Diamantul

-referat la chimie-

Carbonul se gaseste, in natura, in stare elementara, in cele doua forme alotropice: diamantul si carbunele. Diamantul este piatra celor nascuti in aprilie si piatra pretioasa aniversara pentru implinirea a 10 si 60 de ani de casnicie. Diamantul a fost descoperit in anul 500 i.Hr. in ndia. !umele de "diamant# vine din grecescul "adamas#, care inseamna "de necucerit# -sugerand eternitatea iubirii. nca de la grecii antici diamantul este simbolul traditional al iubirii. n acea vreme se credea ca acestea sunt picaturi de roua intarite sau aschii din stele sau fulgere cristali$ate. Diamantul a fost considerat in lumea antica piatra magica, fiind re$ervata doar $eilor si regilor. %ra piatra &udecatorilor, infernului, puterii, amuleta protectoare a luptatorilor si aducatoare de victorii. %l daruieste bunatate si puritate sufleteasca. 'ulte popoare cred ca el ocroteste de tra$net, stafii, ca vindeca pe somnambuli si melancolici. %ra socotit antidot contra otravurilor si protector al femeilor gravide. (imboli$ea$a piatra (oarelui si patronea$a luna aprilie si $iua de sambata. Diamantul nu este doar )cel mai bun prieten al femeilor) ci si al bi&utierilor. *rumusetea si raritatea sa sunt legendare. %ste de obicei incolor dar sunt intalnite si variante absolut fantastice de diamante galbene, albastre, violet, verde, ro$, negre sau cu nuante albastrui +celebrul )bleu-blanc),. Diamantul, incolor si strave$iu, c-nd este pur, cristali$ea$a in sistemul cubic. Densitatea este .,51 g/cm.. ndicele de refractie, neobisnuit de mare, da nastere &ocului de lumina specific al acestei pietre pretioase. Diamantul este rau conductor de lumina si electricitate. 0entru ca este compus dintr-un singur element, diamantul este cea mai pura dintre pietrele pretioase. Diamantul este o piatra incolora, dar se pot intalni si diferite nuante cum ar fi albastru, galben, rosu, verde si ro$. Diamantul este una dintre cele mai dure substante cunoscute si din aceasta cau$a de neinlocuit pentru fabricarea de scule destinate a t1ia, g1uri sau lustrui materiale foarte dure. %l 2nsu3i nu poate fi lustruit decat cu propria sa pulbere. 0e de alta parte diamantul este casant. %l poate fi pulveri$at intr-un mo&ar de otel. Din p1cate e4ista foarte pu5ine depo$ite de diamante pe 01m-nt, cele bogate fiind si mai pu5ine. 6nul dintre ele se afla in 7frica de (ud 3i 2nc1 oferea pana la 80 9 din produc5ia mondiala de diamante. n :usia s-a descoperit in a;u5ia o regiune 2ntinsa continand diamante si acum acestea se ob5in la scara industriala. Diamantul se gaseste fie in $acaminte primare, in care s-a format, fie in aluviunile unor rauri. <acamintele primare sunt roci eruptive +silicati,, care au luat nastere din magma topita, patrunsa vertical din adancime prin scoarta solida a pamantului, unde s-a solidificat sub presiune mare. n $acamintele diamantifere care se gasesc numai in putine puncte pe glob, diamantele sunt sunt continute de obicei sub forma de cristale mici + 0,1 0,5 grame/tona ,, si numai rar ca bucati mai mari de forme neregulate + cel mai mare diamant gasit pana in pre$ent este numit Cullinam, cantareste apro4imativ 650 g = .0>5 carate,. !umai circa 59 din diamantele e4trase sunt destul de pure pentru a putea servi ca

