii ra!ia iei UB-7 la nivelul "olului con"tituie o caracteri"tic atmo"%eric la "car )lo(al. Stratul !e ozon "e %ormeaz la altitu!ini mari # 39-:9 2m$, in "trato"%er, %iin! un "trat (ene%ic, ce prote1eaz "ntatea umana i implicit via a pe Terra. +mportan a "tratului !e ozon i e%ectele (ene%ice ale ace"tuia "unt cuno"cute !oar cu cateva !ecenii in urm. *ner)ia "olar !etermin in "trato"%er o %oto!i"ociere a o5i)enului, cu %ormare !e o5i)en atomic, in"ta(il, care atac celelalte molecule pentru a %orma in %inal ozonul, compu" reactiv. '. ? hv . 'E . '. ? . 'E . '3

Ozonul are proprietatea !e a a("or(i "au !e a re%lecta razele ultraviolete emi"e !e "oare. +n acelai timp el con"tituie un %iltru care a("oar(e razele ultraviolete 7, emi"e !e "oare i nocive vie ii. Sczan! !oar cu - F concentra ia !e ozon "trato"%eric, %lu5ul !e ra!ia ii ultraviolete 7 crete cu 3F, cre"can! !e > ori %recven a cancerului pielii, a (olilor oculare, !e a"emenea !iminuan! "im itor recoltele la plante, !iminuan! %itoplanctonul i implicit %auna acvatic etc. +n ceea ce privete locuin ele i "pa iile con"truite, "e con"tat !e)ra!area unor

CURS - TOFAN L. materiale !e con"truc ii, cel mai evi!ent e%ect o("ervan!u-"e la materialele pla"tice !ure, care ple"ne"c i "e !ecoloreaz. De)ra!area "tratului !e ozon "-a o("ervat !up -.><, can! "-a con"tatat ca iarna i primavara "e %ormeaz )oluri in "tratul !e ozon in Arctica i Antarctica, cantitatea !e ozon "czan! cu <9-89F. De)ra!area "tratului !e ozon "e !atoreaz acumulrii emi"iilor )azoa"e !in "ur"ele !e poluare antropice, cum "unt& CO, CO3, CA8, 'i!rocar(uri, NO, %luoruri, 'alo)eni, A3, vapori !e ap, ce !etermin pro!ucerea unor importante reac ii in %otoc'imia tropo"%erei i "trato"%erei. De)ra!area "tratului !e ozon in ace"te con!i ii e"te e%ectul unor reac ii c'imice !in !omeniul c'imiei etero)ene, care au loc la mari altitu!ini i temperaturi "czute #-E9 9C$ in norii "trato"%erei !in corte5ul arctic "au "u(arctic. *5i"t !eci mecani"me ce !uc la con"umul O< i !i"tru)erea ace"tui "trat. 0rirea vitezei e"te !eterminat !e urme !e )aze care "u( in%luen a ra!. UB eli(ereaz cloruri i (romuri in "trato"%er. Ace"te )aze a1un) in "trato"%er in urma trazi iei tropo"%erei %r mo!i%icri. Ace"te )aze "unt compuii %luorului i car(onului & - compui complet 'alo)ena i @ - 'aloni # au - "au mai multi atomi !e 7r$ @ alti compui # CCl 8, metil-cloro%orm$ etc.# Li"ta -$

Cl eli(erat in "trato"%er !in compuii %luorului i ai car(onulului "u( ac iunea ra!. UB reac ioneaza cu O<, %orman! ClO. Cl reactioneaz i cu alte )aze, noile componente neavan! e%ect a"upra O<. Cl T CA8O ACl Cl T NO3O Cl ONO3 # nitrat !e Cl$ Aceti compui # ACl i Cl ONO3$ !evin rezervoare !e atomi !e Cl, rezultan! [ norii "i!e%ii \, care "unt "ta ionari, c'iar in cazul unor vanturi puternice. Aceti nori "e %ormeaz la temperatura !e 6 E. o C, la altitu!ini %oarte mari # -9- -99 Hm$, in "trato"%er. Au %o"t numi i nori polari "trato"%erici # 4SC !in l(.en)lez & polar "trato"%eric clou!" $. 4roce"ul !e eli(erare

CURS - TOFAN L. a Cl incepe primavara, can! in Antarctica "oarele !i"ociaza Cl3 in atomi !e clor. Cl atomic reac ioneaz cu O<, eli(eran! O3 #Fi). 8.<.$.

Cl .

1v

Cl ? '3

Cl '

'.

?
Cl Cl' soare Cl.'. '.

$igura ;.3. &ecanismul distrugerii ozonului in stratos!era

ClO reac ioneaz cu Cl i rezult Cl 3O3 #in"ta(il$. 7r reac ioneaz in acelai mo! cu clorul. Clorul mani%e"t un mare poten ial !e !i"tru)ere a moleculelor !e ozon 6 pan la -99.999 !e molecule !e ozon la o "in)ur molecul !e C.F.C. Aa cum "-a con"tatat !in ultimile evaluri interna ionale, a continuat !eclinul ozonului in emi"%era nor!ic in "trato"%era arctic. +n lunile ianuarie-%e(ruarie "-au atin", epi"o!ic, "c!eri !e apro5imativ >9F la inl imi !e cca -E 2m, iar temperaturile "trato"%erice !in acea"t re)iune au %o"t cele mai "czute !in ultimii -9 ani. +n primele !ou "ptmani !in luna martie 3999, cantitatea !e ozon total !in zona polar a %o"t cu ->F mai mic !ecat valorile !in anii -.E9. La "%aritul lunii martie, la latitu!inile europene me!ii, cantitatea me!ie !e ozon total a %o"t cu -:F "u( valorile me!ii nepertur(ate. +n Romania, acumularea unui %on! !e !ate timp !e 3- ani a permi" evaluarea, cu un )ra! !e con%i!en ri!icat, a "tarii ozonului total. Ten!in a !e "c!ere a continuat i in cur"ul anului 3999, acea"ta reprezentan! .,8-F %a !e me!iile lunare multianuale. A(aterile me!ii lunare ale ozonului total !in anul 3999 %a !e valorile core"punzatoare !in ultimii : ani "unt ne)ative in totalitate, ceea ce con%irm ten!in a !e "c!ere, acea"ta %iin! accentuat in plu" !e valorile ne)ative mari !in cur"ul anotimpului cal! #Ta(elul 8.:.$. *ista 1. C$C responsabile de distrugerea stratului de ozon con!orm datelor

CURS - TOFAN L. 3gentiei (uvernamentale de Protectia &ediului din %.).3. 6 2P38

Nr. crt
1. 2. . 4. 5. 6. ". $. ,. 10.

Denumire c'imicPSim(ol
Tetrafluorodicloretan CFC-114 Diflurocloretan HCFC-141B Difluroclor!etan HCFC-22 Tricloro trifluoroetan CFC-11 *)TH+L B%O*'D) Diflurocloretan HCFC-142B CA%BON T)T%ACHLO%'D) Diclorodifluoro!etan CFC-12 Triclorofluoro!etan CFC-11

Nr. crt

Denumire c'imicPSim(ol

Tetrafluoro cloroetan 15. HCFC-120 16. HALON-2402 Difluro cloro#ro!o!etan 1". HALON-1211 1$. 2-CHLO%O-1&1&1-T%'FL(O%O)THAN) CHCl2CF 1,. HCFC-12 20. 21. 22. 2 . 24. 25. HCFC-124A HCFC-12 A HCFC-225 HCFC-225CB HCFC-225CA

HALON-1 01 -entafluoro cloro!etan 11. CFC-115 12. 1 . 14. CFC-1 1&1&1-T%'CHLO%O)THAN) CHFClCF 1 HCFC-124

HCFC-1 2B 1&1&2&2-T)T%ACHLO%O-1-FL(O%O)THAN) 26. .HCFC-121/ 2". Trifluoro dicloretan HCFC-12 . '0O*)%0/

Datorit !epen!en ei ri!icate a concentra iei ozonului !e tran"portul atmo"%eric la "car mare, epi"o!ic "e pot inre)i"tra concentra ii ri!icate !e ozon, care !etermin a(ateri pozitive. *!i%icatoare in ace"t "en" e"te evolu ia ozonului total in cur"ul anului -..E, care a %o"t caracterizat ca un an LnormalD. Ace"te %enomene au loc la "car re)ional i nu con"tituie !ovezi ale re%acerii "tratului !e ozon. Balorile m"urate ale UB-7 !in anul 3999 "unt a"emntoare cu cele m"urate in anul -..., in lunile !e iarn i primavar, !ar, incepan! !e la "%aritul lunii mai i pan in luna au)u"t inclu"iv, valorile me!ii zilnice !in zilele cu "oare "unt mai mari cu --3F, iar valorile ma5ime !in lunile iunie i iulie "unt mai mari cu :->F !ecat valorile core"punzatoare !in anul

CURS - TOFAN L. -.... Acea"t cretere "e !atoreaz, in principal, con inutului "czut !e vapori !e ap !in intrea)a coloan atmo"%eric. /ab. ;.<. 3baterile medii lunare 608 ale cantitii de ozon total !a de mediile lunare multianuale # !ate +N0A$

3n -..> -../ -..E -... 3999 &edia

+an. -9.< <.< -.3 -..9 -.E -7.,

Fe(. 0art. Apr. 8.8.< 3.-3.E -<.< ->.3 -..:./ --.--.: -3./ 9.E -:.: -<.9 ->.: -7.3 7.. -...

0ai -:./ ->.E 9.9 -<.< -<.9 -3.H

+un. -8.. -3.. --.8 -3.< -8.9 -3.1

+ul. ->.9 -8.: --.3 -3.8 -<.< -3.<

Au). -:.: -8.9 -<./ -<./ -:.9 -;.;

Sept. 3.> --.> -.< -..-9.> -1.<

Oct. Noiem.. Dec. -.8 -8.-9.> 3./ -<.8 -3.> --.8 8.E 3.> ->.: -3.8 --<.. -:.. -3.8 --.. -1.F -1.< -3.3

Con"ecin ele irever"i(ile ale ace"tui %enomen atat a"upra eco"i"temelor tere"tre, acvatice i a"upra "nt ii popula iei, cat i a"upra "i"temului climatic au con!u" la nece"itatea unui e%ort concentrat la nivel )lo(al, i ca urmare, a %o"t in"tituit re)imul interna ional al ozonului, la care "unt a"tzi parte -/> !e ri. Romania a a!erat la Conven ia !e la Biena privin! protec ia "tratului !e ozon, a!optat la 3: martie -.E:, la 4rotocolul !e la 0ontreal privin! "u("tan ele care epuizeaz "tratul !e ozon, a!optat la -> "eptem(rie -.E/ i la Amen!amentul a!optat la Lon!ra la 3/-3. iunie -..9 prin Le)ea nr. E8P-: !ecem(rie -..<. De a"emenea, a %o"t ini iat proce!ura !e acceptare a Amen!amentului la 4rotocolul !e la 0ontreal, a!optat la 0ontreal in -../, care preve!e in"tituirea unui "i"tem !e licen e pentru pro!uc ia, importul i e5portul !e "u("tan e care epuizeaz "tratul !e ozon, in "copul prevenirii tra%icului ilicit cu ace"te "u("tan e. 4erioa!a - iulie -... -- iulie 3999 a reprezentat anul in)'e rii con"umului !e cloro%luorocar(uri #CFC$ la nivel na ional i intrarea intr-o nou etap a proce"ului !e eliminare treptat a ace"tor "u("tan e, in concor!an cu o(li)a iile care revin rii noa"tre ca "emnatar a tratatelor interna ionale men ionate. Cu un con"um !e <:9 tone CFC, Romania "a inca!rat in limitele !e pro!uc ie i con"um "ta(ilite in ca!rul protocolului. c8 Ploile acide

CURS - TOFAN L. 4loaia aci! e"te un tip !e poluare atmo"%eric, %ormat can! o5izii !e "ul% i cei !e azot "e com(in cu vaporii !e ap !in atmo"%er, rezultan! acizi "ul%urici i acizi azotici, care pot %i tran"porta i la !i"tan e mari !e locul ori)inar pro!ucerii, i care pot precipita "u( %orm !e ploaie. 4loaia aci! e"te in prezent un important "u(iect !e controver" !atorit ac iunii "ale pe areale lar)i i po"i(ilit ii !e a "e r"pan!i i in alte zone !ecat cele ini iale %ormrii. +ntre interac iunile "ale !untoare "e numr& ero!area "tructurilor, !i"tru)erea culturilor a)ricole i a planta iilor %ore"tiere, amenin area "peciilor !e animale tere"tre !ar i acvatice, !eoarece pu ine "pecii pot rezi"ta unor a"t%el !e con!i ii, !eci in )eneral !i"tru)erea eco"i"temelor. 4ro(lema polurii aci!e ii are inceputurile in timpul Revolu iei +n!u"triale i e%ectele ace"teia continu " crea"c !in ce in ce mai mult. Severitatea e%ectelor polurii aci!e a %o"t !e mult recuno"cut pe plan local, e5empli%icat %iin! !e "mo)-urile aci!e !in zonele puternic in!u"trializate, !ar pro(lema "-a ri!icat i in plan )lo(al. Oricum, e%ectele !i"tructive pe areale in continu cretere a ploii aci!e au cre"cut mai mult in ultimele !ecenii. Sona care a primit o aten ie !eo"e(it !in punct !e ve!ere al "tu!ierii "ale, o reprezint *uropa nor!-ve"tic. +n -.E8, !e e5emplu, raporturi privin! me!iul am(iant in!icau %aptul c aproape o 1umtate !in ma"a %ore"tier a 4!urii Ne)re !in ;ermania, a %o"t a%ectat !e ploi aci!e. Nor!-e"tul Statelor Unite i e"tul Cana!ei au %o"t !e a"emenea a%ectate in "pecial !e acea"t %orm !e poluare. *mi"iile in!u"triale con"tituie cauza ma1or a %ormrii ploii aci!e. Datorit %aptului c reac iile c'imice ce !ecur) in ca!rul %ormrii ploii aci!e "unt comple5e i inc putin in ele"e, in!u"triile au ten!in a " ia m"uri impotriva ri!icrii )ra!ului !e poluare a ace"tora, i !e a"emenea "-a incercat "tran)erea %on!urilor nece"are "tu!iilor %enomenului, %on!uri pe care )uvernele "tatelor in cauz "i-au a"umat r"pun!erea " le "uporte. A"t%el !e "tu!ii eli(erate !e )uvernul Statelor Unite in anii UE9, implic in!u"tria ca %iin! principala "ur" poluant ce a1ut la %ormarea ploii aci!e in e"tul Statelor Unite i Cana!a. +n -.EE o parte a Na iunilor Unite, Statele Unite ale Americii i alte 38 !e na iuni au rati%icat un protocol ce o(li) "toparea ratei !e emi"ie in atmo"%er a o5izilor !e azot, la nivelul celei !in -.E/. Amen!amentele !in -..9 la Actul privin! re!ucerea polurii atmo"%erice, act ce a %o"t "emnat inc !in -.>/, pun in vi)oare re)uli "tricte in ve!erea re!ucerii emi"iilor !e !io5i! !e "ul% !in ca!rul uzinelor ener)etice, in 1urul a -9 milioane !e

CURS - TOFAN L. tone pe an pan pe !ata !e - +anuarie 3999. Acea"t ci%r reprezint aproape 1umatate !in totalul emi"iilor !in anul -..9. Stu!ii pu(licate in -..> "u)ereaz %aptul c p!urile i "olul %ore"tier "unt cu mult mai a%ectate !e ploaia aci!a !ecat "e cre!ea prin anii UE9, i re!re"area e%ectelor e"te %oarte lent. +n lumina ace"tor in%orma ii, mul i cercettori cre! c amen!amentele !in -..9 in ve!erea re!ucerii polurii i a puri%icrii aerului nu vor %i "u%iciente pentru a prote1a lacurile i "olurile %ore"tiere !e viitoarele ploi aci!e.

;.;. Caracterizarea poluanilor atmos!erici in !uncie de aciunea lor asupra strii de sntate a populaiei umane
Dup ac iunea lor a"upra or)ani"mului poluan ii pot %i cla"i%ica i in& - poluan i iritan i@ - poluan i to5ici a"%i5ia i@ - poluan i to5ici "i"temici@ - poluan i aler)izan i@ - poluan i %i(rozan i @ - poluan i canceri)eni.

Poluanii iritanti 4oluan ii atmo"%erici iritan i "unt reprezenta i !e un numar mare !e "u("tan e, cu r"pan!irea cea mai mare. Aceti poluan i a%ecteaz mai ale" mucoa"a cilor re"piratorii i alveolele pulmonare, iar la concentra ii mai mari, atac con1unctiva i corneea. 4oluan ii )azoi cu e%ect iritant, intalni i cel mai %recvent "unt& SO3, NO5, "u("tan ele o5i!ante, NA< i Cl. *5i"t i al i compui )azoi care pot avea e%ecte iritante, !ar ace"tea "e a"ociaz la alt cate)orie !e e%ecte pre!ominante. Cel mai %recvent intalnit e"te %luorul #F$ 6 re"pectiv vaporii !e AF.

CURS - TOFAN L. 4ul(erile #"u"pen"iile$ !in aer au e%ect iritant. Ace"ta variaz in %unc ie !e natura, !imen"iunea i concentra ia lor in atmo"%er. *%ectul iritant va %i mai pronun at !ac "u("tan a "u( %orm !e "u"pen"ie are o reactivitate ri!icat "au in cazul in care prin %orm i !uritate pot leza mucoa"a in momentul impactului. Dimen"iunea con!i ioneaz nivelul !in aparatul re"pirator la care "e realizeaz e%ectul iritant. *%ectul iritant mai !epin!e i !e capacitatea a("or(ant ri!icat a unor cate)orii !e pul(eri poluante.

