Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Dunrea de Jos

Facultatea de Istorie, Filosofie i


Teologie
Specializarea: Istorie

Schisma din cadrul blocului


comunist
Diferendul sovieto-iugoslav
Conflictul sovieto-chinez

Student
Valentin

anul

II

Istorie:

Paraschiv

Timp de aproape 50 de ani continentul european i prin extensie ntregul glob va fi


marcat de rivalitatea bipolar a celor dou tabere create n urma celui de-al Doilea Rzboi
Mondial. Raiunile acestui nou tip de conflict rezidau n primul rnd n disensiunile ideologice
dintre cele dou tabere. Adept a unui model statal centralizat, unit n jurul forurilor comuniste,
U.R.S.S. nu va nelege s permit ptrunderea n cadrul societii central i sud-est europene a
elementelor capitalismului anglo-saxon promovat de fotii si aliai, adepi ai sistemului politic
pluripartidic, precum i ai economiei de pia bazat pe principiile pieei libere i a competiiei.
Disensiunile ideologice se vor regsi i n plan politic, conducnd la secionarea efectiv a
continentului european n dou mari blocuri politico-militare, sociale i economice, n dou
sisteme de guvernare profund diferite.1 Tabara comunista nu si-a pastrat in schimb pentru mult
timp unitatea; chiar daca declarau ca impartasesc idealurile marxist-leniniste, in cadrul mai
multor partide comuniste lideri cu puternice convingeri nationaliste se indeparteaza de linia
oficiala trasata de catre URSS. Termenul de schisma este cel mai potrivit pentru a caracteriza
aceasta realitate, deoarece erau respinse dogmele promovate de catre liderii sovietici, si fiecare
dintre cei ce se rupeau de pastorirea Moscovei isi cauta propria cale de a duce tara spre
paradisul comunist.
In randul conducatorilor comunisti o pozitie aparte a ocupat-o Iosip Broz Tito.
Acesta a fost arhitectul-ef al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia , si a fost in acelasi
timp initiatorul unui nou gen de comunism, care se opunea ordinii staliniste, ce era impusa
miscarii comuniste internationale de catre Moscova .Tito a fost de asemenea principalul
fondator i promovator al Miscarii de Nealiniere, susinand politica de nealiniere in cele dou
blocuri ostile n timpul Razboiului Rece. Imediat dup terminarea celui de-Al Doilea Rzboi
Mondial, Iugoslavia deinea o poziie privilegiat n Peninsula Balcanic, fiind cel mai puternic
stat din zon iar Tito, mareal victorios n lupta mpotriva Germaniei hitleriste, nu i-a ascuns
inteniile de a juca un rol major n tabra comunist. n septembrie 1947, reprezentanii partidelor
comuniste din Bulgaria, Ungaria, Romnia, Cehoslovacia, Iugoslavia, URSS, Frana i Italia s-au
ntlnit n Polonia i au nfiinat Biroul de Informaii al Partidelor Comuniste Kominformul.
Principalul obiectiv al Kominformului era instituirea unui centru de schimburi de informaii, al
crui cartier general era Belgradul. Polul de putere pentru Blocul comunist era in mod clar
1 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Studiu:Consolidarea_blocului_comunist