podoabe. ?a slefuire se pierde cea mai mare parte din diamantul brut. Diamantele impure servesc pentru scopuri industriale. *ormarea diamantelor naturale necesita condi5ii e4traordinare, si anume temperaturi si presiuni uria3e. Diamantele s-au n1scut in straturile mai ad-nci ale scoar5ei terestre. n anumite locuri straturile cu diamante se topesc si apoi ies la suprafata si 2nghea51, dar aceasta se 2nt-mpla foarte rar. (tructura cristalina: *iecare atom de carbon de$volta @ valen5e identice, diri&ate uniform in spa5iu dup1 schema tetraedrica. 6nghiul dintre > valen5e este de 108A >BC. 0rin cele @ valen5e ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de al5i @ atomi C, form-nd astfel o re5ea tridimensionala infinita. Dntreg cristalul constituie de fapt o singura molecula. Distantele interatomice sunt de 1, 5@ E. 0roprietati: (tructura cristalina a diamantului da socoteala de toate propriet15ile acestei substan5e. Femperatura 2nalt1 de vapori$are, aproape @000A si lipsa unei fa$e lichide se e4plica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalen5e. ?a temperatura 2nalta la care are loc vapori$area, vaporii de carbon sunt compu3i din atomi liberi. n cristalul de diamant, atomii sunt men5inu5i in po$i5iile lor de echilibru prin forte mult mai puternice decat in metale sau in cristalele ionice. 0ropriet15ile optice ale diamantului sunt de asemenea in concordanta cu structura sa cristalina. Fransparenta totala +lipsa de absortie, fata de lumina vi$ibila si ultravioleta dovede3te ca electronii legaturilor C-C din diamant nu pot fi e4cita5i de frecventele acestor radia5ii electromagnetice. Diamantul este mult mai pu5in reactiv decat c1rbunele negru si chiar decat grafitul. %l se aprinde, in o4igen molecular, doar la B00A C. 0rin 2nc1l$ire 2ndelungata la 1500A, in absenta o4igenului, diamantul se transforma in grafit. cu structura sa cristalina. Fransparenta totala fata de lumina vi$ibila si ultravioleta pana la 1500G sau mai &os dovedeste ca electronii legaturilor C-C din diamant nu pot fi e4citati la frecventele acestor radiatii electromagnetice. Diamante artificiale. Fransformarea diamantului in grafit, la temperatura &oasa, fiind e4oterma, transformarea inversa trebuie sa fie favori$ata, conform principiului ?e Chatelier, la temperatura inalta. Fot conform acestui principiu, transformarea grafitului in diamnat trebuie sa fie favori$ata de presiune, deoarece diamantul are o densitate mai mare +deci un volum mai mic la masa egala, decat grafitul. ncercari numeroase de a fabrica diamante sintetice, efectuate in timp de aproape un secol au esuat. ncepand din 1855 se fabrica industrial diamante sintetice, prin incal$irea grafitului la cca. .000A si 1>5 000 atm. Hite$a transformarii este marita prin mici adaosuri de Cr, *e sau 0t. :olul catali$atorului consta, para-se, in formarea unui film din metal topit pe suprafata grafitului. n aceste conditii metalul di$olva carbon si il precipita ca diamant, mai putin solubil. (e obtin diamante negre de 0,0>-0,05 g, care se utili$ea$a in scopuri industriale. 6n procedeu recent promitator pentru obtinerea diamantelor se ba$ea$a pe un principiu diferit : se trece metan, la o presiune mai &oasa decat cea atmosferica peste pulbere de diamant su dimensiunea de 1 micron, incal$ita la 1000A. 'icile cristale de diamant servesc ca