Poluanii to"ici as!i"iani Aceti poluan i !etermin 'ipo5ia "au ano5ia e"uturilor or)ani"melor animale. Dintre cei mai importan i mentionam- C' 1.% 1CN #i cianurile . Utilizarea o5i)enului !e ctre e"uturi poate %i oprit prin& %ormarea unor compui ai A( cu alte "u("tan e #CO, nitri i$@ utilizarea ti"ular a o5i)enului #cianuri$@ (locarea centrului re"pirator # A3S$ Un ri"c !eo"e(it !e mare pentru oameni il reprezint eliminarea CO prin )azele !e eapament ale autove'iculelor, iar in locuin e CO eliminat prin %unc ionarea proa"t a "i"temelor !e incalzit "au prin utilizarea %lcrilor cu ar!ere !e"c'i". De a"emenea in )ara1e i tunele concentra iile pot a1un)e pan la <99 ppm in orele !e var%. Se con"i!er c e5puneri !e E ore la concentra ii pe"te <9 ppm reprezint ri"c pentru or)ani"m. Ca e5punere la CO tre(uie men ionat i %umatul, %umul !e ti)ar putan! con ine pan la 8F CO, realizan! in aerul !in plamani, in momentul in'alrii %umului, concentra ii intre 399-E99 ppm CO. *%ectul mono5i!ului !e car(on a"upra oamenilor i animalelor "e mani%e"t prin inter%eren a cu tran"%erul !e o5i)en !e ctre 'emo)lo(ina. 1b ? '. 1b ? C' 1b'. C'1b ? '.

CURS - TOFAN L. A%initatea CO pentru 'emo)lo(ina e"te !e 3-9 6389 ori mai mare ca cea a o5i)enului, ceea ce %ace ca mici cantit i !e CO !in aer " intre in competi ie cu o5i)enul a%lat in concentra ie normal in aer. +n 'ematii e5i"t o concentra ie normal !e COA( #(azal$ !e apro5imativ 9,: F rezultat !in meta(oli"m, in!eo"e(i !in cata(oli"mul 'emo)lo(inei. +n %unc ie !e concentra ia mono5i!ului !e car(on in aer, in repau", "e a1un)e la o anumit concentra ie procentual !e COA( in "an)e, con%orm %ormulei& 0C'1b I J7 1, " 6ppm C'8 K ? 7 < 4rin men inerea con"tant a concentra iei mono5i!ului !e car(on in aer, "e realizeaz un ec'ili(ru, !ar nu ime!iat, %iin! nece"are cateva ore pan "e atin)e nivelul ma5im !e COA( # Ta(. 8.>.$. /abelul ;.,. +elaia intre concentraiile ambiante de C' durata e"punerii #i procentul de C'1b 6 !ate O0S, !upa 4u(l. Re)ionale", "erie europeene, nr.-, -.E8 8 C' ambiant mg5m --/ /9 <: 3< -3
3

ppm -99 >9 <9 39 -9

1h <,> 3,: -,< 9,E 9,8

Cantitatea de C'1b 0 laL Hh echilibru -3,. ->,9 E,/ -9,9 8,9 :,9 3,E <,< -,8 -,/

Timpul in care "e realizeaz concentra ii !e ec'ili(ru a car(o5i'emo)lo(inei !in "an)e !epin!e atat !e CO !in aer, !ar i !e volumul ventila iei pulmonare, care "e poate mo!i%ica in %unc ie !e activitatea %izic !epu". De a"emenea, !epin!e !e valoarea ini ial a car(o5i'emo)lo(inei !in "an)e. La o per"oan in repau", !upa < ore, "e atin)e :9F !in valoarea !e ec'ili(ru, cu con!i ia " ai( un procent !e COA( pan la 9,: F. Can! concentra ia CO !in aerul am(iant e"te in%erioar valorii !e ec'ili(ru !in "an)e, CO trece !in "an)e in aer, )ra!ul !e eliminare %iin! mrit prin e%ort i prin creterea pre"iunii par iale a O3 in aerul in"pirat. La %umtorii care in'aleaz %umul "e )"ete intot!eauna o car(o5i'emo)lo(inemie cre"cut, uneori !epin! c'iar -:: !ar care revine la normal, in momentul pauzei !intre i)ri.

CURS - TOFAN L. 4rin (locarea unei cantit i !e A(, CO pro!uce o 'ipo5ie, !eterminan! e%ecte ime!iate #uneori acute$ i e%ecte !e lun) !urat #cronice$. *%ectele ime!iate "e !atore"c "c!erii cantit ii !e O3 a!u" la e"uturi i !epin! !e procentul !e car(o5i'emo)lo(in. La e5punerea la concentra ii mici !e CO in aer, care " realizeze o car(o5i'emo)lo(inemie !e pan la 3 F nu "-au "emnalat mo!i%icri "en"i(ile la "c!erea concentra iei !e O3. La concentra ii !e COA( intre 3--9F, !ei nu apar "emne o(iective, la unele per"oane pot apare mo!i%icri "enzoriale i p"i'o-motorii #"c!erea acuit ii vizuale, a "en"i(ilit ii cromatice, "c!erea per%orman elor intelectuale$. A"emenea e%ecte evi!ente au %o"t !e"cri"e la per"oane, care pe lan) e5punere la CO, au con"umat alcool, "au me!icamente cu ac iune "e!ativ "au 'ipoten"oare. +ntre -9-39 F pot apare mani%e"tri !e into5ica ie acut u"oar cu o(o"eal, ce%alee, tul(urri !e coor!onare a micrilor, "c!erea evi!ent a per%orman elor %izice i intelectuale. +ntre 39-89F apar "emne mai )rave !e into5ica ie acut, cu ce%alee inten", )re uri, ame eli, a!inamie, tul(urri "enzoriale. La 89F "e in"taleaz pier!erea cunotin ei, iar la >9F, "e pro!uce moartea in "curt timp. C'evalier #-.>>$ a o("ervat o cretere a !atoriei !e o5i)en in cazuri !e e%ort la per"oane "ntoa"e i ne%umatoare, e5pu"e la CO i care prezentau o car(o5i'emo)lo(inemie !e 8F. Ace"t %apt pre"upune c acea"t concentra ie poate avea urmri )rave a"upra per"oanelor cu a%ec iuni cronice car!iova"culare i pulmonare, care au o "c!ere pree5i"tent a "atura iei in o5i)en a e"utului. Sc'lip2otter #-./.$ a con"tatat e5perimental pe animale !e la(orator e5pu"e la CO, cu un procent !e COA( pan la -9F o "c!ere a toleran ei la )luci!e, cu creterea )licemiei care "-a men inut un timp in!elun)at !up incetarea e5punerii. 4rin e5puneri !e lun) !urat la concentra ii mai cre"cute !e CO pot aprea e%ecte "ecun!are. A %o"t !e"cri" mala!ia S'in"'u, o("ervat intr-un !i"trict !in ]aponia, la per"oane e5pu"e la concentra ii repetate !e CO, cu atin)eri ale valorii car(o5i'emo)lo(inemiei uneori pe"te 39F. 4er"oanele prezentau ame eli, "tare !e o(o"eal, !ureri mu"culare, !i"pnee i an)or pectori". La con"ultrile me!icale ulterior "-a vzut c per"oanele a%ectate prezentau %iziolo)ice "au %iziopatolo)ice. La concentra ii mai mari, 'ipo5ia a%ecteaz creierul i cor!ul, or)ane %oarte

CURS - TOFAN L. intr-o mare propor ie o atin)ere valvular #<:.:F$, miocar!oz #-EF$ i ma1oritatea, "emne !e atero"cleroz. Balori ale COA( !e :--9 F e5i"tente permanent timp in!elun)at, prin alterri ale peretelui va"cular, pot %avoriza %ormarea !e plci ateromatoa"e pe pere ii va"culari, ceea ce ar e5plica par ial %recven a mai cre"cut a atero"clerozei la %umtori i per"oane e5pu"e la concentra ii mai ri!icate !e CO. A"trup "i cola(. #-.>/$ au provocat e5perimental !epuneri !e aterom in peretele va"cular al unui lot !e iepuri 'ranit cu cole"terol i e5pu" concomitent la concentra ii cre"cute !e CO. Tot printre e%ectele "ecun!are "e mai men ioneaz apari ia cu %recven cre"cut a mal%orma iilor con)enitale i a copiilor 'ipotro%ici la natere la %emeile in"rcinate i e5pu"e in timpul "arcinii la concentra ii mari !e CO in aerul am(iant "au prin %umat. 1idrogenul sul!urat, "u("tan a inten" iritant a cilor re"piratorii e"te con"i!erat ca a"%i5iant prin paralizia pe care o pro!uce a"upra centrului re"pirator. Apare in concentra ii cre"cute in emana iile vulcanice, in mine a!anci, prin !e"compunerea "u("tan elor or)anice cu "ul% in a("en a o5i)enului. Sur"ele antropice "unt reprezentate !e in!u"tria c'imic i ra%inrii, con"tituin! ri"curi pentru "ntate la locul !e munc. Avan! o !en"itate mare "e acumuleaz in locuri 1oa"e i "e )"ete !e o(icei in prezen a i a altor )aze rezultate !in %enomene !e !e"compunere a materiei or)anice& NA <, CO, metan, CO3 i SO3. +nto5ica iile acute "urvin in locurile !e %ormare "au acumulare prin %aptul c pro!uc o paralizie rapi! a percep iei ol%active, care impie!ic victimele " "e "u"tra) ime!iat !in me!iul poluant. Concentra iile in me!iu ur(an variaza intre --.3 V)Pm <, !ar in zonele in!u"triale pot a1un)e pan la -899 V)Pm<. Concentra ii !e 899-/99 V)Pm< "unt con"i!erate %atale. 0oartea "e pro!uce aproape in"tantaneu prin paralizia intre)ului "i"tem nervo" central. A 3S nu pro!uce a"%i5ie prin com(ina ie cu A(. +n concentra ii mai "czute, 'i!ro)enul "ul%urat nu e"te nociv, !ar prezint un miro" !eza)rea(il. 4ra)ul ol%activ variaz intre --8: V)Pm< pentru per"oanele "en"i(ile. 4ra)ul e"te mai ri!icat pentru %umtori i per"oanele e5pu"e repetat. Poluanii alergizani

CURS - TOFAN L. Aerul pe care il re"pirm ve'iculeaz in mo! natural numeroa"e "u("tan e or)anice micro"copice, via(ile "au nevia(ile, "oli!e ori lic'i!e, cuno"cute "u( numele !e aler)ene, capa(ile !e a provoca reac ii aler)ice, !e 'iper"en"i(ilitate. Ace"te aler)ene !e natur or)anic pot %i !e provenien ve)etal& polen !e plante, %i(re ve)etale, levuri, ciuperci, "au animal& pro!ui !e !e"cuama ie, pene, peri, (lan. Ace"te "u("tan e pot !etermina "in!roame aler)ice, curen ii !e aer contri(uin! la r"pan!irea lor pe !i%erite !i"tan e. De a"emenea, in atmo"%era centrelor populate "unt emi"e !iver"e "u("tan e cu caracter aler)en, provenin! !in intreprin!eri in!u"triale "au ateliere ca& intreprin!eri !e prelucrare a (um(acului, canepii, pielii, cerealelor, ricinului, lemnului "au la %a(ricarea covoarelor, %ran)'iilor, incl mintei, prelucrarea tutunului etc. Aler)enii rezulta i i elimina i !in ace"te intreprin!eri "e a!au) la cei !e provenien natural mrin! incrcatura aler)ic a aerului comunal. Opera iile in!u"triale men ionate contri(uie la pro!ucerea aler)enilor aeropurta i !oar intr-o m"ur relativ mic, acetia %iin! in!eo"e(i !e ori)ine natural. Su("tan ele aler)ene !e ori)ine natural "unt %oarte comple5e !in punct !e ve!ere c'imic, )reutatea lor molecular %iin! %oarte mare, in timp ce acelea care provin !in activit i umane au o "tructur c'imic relativ "impl. Reac iile or)ani"mului la ace"te aler)ene "e petrec, pre!ominant, la nivelul te)umentelor i tractului re"pirator. Can! reac iile au loc in tractul re"pirator, mucoa"a cavit ii nazale i e"utul mu"cular involuntar al (ron'iilor "unt particular a%ectate. Stati"ticile e5i"tente arat c unul !in trei locuitori ai Lon!rei prezint o a%ec iune re"piratorie aler)ic iar unul !in trei cet eni ai NeW Yor2-lui e"te aler)ic la o "u("tan c'imic, pro!u" me!icamento" "au alimentar "au !e alta natur. 4otrivit rapoartelor !iverilor e5per i O0S, (olile aler)ice ocup al treilea loc in ta(loul mor(i!it ii, %recven a a"tmului (ronic aler)ic !e pil!, !epin! pe cea a tumorilor, tu(erculozei, reumati"mului i a altor a%ec iuni. Frecven a cre"cut a (olilor aler)ice cu !i%erite )ra!e !e "everitate, !uce la importante con"ecin e !e or!in economic !eterminate !e "c!erea capacit ii !e munc "au a("entei"m in pro!uc ie, pentru perioa!e !e timp mai "curte ori mai in!elun)ate. Aler)enii pot %i !e !ou mari cate)orii& aler)eni comple i, reprezenta i !e proteine, poliza'ari!e, aa cum "unt pul(erile !e cereale, %inurile, epi!ermele !e animale, %un)ii etc.@

CURS - TOFAN L. aler)eni incomple i, reprezenta i !e ma1oritatea compuilor c'imici #me!icamente, %enoli, %ormal!e'i!, izociana i, an'i!ri!e, c'inone, compui ai mercurului, cromului, nic'elului, ca!miului, (eriliului etc$ care ac ioneaz ca 'aptene. +n cea !e-a !oua cate)orie "unt "u("tan e neproteice, capa(ile " "e com(ine cu !i%erite )rupri proteice reactive, !evenin! anti)ene. A"t%el, compuii or)anici ai mercurului, unii compui or)anoclorura i, "rurile metalelor )rele, "e lea) !e proteine prin )ruprile tiolice #SA$ %orman! - comple5e !e protein -, compui c'imici in care proteinele le)ate "e !enatureaz, !evenin! anti)ene, participan! la evolu ia proce"ului aler)ic. Se cuno"c pe"te <999 !e compui c'imici care ac ioneaz ca 'aptene, i care prin com(inare cu proteinele epi!ermului %ormeaz anti)eni comple i, !eterminan! mani%e"tri aler)ice la nivelul te)umentelor. a8 3lergene de origine vegetal Polenul atmos!eric. Aler)ia la polen reprezint, !up pra%ul !e ca" i %un)i cea mai %recvent cauz a aler)iilor re"piratorii. 4olenul e"te un aler)en atopic, cu caracter re)ional in "en"ul c unele "pecii !e polen "unt aler)o)ene in!eo"e(i in anumite teritorii ale lumii& polenul de Parietaria #o varietate !e urzic$ in re)iunea me!iteranean european@ polenul de 3mbrosia i polenul de ulm in USA, Cana!a, 0e5ic. Aler)ozele provocate !e polen #%e(ra !e %an, "au rinita perio!ic, a"tmul (ronic polenic$ apar o(inuit vara i primavara, %iin! relativ (eni)ne. Aler)ozele provocate !e polenul !e Am(ro"ia care apar in "eptem(rie-octom(rie au un caracter mai )rav, im(racan! %orme epi!emice i putan! "u%eri "uprain%ec ii (ronice cu )ermeni "au viru"uri. +n ara noa"tr "ezonul aler)o)en polenic e"te intre -: mai i -: iulie, numrul cel mai mare !e polinoze inre)i"tran!u-"e cu unele varia ii re)ionale, intre -: iunie i -9 iulie. Re"pon"a(ile !e polinoze "unt in!eo"e(i urmatoarele patru )rupe !e plante& talo!itele #al)e, lic'eni, ciuperci$@ brio!itele #muc'i$@ pterido!itele #%eri)i$@ sperma!itele #%anero)amele "au plantele cu %lori$.

Acea"t !in urm )rup cuprin!e !ou "u()rupe & - )imno"permele #plante cu "man a neinc'i" in %ruct$, care pro!uc mult polen !ar nu au importan aler)enic mare i 6

CURS - TOFAN L. an)io"permele #plante cu "man a inc'i" in %ruct$, %ormate !in !ou cla"e& monocotile!onate i !icotile!onate. Din monocotile!onate, %amilia )ramineelor prezint cea mai mare importan %iin! lar) r"pan!it, iar polenul lor con"tituie cauza cea mai %recvent a polinozelor in *uropa. Dintre )raminee intere" particular prezint %ura1ele care cre"c in re)iunile !e campie, in cur i etc. Dintre !icotile!onate, cei mai aler)ici "unt plopii, teiul, ar arul, "alcamul, lemnul caine"c, patla)ina, mcri"ul, tevia, le)uminoa"ele %ura1ere #lucerna, tri%oiul, "ul%ina$. Alte "pecii apar inan! !icotile!onatelor ca& me"teacn, arin, carpen, alun, %a), "te1ar, ca"tan, %ra"in, liliac, !ei r"pan!e"c pe !i"tan e importante mari cantit i !e polen, pro!uc pu ine mani%e"tri aler)ice. Alte "pecii ca platanul, nucul etc. au mai mult o ac iune "en"i(ilizant. &ucegaiurile "unt r"pan!ite pe tot )lo(ul, aceleai "pecii putan! %i )"ite, cu inci!ente !i%erite pe toate continentele. Concentra iile cele mai cre"cute !e muce)aiuri in atmo"%er "unt con!i ionate !e& particularit ile climatice "ezoniere #temperatur, precipita ii, curen i !e aer$, "u("tratul nutritiv, ritmul circa!ian pentru lumin "au intuneric etc. 0uce)aiurile atac numeroa"e "pecii !e ve)etale, reprezentan! principala cauz a (olilor plantelor. Se !ezvolt in"a i pe cereale, %ructe, %ura1e !epozitate, lemn putre!, mo(ilier, e"turi. Locuin ele ume!e i in"u%icient luminate o%er con!i iile cele mai %avora(ile !e !ezvoltare. Stu!iile e%ectuate in SUA au evi!en iat c muce)aiul !ominant e"te 1ormodendron 6Cladosporium$, urmat in or!ine !e Pullularia Penicillium #i 3lternaria. Se con"i!er c e5i"t o rela ie "tran" intre muce)aiurile !in atmo"%er i cele !in locuin ele a"tmaticilor. 0uce)aiurile "unt tot mai mult incriminate in aler)ia re"piratorie !i)e"tiv i cutanat. Fiin! a!e"ea parazi i ai ve)etalelor i a altor pro!u"e utilizate in alimenta ie, ele pot ac iona cu aler)enele alimentare. 3lte alergene de origine vegetal& - +icinul, care in me!iul in!u"trial ca i in cel comunal !etermin !e"tul !e %recvent mani%e"tri aler)ice. La per"oanele care locuie"c in apropierea intreprin!erilor care prelucreaz ricinul ca i la cei care locuie"c in apropierea terenurilor cultivate cu ricin, la cultivatorii !e ricin "-au !e"cri" a!evrate Cepi!emiiD aler)ice, mani%e"tate in!eo"e(i "u( %orm !e a"tm (ronic i coriz "pa"mo!ic.

CURS - TOFAN L. - $ibrele te"tile 6inul canepa bumbacul iuta8 in "tare (rut "unt aler)enice@ !up prelucrare rmanan! mai pu in aler)izante. - /utunul !etermin uneori mani%e"tri aler)ice la per"oanele !in intreprin!erile !e prelucrare a tutunului i la cultivatorii !e tutun. - Capocul %olo"it la umplerea "altelelor i pernelor e"te aler)ic. - Pra!ul de lemn i in particular cel provenit !in variet ile !e lemn tare, poate ac iona atat ca %actor aler)izant cat i ca %actor iritant. - (umele vegetale, !e tipul )umei ara(ice, %olo"it in imprimerii, co"metic etc. !etermin aler)ii pro%e"ionale la tipo)ra%i, %i5atori !e pr. - $ainurile, reprezint o cauza !e aler)ie, re"piratorie in!eo"e(i, la per"oanele care lucreaz in in!u"tria !e pani%ica ie, co%etrie etc. Uneori aler)ia e"te cauzat in realitate !e artropo!ele "au muce)aiurile care contamineaz %aina. b8 3lergeni de origine animal Peri blanuri descuamri epidermice de animale . Aler)enii pot proveni !e la animale !ome"tice #pi"ic, caine, cal, (ovine, ovine, caprine$ i c'iar "l(atice precum i !e la animale !e la(orator #oareci, o(olani, co(ai etc$. 4er"oanele cele mai a%ectate "unt acelea e5pu"e pro%e"ional #veterinari, in)ri1itori i cre"catori !e animale, clre i, tapi eri etc$ per"oanele care convie uie"c cu animale #pi"ici, caini$ "au care %olo"e"c ori vin in contact cu o(iecte "au con%ec ii %acute !in (lan !e animale #iepure, cmil, capr etc.$ . Sen"i(ilitatea la ace"te aler)ene e"te uneori a"ociat cu aler)ia la pra%ul !e ca". $ulgi. +n ara noa"tr, !up pra%ul !e ca", aler)ia la %ul)i !e pa"ri !ome"tice #)ina, ra a, )a"ca etc$ e"te cea mai %recvent. Rareori izolat, aler)ia la %ul)i e"te !e"eori a"ociat cu aler)ie la pra% !e ca" i muce)aiuri care, !e re)ul, impre)neaz %ul)ii cu care "unt umplute pernele, "altelele, plapumele etc. c8 Pra!ul de cas Ace"t" e"te aler)enul cel mai important i cel mai r"pan!it, %iin! r"punzator !e apro5imativ :9 F !in a%ec iunile aler)ice re"piratorii i >-E F !in cele cutanate. Compozi ia pra%ului !e ca" e"te variat, cele mai importante componente %iin! %i(rele !e (um(ac i !e lan, %ul)ii, perii i "cuamele !e animale, muce)aiurile i (acteriile etc. Aler)enul principal !in pra%ul !e locuin e e"te reprezentat !e acarianul Dermatophsgoides pteromyssimus. Ace"t acarian "e )"ete in "cuamele umane i e"te prezent in aproape toate locuin ele cu ma5imum !e %recven in lunile %e(ruarie-martie i "eptem(rie 6noiem(rie. Din ace"t aler)en, compu" !in poliza'ari!e #.:F$, polipepti!e #:F$

CURS - TOFAN L. "-au izolat patru %rac iuni !in care cea core"punzatoare "cuamelor umane e"te cea mai important. Al i acarieni au %o"t !e a"emenea izola i !in !iver"e pra%uri !e locuin . Se pare c ar e5i"ta i o aler)o)enitate a )an!acului !e (uctarie, alt component al aler)enului pra%ului !e locuin . 4erii, penele i epi!ermele !e animale #la caine, "cuamele@ la pi"ic pro(a(il "aliva care im(i( (lana, la iepure perii !etaa i$ "unt mai rareori aler)izan i. d8 3lergia la ageni !izici O "erie !e a)en i %izici cum ar %i cl!ura, lumina "i in particular %ri)ul, !etermin la unele per"oane mani%e"tri aler)ice !e tipul urticariei la nivelul te)umentelor. Urticaria e"te localizat la nivelul zonelor !e contact cu %ri)ul& %a a, maini, picioare uneori %arin)e. Aiper"en"i(ilitatea la a)en i %izici are un mecani"m in"u%icient clari%icat. Cercetri mai recente "u" in c ac iunea ace"tor a)en i "-ar mani%e"ta in!eo"e(i la per"oane cu o "tare !e in"ta(ilitate va"omotorie, prin !eclanarea !e tul(urri va"omotorii e5a)erate i prin eli(erare ma"iv a me!iatorilor c'imici !e tip 'i"tamina !in e"uturile a)re"ionate. Urticaria la cal!ur apare in urma e5punerii la cal!, in a%ara ira!ierii "olare. Camera "uprainclzit, (aie cal!, in)e"tie !e alimente %ier(in i etc. Urticaria apare numai rareori localizat, !e re)ula im(rac o %orm )eneralizat. Acea"t !in urm %orm a mai %o"t !enumit i urticarie %iin! r"pun"ul anormal la acetilcolin. Aler)ia la lumin e"te caracteri"tic per"oanelor 'iper"en"i(ile la lumina "olar i "e mani%e"t "u( %orma !e urticarie, e!em, eczem, pe pr ile corpului e5pu"e la "oare. e$ %ubstanele alergene provenite de la autovehicule #i din industrie Stu!ii privin! eventualul e%ect aler)en al unor componen i ai )azelor !e eapament #o5i!ul !e car(on, %ormal!e'i!a, 'i!rocar(urile "aturate n-'e5an, n-'eptan, n-nonan, n-!ecan$ au pu" in evi!en %aptul c ace"te "u("tan e pot pro!uce e%ecte !e aler)izare a or)ani"mului atunci can! "e )"e"c la nivelul concentra iilor ma5ime momentane i concentra iilor me!ii a!mi"e. Dintre "u("tan ele cu propriet i aler)enice, (eriliul #7e$ "u( %orma !iverilor lui compui, cauzeaz o reac ie pulmonar )ranulomatoa" particular, !ac e"te in'alat. Co(altul metalic #Co$, !ivizat, in'alat, !etermin !e a"emenea o a%ec iune pulmonar. Reac ii "imilare !au i alte metale ca platina, cromul, vana!iul, nic'elul etc. La tratarea (lnurilor e"te %olo"it para%enil!iamina, "u("tan colorant care e"te aler)enic, capa(il " cauzeze in a%ar !e a"tmul (ronic i !ermatoze.

CURS - TOFAN L. Alte "u("tan e cu propriet i aler)enice pot %i )licocolul, amonium 6 tio)licolul, etilen!iamina, an'i!ri!a %talic #na%toc'inona$, rezinele epo5i, izociana ii, 'e5ametilen- tetraamina, al!e'i!a %ormic, etc. Poluanii to"ici sistemici Ca urmare a polurii aerului popula ia uman e"te e5pu" ri"cului unor "u("tan e care "unt %ie cu totul improprii vie ii, %ie nocive, %ie in !oze ri!icate. Dintre "u("tan ele care implic a"t%el !e ri"curi %ac parte metalele )rele, "u("tantele c'imice !e "intez, !e natur or)anic, cum "unt pe"tici!ele, etc. Unele !intre ace"te "u("tan e pun pro(leme !e epi!emiolo)ie prin interme!iul polurii aerului, multe putan! a%ecta "ntatea omului in con!i iile "peciale ale activit ilor in!u"triale, in cazuri acci!entale e5cep ionale "au prin ap i alimente. Cat privete e%ectele nocive ale poluan ilor "i"temici, e"te !i%icil !e )"it caracteri"tici comune care " apropie acea"t cla" !e "u("tan e care prin natura lor e"te etero)en. Din punct !e ve!ere ecolo)ic, ace"te "u("tan e "e caracterizeaz prin e5i"ten a in concentra ii mici in me!iul natural #"ol, ve)etale, ap$ !e un!e a1un) " %ie prezente i in or)ani"mul uman, uneori atin)an! niveluri nocive in!eo"e(i !up concentrare in lan uri tro%ice. +n epoca contemporan, poluarea me!iului, in!eo"e(i a aerului, !etermin e5tin!erea i inten"i%icarea ri"cului nociv, unele "u("tan e ca 4(, A), F putan! " provoace c'iar %enomene to5ice cu caracter acci!ental "au c'iar epi!emiolo)ic. O caracteri"tic comun a ace"tor poluan i con"t in mo!ul lor !e ac iune care "e e5ercit la nivel "u(celular, molecular, a%ectan! %unc ii i "tructuri ale or)anitelor celulare i ale enzimelor care "tau la (aza meta(oli"mului i (io"intezei or)anice. *le a%ecteaz in primul ran! nucleul celular, in!ucan! alterarea !imen"iunilor, numrului i "ta(ilit ii normale prin 2ariome)alie, poliploi!ie i mitoz anormal. *le pro!uc apoi !i"tru)eri "au alterri cromozomiale, ceea ce %ace ca unele " ai( i un marcat caracter muta)en i canceri)en #A", C!, Ni$. 0itocon!riile, or)anitele celulare cu rol in re"pira ie i "c'im(uri meta(olice, "unt lezate prin re!ucerea "intezelor proteice i in'i(i ia %unc iilor unor enzime& citocromii in cazul 4( "i A), enzimele %o"%orilrii o5i!ative in cazul C!, monoamino5i!aza i 0)
3T

AT4-aza in

cazul A". Ca urmare a e%ectului to5ic, mitocon!riile "u%er !e%ormri, anomalii, !i"tru)eri.

CURS - TOFAN L. Din aceeai cate)orie a%ectrii or)anitelor celulare %ac parte pertur(ri in!u"e in reticulul en!opla"mic cu rol %un!amental in "inteza proteinelor i in lizozomi, cu rol !e aprare %a !e "u("tan ele "trine i !e meta(olizare a unor me!icamente. Plumbul 6Pb8. Dac in trecut, in me!iul in!u"trial, poluarea aerului a !eterminat into5ica ii mai numeroa"e i mai )rave, numrul ace"tora a "czut in prezent prin m"uri !e i)ien i protec ia muncii. Cele mai multe cazuri !e into5ica ie cu 4( ale popula iei "e !atore"c polurii cu 4( a altor %actori !e me!iu& locuin a, 1ucrii etc, in into5ica iile popula iei in%antile@ (uturile i alimentele in into5ica iile popula iei a!ulte. 4oluarea aerului a !eterminat in rare cazuri e%ecte nocive !ecela(ile i acea"ta in cazul popula iei in%antile !in ariile e5pu"e la 4( evacuat !in intreprin!erile in!u"triale. A !oua mare cate)orie !e ri"curi e"te reprezentat !e poluarea cu 4( evacuat prin eapamentele autove'iculelor care %olo"e"c tetraetil !e 4(, !ar prin ace"t mecani"m nu "e realizeaz !ecat rar niveluri to5ice. Dat %iin! e5tin!erea polurii aerului cu 4( precum i unele "u"piciuni cu privire la e%ectele nocive po"i(ile a"upra "i"temului nervo" central i in )enere a"upra "nt ii popula iei in%antile, ca i alte ac iuni mai pu in %un!amentale, ace"tei pro(leme i "e acor! un mare intere". 4( "e )"ete in "ol in cantit i mici #in me!ie -< m)P2) , cre"can! in zonele populate pan la -99 6<99 m)P2) i atin)an! -9-39.999 m)P2) in zonele miniere i in!u"triale$. 4( a %o"t utilizat !e oameni inca !in antic'itate, !ar poluarea me!iului !atorit topirii i %olo"irii "ale era mult mai limitat. Con"umul mon!ial !e 4( a cre"cut incepan! in!eo"e(i !e la inceputul "ec.al =+=6lea. 4oluarea aerului con"tituie cea mai ma"iv mo!alitate !e r"pan!ire a 4( in me!iu, in!eo"e(i prin !ou "ur"e& topirea in!u"trial i eapamentele autove'iculelor. Cantit i mai mici "e elimin in atmo"%er prin com(u"tia cr(unelui #cca -99 m)P2) cenu$, coloran i, pe"tici!e cu 4(, %umat etc. Topitoriile !e 4( "unt mai mari in rile (o)ate in minereu #Ru"ia, Cana!a, SUA, Fran a, ;ermania, ]aponia$, !ar ele "unt prezente in aproape toate rile in!u"trializate, cci 4( e"te pro!u" nu numai !in minereu, ci e"te retopit i !in !eeuri, o(iecte uzate etc. +ntreprin!eri in!u"triale care polueaz atmo"%era cu 4( mai "unt i uzinele pro!uctoare !e alte metale ne%eroa"e #4( )"in!u-"e in ma1oritatea minereurilor !in care "e e5tra) ace"tea$, %a(ricile !e acumulatori, coloran i anor)anici, ca(luri, tetraetil !e 4(, "ta(ilizatori !e ma"e pla"tice etc.

CURS - TOFAN L. *vacuarea !in in!u"trie are loc mai pu in "u( %orm !e pul(eri !e minereu i mai mult "u( %orm !e vapori metalici, care "e o5i!eaz i "e tran"%orm intr-o pul(ere %in, cu particule !e !imen"iuni "u(micronice, %can! po"i(il r"pan!irea "a pan la mari !i"tan e #-9-39 2m$ !e la locul evacurii. Cu toate e%orturile !e a nu pier!e metalul i a nu provoca poluarea me!iului, nu e"te po"i(il re inerea inte)ral a 4(, a"t%el c, !ei evacurile in atmo"%er "-au re!u" con"i!era(il %a !e inceputurile erei in!u"triale, ariile invecinate uzinelor !e topire i utilizare continu " polueze atmo"%era. 4( intro!u" in (enzin variaz !e la 9,-: la 9,9: )Pl, in multe ri urmrin!u-"e re!ucerea "a. Utilizarea 4( ca tetraetil !e 4( #mai pu in ca tetrametil$ reprezint cea mai in"emnat %orm !e poluare. 4( evacuat !in eapamentele autove'iculelor con"tituie o pro(lem cu mult mai e5tin" i mai !i%uz. *a intere"eaz in prezent toate localita ile ur(ane #in )ra!e !i%erite !up in!icele !e motorizare cu autove'icule$, precum i localit ile rurale "ituate in apropierea marilor ci rutiere. Concentra ia 4( e"te !i%erit in %unc ie !e mrimea centrelor populate, a marile metropole. Concentra ia "ca!e cu !i"tan a %a !e linia !e tra%ic, c'iar pe auto"trzile %r cl!iri pe %lancuri, revenin! la nivelul )eneral la !i"tan e !e :9--99 m. Cantit ile evacuate au inceput " "ca! in ultima vreme, ca urmare a re!ucerii concentra iei "au c'iar a "u("tituirii 4( in (enzin. 4( evacuat in atmo"%er !e !i%erite "ur"e poate a1un)e !irect in or)ani"m cu aerul re"pirat "au in!irect, !up !epunerea pe "upra%e e i o(iecte, a1un)erea pe "ol #prin precipita ii$, apoi in ap, alimente etc, ca i !up preluarea !in "ol !e ctre plante, anumite "pecii a("or(in! mai mult !ecat altele, mai ale" in anumite pr i ale lor. Contri(u ia !irect a aerului la ptrun!erea 4( in or)ani"m e"te in%erioar cantitativ celei pe cale !i)e"tiv. Cat privete e5punerea pro%e"ional, mult mai puternic in trecut, !eterminan! mai %recvent into5ica ii acute, e"te mult !iminuat in prezent, !ar continu " %ie "uperioar ca nivel celei a popula iei )enerale, e5pu" in numr mai mare, !ar unor !oze in%erioare. Ac iunea to5ic a 4( in or)ani"m "e re"imte la nivelul urmtoarelor or)ane& "an)ele, rinic'iul, "i"temul nervo", aparatul car!iova"cular, tractul )a"tro-inte"tinal, )lan!ele en!ocrine etc. *%ectele nocive ale incrcrii or)ani"mului cu 4( "e com(at cu "ucce" %olo"in! me!icamente cu in"uiri c'elante, prin care "e o( ine !e"crcarea pe cale urinar.

CURS - TOFAN L. 4revenirea ri"cului to5ic al 4( "e realizeaz prin toate m"urile ur(ani"tice, te'nolo)ice, a!mini"trative i e!ucative care re!uc incrcarea %actorilor !e me!iu i aportul in or)ani"m, nivelul ma5im a!mi"i(il %iin! !e cca -Q)Pm< aer. 4( a("or(it pe cale re"piratorie nu tre(uie " !epea"c 39Q)Pzi iar 4( total a("or(it "e limiteaz la >9-/9 Q)Pzi. Ca reper !e (az in prevenirea into5ica iei "e %olo"e te plum(emia, care la copil "e recoman! " nu !epaea"c <:-89 Q)P-99ml, iar la a!ult >9 Q)P-99ml, !ar e"te mai (ine ca nivelul "u " "e men in cat mai "cazut, intrucat pot ac iona nociv c'iar concentra ii "an)uine mai re!u"e. &anganul 6&n8 e"te unul !intre cele mai a(un!ente elemente ale "coar ei tere"tre, %iin! pe locul -- in or!ine cre"catoare. *l %ace parte !intre elementele e"en iale, %iin! con inut !e toate or)ani"mele vii. Toto!ata el e"te un poluant al atmo"%erei, apei i aerului, rezultan! in principal !in in!u"tria metalur)ic i c'imic i !e la %a(ricarea acumulatorilor u"ca i. +n "ol e"te prezent in concentra ii !e cca :99 m)P2) "u( %orm !e !i%erite minerale, in ap !e 9,9: 6-: Q)Pl, iar in alimente !e la urme pan la concentra ii mai mari !e 3:9 Q)P).. 4oluarea aerului cu 0n e5pune la ptrun!erea "a pan in alveole, cci pe"te E9F "e pro!uce cu particule %ine, "u(micronic. 0n ptrun!e in or)ani"m pe !i%erite ci& re"piratorie, !i)e"tiv "au cutanat. A("or( ia !i)e"tiv e"te !ominant la ma1oritatea popula iei, !ei e"te mai mic #-9F$ !ecat cea re"piratorie #<9F$. Aportul prin aer e"te !ominant numai in me!iul in!u"trial, can! poate pro!uce i into5ica ii. +nto5ica iile popula iei )enerale "unt rare. Concentra ia "an)uin a 0n e"te 3--9 Q)P-99 ml, iar cea urinar --E Q)Pl, acea"ta cre"can! in cazul mririi aportului. Fiin! un element (io)en e"te prezent in celul, in primul ran! in mitocon!rii i e"te r"pan!it in !i%erite e"uturi in concentra ii !e 9,3 69,< Q)P). +n cazul prezen ei in concentra ii mici in me!iu, mami%erele tere"tre il concentreaz in or)ani"m !e apro5imativ -9 ori, petii !e -99 ori, iar plantele marine !e -99.999 ori. +n or)ani"mul uman, 0n e"te tran"portat in pla"m cu a1utorul unei )lo(uline 7-, !enumita tran"man)anina i "e a%l "u( controlul )lan!ei "uprarenale. Factorii care con!i ioneaz re inerea in or)ani"m "unt aportul, cantitatea !e Fe !in rezervele or)ani"mului i concentra ia 'emo)lo(inei. +n or)ani"m concentra ii mari "e !epoziteaz in "c'elet, pr, %icat, pancrea" i rinic'i precum i in )lo(u" palli!u" i in corpul "triat.

CURS - TOFAN L. +nto5icatia cu 0n e"te urmat !e "c!erea Ca i Fe !in "er, anizocitoza, 'ipocromie i apari ia !e )ranula ii (azo%ile in 'ematii, leziuni 'epatice i c'ole"taza care "tau i la (aza ence%alopatiei man)anice. 0o!i%icrile (ioc'imice ale into5ica iei cu 0n, evi!en iate in cercetri e5perimentale, ca i "imptomatolo)ia clinic, in!ic inter%eren a 0n in %enomenele o5i!ative le)ate !e %unc ia catecolaminelor, care au loc in )lo(u" palli!u" i corpul "triat i in )lan!a "uprarenal, in!ucan! "c!erea "u("tan elor i a enzimelor implicate #!opamina, tirozin'i!ro5ilaza$ i con"umul !e o5i)en. 0n TT mai in'i( ac iunea ocitocinei, 'ormon al neuro'ipo%izei, ca i ac iunea a!enilciclazei, enzim !in mem(rana celular, !eterminan! "c!erea %ormrii A04 ciclic. 0an)ani"mul cronic "-a inre)i"trat in!eo"e(i in mine i in intreprin!eri !e man)an in care aerul e"te poluat i to5icul ptrun!e "u( %orm !e pul(eri prin in'alare "au pe alte ci #!i)e"tiv, cutanat$. 0o!i%icrile anatomopatolo)ice mai %recvente au %o"t& ciroza 'epatic, !e)enerri neuronale in "e)mentul "uperior !in )lo(u" palli!u" i al i nuclei (azali, precum i corte5ul cere(ral i cere(el. 0o!i%icrile umorale !in into5ica ia cu 0n con"tau !in "c!erea e5cre iei !e -/ceto"teroizi, eritropenie, "c!erea 'emo)lo(inei, lim%ocitoza cu leucopenie polimor%onuclear i monocitopenie, creterea meta(oli"mului i mo!i%icri celulare i proteice ale lic'i!ului ce%alora'i!ian. Fenomenele to5ice "unt con!i ionate i !e alte !e%icien e, in!eo"e(i !e anemia nutri ional #cu eritropenie "auPi 'emo)lo(inopenie$. +n a%ar !e e%ectele a"upra "i"temului nervo" 6 au mai %o"t "emnalate e%ecte nocive a"upra "i"temului re"pirator "u( %orm !e pneumonie. &ercurul 61g8 a !eterminat i continu " !etermine into5ica ii mai mult acci!ental, !ar aproape e5clu"iv prin ptrun!ere pe cale !i)e"tiv, in timp ce ptrun!erea pe cale re"piratorie con"tituie o pro(lem !e "ntate numai pentru muncitorii !in in!u"tria in care "e manipuleaz A). Aerul e5ercit in" un rol mai in"emnat !ecat in poluarea cu alte metale, !atorit propriet ilor "ale !e a "e evapora c'iar la temperatura o(inuit. Un mare numr !e cazuri !e into5ica ie la oameni "-au mai pro!u" prin %olo"irea ca %un)ici!e a unor al2ili !e A). Ri"curile !e implicare a omului "unt po"i(ile i pe acea"t cale, e5i"tan! i lan uri tro%ice la vie uitoarele !e pe u"cat.

CURS - TOFAN L. +n natur A) "e )"ete in concentra ii mici. +n "ol #o"cila ii intre 39 Q) i -:.999 Q)P)$,-9-/9 m)P2) in cr(uni, circa 9,- Q)Pl in apa !e "upra%a i mai pu in in apa "u(teran, 9,- 6- m)P) in ve)etale #in cereale c'iar <9--99 Q)P)$. +ntre A) provenit !in "ur"ele naturale i cel !in "ur"e arti%iciale nu "e poate %ace o !elimitare, cci prin evaporare, "olvire i inte)rare in cicluri (iolo)ice are loc o circula ie continu a A) in (io"%er, in!i%erent !e provenien . Dintre %actorii !e me!iu, aerul prezint o importan mai re!u", !eoarece A) nu a1un)e !ecat e5cep ional la niveluri ri!icate i acea"ta aproape e5clu"iv in aerul incperilor. 4oluarea aerului cu A) e"te !atorat evacurii !in mine, intreprin!eri in!u"triale #uzine !e ra%inare i !i"tilare a A), uzine cloro"o!ice, %a(rici !e aparate !e m"ur, termocentrale$ i !in oricare alt loc un!e "e utilizeaz ace"t metal. 4ro(leme particulare creeaz A) in la(oratoare, ca(inete !e "tomatolo)ie, un!e poate "cpa pe 1o", evaporan!u-"e in aer c'iar la temperatura camerei. Concentra iile )"ite in aerul localit ilor variaz !up prezen a i mrimea "ur"elor. A("or( ia A) metalic i a metil A) e"te !e /: 6E9 F !in cantitatea a1un" in plmani. Concentra ia "an)uin a A) e"te in mo! normal "u( - Q)P-99 ml, !ar "imptomele into5ica iei pot lip"i c'iar la 39-3: Q)P-99ml. A1un" in or)ani"m A) e"te convertit i concentrat in anumite e"uturi. La cateva zile !up a("or(tie, A) "e acumuleaz in rinic'i in propor ie !e :9F, iar mai tarziu c'iar .9F. Tropi"mul cere(ral e"te caracteri"tic compu ilor or)anici #mai ale" metil A)$. +n e5perimentele pe animale i A) anor)anic "e concentreaz !e apro5imativ -9 ori in creier. A) e"te prezent in cantit i varia(ile i in alte e"uturi. +n pr "e concentreaz !e cca 3:9 ori. *liminarea A) !in or)ani"m are loc in principal prin %ecale la inceputul e5punerii i prin urin in partea a !oua a e5punerii. *vacuarea e"te mai rapi! in primele zile, iar remanen a (iolo)ic la om e"te !e apro5imativ 89 !e zile. Datorit marii %uzi(ilt i i lipo"olu(ilit ii, (arierele 'emocere(rala i placentar "unt trecute cu uurin !e A), mai ale" "u( %orma compuilor or)anici, iar vaporii trec mai repe!e !ecat "rurile or)anice. A) trece in laptele matern, a1un)an! la "u)ar, !ar concentra ia e"te re!u". *5perimental e%ectele to5ice !i%er !up !oz. La !oze "u(letale "e pro!uc leziuni irever"i(ile pe creier, rinic'i, cor! i plmani. Concentra iile !e 9,. m)Pm< !e aer au pro!u" )rave leziuni cere(rale i renale la caini, iepuri, o(olani.

CURS - TOFAN L. La om c'iar concentra ii mai mici #9,9-:- 9,93 m)Pm<$ e5ercit e%ecte nocive evi!ente. Ca mo!i%icri 'i"tolo)ice "e con"tat !i"tru)eri neuronale, cu !eteriorarea "ecun!ar a %i(relor, lezarea r!cinilor !or"ale i a nervilor "enzitivi peri%erici. +n rinic'i "e con"tat !e)enerecen a tu(ilor contorti. 0ecani"mul !e ac iune e"te eluci!at !up leziunile celulare i (ioc'imice& !e)ra!area enzimatic a citocromului 4-8:9, mo!i%icarea ultra"tructural a reticulului en!opla"matic celular in rinic'i i %icat, "c!erea aminoacizilor in lamelele cere(rale, impie!icarea mitozelor celulare. Ac iunea to5ic a A) are ca mecani"m (ioc'imic !e (az in'i(i ia proce"elor enzimatice i !ere)larea ec'ili(rului !e mem(ran prin alterarea compuilor "ul%'i!rilici. Clinic i epi!emiolo)ic , into5ica ia cu A) e"te cuno"cut cu mult vreme in urm e5punerilor acci!entale, terapeutice i mai ale" in!u"triale, ea mani%e"tan!u-"e cu "imptome neurolo)ice #tremurturi, tul(urri mintale, in"omnie, tul(urri "enzoriale, renale, tiroi!iene, car!iova"culare, "tomatolo)ice, cutanate$. 4rotecia impotriva ri"cului to5ic al A) con"t in evitarea r"pan!irii "ale in me!iu, re"pectarea normelor privin! C.0.A. in aer . Cadmiul 6Cd8 e"te cuno"cut pentru ac iunea "a to5ic in !oze mici, prin poluarea comple5 a me!iului, nu atat a aerului, cat a alimentelor i a o(iectelor. C! "e )"ete in urme in "ol #9,99>ppm, in )reutate$, in ap #"u( : Q)Pl$ i in aer #9,9998-9,8/ Q)Pm<$. +n minereurile %eroa"e "e )"ete alturi !e Sn intr-un raport !e -P-999-P-3999. Se )"ete i in tutun in concentraii !e --3 Q)P i)ar. 4oluarea aerului cu C! are loc ca urmare a e5trac iei, prelucrrii i %olo"irii metalului in numeroa"e "copuri& alia1e, acoperiri metalice, (aterii u"cate, coloran i or)anici %olo"i i in tipo)ra%ie, %a(ricarea ma"elor pla"tice, pe"tici!elor, etc. Lip"a ac iunii pozitive a C! pentru or)ani"mul uman e"te relevat in primul ran! !e %aptul ca el e"te aproape a("ent la nou-na"cut #cca - Q)$, cantitatea "a cre"can! pan la :9 !e ani !e cca <9.999 ori #<9 m)$, cele mai mari concentra ii )"in!u-"e in or)anele care "u%er e%ectele "ale nocive& rinic'i, plmani, %icat, tiroi!, "plin. A("or( ia in or)ani"m a C! e"te mai mare pe cale re"piratorie #89F$ !ecat !i)e"tiv #:F$. Fumatul crete propor ia C! ptrun" pe cale re"piratorie nu numai la %umtori #cca -8 Q)Pzi la %umtorul o(inuit, !e cca -99 !e ori mai mare !ecat la ne%umtori$, ci i la cei ce convie uie"c in aceleai incaperi, cci in curentul lateral !e %um propor ia C! e"te mai mare !ecat in cel central.

CURS - TOFAN L. Concentra ia in "an)e #in "pecial in 'ematii$ e"te !e 9,9--9,: Q)P-99ml, C! %iin! tran"portat !e o metalotionein i !epu" pre%eren ial in anumite or)ane, in %unc ie i !e calea !e ptrun!ere in or)ani"m@ plmanul in cazul ptrun!erii re"piratorii, rinic'iul in cazul celei !i)e"tive. A"t%el, la %umtori concentra ia e"te !e -9-39 Q)P), iar la ne%umtori !e cel mult :-> Q)P). *liminarea !in or)ani"m e"te lent i "e %ace prin urin in mo! normal "u( -: )P) creatinin, remanen a "a %iin! e"timat la cca <9 ani, a"t%el incat in realitate are loc o acumulare continu pe parcur"ul vie ii. +nto5ica ia cu C! apare in "pecial in me!iul in!u"trial, !ar nu e"te e5clu" i ri"cul pentru popula ia )eneral. Di%eren ierea cii !e ptrun!ere e"te !i%icil, cci a!e"eori poluarea aerului !etermin in mo! "ecun!ar incrcarea cu C! a alimentelor i a apei, to i aceti %actori participan! prin in"umare la aportul in or)ani"m. 4e (aza o("erva iilor anterioare i a "tu!iilor e5perimentale "e poate preciza o ac iune to5ic polivalent a C! a"upra e"uturilor cu %unc ii meta(olice, ceea ce !etermin !ere)larea ec'ili(rului proteic i a meta(oli"mului lipo"teroizilor, cu con"ecin ele in pro!ucerea !e !ezec'ili(re minerale #'ipercalcemie i 'ipercalciurie cu !emineralizarea or)ani"mului i pre!i"pozitii la %racturi, ne%rolitiaza$, leziuni celulare cu e%ect muta)en i terato)en. Or)anele a%ectate "unt in primul ran! cile re"piratorii "uperioare in caz !e concentra ii ri!icate ale compuilor !e C! #po"i(ile aproape e5clu"iv in in!u"trie$ mani%e"tate prin %enomene !e iritatie in"otite !e verti1 "i ce%alee, evoluan! in cazuri )rave "pre o (ron'opneumopatie acut i c'iar !ece". A%ectarea aparatului re"pirator mai con"t in em%izem pulmonar !e )ravitate !epen!ent !e )ra!ul into5ica iei, re"pectiv concentra ia C! !in e"utul pulmonar. Rinic'iul e"te or)anul critic in e5punerea la C!, "u%erin! mai intai o acumulare in celulele epiteliale tu(ulare, in"o ite !e proteinurie #"unt eliminate prin urin molecule proteice cu )reutate relativ mic$ precum i 'iper)licozurie !e tip renal. Aparatul car!iova"cular e"te a%ectat prin 'iperten"iune i alte %orme !e leziuni !e)enerative in urma !ere)lrii "i"temului renin 6 'iperten"in ca i tul(urri ale meta(oli"mului lipo"teroizilor. 4rotec ia impotriva ri"cului to5ic al C! "e poate realiza pentru calea re"piratorie, prin limitarea concentratiei C! in aer la cca - Q)Pm<. $luorul 6$8 e"te un element nece"ar or)ani"mului uman la un aport zilnic !e 3-< m) pentru un a!ult. +n impre1urri rare e"te po"i(il creterea cantit ii ptrun"e in or)ani"m,

CURS - TOFAN L. avan! ca urmare %enomene to5ice, la inceput a or)anelor !ure i ulterior a or)anelor moi, tra!ucan! in"emnate !ezec'ili(re ale meta(oli"mului mineral !in or)ani"m. Fluorul e"te prezent in "coar a tere"tr in propor ie mic #9,99> 6 9,99. F$, concentra ia "a in "ol %iin! !e 39-:99 ppm, uneori mai mult. +n apa !e "upra%a e"te prezent in concentra ii mici #9,93-9,-ppm$, iar in apa "u(teran in concentra ii mai mari, !ar !e re)ul "u( -m)Pl, e5cep ional atin)an! concentra ii to5ice !e 3--9 m)Pl "au c'iar mai mult. 4oluarea aerului cu F "e poate pro!uce in!eo"e(i !e intreprin!erile !e electroliz Al, "uper%o"%a i i alte in)raminte %o"%atice, o el, ciment, "ticl, ceramic, crmi!, criolit, aci! %luor'i!ric etc. Concentra ia F !in aer in vecintatea uzinelor evacuatoare e"te !e or!inul a --:9 Q)Pm<, r"pan!in!u-"e pan la :--9 2m !e "ur", !ar "-au "emnalat i concentra ii mai mari, !e pe"te - m)Pm<. A("or( ia pe cale re"piratorie e"te practic inte)ral pentru compuii "olu(ili #NaF$ i cei )azoi #AF$ in timp ce pentru ceilal i a("or( ia !epin!e !e mrimea particulelor, concentra ie etc. Dup a("or( ie, F a1un)e in "an)e, un!e "e )"ete "u( !ou %orme& ionic i le)at !e al(umine. Concentra ia in "an)e o"cileaz intre 9,9-:- <,:9 ppm in %unc ie !e aport. +n e"uturile moi, la per"oanele nee5pu"e polurii concentra ia o"cileaz !e a"emenea !e la cca 9,3: ppm pan la "ute !e ppm in caz !e into5ica ie. 4rin e5punere la poluan i cu F, concentra ii mai mari au %o"t )"ite in aort, plmani, rinic'i i piele, !intre e"uturile moi. +n oa"e e"te prezent cca ..F !in F re inut in or)ani"m. +n caz !e a("or( ie, F e"te eliminat prin urin circa 39F in primele 8 ore i aproape tot, !up 38 '. +n !in i F "e !epune in concentra ii !e"cre"can!e !e la "mal "pre pro%unzime, "u( %orm !e %luoroapatit, prin "u("tituirea cu F a OA !in 'i!ro5iapatit. 4oluarea aerului cu %luor e5pune la "uprainclzirea or)ani"mului, !eterminan! "tarea !e into5ica ie, la inceput mo!i%icrile ine"tetice %iin! a"ociate cu o cretere a rezi"ten ei !intelui, iar in %ormele mai avan"ate rezi"ten a ace"tora "czan!, pan la %ractur i mcinare lent !atorit unei %ria(ilit i cre"cute. Clinic "imptomatolo)ia %luorozei o"oa"e apare tarziu, cu va)i !ureri articulare la )enunc'i, picioare i coloan, con%un!ate cu !urerile reumatice. Ai"topatolo)ic "e pro!uc o"teo"cleroza, o"teoporoza i o"teomalacie a e"uturilor !ure i mineralizare a celor moi, pan la %luoroza an2ilozant, !e%ormri, imo(ilizari, paralizii i mani%e"tri ra!iculare mielopatice.

CURS - TOFAN L. 0ai %recvente i mai ma"ive au %o"t cazurile !e %luoroz la animale #!i"tro%ii o"oa"e i !entare, cae5ie i c'iar !ece"e la vite 'rnite cu %ura1e pe care "-a !epu" F$, care prece!a cu mult a%ectarea popula iei umane, impunan! m"uri a!ecvate !e protec ie. Avan!u-"e in ve!ere ri"cul !eo"e(it !e )rav, uzinele care polueaz cu F "e ampla"eaz la mari !i"tan e !e localit i, iar )azele evacuate "e epureaz ener)ic prin %iltrari i "plari re!ucan!u-"e con"i!era(il concentra ia F emi" in atmo"%er. 3rsenul 63s8 e5ercit ac iuni nocive prin poluarea comple5 cu metale ne%eroa"e, pe care le in"o ete. Ca i in cazul altor metale to5ice, i A" poate ptrun!e in or)ani"m pe mai multe ci. A" "e )"ete in concentra ii !e --89 ppm in "ol, 3 ppm in roci cri"taline, 9,99998 6 9,3< ppm in apa !in rau i -9--99 pp( in apa !e ro(inet. Se poate )"i in concentra ii ri!icate in cr(une, in apa unor izvoare vulcanice. 4oluarea aerului cu A" rezult la e5trac ia, ra%inarea i prelucrarea metalelor ne%eroa"e, !e un!e "e prepar i trio5i!ul !e A" #A"3O<$ ca "u(pro!u" al minereurilor !e Cu, 4(, A) i Au. A" "e mai utilizeaz la pro!ucerea !e pe"tici!e, con"ervan i ai lemnului, coloran i, alia1e, "ticl i pro!u"e %armaceutice. 4oluarea aerului mai are loc i la com(u"tia cr(unelui. A" are o ac iune !e in'i(i ie i c'iar !i"tru)ere a proce"elor vitale, mecani"m prin care ac ioneaz i in cazul %olo"irii "ale ca a)ent me!icamento". A("or( ia in or)ani"m are loc cu !i%icultate, in cazul in care "e in)er %iin! e5cretat a!e"eori rapi!, %r a "u%eri tran"%ormri meta(olice. Totui la ptrun!erea prin plmani "e poate a("or(i in cantitate in"emnat, !ar e"te eliminat prin urin in mari cantit i in primele 38-8E ', !up care evacuarea continu, !ar mai lent. Tropi"mul pre%erat al A" e"te la inceput in anumite or)ane& %icat, rinic'i, piele, plmani, in care concentra ia "a crete mai mult !ecat in altele. Aportul !e concentra ii mici i repetate !etermin !epunerea in pr i un)'ii. Cantit i mici apar i in creier, uter i inim, A" trecan! i (ariera placentar, in timp ce A" anor)anic e"te re inut !e (ariera 'emoence%alic. Ac iunea to5ic a A" "e e5ercit prin reac iile cu 4, S, Se i in!eo"e(i, prin com(inarea cu )rupele SA ale enzimelor, care e"te con"i!erat mecani"mul to5ic principal. C'iar acumularea A" in piele "e (azeaz pe acea"t unire cu compuii S !in 2eratina. A" ti"ulare.
<T

provoac

leziuni in piele, %icat, rinic'i i epiteliul )erminativ al te"ticulului prin "c!erea re"pira iei

CURS - TOFAN L. Clinic, into5icatia acuta cu A" !etermin o "imptomatolo)ie !i)e"tiv& !ureri a(!ominale i vr"turi, "au in caz !e !oze mai mici, numai anore5ie, alternan a intre !iaree i con"tipa ie, precum i nevrita peri%eric, 2eratoza cutanat, 'iperpi)menta ie. Doza letal la om e"te cuprin" intre /9 i -E9 m)P2), iar la alte "pecii !e animale c'iar mai mic. +n zonele poluate !e in!u"trie "-a inre)i"trat !i"tru)erea unor "pecii #al(ine$, moartea unor animale, "au avorturi, "c!erea pro!uc iei !e lapte i a !uratei !e via la vite. 4rotec ia impotriva A" "e a!re"eaz atat "ur"elor naturale cat i a celor arti%iciale, urmrin!u-"e re!ucerea ptrun!erii in or)ani"m pe !i%erite ci !e aport #re"piratorie, !i)e"tiv, cutanat$ i prin !i%eri i %actori !e me!iu #aer, ap, alimente$. Pesticidele. +n acea"t mare cla" !e "u("tan e c'imice "unt cuprin"e mai multe cate)orii !e compui, cla"i%ica i %ie !up %ormula c'imic #or)anoclorurate, or)ano%o"%orice, car(ama i, piretrine, )rupul !initro%enolilor, compui ai A", A) $ %ie !up utilizarea lor #in"ectici!e, er(ici!e, anti%un)ice, ro!entici!e etc$. Ri"cul to5ic principal pentru om are loc pe cale !i)e"tiv #prin alimente, mai rar prin ap$, in timp ce calea aerian e5pune la into5ica ii mai ale" in con!i ii pro%e"ionale. 4opula ia )eneral e"te e5pu" polurii aerului cu pe"tici!e !atorit e5tin!erii !in ce in ce mai mare a utilizrii lor. Dintre pe"tici!ele mai lar) r"pan!ite, cele or)anoclorurate prezint un intere" !eo"e(it prin %aptul c per"i"ta in me!iu #ani !e zile$, "e pot concentra in lan uri tro%ice #pan la - 999 999 ori %a !e concentra ia ini ial$ i pot " "e acumuleze i ipotetic c'iar " ac ioneze to5ic i canceri)en a"upra or)ani"mului, traver"an! (arierele %iziolo)ice, inclu"iv placenta i a1un)an! la %t. Folo"irea lor lar) 1u"ti%ic aportul lor in or)ani"m pe !i%erite ci. 4e"tici!ele polueaz aerul in mai multe impre1urari& prin "cparea !in proce"ul !e %a(rica ie, in cazul !epozitrii i manipulrii incorecte, in timpul utilizrii i !up utilizare prin antrenarea !e pe "ol. 4ulverizarea pe "upra%e e mari !in avion con"tituie o mo!alitate care poate incrca pe o !urat "curt atmo"%era. Acea"t ac iune "e e%ectueaz in" cu avertizarea anterioar a popula iei. 4ractic aportul !e pe"tici!e pe cale re"piratorie e"te re!u". Din aportul total, E9-.9 F "e realizeaz prin alimente i ap, 8-: F prin co"metice, <-8 F prin !iver"e alte mo!alit i i cel mult -F prin aer. +n me!iu rman mult timp pe"tici!ele cu ac iune per"i"tent, in "pe or)anocloruratele, !e un!e pot %i recirculate in aer i re"pirate. A"t%el, DDT !up < ani i I a per"i"tat in "ol in propor ie !e <<F iar al!rinul, care are o (io!e)ra!a(ilitate mai (un, a

CURS - TOFAN L. per"i"tat totui in propor ie !e 8,/ F. 4rin lucrrile a)ricole ale "olului i in %unc ie !e al i %actori, ca umi!itatea, inten"itatea circula iei i prin pra% "e ri!ic in aer. Aerul con"tituie i o cale !e ve'iculare a pe"tici!elor la mari !i"tan e, contri(uin! la prezen a "a i in zone in care nu au %o"t %olo"ite #;roenlan!a, Antarctica$. *%ectele pe"tici!elor la om !epin! !e "tructura lor c'imic. +n %unc ie !e ptrun!erea acci!ental in or)ani"m, in !oze mari pe cale aerian "au !e in"umare !in !i%erite ci, pesticidele organoclorurate #DDT, ACA, Aecloto5, Al!rin, Lin!an etc$ pot pro!uce into5ica ii cronice, a%ectate %iin! %icatul, "i"temul nervo", )lan!ele en!ocrine #cu e%ect in repro!ucere$, "i"temul imunolo)ic )eneral al or)ani"mului. Dozele mici nu "unt nici ele lip"ite !e e%ect, ri"cul principal %iin! e%ectele carcino)ene, muta)ene i em(rioto5ice, mai ale" !ac ac ioneaz repetat vreme in!elun)at. Aportul unor !oze mici !in acea"t )rup !e "u("tan e e"te apreciat ca %oarte important intrucat au proprietatea !e a "e acumula in or)ani"m ca i in me!iul e5tern. +n or)ani"m, e"utul a!ipo" reprezint principalul loc !e !epozitare, con inutul in DDT al ace"tuia %iin! !e zece ori mai mare !ecat in %icat i !e -99 !e ori mai mare !ecat in )ona!e. +n cazul aportului prin aer nu "e pro!uce concentrarea to5icului !e-a lun)ul lan ului alimentar ca in ap !ar i !ozele in%initezimale pot pro!uce e%ecte, mai ale" prin in"umare. +n ceea ce privete pesticidele organo!os!orate #4arat'ion, 0etilparat'ion, 0alat'ion, Diptere5 etc$ ri"cul principal e"te into5ica ia acut prin (locarea enzimelor implicate in meta(oli"mul acetilcolinei #in "pecial coline"teraza$, me!iatorul c'imic in proce"ul !e tran"mitere a in%lu5ului nervo". +nto5ica ia "e caracterizeaz prin "imptomele !e tipul into5ica iilor mu"carinice i nicotinice. *%ectele "e mai !atoreaz i ac iunii !irecte la nivelul "i"temului nervo" central. 4arat'ionul ptrun!e in or)ani"m in "pecial pe cale !i)e"tiv "au te)umentar, !ar i calea re"piratorie poate %i important in timpul pulverizarilor. La nivelul por ii !e intrare nu "e pro!uc "emne !e irita ie i ca atare nici re"piratorii, ceea ce nu "emnaleaz ri"cul !e into5ica ie. 4opula ia )eneral e"te e5pu" acci!ental unor a"emenea ri"curi, !ar caracterul acut i )rav al into5ica iei, cu o %atalitate mare "u(liniaz )ravitatea pro(lemei i importan a m"urilor pro%ilactice "evere. Pesticidele carbamice actioneaz a"upra or)ani"mului analo) celor or)ano%o"%orice, !ar "unt mai pu in to5ice, mecani"mul ac iunii lor con"tan! tot in in'i(i ia c'oline"terazei.

CURS - TOFAN L. Compuii dinitro!enolici e5ercit tot o ac iune to5ic acut, printr-un mecani"m !e "timulare a meta(oli"mului !atorit proce"ului !e %o"%orilare o5i!ativ, ca i prin ac iunea to5ic a %enolilor pui in li(ertate #leziuni renale, e%ecte a"upra "coar ei i centrilor "u(corticali$. Pesticidele care conin compu#i ai unor elemente anorganice ca mercurul #i arsenul actioneaz in mo! "peci%ic elementului !e (aza re"pectiv. 4e"tici!ele reprezentate !e piretine au e%ecte to5ice la !oze relativ ri!icate, a"t%el incat into5ica iile cu aceti compui nu au loc !ecat acci!ental iar cele pe calea polurii aerului "unt rare. Poluanii cancerigeni mutageni #i teratogeni Dezec'ili(rul !e multiplicare celular i creterea ti"ular care !etermin apari ia tumorii mali)ne #cancerul$, ii are ori)inea in intimitatea "tructurii moleculare a acizilor nucleici, ca urmare a interac iunii concomitente "auPi "ucce"ive la ace"t nivel a mai multor a)en i ai me!iului i a unor con!i ii ale or)ani"mului, intr-o mare varietate !e circum"tan e i com(ina ii calitative i cantitative. Factorii e5o)eni "unt reprezenta i !e "u("tan e c'imice, a)en i %izici #mai ale" ra!ia ii$ i a)en i (iolo)ici #mai ale" viru"uri$ iar cei en!o)eni "unt !e or!in umoral #enzimatic$, imunolo)ic i 'ormonal. 4on!erea celor !ou cate)orii !e %actori !i%er !up localizarea tumorilor& !e e5emplu in cancerul (ron'opulmonar ca i in alte localizri pre!omin rolul %actorilor !e me!iu, pe can! in cancerul ovarian, mamar pre!omin rolul %actorilor en!o)eni. # Ta(. 8./.$ /abelul ;.G. 3genii chimici cu e!ect cancerigen A0+N* ARO0AT* - 7eta-na%tilamina - (enzi!ina - Amino-8-!i%enil - Auramina -N,N 6(i" #3 cloretil$ 6 etil 6amino #cloran%azina$ - Ame"tecuri !e 'i!rocar(uri aromate - )u!roane !e car(une #'uila$, "moala - A"%alt !in petrol, (itum, coc", )u!roane !e "i"turi, uleiuri !e car(une tip 7er)iu", car(on "intetic 'i!ro)enat - 7enzenul - Su("tante cerate !in para%ina "i petrol - Funin)ine, ne)ru !e %um #car(une$ - Uleiul !e antracen - Creozotul

CURS - TOFAN L. - uleiuri minerale#!in petrol, "i"turi, car(une, )ra"imi "i "olventi$ CO04US+ OR;AN+C+ D+B*RS+ SU7STANT* ANOR;AN+C* Uleiul izopropilic #izopropilul (rut$ ;azul mu"tar #N-iperita$ 7i"#clormetil$ eterul 0el%alanul Clorura !e vinil Compu"i ar"enicali Az(e"t Cromati Nic'el car(onil Fierul, o5i!ul !e %ier, minereu !e %ier

+n etiopato)enia cancerului iau parte a)en i i con!i ii !eo"e(it !e variate, care "e inter%luen eaz, a"t%el incat, la a)en ii cu rol con%irmat pe (aze e5perimentale pe animale i epi!emiolo)ice, "e pot a!au)a i con!i ii %avorizante, al cror numr e"te mult mai mare, in ace"t "en", ac ionan!, !e e5emplu, o mare "erie !e a)en i iritan i ca !io5i!ul !e "ul%, o5i!ul !e azot, "u("tan ele o5i!ante i c'iar particule neto5ice. *5punerea la a)en i canceri)eni a popula iei umane e"te intalnit in !oua mari impre1urari. - macrome!iul !e via !in aezrile umane 6 mai ale" !in localit ile ur(ane 6 i !in "pa iile !e munc in!u"trial, in care "e poate pro!uce impactul cu a)en i canceri)eni )enera i !e colectivit ile umane in an"am(lul lor, in!ivi!ul %iin! r"punztor in mic ma"ur !e crearea ri"cului@ - microme!iul in!ivi!ual, care creat, acceptat i "uportat contient "au incontient !e in!ivi!, ace"ta avan! un rol 'otrator in pro!ucerea ri"cului. *numerm %actorii !e ri"c, enumera i in or!ine !e"cre"ctoare a importan ei lor in apari ia cancerului & poluarea aerului incperilor cu %um !e tutun, poluarea aerului cu pro!ui !e com(u"tie incomplet i al i poluan i canceri)eni rezulta i !in proce"ele !e ar!ere@ poluarea aerului cu pro!ui evacua i !e mi1loacele !e tran"port, poluarea aerului cu "u("tan e canceri)ene rezultate !in proce"e in!u"triale. Rolul aerului in etiolo)ia cancerului i muta iilor nu tre(uie limitat numai la poluarea atmo"%erei, ci tre(uie e5tin" la toate mo!alit ile !e ptrun!ere in or)ani"m a a)en ilor

CURS - TOFAN L. canceri)eni prezen i in aerul re"pirat la care "e a!au) i cele pe alte ci i !in al i %actori !e me!iu #ap, alimente, o(iecte$ in care ei a1un) in atmo"%er. i8 1idrocarburile aromate policiclice 61.3.P.$.Ai!rocar(urile aromate i compuii lor 'eterociclici au caracter u(icuitar i au con"tituit a)enii canceri)eni la care omenirea a %o"t e5pu" !e la %olo"irea %ocului i rezult !in com(u"tii incomplete& ca"nice, in!u"triale, tran"porturi i %umat. 4ropor ia lor a %o"t mai mare in trecut can! com(u"tiile erau mai incomplete, !ar cantitativ erau mai pu ine, e5punerea era !e "curt !urat, iar propor ia popula iei e5pu"e era mai mic, cci "ur"ele aveau capacitate re!u". +n prezent rezult propor ional mai pu ine A.A.4. !in com(u"tii in!u"triale, care "erve"c, !up cum "e "tie la inclzitul locuin ei, pro!ucerea !e ener)ie electric, !ar "ur"ele re"pective "unt importante, prin mrimea lor, capacitatea i volumul enorm al )azelor evacuate. *le rezult !e a"emenea in propor ie in"emnat i %oarte e5tin" in %umul !e tutun i eapamentele autove'iculelor, ca i in proce"ele !e pre)tire a alimentelor i alte com(u"tii, ceea ce %ace ca e5punerea popula iei ur(ane " %ie puternic i aproape permanent i )eneral. Cele mai importante "u("tan e canceri)ene !in A.A.4. "unt& - (enzopirenul@ - (enzo#e$ pirenul@ - (enzo#a$antracenul@ - (enzo #($%luorantenul@ - !i(enzo#a, '$ antracenul@ - !i(enzo #',r,",t$ penta%enul #"au tri(enzpirenul$@ - (enzo#), '$pirenul@ - (enzo#2$ %luorantenul@ - in!eno #-,3,< 6c, !$ pirenul@ - metil (enzeno #a$pirenul@ - cri"enul@ - (enzo#($ cri"enul@ - antantrenul@ - coronenul@ - cilcopenteno #c m ! $pirenul. Dintre compuii 'eterociclici amintim&

CURS - TOFAN L. - (enzo#c$acri!ina@ - !i(enzo#a, '$ acri!ina@ - !i(enzo #a, 1$ acri!ina@ - / A !i(enzo #c, )$ car(azolul. A.A.4. rezult !in com(u"tii ale "u("tan elor or)anice (o)ate in car(on, avan! loc la temperaturi relativ "czute #incepan! !e la <:99C $ i in lip"a relativ !e o5i)en. De aceea ele "unt prezente in )u!roane, %unin)ine, pro!u"e !e !i"tilare a cr(unelui i petrolului. +n %orma pur ele "unt prezente in "tare "oli! ca %oi e "au plcu e %luore"cente, al(icioa"e !ar cu !i%erite nuan e !e culori. +n )u!roane i %unin)ine "e )"e"c !e re)ul in ame"tec atat A.A.4. cat i al i a)en i cu rol in cancero)enez i muta)enez. Benzo(a)pirenul e"te cel mai (ine cuno"cut !intre A.A.4. %iin! prezent in concentra iile cele mai mari !intre "u("tan ele cu rol canceri)en puternic. De aceea el a %o"t !eterminat mai %recvent, iar ac iunea "a mai (ine precizat e5perimental, %iin! con"i!erat in!icatorul cel mai reprezentativ i calitativ al lor. *%ectele (iolo)ice ale (enzo#a$pirenului !up e5punerea e5perimental con"tau in cancero)enez local i "i"temic la toate "peciile pe care "-a te"tat@ localizrile "unt variate& piele, plman, "tomac, %icat, )lan! mamar. La om nu "e cunoate !ecat e5cep ional #prin acci!ente !e e5punere$ ace"t e%ect al unor "u("tan e izolate, !ar e"te recuno"cut ac iunea canceri)en a pro!uilor compleci !e com(u"tie care con in i (enzo#a$piren. *%ectele canceri)ene au %o"t o( inute !up pen"ulri cutanate, a!mini"trare oral, in'ala ii i in"tilri intratra'eale i arat c "olventul %olo"it are rol important in o( inerea e%ectului. Tipul 'i"tolo)ic al tumorilor e"te variat& carcinom, a!enom, "arcom, papilom. Dup ptrun!erea in or)ani"m iau natere meta(oli i principali& #< "i > 'i!ro5i(enzo#a$ piren$ i unii !eriva i #!i'i!ro !i'i!ro5i(enzo #a$ pirenul$ cu a1utorul crora "-a pro!u" cancer e5perimental. 4oten ialul canceri)en poate %i "porit "au !iminuat in %unc ie !e "u("tan ele in"o itoare #cocanceri)ene$. 4oten ialul canceri)en al (enzo#a$pirenului e"te ri!icat, !oza nece"ar in" a %o"t mai mare in a!mini"trrile "u(cutanate !ecat cea !e !i(enzo#a, '$antracen "i metil-colantren, iar in a!mini"trrile intratra'eale !ecat cea !e / A !i(enzo#c, )$car(azol. +n or)ani"m (enzo#a$pirenul i meta(oli ii "i "unt elimina i in principal pe cale (iliar i inte"tinal, in!i%erent !e calea !e a!mini"trare.

CURS - TOFAN L. ii8 Nitrosaminele #i nitrosamidele. +n aer nitro"aminele i nitro"ami!ele #compui Nnitro"o$ rezult !in compuii o5i!a i ai azotului #nitri i i nitra i$, prin com(inare c'imic i (ioc'imic. 0ulte nitro"amine "unt volatile, !ar aproape toate "unt "olu(ile in !i%erite lic'i!e i in )r"imi. Dup *. SaWic2i #-.//$ e5i"t pe"te -99 !e nitro"amine canceri)ene i muta)ene !intre care mai cuno"cute "unt& - N- nitro"o!imetilamina@ - N 6 nitro"o!ietilamina@ - nitro"ometilureea@ - nitro"oetilureea@ - N- metil 6 N8 !initro"anilina@ - N 6 nitro"onormina@ - N-nitro"o!ietanolamina@ - N- nitro"o 6 !i 6 n 6 propilamina, etc. Nitro"aminele ri!ic principalele pro(leme !e cancero)eneza prin in)e"tie !e alimente #!up unele ipoteze putan! %i )enerate c'iar in )ur, "tomac, inte"tin$, in care caz rolul !e tran"%ormare (ioc'imic #(acterian, enzimatic$ e"te prepon!erent, !ar ele pot lua natere i in atmo"%era poluat cu o5izi !e azot "au in %umul !e tutun, can! tran"%ormrile "unt mai ale" c'imice. Cantit i in"emnate "e pro!uc in prezent prin ar!erea com(u"ti(ililor !e rac'et, lu(ri%ian i, in!u"tria c'imic #pro!uc ia cauciucului, pe"tici!elor, ma"elor pla"tice, a lic'i!elor %olo"ite la tierea metalelor etc.$. +n atmo"%er "e )"e"c concentra ii varia(ile, in %unc ie !e evacurile !in "ur"e in!u"triale. +n vecintatea unei uzine care pro!ucea -,- 6 !imetil'i!razina au %o"t !eterminate concentra ii !e >999-<>.999Q)Pm<N- nitro"o!imetilamina. +n %umul !e tutun !in (aruri au %o"t )"ite concentra ii !e .9-389 n)Pm<, iar in curentul %umului !e i)ar intre -989 6-//9 n)P i)ar. Concentra ii mai mari "e )"e"c in pr ile eliminate in e5terior ale norului !e %um !e tutun, !e un!e ri"cul in"emnat i pentru ne%umtori. Nitro"aminele au %o"t te"tate e5perimental pe oareci, o(olani, 'am"teri, pro!ucan! cancer cu !i%erite localizri& cavitatea (ucal, tra'ee, plman, rinic'i, vezic, "tomac, %icat, "an)e. *5punerea animalelor )e"tante a pro!u" cancer la nou-n"cu i. De a"emenea numeroa"e e5perimente au !ove!it rolul muta)en i terato)en al nitro"aminelor.

CURS - TOFAN L. iii$ 3minele aromatice "unt a)en i canceri)eni rezulta i !in in!u"tria coloran ilor or)anici !e anilin i (enzi!in, in pro!uc ia ela"tomerilor, rinilor "intetice, %i(relor pla"tice, pe"tici!elor i me!icamentelor ca i !in unele proce"e !e com(u"tie, %um !e tutun. Cele mai cuno"cute "unt& !imeto5i(enzi!ina@ !iclor(enzi!ina@ %u5ina@ 8,8 metilen (i" #3 cloranilina$@ 8,8 metilen (i" #3 metilanilina$@ 8,8 metilen!ianilina@ - na%tilamina@ 3 na%tilamina #"inonim (eta 6 na%tilamina$@ 8 nitro(i%enil@ Clorna%azina@ 'i!razina "i !erivatii ei @ 'i!razi!a #izonicotinica "i maleica$. Cea mai puternic e5punere are loc in me!iul in!u"trial, un!e "-au inre)i"trat cazuri %recvente !e cancer vezical, corela ia epi!emiolo)ic convin)toare la muncitorii e5pui %iin! %cut intai !e Ro(ert Ca"e i cola(oratorii "i la <-- cazuri !intre cele 8:: tumori vezicale inre)i"trate in 0area 7ritanie #-.:3$. *5perimental, cu ace"te "u("tan e a %o"t pro!u" i cancer cu alte localizri& pulmon, "an, "tomac, inte"tin, %icat, or)ane 'ematopoietice, %ormele anatomopatolo)ice %iin! !e a"emenea variate& carcinom, a!enocarcinom, %i(roa!enom, papilom, "arcom. iv8 Coloranii aromatici azo "unt "u("tan e or)anice care au ca reprezentant azo(enzenul, provenin! !in reac ii !e cuplare ale nucleilor (enzenici prin pun i !e !oi atomi !e azot #!iazo$. Serve"c la colorarea variatelor pro!u"e in!u"triale i alimentare, %ie purtan! !enumirea c'imic, %ie pe cea comercial. Din acea"ta cate)orie %ac parte& paraaminoazo(enzen@ ortoaminoazotoluen@ !iacetilaminoazotoluen@ 3,> !iamino < #%enilazo$ piri!ina 'i!roclorica@ p. !imetil aminoazo(enzen #DA7$@

CURS - TOFAN L. !imetilaminoazo(enzen - !iazo"o!ium "ul%onat@ 8 'o!ro5iazo(enzen@ Amarant'@ carmoi"ina@ cri"oi!ina@ )al(en < !i"per" c, i@ ro"u lamaie 3@ ro"u "taco1iu@ ro"u !e metiloran1 #!i%erite tipuri 6 SS@ +@ ;$@ "u!an@ al(a"tru tripan@ al(a"tru *van". 4oluarea me!iului cu aceti a)en i are loc in!eo"e(i prin interme!iul alimentelor, me!icamentelor, te5tilelor, co"meticelor, lu(ri%ian ilor@ la %a(ricarea, tran"portul i utilizarea lor poate avea loc i poluarea atmo"%erei. v8 Pesticidele organice "e )rupeaz in mai multe cla"e, !intre care multe au rol canceri)en. A"t%el, !intre pe"tici!ele or)anoclorurate, "-a !ove!it e5perimental ac iunea canceri)en la 'e5aclorciclo'e5an, aramita, DDT, clor(enzilat, !iel!rin, 'eptaclor, meto5iclor, mire5, ^uintozen, terpen, policlorat #to5a%en$. Ace"te "u("tan e "unt pro!u"e i utilizate in multe ri in cantit i enorm !e mari #milioane !e tone anual$, !ei in le)i"la ia unora "-au intro!u" re"tric ii i c'iar inter!ic ii pe (aza !ovezilor !e ri"c canceri)en i to5ic. +n %unc ie !e "u("tan ele pro!u"e i utilizate, concentra ia unora in aer, variaz !e la nano)rame la zeci !e mili)rame la m< !e aer. Ca urmare a rezi"ten ei lor la (io!e)ra!are, "e acumuleaz in or)ani"m in e"utul a!ipo", creier, %icat uneori atin)an! niveluri to5ice i pro(a(il canceri)ene. Traver"an! placenta, "e )"e"c i la nou-n"cu i, propor ional cu e5punerea mamei. +n cercetrile cele mai noi "e in"i"t a"upra e%ectului lor terato)en. Cancerul pro!u" e5perimental cu pe"tici!e or)anoclorurate "e localizeaz in!eo"e(i in %icat, vezica (iliar i mai rar in e"uturile lim%oi!e "au alte or)ane. Dintre !i(enzo!io5ine #in numar !e 3/$ mai active "unt TCD "i 3, 8, : T , !ove!ite e5trem !e to5ice in timpul rz(oiului !in Bietnam i in urma unor acci!ente. 4e lan) marea lor to5icitate, ace"te "u("tan e "e caracterizeaz prin em(rioto5icitate, terato)enitate i relativa cancero)enitate.

CURS - TOFAN L.

Alte pe"tici!e, %olo"ite mai ale" ca er(ici!e, "unt Cu-E 'i!ro5ic'ini!ina, 3,8 D i e"terii "i, -,3!i(romo-<-cloropropanul@ tran"--,8!icloro(utana, !i'i!ro5i(enzenul, !imeto5anul, eo"ina, !i(romura !e etilen, 'e5ametil%o"%orami!a, alcoolul izopropilic, io!ura !e metil, an'i!ri!a "uccinica etc. Car(ama ii i !eriva ii lor "unt mai ale" %un)ici!e i er(ici!e, in plu" %iin! %olo"ite in in!u"tria c'imic or)anic #pro!uc ia !e cauciuc, me!icamente$. 0ai cuno"cute "unt urmtoarele pro!u"e& car(arMl, pro%am, tiram, zectran i !iveri compui metilici cu Fe #Fer(an$, Sn #zine(, ziram$, 0n #0ane($, Se #Selenac$, Te #Tellurac$. 0a1oritatea "u%er tran"%ormri (ioc'imice, rezultan! nitro"amine i alte "u("tan e cu cancero)enitate marcat, cu e%ect a"upra plmanilor, pielii, %icatului, %ormele anatomopatolo)ice %iin! variate& a!enom, "arcom, reticulo"arcom, a!enocarcinom. vi8 2po"izii "unt "u("tan e caracterizate prin mare in"ta(ilitate i reactivitate c'imic !atorit o5i)enului le)at !e !oi atomi !e car(on. *5emplu, epiclor'i!rina, una !intre "u("tan ele reprezentative ale )rupului. Alte "u("tan e mai lar) %olo"ite "unt& !iepo5i(utanul, eterul !e )lici!ilrecorcinol, o5i!ul !e etilen, )licilal!e'i!a, o5i!ul !e propilena, o5i!ul !e "tiren etc. Sunt "u("tan e lar) %olo"ite in in!u"tria c'imic or)anic #pro!uc ia !e rini, cauciuc, )licerin, a)en i ten"ioactivi, "pume poliuretanice, tratarea pieilor, !ezin%ectante$ cantit ile pro!u"e anual !in unele !intre ace"tea %iin! !e or!inul milioanelor !e tone. +n proce"ele !e pro!uc ie i utilizare are loc poluarea aerului #locuri !e munc, locuin e$. *po5izii pot lua natere i in urma unor proce"e meta(olice care au loc in or)ani"m pe "eama !i%eri ilor compui aromatici i oli%inici prin proce"e in care intervin anumite enzime ca & 'i!raza micro"omal, tran"%erazele i !e'i!ro)enazele )lutation 6S- epo5i!citopa"mice. +n mo! o(inuit ei "unt elimina i !in or)ani"m prin urin i (il "u( %orm !e )lucuroni!e, "ul%a i i acizi mercapturici. Rolul lor canceri)en "e e5ercit prin inactivarea "intezei ADN #!e un!e recoman!area !e %olo"ire ca cito"tatici in tratamentul cancerului$. 4rin reac ia cu ADN i al i componen i proteici celulari, pro!ucan! a!e"ea a(era ii cromo"omiale "e e5plic i ac iunea canceri)en, muta)en, terato)en. *5perimental epo5izii "-au !ove!it canceri)eni in!eo"e(i a"upra pielii, cu ac iune la locul aplicrii, !ar uneori i a"upra aparatului re"pirator.

CURS - TOFAN L. vii8 3ziridinele mu#tarurile #i ali ageni alAilai "unt "u("tan e %olo"ite in in!u"trie, in com(aterea !auntorilor i pro!uc ia !e "u("tan e c'imio%armaceutice, mai cuno"cute %iin! a%olatul, aziri!ina i !eriva ii "i, ciclo%o"%ami!a, iperita etc. *le e5ercit e%ecte canceri)ene, muta)ene, terato)ene i imuno"upre"ive, mecani"mul ac iunii e5plican!u-"e mai ale" prin in'i(i ia "intezei ADN la !oze mici, "au c'iar !i"tru)ere to5ic la !oze mari. Tumorile pro!u"e "unt variate ca natur i localizare. viii8 &onomerii 2lastomerii %ubstanele plastice e5ercit e%ecte canceri)ene mai ale" prin unele "u("tan e rma"e ca impurit i in pro!u"ele %a(ricate "au "u( %orm !e compui interme!iari rezulta i !in proce"ul !e pro!uc ie& monomeri oli)omeri cu )reutate molecular mic, pla"ti%ian i, catalizatori etc. Cancero)enitatea "-a con%irmat pentru clorura !e vinil i e"te pro(a(il pentru acrilonitril, cloropren, coprolactama etc. +n plu", ace"te "u("tan e, ca i altele #"tirene, etilene etc$ "unt em(rioto5ice, terato)ene i muta)ene. *%ectele "-au evi!en iat e5perimental prin a!mini"trare pe variate ci, localizarea cancerului %iin! !i%erit& %icat, plman, creier, or)ane 'ematopoetice. i"8 3nestezicii volatili, %olo"i i in "copuri in!u"triale, "unt 'i!rocar(uri i eteruri 'alo)enate, cele mai utilizate %iin! tricloretilena #ClACOCCl 3$, !ietileterul, cloro%ormul, ciclopropanul, 'alotanul, meto5i%luranul etc. La vaporii ace"tor "u("tan e e"te e5pu" per"onalul !in "lile !e opera ii c'irur)icale, ca i muncitorii !in in!u"trie, concentra ia atin)an! niveluri !e zeci i c'iar "ute !e mili)rame la m < !e aer. *%ectele incriminate con"tau in cancere 'epatice, pancreatice, leiomio"arcom i cancer al timu"ului, precum i in e%ecte to5ice 'epatice i renale, ca i in mal%orma ii. "8 $itoto"inele antibioticele taninurile #i alte produse naturale au important rol canceri)en in urma ptrun!erii in or)ani"m pe cale !i)e"tiv, calea re"piratorie %iin! implicat in mult mai mic ma"ur. *le pot " "e a!au)e in" i pe acea"t cale aportului in or)ani"m la anumite per"oane, prin pul(erile rezultate !in manipularea unor metale, mai ale" la muncitorii !in me!iul a)ricol, !epozite etc. Dintre "u("tan ele incriminate in ace"t "en" "e pot men iona in!eo"e(i al%ato5inele, rezultate in me!iul cal! i ume!, anti(ioticele la care "unt e5pu"e per"oanele ce le manuie"c, "a%rolul i !eriva ii "i, taninurile, mult %olo"ite in in!u"tria pielii, te5til i cernelii etc. "i8 %ubstanele !armaceutice "unt a!e"eori recuno"cute ca a)en i canceri)eni prin %olo"irea in!elun)at@ ptrun! rar in or)ani"m pe cale re"piratorie la pro!ucerea lor in!u"trial i prin !i%erite manipulri. Natura i numrul lor "unt )reu !e inirat, !intre cele mai lar)

CURS - TOFAN L. %olo"ite %iin! acri%lavinele, !iazepam i !eriva ii "i, etionami!a, cloroc'ina, %enacetina, 'i!razi!a, "u("tan ele antiparazitare, anti%un)ice, cito"tatice, antipiretice, anticoncep ionale etc. "ii8 %ubstanele anorganice cu aciune cancerigen "unt reprezentate !e unele metale, metaloi!e i compuii lor. Ar"enul i-a con%irmat rolul canceri)en in mo! e5perimental i la muncitorii e5pui #mineri, topitori, viticultori$, la ptrun!erea pe variate ci prin poluarea me!iului rezultan! !in in!u"tria metalur)ic ne%eroa" i c'imic, utilizarea in a)ricultur, zoote'nie i "ilvicultur "u( %orm !e pe"tici!e, !e%olian i i con"ervan i etc. Cei mai activi compui "unt trio5i!ul i pento5i!ul !e ar"en, ar"eni ii i ar"ena ii !e Ca, H i Na. Cancerele pro!u"e !e A" "e localizeaz pe piele, la pulmon i in m!uva 'ematopoietic. 7eriliul a pro!u" cancer e5perimental "u( %orm !e a!enocarcinom i "arcom localizat in pulmoni, oa"e, cartila)ii etc., in urma %olo"irii compuilor "i #o5i!, "ul%at$. Ca!miul e"te un metal cu ac iune polivalent, care ptrun!e in or)ani"m pe !i%erite ci i a%ecteaz numeroa"e or)ane. *"te %olo"it atat ca element cat i "u( %orm !e compui #car(onat, clorur, o5i!, "ul%at, "ul%ura$ in in!u"tria metalur)ic, a coloran ilor, pe"tici!elor, te5til i 'artiei poluan! aerul locurilor !e munc i atmo"%era li(er. Ri"cul e5punerii la C! e"te accentuat !e lar)a utilizare a metalului i !e remanen a (iolo)ic prelun)it in or)ani"mul uman #->-<< ani$. Cromul i compuii anor)anici #o5izi, car(onati, acetati$ au pro!u" cancere ale cilor re"piratorii i or)anelor ane5e aproape e5clu"iv la muncitorii e5pui polurii cu ace"te "u("tan e #"arcom, carcinom cu celule "cuamoa"e, 'eman)iom, a!enom etc.$ cu localizare pulmonar, oro%arin)ian i "inu"al. Nic'elul i compuii lui #acetat, car(onat, amoniu, "ul%at, car(onil$ polueaz aerul, provocan! cancer al cilor re"piratorii la muncitorii e5pui polurii !in in!u"tria metalur)ic i electric. Unii compui ai 4( #ar"enat, car(onat, "ul%at, al2ili$ pro!uc cancer e5perimental al tiroi!ei , rinic'iului, )lan!elor "uprarenale, te"ticulului etc., !e un!e "upozi ia unei ac iuni canceri)ene po"i(ile la om. Fierul "u( %orma unor compui anor)anici #'ematita$ i or)anici #Fe 6!e5tran, Fe- aci! citric$ a pro!u" cancer la animale la locul a!mini"trrii #"arcom$, %iin! incriminat i la muncitorii e5pui polurii cu pul(eri !e minereuri !e Fe.

CURS - TOFAN L. Seleniul e"te %olo"it in !i%erite ramuri in!u"triale pentru pro!uc ia "ticlei, ceramicii, ma"elor pla"tice, co"meticelor, in"trumentelor electrice, %un)ici!elor. De a"emenea mai e"te %olo"it pentru completarea 'ranei la animale. *5perimental a pro!u" cancer cu !i%erite localizri i in variate %orme 'i"tolo)ice& carcinom, "arcom, lim%om, a!enom. S-a con"tatat c "eleniul actioneaza anta)oni"t %a !e 'i!rocar(urile aromate policiclice canceri)ene. 3zbestul e"te un "ilicat !e 0) cu %ormula )enerala 0) #Si3O:$#OA$8n, ce "e prezint "u( > %orme %i(roa"e variate& c'ri"otil, amo"it, actinolit, anti%ilit, croli!olit i tremolit. *"te prelucrat in !i%erite %orme nece"are in con"truc ii, in"tala ii, termote'nic, tran"porturi #%rane$& plci, %i(re, con!ucte. 4oluarea aerului are loc "u( %orm !e %i(re micro"copice atat la e5tra)erea i prelucrarea in!u"trial, can! "unt e5pui muncitorii, cat i la uzura o(iectelor !e az(e"t, can! popula ia )eneral poate in'ala particule !e az(e"t. Dup unele opinii, copu"culii az(e"tozici con"titui i in plmani, in e"uturile un!e "unt re inute %i(re, "unt puncte !e !e)enerecen neoplazic. 4ro!ucerea e5perimental a cancerului "-a realizat prin a!mini"trare pe !i%erite ci& in1ectare, in'alare, in)e"tie, iar tumorile au variat& mezoteliom pleural i peritoneal, carcinom, "arcom etc., cu localizare pulmonar, larin)ian "i )a"trointe"tinal. Cercetrile au "co" in evi!en rolul !e poten are a ac unii canceri)ene a az(e"tului !e ctre al i poluan i, in!eo"e(i cei !in %umul !e i)ar. +n )eneral, in %unc ie !e !i"tri(u ia anatomic a tumorilor pro!u"e, "e con"i!er no5e canceri)ene pentru plmani& az(e"tul, ar"enul, cromul, nic'elul, %umul !e i)ar, vaporii !e )u!roane@ pentru piele& ar"enul, )u!ronul, uleiurile (rute !e para%in, iar pentru vezica urinar& aminele aromatice #(eta-na%tilamina$. 0a1oritatea "u("tan elor nu prezint o "tructur c'imic care " le con%ere capacitatea !e a in!uce cancer, %r o preala(il tran"%ormare. Su("tan ele cu ac iune canceri)en !irect "au ultim, %iin! o e5ceptie. +n cea mai mare parte canceri)enii c'imici "unt procanceri)eni, in "en"ul c !evin activi !up o activare meta(olic, in canceri)eni ultimi "au ini iatori ai !e)enerrii canceroa"e. Alte "u("tan e "unt cocanceri)ene in "en"ul c ele poten eaz e%ectul canceri)en al unor "u("tan e@ izolat, ele neavan! vreo le)atur cu (oala. Su("tan ele care %avorizeaz cancerizarea au mare importan . Spre e5emplu aplicarea !e 'i!rocar(uri aromatice pe pielea animalului pro!uce rapi! un proce" !e ini iere a tumorii, irever"i(il, !ar care nu pro)re"eaz. Dup o perioa!, a"ocierea unor a)en i lip"i i !e cancero)enitate proprie #in cazul !e %a uleiul !e croton$, !eclaneaz "ta!iul urmtor !e !ezvoltare a tumorii, numit promovarea.

CURS - TOFAN L. 4rin %aptul c in aer "e )"ete un mare numr !e "u("tan e poluante, ele pot realiza tot ace"t comple5 !e a)en i etiolo)ici ai cancerului. 4roce"ul !e apari ie a tumorii, !e la primele contacte cu no5ele c'imice nece"it in )eneral un numr mare !e ani, uneori 39 i c'iar mai mult. +n !eterminarea cancerului, intervine "u"cepti(ilitatea popula iei, re"pectiv capacitatea "a !e a lupta i a inactiva a)en ii canceri)eni "au !impotriv %avorizarea ac iunii neoplazice. Acea"t caracteri"tic e"te !eterminat !e inze"trarea per"oanelor care compun popula ia e5pu" cu ec'ipament enzimatic capa(il " e5clu! a)en ii canceri)eni "au " le inlocuia"c ac iunea. Dintre enzimele care particip la cancero)enez "e men ioneaz& - aa numita %rac iune micro"omal, care !etermin epo5i!area, %ormarea !e !u(le le)turi, al2ilri, metilri etc., iar in %inal reac ia cu punctele electro%ile ale acizilor nucleici, - enzima care 'i!rolizeaz acetilamino%luorenul #AAF$& - enzima care meta(olizeaz i activeaz 'i!rocar(urile, !e e5emplu 7 #a$ 4, !enumit aril 'i!rocar(on 'i!ro5ilaza #AAA$. Ri"cul canceri)en poate crete prin mo!i%icrile )enetice ale proteinelor componente ale ADN i ARN, ace"tea avan! con"ecin e a"upra ec'ipamentului imunolo)ic al in!ivi!ului, a ar"enalului "u !e mi1loace !e lupt anticanceroa". Se mai mentioneaz c or)ani"mul poate !i"pune i !e elemente ce "e opun a)re"iunii "u("tan elor canceri)ene, cum "unt ca"eina, ci"teina i metionina, apoi vit. A, care impie!ic reac ia !intre 7#a$ 4 i ADN celular. Su"cepti(ilitatea la cancer crete i prin !e%icien e ale "i"temelor imunitare, pe care uneori le !etermin %actorii ere!itari i var"ta inaintat, !ar alteori tot %actorii ne)ativi !e me!iu, cum "unt a)en ii iritan i, citoto5ici i cilioto5ici ai cilor re"piratorii, a)en ii imuno"upre"ivi, %actorii (locan i ai %a)ocitozei i in )eneral ai intre)ului "i"tem imunolo)ic celular reprezentat !e lim%ocitele T, lim%ocitele 7 i macro%a)ele S.R.*.. Factorii (locan i provin a!e"ea !in me!iul incon1urtor poluat "au !in "u("tan ele intro!u"e voluntar in or)ani"m #alcool, tutun etc.$ !ar pot %i pui in circula ie i !e tumoarea in evolu ie. 4oluan ii intro!ui in or)ani"m prin aerul in'alat urmeaz un circuit comple5 !e la poarta !e intrare, pe cile meta(olice i pan la ieirea !in or)ani"m. Or)anele a%ectate in or!ine "ucce"iv "unt cavitatea (ucal, larin)ele, tra'eea, plamanul i pleura, apoi in mai mic ma"ur "tomacul, in mo! !i"cuta(il %icatul, rinic'iul, pancrea"ul i pro"tata iar in %inal vezica urinar. Dintre ace"tea %recven a cea mai "emni%icativ revine cancerului tra'eo(ron'opulmonar.

CURS - TOFAN L. Factorii !e ri"c ai popula iei contemporane pentru pro!ucerea cancerelor men ionate i in primul ran! a cancerului (ron'opulmonar "unt reprezenta i aa cum "-a artat !e comple5ele !e "u("tan e or)anice canceri)ene. A.A.4., nitro"amine, aminele aromatice, compu ii azoici, pe"tici!ele, epo5izii, aziri!inele, mutarurile i a)en ii al2ilan i, monomerii, ane"tezicii, %itoto5inele i "u("tantele %armaceutice, la care "e a!au) "u("tan e anor)anice cum "unt& A", 7e, C!, Cr, Ni , compui ai 4(, Fe Se i az(e"tul. De a"emenea "e mai a!au) !i%erite "u("tan e or)anice ca 'i!rocar(urile, al!e'i!ele, %enolii, cetonele, compuii cloroor)anici, precum i anor)anice ca !io5i!ul !e "ul% i alte an'i!ri!e, acizii etc., care au rol a!1uvant cocanceri)en, promotor # Ta(. 8.E. $. Aceti a)en i realizeaz impactul a"upra or)ani"mului in urmtoarele circum"tan e mai %recvente care %avorizeaz patrun!erea i ac iunea lor in or)ani"m in mo! comple5& %umat, poluare atmo"%eric, in)e"tie "au ptrun!ere pe alte ci i al i %actori !e me!iu in con!i iile vie ii contemporane. A"a cum "-a men ionat, circum"tan ele reale ale e5punerii popula iei tre(uie " %ie concepute prin in"umare in or)ani"m pe !e o parte !up r"pan!irea in aer i trecerea in al i %actori !e me!iu #ap, alimente, "ol, o(iecte etc.$ pe !e alt parte prin ptrun!erea !in aceti %actori in or)ani"m i prin tropi"mul pentru or)anul "en"i(il, %ie al unor a)en i canceri)eni a1uni !ominant pe alte ci, %ie prin a!u)area la calea re"piratorie, care rmane !ominant. Bia a i munca in eco"i"temele umane contemporane nu au %o"t "tu!iate in mo! "ati"%ctor pentru a evalua cantitativ contri(u ia in epi!emiolo)ia cancerului a variatelor circum"tan e& comportament in!ivi!ual, me!iul ur(an #in )eneral aport prin ac iuni colective$ i me!iul !e munc, precum i mai ale" in"umarea lor la aceeai per"oan, !ar "e pare c or!inea !e importan e"te acea"ta. 4entru acea"ta ple!eaz rezultatele numeroa"elor "tu!ii re%eritoare la rolul %umatului, care con"tituie %actorul canceri)en principal i unanim recuno"cut al lumii contemporane, %recven a cazurilor corelan!u-"e cantitativ cu con"umul !e tutun. 4oluarea aerului 1oac un rol "ecun!ar, minor, !atorit in!eo"e(i cantit ilor mai re!u"e ale a)en ilor canceri)eni. Cat privete e5punerea pro%e"ional, !ei mai ma"iv, intere"eaz in )eneral un numr limitat !e per"oane #cancerele pro%e"ionale reprezint cca.--< F$. O "erie !e "tu!ii arat in" o corela ie "emni%icativ "tati"tic intre poluarea aerului i creterea %recven ei cancerului (ron'opulmonar. O "erie !e "tu!ii au !i%eren iat o %recven mai ri!icat a cancerului in me!iul ur(an %a !e cel rural.

CURS - TOFAN L.

/abelul ;.H. 3geni cancerigeni din !umul de tutun #cantit i la o i)ar$

Denumirea Acetal!e'i!a Aci! cian'i!ric Acroleina Alc'ilcate'ol Amine aromatice Amino%luoren 7enzo#a$antracen 7enzo#($%luoranten 7enzo #1$%luoranten 7enzo#c$%enantren 7enzo#a$piren 7enzo#e$piren 7enzo#)'i$perilen Ca!miu Cate'ol Cri"en Clorura !e vinil Dialc'ilnitro"amine Dia(enzo#a, '$ acri!ina Dia(enzo#a, i$ acri!ina Dia(enzo#a, 1$ acri!ina Dia(enzo#a, c$ antracen Dia(enzo#a, '$ antracen Dia(enzo#c, )$ car(azol 8,8 !iclor"til(en Dimetilnitro"amina !i-n.(utilnitro"amina Fenoli volatili Fluranten Formal!e'i!a Ai!razina +n!eno#-,3,<,c!$ piren 0etilcar(azoli #.$ 0etil%luoranten 0etilin!ol 0etilpiren Na%talene Nic'el Nitro"onornicotina Notro"opiperi!ina Nitro"opiroli!ina Ortonitroluen Ortotolui!ina 4iren 4oloniu 3-9 Cantitatea -E--889 u) -99-/99 u) 8:--89 u) -9u) 89-/9 n) <9 n) >9 n) -9-:9 n) <9 n) >9 n) >-/9 n) 399-:99 u) 89->9 n) >--> n) 3-E9 n) 9,- n) <--9 m) 89-/9 n) 89 n) 9,/ n) -,: n) :--E9 n) 9,< n) -:9-:99 u) -99-399 u) 39-.9 u) 3<-8< n) 8 m) 9,-8 u) -E9 n) 9,E< u) <9-<99 u) 9,<->,< u) 9,>99 n) -89 n) 9-. n) ----9 n) 3- u) :9-399 n) 9,9<--,< Rolul in cancero)eneza To5ic ciliar To5ic ciliar To5ic ciliar cocanceri)en canceri)en Canceri)en +nitiator +nitiator +nitiator +nitiator +nitiator Cocanceri)en Cocanceri)en Cocanceri)en Cocanceri)en +nitiator Canceri)en Canceri)en +nitiator +nitiator +nitiator +nitiator +nitiator +nitiator Cocanceri)en Canceri)en Canceri)en 4romotor Cocanceri)en To5ic ciliar "i promotor Canceri)en +nitiator Cocanceri)en Cocanceri)en Cocanceri)en Cocanceri)en Cocanceri)en Canceri)en Canceri)en Canceri)en Canceri)en Canceri)en Canceri)en cocanceri)en canceri)en Starea %izica ;azoa"a ;azoa"a )azoa"a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a ;azoa"a ;azoa"a ;azoa"a ;azoa"a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a ;azoa"a Soli!a ;azoa"a ;azoa"a ;azoa"a ;azoa"a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a

CURS - TOFAN L.
= amino%luoren = amino"til(en Canceri)en Canceri)en Soli!a Soli!a

/abelul ;.F. 3geni poluani cu rol in cancerogenez in atmos!era urban

Cate)oria
Su("tan e anor)anice

Denumirea
SO5 NO5 O< A" Az(e"t 7e C! Co Cr Cu F Fe A) Ni 4( Se SO8 U B Acri!ina Acroleina Antracen 7enzen 7enzantracen 7enzo #a$ piren 7enzo #e$ piren 7enzoperilen 7uta!iena 7utan 7utena Coronea Cri"ea Dimetil 6 (enzen -, 3 Dimetil 6 (enzen -, < Dimetil 6 (enzen -,8 Dimetil 6 nitro"ami!a Fluoren 6 car(onitril Formal!e'i!a 0etil(utan #3$ 4entan #33$ 4ero5iacetilnitrat 4iren 4ropena Su("tante "olu(ile in (enzen Tetraetil !e 4(

Concentra ia Pm<
39 6 -399 u) :9 6 899 u) 39 6 899 u) 3 6-<9 n) -9 6-99 n) 9,3 6 E n) 8 63,: n) 9,: 6-: n) : 6 -39 n) -9 6 8999 n) :9 6 3999 n) -999 6 3999 n) -,9 6 399 n) -9 6 -999 n) :99 6 <999 n) - 6-9 n) -,9 6 -99 u) 9,9- n) - 6-99 n) 9,- 69,: u) - 639 u) 9,: 6/99 n) : 6 .9 n) - 6/9 n) - 6 89 n) 9,- 6 :9 n) 9.- 6 39 n) - 6: n) : 6 E9 n) - 6: n) 9,3 6:9 n) 9,: 639 n) : 6-99 n) : 6-99 n) : 6-99 n) 39 6 -99 n) 9,93 6 9- n) : 6-99 n) - 6: n) - 689 n) 3 6 <9 n) 9,3 6:9 n) - 639 n) - 639 n) 9,99: 6 3,9 u)

Rolul cancero)eneza
Reactant Reactant Reactant Recuno"cut Recuno"cut Recuno"cut Recuno"cut Su"pectat Recuno"cut Su"pectat Su"pectat Su"pectat Su"pectat Recuno"cut Recuno"cut Recuno"cut Recuno"cut Recuno"cut Recuno"cut Recuno"cut Su"pectat Reactant Recuno"cut Recuno"cut Recuno"cut Recuno"cut Reactant Reactant Reactant Reactant Reactant Reactant Su"pectat Su"pectat Su"pectat Recuno"cut Recuno"cut Su"pectat Reactant Reactant Su"pectat Reactant Reactant Recuno"cut Su"pectat

in Starea %izica
;azoa"a ;azoa"a ;azoa"a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Bapori Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a "oli!a Soli!a Soli!a Soli!a ;azoa"a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a ;azoa"a ;azoa"a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a Soli!a )azoa"a Soli!a ;azoa"a ;azoa"a ;azoa"a ;azoa"a Soli!a ;azoa"a Soli!a Soli!a

Su("tan e or)anice

CURS - TOFAN L.
toluen -9 6-99 n) reactant )azoa"a

;.<. :mpactul polurii aerului asupra mediului inconMurtor

O0S !e%inete conceptul !e C"ntateD ca C inte)ritatea "au (una "tare %izic, p"i'ic i "ocial a in!ivi!ului i colectivit iiD. Nu "e poate %ace o !elimitare net intre e%ectele !irecte i cele in!irecte ale polurii aerului a"upra "nt ii popula iei umane, poluarea avan! e%ecte i a"upra con%ortului, ec'ili(rului ecolo)ic, %aunei, %lorei, economiei in )eneral, e5i"tan! multiple rela ii !e inter!epen!en intre om i ace"tea. *%ectele polurii aerului a"upra "nt ii "e pot cla"i%ica in& - e%ecte "au ac iuni !irecte& mo!i%icrile mor%o%unc ionale, care apar in or)ani"m ca urmare a contactului cu o atmo"%er poluat, %iin! reprezentate prin irita ii ale pielii iP"au mucoa"elor, a"%i5ie, mo!i%icri %i(rozante, "i"temice, canceri)ene, terato)ene i muta)ene, etc@ - e%ecte in!irecte@ alterri pro!u"e !e mo!i%icrile microclimatului, %lorei, %aunei "au altor elemente ce con!i ioneaza mo!ul !e via a popula iei, avan! repercu"iuni a"upra "trii !e "ntate. Factorii interme!iari in%luen a i !e poluarea aerului i care la ran!ul lor ac ioneaz a"upra "nt ii "unt& ra!ia iile "olare, %actorii climatici, plantele i animalele, con"truc iile i o(iectele, "au in"i anumite con!i ii !e via ale popula iei !in zonele poluate. a8 :n!luena polurii aerului asupra radiaiilor solare 4oluarea aerului poate !etermina o re!ucere cantitativ i calitativ a ra!ia iilor "olare. 0ai ale" in cazul polurii cu pul(eri i %um, ra!ia ia "olar care a1un)e la "upra%a a pmantului e"te !iminuat cantitativ prin re inerea !e ctre particulele poluante !in aer a unor cantit i varia(ile !e ra!ia ii, in %unc ie !e concentra ia i natura poluan ilor. Acea"ta re inere !e ra!ia ii poate re!uce luminozitatea cu -9 pan la :9 F i !e a"emenea, in mare m"ura i

CURS - TOFAN L. vizi(ilitatea@ %iecare !intre ace"te ac iuni in%luen an! mai mult "au mai pu in !irect i pre)nant "ntatea popula iei. Re!ucerea cantit ii ra!ia iei "olare in%luen eaz la ran!ul ei ne)ativ clima, %lora, %auna, apa i "olul. La ac iunea ne)ativ in!irect a polurii aerului a"upra plantelor verzi, prin re!ucerea ra!ia iei "olare, cu !iminuarea a"imila iei cloro%iliene i toate con"ecin ele economice i !e inlan uire tro%ic ce !ecur) !in acea"ta, "e a!au) e%ectele nocive !irecte pro!u"e !e cei mai mul i poluan i a"upra ve)eta iei. +n a%ara re!ucerii cantitative, poluarea aerului !etermin i o re!ucere calitativ a ra!ia iei "olare prin re inerea "electiv, pre!ominant, a ra!ia iilor cu cea mai mic lun)ime !e un!, a!ic a ra!ia iilor !in "pectrul ultraviolet. Acea"t ac iune are e%ecte ne)ative a"upra "nt ii, cuno"cut %iin! %aptul c ra!ia iile ultraviolete "unt %actori "timulativi in !ezvoltarea "i"temului o"o" la copii, prevenin! i vin!ecan! ra'iti"mul, %iin! cuno"cut !e a"emenea i ac iunea (acterici! a ace"tor ra!ia ii. Unele a"pecte ne)ative in !ezvoltarea %izic i intelectual a copiilor, o("ervate in zonele poluate, "unt con"i!erate !e unii cercetatori ca e%ecte !irecte ale polurii aerului a"upra "nt ii popula iei. b8 :n!luena poluarii aerului asupra !actorilor climatici Dintre %actorii climatici cu ac iune mai evi!ent a"upra or)ani"mului uman enumerm& temperatura, umi!itatea, ionizarea, pre"iunea atmo"%eric, ne(ulozitatea i micarea aerului. Aceti %actori pot %i in%luen a i !e poluarea aerului "u%erin! mo!i%icri ale caror e%ecte nocive "e r"%ran) a"upra "nt ii oamenilor. +n unele zone poluate, "-au con"tatat mo!i%icri ale %actorilor climatici, in %unc ie !e natura, nivelul i !urata perioa!elor !e poluare. Nenumrate "tu!ii au atra" aten ia a"upra %aptului c anumite mo!i%icri atmo"%erice in an"am(lu, cl!ura, pra%ul, (io5i!ul !e car(on i alte )aze, pot " e5ercite o in%luen con"i!era(il, cu totul imprevizi(il, a"upra climatului intre)ii planete. A"t%el, creterea procentului !e (io5i! !e car(on !in atmo"%er !e e5emplu, !etermin Ce%ectul !e "erD a!ic ri!icarea temperaturii la "upra%a a "olului. Diverii poluan i atmo"%erici, in "pecial "u( %orm !e aero"oli, con"tituie nuclei !e con!en"are pentru vaporii !e ap !in aer, mrin! ne(ulozitatea atmo"%eric, %avorizan! %ormarea ce ei i cre"can! %recven a precipita iilor.

CURS - TOFAN L. Toate ace"te mo!i%icri ale %actorilor climatici, !eterminate !e poluarea aerului, au repercu"iuni in timp a"upra "nt ii popula iei !in zonele re"pective. A%ec iunile care "unt %avorizate !e mo!i%icrile climatice "unt in primul ran! cele reumati"male i neurop"i'ice. Tot aici "e pot inca!ra i mo!i%icrile %unc ionale neuroen!ocrine, care pot in%luen a activitatea p"i'omotorie, comportamentul, ran!amentul muncii 6 in "pecial intelectuale 6 o!i'na i in )eneral "tarea !e !i"pozi ie a in!ivi!ului. c8 :mpactul polurii aerului asupra plantelor #i animalelor Flora i %auna zonelor cu poluare atmo"%eric pot %i a%ectate !e %oarte multe ori, intr-o m"ur mult mai mare !ecat oamenii, !atorit unor le)aturi "ta(ile i nemi1locite cu %actorii !e me!iu !in zona poluat& aer, apa, "ol , %iin! "upu"e unei e5puneri neintrerupte i %r protec ie. Ca urmare a "en"i(ilit ii i mo!i%icrilor uneori %oarte vizi(ile ale plantelor %a !e anumi i poluan i, ele pot con"titui pentru om (uni in!icatori ai )ra!ului !e poluare intr-o anumit zon. 4oluarea atmo"%eric prezint e%ecte !irecte i in!irecte, atat la plante cat i la animale. *%ectele !irecte con"tau in mo!i%icri mor%o%unc ionale !eterminate !e contactul !irect cu elementele poluante !in atmo"%er, e%ectele in!irecte apar !in in%luen ele in!u"e !e ra!ia iile "olare i clim, mo!i%icate la ran!ul lor !e poluarea aerului. *%ectele !irecte i in!irecte "u%erite !e plante i animale in zonele poluate "e mani%e"t in )eneral prin !ere)lri atat la nivel in!ivi!ual cat i la nivel popula ional #culturi !e plante "au comunit i !e animale$. La plante pot apare intarzieri in cretere, "u(!ezvoltare, leziuni, e5%olieri, !i"tru)eri par iale, "au c'iar !i"pari ia plantelor, in %unc ie !e natura, concentra ia i !urata ac iunii poluan ilor. Ace"te e%ecte pot %i !i%erite in %unc ie !e "pecie, unele plante %iin! %oarte "en"i(ile, altele mai rezi"tente %a !e !iveri poluan i. Dintre plantele %oarte "en"i(ile la poluarea atmo"%eric "unt citate coni%erele, ar(orii %ructi%eri, vi a !e vie i %lorile, mai ale" tran!a%irii i )la!iolele. Lic'enii "unt cuno"cu i pentru "en"i(ilitatea lor !eo"e(it, %iin! utiliza i ca (ioin!icatori ai polurii atmo"%erice. Animalele, in"ecte, p"ri, mami%ere, in "pecial !ome"tice, "u%er !e a"emenea in%luen a nociv a poluarii aerului, cu a"pecte mai vizi(ile in ceea ce privete e%ectele !irecte. Con"ecin ele "unt "u(!ezvoltarea, leziuni, im(olnviri i uneori moartea.

CURS - TOFAN L. Dintre poluan ii cei mai a)re"ivi pentru animale citm o5izii azotului i "ul%ului, plum(ul, ar"enul, %luorul i ca!miul. La animale %luoroza e"te una !intre cele mai cuno"cute mala!ii, a%ectan! al(inelele, viermii !e mta"e i mai ale" animalele mari, ie(ivore, care "unt lezate nu numai prin in'alarea aerului poluat ci i prin in)e"tia nutre urilor contaminate cu %luor. Ace"te e%ecte !irecte "au in!irecte, pro!u"e !e poluarea aerului plantelor i animalelor !etermin pentru om con"i!era(ile pa)u(e economice. Dar cel mai mare pre1u!iciu a!u" omului !e ace"te e%ecte e"te acumularea poluan ilor in %inal in 'rana con"umat !e om # plante i animale$, provocan!u-i )rave into5ica ii, a%ectan!u-i )rav "tarea !e "ntate. Dintre "u("tan ele care !in "ta!iul !e poluan i atmo"%erici pot a1un)e, prin interme!iul plantelor i animalelor, in or)ani"mul uman, "e pot enumera& pe"tici!ele or)anoclorurate, plum(ul, mercurul, etc. "au alte "u("tan e to5ice cu lar) utilizare in me!iu, caracterizate printr-o mare "ta(ilitate c'imic i avan! o remanen mare in me!iu. d8 :mpactul polurii aerului asupra construciilor #i obiectelor 0ul i poluan i atmo"%erici au rol important in proce"ele !e !e)ra!are a materialelor, !eterioran! %a a!ele cl!irilor, monumentele, !i%eritele acoperiri #placa1e$, picturile etc. 4rincipalii poluan i care !etermin !e)ra!area materialelor "unt& !io5i!ul !e car(on, cu ac iune !i"tructiv in "pecial a"upra pietrei calcaroa"e, !e o5izii "ul%ului, tran"%orma i "u( in%luen a o5i)enului i umezelii in acizi "ul%uro" i con"truc ie@ "ul%uric, i care ac ioneaz a"upra metalelor i alia1elor %eroa"e i ne%eroa"e, materialelor !e con"truc ii, pielii, 'artiei, te5tilelor, 'i!ro)enul "ul%urat, in a%ar !e %aptul c "u( in%luen a o5i!an ilor !in aer "e poate tran"%orma in unul !in o5izii "ul%ului, cu e%ectele artate mai "u", poate ac iona i ca atare a"upra vop"elelor cu con inut !e plum(, inne)rin!u-le prin %ormare !e "ul%ur !e plum(@ aci!ul %luor'i!ric are ac iune a"upra "ticlei, emailului, lacurilor emailate, can! e"te in concentra ie !e"tul !e ri!icat, !ar ac iunea lui !untoare, tre(uie luat in con"i!era ie i in cazul unor concentra ii re!u"e !ar !e lun) !urat@ ozonul i "u("tan ele o5i!ante au e%ecte !e)ra!ante a"upra cauciucului, pul(erile !iver"e au ac iune a(raziv i !e mur!rire@

CURS - TOFAN L. Toate ac iunile !i"tructive ale ace"tor poluan i atmo"%erici, "olizi, lic'izi "au )azoi, acizi "au o5i!an i, cu ac iune coroziv, a(raziv "au numai !e mur!rire, "unt %avorizate !e anumi i %actori meteorolo)ici ca& temperatur, umi!itate, in"orirea, "au in unele cazuri lip"a ei, vantul i al ii. Din "tu!iile e%ectuate "-a con"tatat c poluan ii atmo"%erici au o contri(u ie mult mai mare la !eteriorarea con"truc iilor !ecat %actorii meteorolo)ici. Ca e5emplu "e men ioneaz !e)ra!area rapi! in ultimii ani 6 o!at cu creterea polurii aerului 6 a monumentelor i con"truc iilor !in antic'itate care au rezi"tat atacului %actorilor meteorolo)ici timp !e "ecole i au ce!at in %a a polurii in ultimele !ecenii. Fenomenul !e coroziune pro!u" !e poluan ii atmo"%erici e"te %oarte vizi(il in anumite zone la acoperiurile ca"elor, (urlanelor, couri metalice, "talpi i )ar!uri metalice, autove'icule. e8 :n!luena polurii aerului asupra condiiilor de via Ca e%ecte ne)ative in!irecte ale polurii aerului a"upra "nt ii tre(uie avute in ve!ere i a"pectele !e !i"con%ort, intalnite atat in locuin e, la locurile !e munc, !e o!i'n "au !e a)rement i in mi1loacele !e tran"port@ in )eneral ace"te e%ecte !e !i"con%ort "e !atore"c mur!ririi pro!u"e !e pul(eri i %um, miro"ului i uneori c'iar )u"tului !eza)rea(il "e"izat in atmo"%er. 4rezen a ace"tor elemente in me!iul am(iant !uce la ptarea i mur!rirea 'ainelor i ru%elor atat in timpul purtrii lor cat i al p"trrii@ !e a"emenea in)reuneaz "plarea lor i impie!ic u"carea lor in aer li(er. Aceeai %actori mur!re"c locuin a, )eamurile, mo(ilierul i impie!ic aeri"irea locuin ei@ intr-un cuvant "u(mineaza con!i iile elementare !e i)ien corporal, ve"timentar i a locuin ei. Tot ace"te con!i ii, !eterminate !e poluarea aerului, impie!ic 1ocurile copiilor, o!i'na, plim(rile "au alte activit i in aer li(er. 0iro"urile prin care "e %ace uneori "im it poluarea aerului con"tituie un puternic %actor !e !i"con%ort i !eci un e%ect ne)ativ al polurii aerului a"upra "nt ii. +n aerul atmo"%eric "e )"e"c uneori "u("tan e "au ame"tecuri !e "u("tan e, nu neaprat to5ice, !ar cu miro"uri !e la "la( !eza)rea(ile pan la puternic re"pin)toare care provin !in proce"ele c'imice "au (ioc'imice, naturale "au in!u"triale %oarte variate ca !e e5emplu& proce"e !e %ermenta ie, putre%ac ie, !e"compunere, care au loc in !epozite !e !eeuri "au rezi!uuri,

CURS - TOFAN L. rampe "au plat%orme !e )unoi, a(atoare, unit i !e ecari"a1, %a(rici !e za'r, !e "pun, t(crii etc.