URSS-ul i, n afar de Tito, toi ceilali conductori comuniti au acceptat aceast stare de fapt.
Se pare c ruptura dintre Tito i Stalin a avut mai multe cauze, unele datnd nc din timpul
rzboiului. n septembrie 1944, a avut loc o ntrevedere secret ntre Tito i Stalin, pentru a se
stabili condiiile traversrii teritoriului iugoslav de ctre trupele sovietice. Acestea din urm, dei
au trecut numai printr-o mic poriune din Nord-Estul Iugoslaviei, au comis numeroase delicte
(violuri, crime, jafuri), care i-au nemulumit pe iugoslavi.2 Pe de alta parte, desi Iugoslavia se
eliberase prin efortul propriei populatii, sovieticii cautau sa minimalizeze rolul jucat de partizanii
iugoslavi in timpul razboiului. Dupa nfiinarea Kominformului de catre Stalin si revendicarea de
catre liderul sovietic a statutului de Ttuc al popoarelor, la scurt timp s-a produs ruptura dintre
Iugoslavia i URSS.
Erezia lui Tito consta in faptul c refuza s recunoasc Moscova drept capital a
comunismului i pe Stalin conductor unic. Tito era hotrt, n ciuda presiunii exercitate de
Kremlin i de aliaii si, s nu renune la ideile sale instaurarea unui comunism propriu, de tip
naionalist, independent de URSS, i deschiderea unui dialog politic i cultural cu Occidentul.
Stalin avea experienta in inlaturarea ereticilor din cadrul partidelor comuniste, dar acum se
confrunta cu o situatie diferita, erezia nu a cuprins un partid, ci un stat, iar pentru a distruge
aceasta erezie era necesar un razboi.3 Stalin era constient ca tolerarea pozitiei adoptate de Tito ar
fi dus la pierderea de catre Moscova a statutului de Capitala a Comunismului Universal. n fata
unui posibil razboi Tito nu a dezarmat, ci si-a atras sprijinul populatiei si al armatei, gasind un
sprijin important si in randul statelor occidentale. In aceasta disputa, Romnia a rmas de partea
URSS; in presa romneasc a vremii, Tito este declarat duman al rii, iar autoritatile romane au
decis sa inchida granita de vest a Romniei. Dup ce fusese ales de Stalin s joace un rol central
n campaniile antititoiste ale Kominformului n 19481949, dupa moartea lui Stalin, si in special
dupa 1956, Gheorghiu-Dej a fcut, tot ce i-a stat n putin pentru a-i mbunti relaiile cu
Iugoslavia. Nikita Hrusciov si Nikolai Bulganin l-au vizitat pe Tito la Belgrad in 1955 cerandu-si
scuze pentru greselile savarsite de administratia lui Stalin. Tito a vizitat URSS-ul in 1956,
aceasta vizita fiind un semnal care a semnalat al diminuarii rivalitatii dintre Iugoslavia si URSS.
Cu toate acestea, relatia dintre URSS si Iugoslavia va ajunge la un alt nivel scazut spre sfarsitul
anilor 1960.4
Dupa proclamarea Republicii Populare Chineze, noul stat comunist a incheiat cu
URSS la15 februarie 1950 un tratat de asistenta militara reciproca. Negocierile pentru tratatul de
asistenta militara reciproca s-au desfasurat la Moscova intre liderii chinezi Mao Zedong si Zhou
Enlai si cei sovietici Iosif Visarionovici Stalin si Andrei Visinski (ministrul de externe). Intre
termenii tratatului s-a aflat si un important ajutor militar oferit Chinei de catre Uniunea
Sovietica. Cele doua tari comuniste au stabilit sa actioneze in comun iin cazul in care Japomia ar
fi agresat unul sau ambele state semnatare. Tratatul a reprezentat de asemenea i un mesaj pe care
cele doua tari il dadeau Americii, aratand ca noua oranduire, comunista, reprezenta un monolit,
orientarea viitoarelor tari comuniste urmand a veni dinspre Moscova si Beijing. Publicatia "New
2 http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=2319
3 Francois Furet, Trecutul unei iluzii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998, p. 428-432
4 http://cultural.bzi.ro/ruptura-tito-stalin-11880

York Times" cataloga in acea perioada China ca fiind de fapt un satelit sovietic, insa fisuri intre
cele doua tari au aparut chiar la scurt timp dupa semnarea tratatului. Dup ce a preluat
conducerea URSS, Hruciov a mrit ajutorul acordat Chinei, trimind i un mic corp de
experi care s ajute la dezvoltarea noului stat comunist. Aceast asisten a fost descris de
istoricul William Kirby ca fiind cel mai mare transfer de tehnologie din istoria lumii.5 Mao s-a
opus ferm tentativelor lui Hruciov de a ajunge la o reconciliere cu statele est-europene mai
liberale, cum era Iugoslavia. Relaiile dintre cele dou ri au nceput s se rceasc n 1956,
cnd Mao s-a suprat din cauza Discursului Secret (Cultul personalitii i consecinele sale),
dar i din cauza faptului c liderii chinezii nu au fost consultai n avans pe tema lui.6 Mao
credea c destalinizarea este o greeal i o posibil ameninare la adresa autoritii sale
personale. Cnd Hruciov a vizitat Beijingul n 1958, Mao a refuzat propunerile de cooperare
militar7, iar atunci cnd Hruciov a efectuat o noua vizita n China, n septembrie 1959, la
scurt timp dup reuita sa vizit n SUA, a fost ntmpinat cu rceal, ceea ce l-a determinat pe
liderul sovietic sa paraseasca China n ziua a treia a vizitei ce trebuia s dureze apte zile.8
Relatiile au continuat s se deterioreze n 1960, cnd att URSS ct i China s-au folosit de
Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Roman drept ocazie de a lansa atacuri reciproce.
Pe 25 februarie 1956, Nikita Hru ciov, secretarul general al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, i-a uimit pe delegaii sosii la al XX-lea Congres al PCUS prin discursul
intitulat Cultul personalitii i consecinele sale. Acest discurs a devenit faimos n scurt timp,
si a stat la baza destalinizrii Uniunii Sovietice i a schimbrilor care vor afecta blocul socialist
ncepnd chiar cu acel an. Raportul de fa nu-i propune s fac o apreciere multilateral a
vieii i activitii lui Stalin. Despre meritele lui Stalin s-au scris destul de multe cri, brouri
i studii n timpul vieii sale. Este ndeobte cunoscut rolul lui Stalin n pregtirea i
desfurarea revoluiei socialiste, n rzboiul civil, n lupta pentru construirea socialismului n
ara noastr. Acestea toate sunt binecunoscute. Acum se pune o problem de imens importan
pentru prezntul i viitorul partidului: felul n care s-a instaurat treptat cultul personalitii care,
la un moment dat, s-a transformat ntr-o surs de denaturri dintre cele mai grosolane i mai
grave ale principiilor de partid, ale democraiei de partid, ale legalitii revoluionare.
Prin faimosul su discurs, Hru ciov l-a denunat pe Stalin, a denunat cultul
personalitii pe care acesta l-a dezvoltat, dar i crimele comise, inclusiv executarea, torturarea
5 Taubman William, Khrushchev: The Man and His Era, W.W. Norton & Co., 2003, p 336-337
6 Ibidem, p. 338
7 Ibidem, p. 391
8 Ibidem, p. 394

i ntemniarea unor membri de partid n baza unor acuzaii false. Mai mult dect att, Hruciov
l-a condamnat pe Stalin pentru greeli de politic extern, pentru eecul agriculturii sovietice,
pentru organizarea terorii n mas, pentru greelile care duseser la moartea a milioane de
cteeni sovietici n timpul rzboiului i pentru ocupaia german. Delegaii prezeni l-au
ascultat pe Hruciov timp de patru ore n tcere, mui de uimire. Alexandr Iakovlev, care avea s
devin, n anii 80, unul din arhitecii perestroiki, a povestit c Discursul i-a inmarmurit pe cei
prezenti in sala; ei a simeau c Hruciov spunea adevrul, dar acest adevr l nspimnta.
Generaii ntregi de tineri comuniti l veneraser pe Stalin, iar acum acest trecut era distrus i li
se spunea c totul fusese o minciun. Spre deosebire de discursurile obinuite, acesta nu a fost
primit la sfrit cu aplauze, delegaii prsind n final sala ocai.9 Dei nu a produs schimbri
fundamentale n societatea sovietic, Discursul Secret, asa cum a mai fost numit, a avut o
gam larg de efecte. El a fost un factor declanator pentru agitatiie din Polonia i pentru
revolutia din Ungaria din acelai an. n 23 octombrie 1956 Uniunea Sovietica a intervenit militar
n Ungaria, deoarece situatia din aceasta tara parea sa scape de sub controlul Moscovei. Uniunea
Sovietica a justificat intervenia militar i impunerea guvernului Janos Kadar, n 3 noiembrie
1956, prin responsabilitatea fa de Pactul de la Varsovia. 10
n 1960, Nikita Hruciov primul-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. i
preedintele Consiliului de Minitri al U.R.S.S. a participat n persoan la Congresul al III-lea
al P.M.R. (2028 iunie) unde conducerea comunistilor romani a lansat unui program economic
pe termen lung, ce prevedea industrializarea rapid a rii, insa aceasta politica economic a
Romniei va genera o polemica violenta ntre Bucureti i Moscova.11 n timpul Congresului al
III-lea al P.M.R.a mai avut loc un eveniment important, si anume, atac radical lansat de
Hruciov impotriva delegaiei Partidului Muncitoresc Albanez, condus de un membru al
Biroului Politic, Hysni Kapo. Acuzatiile aduse albanezilor vizau de fapt pe protectorii lor
chinezi. n timpul nfruntrii de la Bucureti dintre Hruciov i albanezi, delegatul chinez, Peng
Chen, eful organizaiei de partid Beijing i membru al Prezidiului Permanent al Biroului Politic
al Partidului Comunist Chinez, a exprimat rezerve serioase fa de ncercarea sovieticilor de a
excomunica Albania pe baza acuzaiilor de dogmatism stalinist, suprimarea democraiei de partid
i refuzul de a se altura celorlalte partide leniniste n vederea reconcilierii istorice cu Iugoslavia
lui Tito.

9 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/stalin-demitizat-raportul-lui-hru-ciov
10 http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_ungar%C4%83_din_1956
11 http://www.lapunkt.ro/2014/06/29/vladimir-tismaneanu-stalinism-pentru-eternitate-o-istorie-politicaa-comunismului-romanesc-3/

n octombrie 1961 a avut loc un eveniment important pentru comunismul mondial:


Congresul al XXII-lea al PCUS, la care Hruciov s-a angajat ntr-o nou campanie mpotriva
stalinismului, i i-a atacat public pe albanezi pentru activitile lor schismatice, fracioniste i
subversive" n micarea comunist mondial. Stalinitilor nrii le-a displcut renunarea lui
Hruciov la dogma dictaturii proletariatului" i anunul c PCUS se va transforma ntr-un
partid al ntregului popor", iar Uniunea Sovietic ntr-un stat al ntregului popor". Zhou
Enlai, n calitate de conductor al delegaiei chineze, a exprimat nemulumirile Chinei fa de
politicile sovietice. Principala acuzatie adusa de chinezi sovieticilor a fost ca acestia din urma au
compromis principiile marxism-leninismului prin adoptarea unei atitudini de "coexisten
panica" cu natiunile capitaliste ale Occidentului. De la inceputul anilor 60, Mao Zedong a
declarat deschis si in repetate randuri ca Uniunea Sovietica s-a aliat cu Statele Unite impotriva
revolutiei chineze.
Comunismul mondial intrase ntr-o perioad de convulsii, iar ruptura total dintre
cele dou centre rivale ale sale, Moscova i Beijing, prea inevitabil. Atitudinea comunistilor
chinezi a influentat si Partidul Comunist Roman, ducand la o versiune de comunism national ,
dar care de fapt era o incercare a grupului conducator, de a restructura ideologia oficial i de a
asimila valori populiste i naionaliste.
Pn la nceputul anului 1962 i n mod evident n perioada 19601961, GheorghiuDej a continuat s susin cu loialitate statutul hegemonic al Moscovei n cadrul blocului i al
micrii comuniste internaionale. n iunie 1962, CAER a adoptat un document intitulat
Principiile Diviziunii Internaionale a Muncii", redactat, printre alii, de specialistul sovietic n
geografie economic E. B. Valev, care reafirma ideea colaborrii economice socialiste" n
sensul unei diviziuni a muncii n cadrul blocului socialist ntre nordul industrializat i sudul
agrar12. Ideea a fost sprijinit puternic de Cehoslovacia i de Republica Democrat German, cele
mai industrializate dintre rile freti". Comunistii romani s-au opus insa acestui plan,
deoarece el prevedea ca Romania sa fie un furnizor de produse agricole, in timp ce Ghe.
Gheorghiu Dej dorea industrializarea Romaniei. Astfel, s-a impus adoptarea unei poziii aflate n
opoziie crescnd fa de Uniunea Sovietic i a fost iniiata o politica care avea ca obiective
principale suveranitatea statului i a partidului.
Anul 1962 a deschis o er nou de apropiere i cooperare intre statele democratice
occidentale si blocul comunist. Reglementarea afacerii rachetelor din Cuba, care corespunde
sfritului crizei Berlinului, a pus bazele destinderii. Cu toate c atat SUA cat si URSS, cresc fr
ncetare potenialul lor militar, ele evit cu cea mai mare grij orice nfruntare direct i se
menajeaz, fiind constrnse de greutile lor interne, care-i oblig s gseasc o cale de
convetuire. Ca urmare a crizei cubaneze, SUA i URSS au ajuns la un punct final, dup ani de
negocieri in problema interzicerii testelor nucleare n atmosfer. Ele au initiat Tratatul de la
Moscova (5 august 1963), semnat pentru mai mult de 100 de ani, care interzice experienele
nucleare n atmosfer. Frana i China, care i-au pus la punct echipamentele lor atomice, au
refuzat s adere.
n acest context, coeziunea lagarului comunist a slbit si mai mult, i o schism a
aprut ntre URSS i China popular. n ceea ce priveste Romania, schisma sovieto-chinez a
oferit ocazia liderilor PMR de a interveni n disputa ideologic i de a-i afirma propria poziie.
12 Vlad Georgescu, The Romanians. A History, London, I. B. Tauris, 1991, p. 245.

Chiar dac n primii ani ai conflictului, 1961-1962, Bucuretiul a continuat s-i afirme
loialitatea fa de Moscova, n anii urmtori, conducerea PMR i-a nuanat poziia fa de
conflict, ceea ce a avut ca rezultat apariia unor nenelegeri n relaiile cu puterea sovietic.
Aceast schimbare poate fi explicat, pe de o parte, prin nevoia conducerii PMR de a gsi un
aliat, care s aib aceeai orientare ideologic i care s susin programul de dezvoltare
economic (industrial), iar pe de alt parte prin dorina Chinei de a crea o bre n spaiul de
influen sovietic. Pe msur ce schisma sino-sovietic se adncea, Gheorghiu-Dej i a atribuit
rolul de mediator ntre cele dou centre comuniste rivale. n loc s urmeze calea Moscovei n
relaiile cu celelalte partide i state comuniste, Gheorghiu-Dej a nceput s dezvolte legturi
independente cu acestea. La 23 august 1964, cu prilejul sarbatoririi a douzeci de ani de la
lovitura de stat antifascist - care, se susinea oficial, dusese la fondarea Republicii Populare
Romne -delegaia sovietic, condus de Anastas Mikoian, preedintele Prezidiului Sovietului
Suprem, a fost obligat s accepte prezena delegaiei chineze condus de primul ministru Zhou
Enlai, ca i pe cea a delegaiei de partid i de stat albaneze, condus de vicepremierul Hysni
Kapo, ntr-un moment n care Albania comunist rupsese practic relaiile oficiale cu URSS13. Din
dorinta de a-si afirma linia politica independenta, Romnia reluase relaiile diplomatice cu
Albania cu mai mult de un an nainte, prin trimiterea unui ambasador la Tirana n martie 1963.
Desi aparent Romnia prea angajata ntr-o desovietizare extins care ar fi putut duce la
liberalizare intern, comunistii romni refuzau s slbeasc controlul asupra societii. Romnia
avea in Balcani doua modele de state socialiste care se opuneau Moscovei, Iugoslavia, unde pe
plan intern,desovietizarea era combinata cu destalinizarea si Albania, unde desovietizarea era
insotita de intarirea stalinismului. Din dorinta de a pastra monopolul partidului asupra puterii,
linia independenta promovata de PMR nu prevedea aplicarea de reforme interne. Dorind totusi
sprijin popular, liderii PMR au relaxat regimul prin eliberarea unei mari pri a deinuilor politici
i au definitivat procesul de derusificare, concretizat prin eliminarea obligativitii studierii
limbii ruse, desfiinarea institutelor de limb rus, rescrierea istoriei de pe poziii naionale.
Astfel, conducerea comunist romn a reuit, cu deosebit succes, s-i construiasc o platform
a antidestalinizrii n jurul conceptelor de industrializare, autonomie, suveranitate i mndrie
naional.
n 1964, opoziia Romniei fa de Uniunea Sovietic se manifesta si prin
Declaraia din aprilie 1964 care promova suveranitatea i independena statului romn. Erau
formulate astfel principiile relaiilor dintre statele comuniste: egalitatea n drepturi, neamestecul
n treburile interne, dreptul exclusiv al unui de partid de a-i rezolva problemele politice i
organizatorice, de a-i alege conducerea i de a-i stabili orientarea n politica intern i extern.
Erau denunate practicile abuzive din ultima perioad de existen a Kominternului, precum i
cele din perioada Kominformului, extinderea cultului personalitii asupra relaiilor dintre state.
n viziunea comunistilor romani, Uniunea Sovietic nceta s mai fie centrul micrii comuniste
internaionale, deoarece nici un partid nu are i nu poate avea un loc privilegiat, nu poate
impune altor partide linia i prerile sale.14Din 1964, mai ales dup publicarea Declaraiei din
aprilie, Romnia i-a manifestat public deschiderea fa de China. n plan diplomatic,
conducerea de la Bucureti i-a continuat demersurile pentru recunoaterea Chinei populare ca
membru al ONU ceea ce a dus la mbuntirea relaiilor bilaterale. Poziia fa de ruptura chino13 Vladimir Tismaneanu, Stalinism pentru eternitate, Editura Polirom, Iasi, 2005, p. 219
14 http://www.mae.ro/node/15028?page=4

sovietic i-a permis lui Gheorghiu-Dej s-i construiasc propria zon de autonomie n procesul
distanrii de Moscova. La 14 octombrie 1964, un eveniment important are loc in Uniunea
Sovietica, unde Prezidiul i Comitetul Central al PCUS au votat ambele pentru a accepta demisia
voluntar a lui Hruciov pe motive de vrst naintat i sntate precar. Brejnev a fost ales
prim secretar (ulterior secretar general), iar Alexei Kosighin i-a urmat lui Hruciov n funcia de
premier. Nici Brejnev i nici colegii si nu erau persoane cu popularitate, iar noul guvern s-a
bazat pe puterea autoritar , KGB-ul i Armata Roie primind puteri crescute. Tendinele
conservatoare ale guvernului sovietic aveau s duc la nbuirea Primaverii de la Praga din
1968. Atitudinea de fronda fata de Moscova este promovata si de regimul Ceausescu, aceasta
culminand cu declaratia ce condamna invazia Cehoslovaciei de ctre URSS i alte patru state
membre ale Tratatului de la Varovia, la 21 august 1968.
Cea mai importanta confruntare armata dintre sovietici si chinezi, si care a riscat sa se
transforme intr-un adevarat razboi, a fost lupta dusa pentru controlul unui ostrov situat pe fluviul
de frontiera Ussuri si numit Damanski de catre rusi sau Zhenbao de chinezi. Atat sovieticii cat si
chinezii au considerat secret de stat orice informatie despre acest conflict, din dorinta de a nu
distruge reputatia regimurilor comuniste. Ostrovul Damanski, disputat atat de intens de cele doua
puteri comuniste, era minuscul (0,74 kmp), incat este evident ca la mijloc a fost doar o chestiune
de ambitie, insa, cu toate acestea, conflictul a fost la un pas de la a se transforma intr-un razboi
nuclear. Si unii si altii detineau la acea data bomba atomica.
Ostilitatile s-au declansat subit in martie 1969, cand un grup de graniceri chinezi au
tabarat peste cantonamentele granicerilor sovietici, care isi desfasurau activitatea pe ostrovul cu
pricina. Pierderile sovietice au fost 31 morti si 14 raniti, cat despre pierderile chinezilor acestea
nu sunt cunoscute, informatiile fiind secrete si astazi. In replica, sovieticii au contraatacat cateva
zile mai tarziu, bombardand pozitiile chinezilor, care au trebuit sa se retraga, multumindu-se cu
capturarea unui tanc tip T-62. Ocupantii tancului au fost ucisi, dar ostrovul a ramas sub control
sovietic. Dupa o liniste care a durat 5 luni, ostilitatile au reinceput in luna august 1969, fiind
proliferate amenintari din partea ambelor tabere. In cele din urma conflictul s-a incheiat la 11
septembrie 1969, cand beligerantii au semnat un acord formal de incetare a focului. N-a fost
cazul sa se semneze si un tratat de pace, intrucat ostilitatile nu debutasera cu o declaratie de
razboi; iar conflictul propriu zis s-a incheiat definitiv abia in 1991, cand noul presedinte rus
Boris Eltin a hotarat sa cedeze ostrovul autoritatilor chineze.15
Razboiul sovieto-chinez a fost purtat si prin intermediari. Orientarea Vietnamului spre
colaborarea cu URSS era fireasca tinand cont de ideologia comuna si de aversiunea seculara pe
care vietnamezii o aveau fata de chinezi. Dup ce Vietnamul s-a unificat sub regim comunist, si
s-a alturat CAER i-a intarit relatiile cu Uniunea Sovietica, semnand cu aceasta, n anul 1978,
un Tratat de prietenie i colaborare. Vietnamul era considerat de China ca fiind Cuba Estului i
acest tratat era privit ca o alian militar. Acordul vietnamo-sovietic stipula, ntre altele,
ajutorul reciproc n cazul ameninrii securitii de ctre un stat ter. Acest acord a facilitat
utilizarea de ctre Uniunea Sovietic a porturilor i aeroporturilor fostelor complexe militare ale
Statelor Unite din Vietnam. Uniunea Sovietic a asigurat Vietnamul de ajutor economic i militar
pentru anticipata invazie a Vietnamului n Cambodgia i a asigurat o impiedicare a unei posibile
intervenii chineze n aceast ar. n 1978, Vietnamul a invadat Cambodgia participnd cu trupe
la ofensiva mpotriva regimului K.Samphan-Pol Poth.

15 http://www.frontpress.ro/2014/03/cel-mai-mare-conflict-armat-sovieto-chinez-din-trecut.html

La 17 februarie 1979, China a atacat Vietnamul de-a lungul ntregii granie comune
cu fore armate compuse din infanterie, artilerie i blindate. Aciunea era un rspuns la ceea ce
Beijingul considera aciuni i politici provocatoare din partea Hanoi-ului (rele tratamente aplicate
celor 2 milioane de etnici de origine chinez, blocarea inteniilor Beijingului de repatriere a
cetenilor chinezi rezideni in Vietnam, dorina Vietnamului de a deveni un imperiu hegemonist
i dominant n Asia de Sud-Est). Forele aeriene nu au fost implicate n acest conflict. ntr-o
singur zi, Armata Popular de Eliberare Chinez a avansat 8 km n interiorul Vietnamului, de-a
lungul unui front larg, dar a ntmpinat o puternic rezisten. Trupele chineze s-au regrupat si au
cucerit oraele Cao Bang (la 2 martie) i Lang Son (la 4 martie). La 5 martie, China a declarat ca
aceast incursiune militar a fost o lecie pentru Vietnam i la 16 martie toate trupele Armatei
Populare de Eliberare Chineze s-au retras. Vietnamul a rspuns la intervenia militar chinez
din anul 1979 prin transformarea localitilor situate de-a lungul graniei cu China n adevrate
fortree foarte bine echipate i avnd trupe paramilitare foarte bine instruite. n total, se
apreciaza ca 600 000 de soldai vietnamezi au fost instruii s previn o alt invazie chinez.
Dimensiunile precise ale efortului Vietnamului de a securiza graniele cu China sunt dificil de
stabilit, dar costurile au fost considerabile.16
De pe urma confruntarii dintre China si URSS, principalul beneficiar a fost Statele
Unite. Coeziunea blocului comunist a slabit si mai mult in urma acestor incidente. O alta
consecinta a acestui conflict sovieto-chinez este faptul ca apar dispute si in cadrul aliatilor din
Indochina ai ambelor puteri comuniste: Vietnamul si Cambodgia. SUA a cautat sa-si apropie
China, sprijinind-o in demersul de aderare la ONU, chiar daca astfel a nemultumit Taiwan-ul. La
randul lor chinezii au cutat mbuntirea relaiilor cu americanii i dorind sa obina un avantaj
asupra sovieticilor.17 Astfel la 25 octombrie 1975 o rezolutie ONU propusa de catre Albania a
admis Republica Populara Chineza sa se alature Natiunilor Unite, aceasta acceptare a RPC a dus
la plecarea Taiwan-ului din cadrul ONU. China devine de asemenea membru al Consiliului de
Securitate.
n URSS, pe msur ce Brejnev i colegii si mureau sau ieeau la pensie, erau
nlocuii de oameni pentru care Discursul Secret i primul val de destalinizare fuseser o
experien formatoare. Aceti Copii ai celui de al XX-lea Congres au preluat puterea sub
conducerea lui Mihail Gorbaciov i a colegilor si. Epoca Hruciov a dat acestei a doua
generaii de reformatori att inspiraie, ct i un exemplu, iar acesti noi lideri comunisti incepe
sa implementeze un sir de reforme care in final vor duce la prabusirea Blocului comunist.

16 http://www.cseea.ro/ro/publicatii/printare/policy-papers/china-351i-vietnam-intre-conflict-351icooperare
17 http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Rece#R.C4.83zboiul_Civil_Chinez_.C8.99i_SEATO

Bibliografie:

1 Francois Furet, Trecutul unei iluzii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998


2. Vlad Georgescu, The Romanians. A History, London, I. B. Tauris, 1991
3. Vladimir Tismaneanu, Stalinism pentru eternitate, Editura Polirom, Iasi, 2005
4. Taubman William, Khrushchev: The Man and His Era, W.W. Norton & Co., 2003

Resurse web
(accesate pe data de 11 05 2015)
http://www.cseea.ro/ro/publicatii/printare/policy-papers/china-351i-vietnam-intre-conflict-351i-cooperare
http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Rece#R.C4.83zboiul_Civil_Chinez_.C8.99i_SEATO
http://www.frontpress.ro/2014/03/cel-mai-mare-conflict-armat-sovieto-chinez-din-trecut.html
http://www.mae.ro/node/15028?page=4

(accesat pe data de 11 05 2015)

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/stalin-demitizat-raportul-lui-hru-ciov
http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_ungar%C4%83_din_1956
http://www.lapunkt.ro/2014/06/29/vladimir-tismaneanu-stalinism-pentru-eternitate-o-istorie-politica-acomunismului-romanesc-3/
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Studiu:Consolidarea_blocului_comunist
http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=2319
http://cultural.bzi.ro/ruptura-tito-stalin-11880