centre de cristali$are I J parte din carbonul re$ultat prin descompunerea metanului se depune pe suprafata acestor cristale a caror retea se e4tinde astel in spatiuI o alta parte din carbon se depune ca grafit. Krafitul se indeaprtea$a prin incal$ire cu Hidrogen la 50 atm, deoarece se hidrogenea$a mult mai repede ca diamantul. 0ietrele pretioase sunt minerale pretuite pentru frumusetea si durabilitatea lor. Haloarea unei pietre pretioase depinde in general de patru caracteristici: frumusetea pietrei in sineI raritateaI greutatea +;arate, un ;arat = 0.>g, si re$istentaI si maiestria cu care a fost taiata si slefuita piatra. 0ietre ca diamantele, rubinele si smaraldele repre$inta una dintre cele mai mari re$erve financiare. n timp de ra$boi sau in ca$ul cri$elor financiare, multi oameni isi transforma banii in pietre pretioase, acestea fiind mai usor de transportat si de lichidat. 0ietre pretioase celebre Diamond Li&ou iti povesteste in continuare despre cateva dintre cele mai cunoscute pietre pretioase din lume. 7ceste pietre sunt celebre in primul rand datorita calitatilor +marime, culoare, claritate sau taietura, cat si persoanelor care le-au purtat sau preturilor cu care s-au vandut la licitatii. Kolden Mubilee este considerat cel mai mare diamant din lume. 7re 5@N,6N carate si este diamantul taiat cu cele mai multe fatete. 7 fost descoperit in Fhailanda si a fost daruit regelui acestei tari in 188N, la aniversarea a 50 de ani de la incoronare. ncomparable a fost descoperit in Hestul 7fricii si are @0N, @B carate, fiind taiat dintr-un diamant mai mare de B80 carate. Din punct de vedere al marimii, este considerat al -lea diamant din lume. (pirit of De Krisogono este cel mai mare diamant negru si al H-lea ca marime in lume. 7re .1>, >@ carate. (tar of the (eason are 100.10-carate si a fost vandut la Keneva pentru suma de 16.5@B.N50 6(D, devenind astfel cel mai scump diamant din lume. Llac; Jrlov are 6N.50 carate si este un diamant cu o culoare metalica, foarte inchisa. 7 fost bote$at astfel dupa proprietara de la &umatatea secolului 1B - 0rintesa !adia HOeginJrlov. Lriolette of ndia are 80..B carate si se spune ca este cel mai vechi diamant din lume. Poh-i-!oor - primele documente care vorbesc despre el datea$a din 1.0@I este considerat a fi unul dintre cele mai vechi diamante din lume, iar denumirea sa inseamna )muntele de lumina) CentenarO este cel mai mare diamant din lume cu culoare D +cea mai buna culoare,I are >N..B5 carate si a fost taiat de Kabi Fol;oQs;O, cel care a taiat si Kolden Mubilee +diamantul cu cele mai multe fatete din lume, si care in 1818 a pus la punct taietura )brilliant). Hope are @5.5> carate si a fost gasit ndia in secolul 1N de catre Mean Laptiste Favernier. %ste diamantul cu cea mai intensa culoare de albastru din lume, iar legenda spune ca provine de la ochiul unui idol dintr-un templu ndian si ca a adus numai ghinion celor care l-au detinut.

FiffanO RelloQ este cel mai mare diamant galben din lume si a fost gasit in mina De Leers, 7frica de (ud in 1BNN. 7re 1>B.5@-carate. FaOlor-Lurton are 68.@> n 1868, Cartier, !eQ Ror; l-a cumparat pentru suma de 1.050.000 dolari, iar a doua $i a fost cumparat de catre :ichard Lurton pentru sotia lui %li$abeth FaOlor si astfel a primit numele de FaOlor-Lurton. %li$abeth FaOlor a vandut diamantul in 18NB. (maraldul 'ac;aO are 16N.8N-;arate si a fost descoperit in 'u$o, Columbia. %ste cel mai mare smarald din colectia natianala de pietre pretioase din (tatele 6nite al 7mericii. (maraldul 0atricia are 6.>-;arate, este e4pus la 'u$eul !ational de storie !aturala din !eQ Ror;. 0iatra a fost considerata )prea perfecta pentru a fi taiata) (tar of ndia este cel mai mare safir din lume , are 56...5 ;arate si a fost descoperit acum .00 de ani in (ri ?an;a. Lrosa cu (afir ?ogan. (afirul are @>>.88-carate, a fost gasit intr-o mina din (ri ?an;a si este cea mai grea piatra montata din colectia natianala de pietre pretioase din (tatele 6nite al 7mericii. :ubinul Fimur este de fapt un spinel, dar pana in 1B51 s-a cre$ut ca este cel mai mare rubin. 7re .5>.50 carate si este cel de-al dolea spinel ca dimensiune dupa cel din coroana ruseasca.

Libliografie: 1. QQQ.clopotel.ro >. QQQ.referate.ro .. QQQ.e-referate.ro @. QQQ.referat.ro 5. QQQ.referate.online.ro 6. QQQ.e-scoala.ro/referate/ N. QQQ.multereferate..4.ro/ B. manualul de chimie cls a H -a 8. manualul de chimie cls a S-a 10. enciclopedia copiilor 11. QQQ.ereferate.ro

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate