Sunteți pe pagina 1din 10

Departamentul: Ingineria Produselor Alimentare Disciplina: Depozitarea produselor vegetale

STUDIU PRIVIND METODE DE DEPOZITARE A MERISOARELOR (Vaccinium vitis-idaea)

Nume prenume: DAVID Anamaria Specializarea: Te n!"!#ia $re"ucrarii $r!duse"!r a"imentare An studiu: IV

Cluj-Napoca 201 -201!

A%STRA&T "erisoarele #$accinium vitis-idaea% sunt &ructele unui ar'ust din &am( )ricaceae care creste spontan la altitudini inalte( Aceste 'ace de culoare rosie sunt &olosite atat pentru consumul casnic cat si in industrie( *ructele de merisor contin o gama variata de compusi cum ar &i antociani+ &lavonoide+ lignani+ acid 'enzoici+ steroli+ vitamina C si toco&eroli+ dar sunt &oarte cunoscute datorita antocianilor si &lavonoizilor( "erisoarele au e&ect antio,idativ+ antiin&lamator+ antitumoral+ antiviral+ vasoprotectiv si anti&ungic( In aceasta lucrare de cercetare sau strans date din mai multe studii stiinti&ice cu privire la metode de depozitare a merisoarelor( Intrucat prin semi-procesare #congelare% si procesare+ compusii 'ioactivi din aceste &ructe se distrug in mare parte+ prin acest studiu am cautat sa gasim metoda cea mai potrivita de depozitare a merisoarelor+ pentru pastrarea proprietatilor lor( Datorita continutul ridicat de acid 'enzoic+ merisoarele spre deose'ire de celelalte &ructe din &am( )ricaceae+ prezinta o perisa'ilitate mai scazuta+ putand &i depozitate pentru o perioada de 2- luni+ la temperaturi intr 0--.C+ si umiditate relativa intre /0-001(

Cuvinte c2eie: merisoare+ antociani+ &lavonoide+ antimicro'ian+ anti&ungic+ depozitare+ acid 'enzoic+ atmos&era controlata(

'( Intr!ducere "erisoarele sunt &ructele unui ar'ust pitic de -- 0 cm+ cu tulpina cilindrica si rami&icatii su'tiri( *ace parte din &amilia )ricaceae+ genul $accinium vitis-idaea 3( *ructele sunt 'ace s&erice+ rosii la maturitate si lucioase+ cu numeroase seminte in interior( "erisoarele sunt unele dintre putinele &ructe originare din America de Nord+ &iind &olosite secole intregi de indigeni ca 2rana si medicament( Indienii isi spalau ru&ele cu suc de merisoare+ iar vracii preparau comprese cu aceste &ructe e,traordinare pentru a e,trage otrava din ranile provocate de sageti( Datorita concentratiei de vitamina C din merisoare+ primii colonisti din America de Nord au prevenit aparitia scor'itului si+ la scurt timp+ 'alenierele americane au ajuns sa transporte 'utoaie intregi de merioase+ la &el cum &aceau navele 'ritanice cu lamaile( Americanii sar'atoresc si astazi a patra zi de joi din noiem'rie printr-o masa de recunostinta la care se consuma curcan+ paine de porum'+ carto&i dulci+ placinta cu dovleac si desigur+ suc delicios de merisoare( Decenii intregi+ &olclorul american a glori&icat sucul de merisoare pentru rolul sau in tratarea si prevenirea crizelor de cistita cronice+ iar studiile stiinti&ice au con&irmat astazi aceasta intre'uintare inteleapta stravec2e( S-a crezut mereu ca aciditatea si acidul 2ipuric din sucul de merisoare e,plica e&ectul sau anti'acterian+ insa astazi este aproape o certitudine &aptul ca alta este componenta cea mai importanta( "erisoarele contin o su'stanta care acopera peretii

rinic2ilor+ ai vezicii urinare si ai tu'ului conector+ impiedicand acumularea de 'acterii in tesuturi+ unde traiesc si se inmultesc( S-a demonstrat ca un pa2ar de suc de merisoare pe zi este de zece ori mai e&icient in ani2ilarea 'acteriilor din urina decat anti'ioticele clasice( Alte studii au mai aratat ca majoritatea pacientilor cu in&ectii urinare cronice se vindeca daca 'eau un pa2ar de suc de merisoare in &iecare zi( In general+ rezultatele sunt mai 'une decat cele o'isnuite in urma tratamentului clasic cu anti'iotice( Impactul lor 'ene&ic a &ost descoperit de catre stramosii nostri si con&irmat in zilele noastre prin studii specializate( Dintre toate &ructele cunoscute+ merisoarele contin cei mai multi antio,idanti+ ceea ce le trans&orma in importante arme de aparare a organismului uman( )le impiedica dezvoltarea 'olilor cronice #cu precadere celor cardiovasculare% si previn in&ectiile( In compozitia lor+ veti regasi acizi #citric+ lactic%+ proteine+ vitamina A+ 41+ 42+ 4 + C+ )+ dar si uleiuri si saruri minerale( Consumul zilnic de a&ine rosii &ormeaza un zid de protectie impotriva 'acteriilor patogene+ cum ar &i )(coli+ 5elico'acter p6lori #responsa'ila pentru ulcerul gastric%+ Streptococcus mutans #principala responsa'ila pentru cariile dentare%( 7esponsa'ile pentru acest 'ene&iciu medical sunt proantocianidele din merisoare: acestea actioneaza impotriva di&eritelor 'acterii+ evitand &i,area lor la mucoasa anumitor organe( Aceasta implicare a merisoarelor la nivel 'acterian se poate traduce printr-un suport de 'aza &ata de organismul uman( Practic+ ele ajuta organismul sa isi mentina sanatatea+ sa lupte impotriva posi'ilelor in&ectii si sa isi sustina procesul de lupta impotriva radicalilor li'eri( Scaderea numarului de in&ectii implica si reducerea administrarii anti'ioticelor in e,ces+ pro'lema ce a&ecteaza copiii+ dar si adultii la nivel glo'al( In plus+ s-a mai demonstrat stiinti&ic ca merisoarele au un impact pozitiv in ceea ce priveste lupta impotriva tumorilor maligne( 8n grup de cercetatori din Canada au demonstrat cum celulele canceroase de la nivelul glandelor mamare erau supuse unui risc mult mai scazut de a evolua spre tumori+ daca se consuma a&ine rosii(

)( &!m$!*itie c imica

"erisoare sunt o sursa 'ogata de &i're + za29r + vitamina A + vitamina C si magneziu ( Acestea contin + de asemenea+ o cantitate mare de &lavonoide si lignani ( 3ignanii si &lavonoidele sunt considerate a &i anti-cancererigene ( "erisoare sunt totodata 'ogate :n acid 'enzoic+ ast&el+ ele sunt adesea &olosite ca agenti antimicro'ieni :n preparate alimentare( Continutul de ar'utina :n merisoare este cuprins intre -- 1 #Sun 5 si cola'( 100;%+ in timp ce+ nivelul de acizi car'o,ilici 2idro&ili este cuprins intre 2(2; si (0- 1#<ensen 5D( si cola'( 2002%( Dintre peste 2- soiuri de &ructe de padure comesti'ile comune+ merisoarele sunt pe locul al doilea la continutul de =uercitina # ;!- 1!> mg ? @g %#5a@@inen S5( si cola'(+ 1000%( In a&ara de =uercitina+ &ructele de merisor contin o multime de &lavonoide+ taninuri+ proantociani+ acizi triterpenici( De asemenea contin derivati de acid 'enzoic+ acizi organizi+ antociani(

"erisoarele contin o cantitate mare de acid 'enzoic si de resveratrol( Continutul de antociani variaza intre 2;(!--2(> mg?100 g produs( De asemenea contin 22 aminoacizi li'eri+ iar cantitatea este cuprinsa intre 2/(02-;0( / mg?100 g( Dintre aminoacizi+ asparagina are proportia cea mai ridicata+ peste 2-1 din cantitatea totala de aminoacizi(#<ungmin 3ee+ C2ad )( *inn+ 2011% Su'stantele minerale din merisoare se gasesc in urmatoarele procente: "g :n intervalul !;/( ---(2 mg?@g+ A ->00-;>00 mg?@g+ *e 10(;-20( mg?@g+ Cr 0(--0(/ mg?@g+ Cu (---(0 mg?@g si Bn /(1-0(/ mg?@g(#A( $ollmannovC si cola'(+ 2000%( Cercetatorii de la Departamentul Agriculturii din S8A + au determinat activit9tile antio,idante de poli&enoli din merioare si au descoperit ca antocianii principali din aceste &ructe de padure sunt acidul clorogenic si =uercitina(# B2eng D si Dang SE+ 200 %(

+( M!di,icari ,i*ice si -i!c imice $e $arcursu" de$!*itarii

"erisoarele &ac parte din &am( )ricaceae+ &ructele din aceasta &amilie &iind incadrate in categoria &ructelor e,trem de perisa'ile # cum ar &i si a&inele negre+ coacazele%( )le se carcaterizeaza printr-o epiderma su'tire+ respiratie intensa si o supra&ata mare de contact cu mediul inconjurator( Ca urmare a acestor particularitati+ durata mentinerii calitatii lor+ c2iar in conditii optime de temperatura si umiditate relativa a aerului+ este relativ scazuta( Insa+ spre deose'ire de restul )ricaceae-lor+ merisoarele+ datorita continutul ridicat de acid 'enzoic sunt &oarte rezistente la modi&icarile 'ioc2imice care se produc si de asemenea la microorganisme( Se stie ca acidul 'enzoic este conservantul ce mai des &olosit in industria alimentara( "erisoarele sunt o sursa naturala de acid 'enzoic+ aceste &ructe &iind &olosite de multa vreme in tarile nordice pentru a conserva alte alimente( 3ocuitorii din *inlanda+ Suedia+ Norvegia pastrau &ructele de merisor peste iarna &ara a &olosi nicio metoda de conservare+ doar pastrate in cutii de plastic sau 'orcane de sticla neacoperite( +('( A"terari de natura -i!c imica

Alterarile de natura 'ioc2imica sunt determinata de enzimele proprii &ructelor+ care catalizeaza unele reactii 'ioc2imice+ avand ca rezultat &orme de alterare ce a&ecteaza calitatea &ructelor proaspete( 3a majoritatea &ructelor vatamate+ are loc 'runi&icarea enzimatica+ ce se mani&esta prin mani&estari de culoare care au loc in prezenta o,igenului si care se datoreaza actiunii enzimelor poli&enolo,idazice asupra su'stantelor &enolice si pigmentilor antocianici+ acesta reprezentand o &orma de alterare a &ructelor( S-a dovedit stiinti&ic ca su'stantele 'ioactive din merisoare scad activitatea multor enzime+ de e,meplu+ activitatea F-amilazei este redusa la apro, -1 de catre poli&enoliii continuti de catre acestea#Grussu si cola'(+2010%+ activitatea F-glucozidazei este redusa la -/1#D2itson si

cola'(+2010% Deasemenea poli&enolo,idazele sunt in2i'ate de multitudinea de antio,idanti naturali continuti de merisoare( +()( M!di,icari $r!duse de micr!!r#anisme

Drojdiile si mucegaiurile sunt practic inactivate de catre su'stantele 'ioactive din merisoare( 8n studiu realizat de catre Institutul International de Cercetari Alimentare dovedeste &aptul ca pentru a putea &i &ermentat+ din sucul de merisoare tre'uie indepartat acidul 'enzoic si a'ia apoi sa &ie insamnatat cu culturi de Sacc2arom6c2es cerevisieae(# Arto $isti si cola'(+2002% Hotodata e,tracte polimerice de proantociani din merioare s-au dovedit a avea un e&ect puternic antimicro'ian :mpotriva Stap26lococcus aureus+ insa acestea nu au avut nici un e&ect asupra altor tulpini 'acteriene+ cum ar &i Salmonella enterica sv( H6p2imurium+ 3acto'acillus r2amnosus( *ractiuni polimerice si oligomerice din merisoare au mani&estat un e&ect in2i'itor asupra 2emaglutinarii produse de )( coli(# Petri A6lli si cola'(+ 2011%( +(+( Res$iratia ,ructe"!r

8nul dintre procesele &iziologice care a&ecteaz9 durata de p9strare a &ructelor este meta'olismul respiraIiei( Procesul respiraIiei implic9 reacIia de com'inare a o,igenului din aer cu molecule organice din celula &ructului #uzual za2ar% pentru a &orma di&erite componente intermediare Ji :n cele din urma dio,id de car'on Ji ap9( )nergia produs9 de seriile de reacIii+ din timpul procesului de respiraIie poate &i utilizat9 ca energie legat9 de componentele utilizate de celule :n su'secvenIele reacIiilor+ sau pierdut9 su' &orm9 de c9ldur9( )nergia Ji moleculele organice produse :n timpul procesului de respiraIie sunt utilizate de alte procese meta'olice pentru a menIine starea de s9n9tate a &ructului( *actorii care in&luenteaza procesul de respiratie sunt: temperatura+ umiditatea relativa a aerului+ stadiul de dezvoltare al merisoarelor #daca sunt prea coapte vor avea o respiratie mai intensa%( 7ata respiratiei la merisoare este cuprina intre 10 mg CK 2?@g 2 #la 0.C%+ 12 mg CK2?@g 2 #la -.C%+ - mg CK2?@g 2 #la 10.C%+ >2 mg CK2?@g 2 #la 1-.C%+ /; mg CK2?@g 2 #la 20.C%( L11M +(.( Pierderea a$ei din ,ructe

Apa circul9 prin Iesuturi+ mai ales su' &orm9 lic2id9+ iar :n spaIiile lacunare su' &orm9 de vapori( Ca Ji :n cazul sc2im'urilor de gaze+ apa din &ructe se elimin9 su' &orm9 de vapori prin lenticele+ stomate+ cuticul9+ sau prin supra&eIele lezate( Nn general+ presiunea vaporilor de ap9 la nivelul celulelor &ructelor perisa'ile este mai mare decOt cea a vaporilor di&uzaIi :n mediul e,tern+ iar acest &apt determin9 un &lu, continuu de vapori din interiorul &ructelor spre e,terior( Acest &lu, de vapori este cu atOt mai mare cu cOt umiditatea relativ9 a mediului am'iant este mai redus9 Ji temperatura mai ridicat9( Nn cazul p9str9rii &ructelor perisa'ile+ nerealizarea temperaturii Ji umidit9Iii relative optime pentru o specie sau un soi+ determin9 intensi&icarea procesului de transpiraIie Ji+ deci+ deprecierea calitativ9 a &ructelor(

Pierderile de masa #apa% la depozitare pentru merisoare sunt cuprinse intre 0( 1 -0(- 1 la temperaturi cuprine intre 0--.C+ umiditate relativa ;--/01( +(/( Pierderi in su-stante -i!active

Pe parcursul depozitarii merisoarelor+ multe dintr principiile active ale acestor &ructe se pierd( Ast&el continutul in vitamine+ antociani+ &lavonoide si alti compusi 'ioactivi scade( Aceste pierderi sunt determinatde de perioada de depozitare+ temperatura+ umiditate+ lumina si de am'alajul in care sunt mentinute &ructele( De-a lungul anilor multi cercetatori au studiat aceste pierderi realizand studii importante pentru industria alimentara cat si pentru cea &armaceutica( Cateva din aceste studii vor &i prezentate pe scurt in capitolul -( .( &!nditii de de$!*itare

Depozitarea este o etapa a procesului de valori&icare a &ructelor si consta in introducerea si mentinerea acestora in spatiile de pastrare( Alegerea spatiului de pastrare si a metodei de depozitare depind de proprietatile &izico-c2imice si &iziologice ale produsului si de timpul de depozitare( .('( &!nditii de $re-racire

Durata depozitarii merisoarelor poate &i prelungita daca &ructele sunt racite imediat dupa recoltare si am'alate doar inaintea livrarii(# Aau&man si cola'(+ 10-/P 7ingel si cola'(+ 10-0% Daca merisoarele nu sunt la temperatura dorita+ acestea pot &i racite &ortat cu aer sau prin 2idrocooling( #Aasmire si H2ompson+ 1002P Spa6d si cola'(+ 1000% .()( &!nditii !$time de de$!*itare

Hemperatura minima de depozitare recomandat9 este de 2 .C( Hemperatura ma,im9 recomandat9 este de ! pOn9 la - . C #5arden'urg si cola'+ 10/>P( Aader+ 100;P( 3idster si cola'+ 10//P( Spa6d si cola'+ 1000%+ cu toate c9 e,ist9 si o recomandare de ;.C#Aasmire i H2ompson+ 1002%( 8miditatea relativa ecomandat9 este de 00 la 0-1#5arden'urg i cola'+ 10/>P( Aader+ 100;P Spa6d si cola'(+ 1000%( 8nii cercet9tori au recomandat o umiditate relativa mai mica pentru a reduce contaminarea &ungic9 a spatiilor de depozitare+ de e,emplu+ :ntre /0 i 00 1(#3idster si cola'(+ 10//% Culoarea roie poate &i crescut9 dup9 recoltare prin pastrarea &ructelor+ :n special a &ructelor recoltate prea devreme+ la temperaturi intre ; si 10.C timp de cOteva s9pt9mOni+aceste temperaturi &iind mai &avora'ile decat cele in&erioare( Perioada de stocare este de doua pOn9 la patru luni la aceste temperaturi( #3evine si cola'(+ 10!1% .(+( De$!*itarea in atm!s,era c!ntr!"ata

8nele studii sugereaza ca o depozitare intro atmos&era controlata continand variate com'inatii de K2 si CK2 nu e,tind perioada de pastrare a merisoarelor+ comparativ cu aerul am'iental( L10M In sc2im' Aader #1002+100;% sugereaza ca o depozitare in AC cu 1-21K 2Q0-- 1CK2 este 'ene&ica( "erisoarele pot &i pastrate in conditii anaero'e #1001 N 2% pentru o perioada de peste 1! luni la temperatura de ( .C+ intr-o umiditate relativa scazuta(#Star@ si cola'(+ 10;!%

/( Studii $rivind m!di,icari"e care au "!c in meris!are "a de$!*itare

-(1(

&a"itatea meris!are"!r $r!as$ete a,ectate de c!nditii"e de de$!*itare si am-a"a0 #"eeri Saario+ 2000%

"erioare proasp9t recoltate # $accinium vitis - idaea 3( %+ au &ost depozitate :n pungi de polietilena 0+- l per&orate si neper&orate la temperaturi de 0(-.C#1 Rm si (- Rm grosimea pungii % timp de 1/ s9pt9mOni i la 0(-.C#1(- Rm si -(- Rm% timp de / s9pt9mOni ( Hotalul de su'stanta uscata + p5-ul + acizi organici #aciditate titra'ila% i coninutul total de antociani din suc au &ost determinate( Principalele valori ale su'stantei uscate au variat intre 12(0>-1!(-; # . 4ri, % + p5 2(0-- (1/ + acizi organici #acid citric % 1(1 -1(; g?100 g i antocianine !0( 0>/(;! mg 100?g ( Su'stanta uscata i coninutul in antociani a sc9zut spre s&Oritul depozitarii ( Coninutul de acizi organici a sc9zut pe perioada de stocare ( )&ectul de per&orare a pungilor nu a prezentat nicio modi&icare consistent9( Himpul de stocare al merioarelor+ &9r9 nici o deteriorare vizi'il9 a &ost de ! s9pt9mOni de la 0(-.C#1+- Rm grosimea pungii% i dou9 s9pt9mOni de la 0(-.C#-+- Rm pungii% ( -(2( In,"uenta $r!cesarii interne si de$!*itarii asu$ra c!ntinutu"ui de ,"av!n!ide din ,ructe"e de $adure #Sari 5( 5S@@inen si cola'(+ 2000%

)&ectele prelucr9rii interne i depozitarii asupra &lavonoidelor =uercitina+ miricitina+ @aemp&erol au &ost studiate utilizOnd o metod9 optimizat9 7P-5P3C cu detecie 8$ i diode dup9 o 2idroliz9 acid9 a glicozidelor corespunz9toare( In &ructele proaspete de merisor+ coninutul total de &lavonoide este de 1>0 mg?@g( Conservarea tradiionala a merioarelor zdro'ite :n suc propriu a provocat pierderi considera'ile de =uercetin #!01% ( Doar 1- 1 din =uercetin9 i 0 1 din miricitina din &ructele de padure neprelucrate au &ost re inute :n sucurile de &ructe o'inute prin metode interne comune #suc de merioare de munte nepasteurizat %( Pe parcursul a 0 luni de depozitare la -20 . C + coninut in =uercitina a sc9zut semni&icativ # !0 1 % :n merioarele de munte( "iricitina i @aemp&erolul au &ost mai putin sensi'ile decat =uercitina :n timpul depozit9rii( 5.3. E,ectu" tem$eraturii de de$!*itare asu$ra ca"itatii ,ructe"!r a 1 s$ecii Vaccinium (C2ien E( Dang si cola'(+ 2000% *ructe din di&erite soiuri $accinium au &ost depozitate la ! temperaturi di&erite #0+ -+ 10 si 1-.C% si au &ost evaluate cu privire la deteriorare+ pierderi in za2aruri+ acizi organici+ total de antociani+ &enoli+ &lavonoide si capacitate antio,idanta+ dupa sau ! luni de depozitare( "erisoarele au activitate antio,idanta ridicata#K7AC%( $alorile K7AC+ continutul de antociani si &enoli a crescut pe perioada depozitarii( Cea mai ridicata valoare s-a inregistrat la depozitarea la tmperatura de 1-.C( Hotusi+ aceasta temperatura a provocat deteriorarea merisoarelor+ si s-au inregistrat pierderi semni&icative de glucoza+ &ructoza+ za2aroza+ acid citric+ acid malic( Depozitarea la -.C s-a dovedit a &i temperatura optima de pastrare pentru a pastra calitatea merisoarelor+ atat din punct de vedere al componentilor 'ioactivi cat si a proprietatilor gustative(

2( &!nc"u*ii si rec!mandari Depozitarea merisoarele este &acilitata de continutul ridicat de acid 'enzoic al acestora( Ast&el+ aceste &ructe+ desi incadrate in categoria &ructelor e,trem de perisa'ile datorita structurii lor &izice+ sunt e,trem de rezistente la activitatea microrganismelor+ acestea din urma nereprezentat un pericol in depozitare merisoarelor( Datorita pierderilor ridicate de apa care se produc prin mem'rana su'tire a merisoarelor este recomandata o umiditate relativa cat mai ridicata /--001+ iar temperatura optima este cuprinsa intre 0--.C( Depozitarea in atmos&era controlata nu a dovedit 'ene&icii semni&icative &ata de aerul am'iental+ iar datorita costurilor ridicate ale acestei te2nologii se pre&era depozitarea clasica( Continutul de antociani+ poli&enoli+ &lavonoizi se modi&ica pe parcursul depozitarii la di&erite temperaturi+ de asemenea si te,tura merisoarelor si proprietatile gustative ale acestora( S-a dovedit ca temperatura optima de pastrare a merisoarelor este de -.C la umiditati relative cuprinse intre /0-001(

%I%LIO3RA4IE 1( C2ien E( Dang+ S2ioT E( Dang+ )&&ect o& Storage Hemperatures on *ruit Uualit6 o& $arious Cran'err6 Cultivars+ Produce Uualit6 and Sa&et6 3a'orator6+ Agricultural 7esearc2 Service+ Acta 5ort( /10+ IS5S 2000( 2( Grussu et al #2010% <A*C - + 2;>0-2;>> ( 5a@@inen S5 et alContent o& t2e &lavonols =uercetin+ m6ricetin+ and @aemp&erol in 2edi'le 'erries+ < Agric *ood C2em( 1000 <unP!;#>%:22;!-0P
4. 5S@@inen S5+ Sirpa K( ASrenlampi + 5annu "( "6@@Snen and A( 7iitta HVrrVnen+

In&luence o& Domestic Processing and Storage on *lavonol Contents in 4erries+ <( Agric( *ood C2em(+ 2000+ !/ #;%+ pp 20>0W20>-( 5arden'urg+ 7()(+ A()( Datada and C(E Dang( 10/>( H2e commercial storage o& &ruits+ vegeta'les+ and &lorist and nurser6 stoc@s( 8SDA+ Agric( 5and'oo@ No( >> #revised%(
6. <ensen 5D et al 56drop2ilic car'o,6lic acids and iridoid gl6cosides in t2e juice o&

American and )uropean cran'erries #$accinium macrocarpon and $( o,6coccos%+ lingon'err6 #$( vitis-idaea%+ and 'lue'erries #$( m6rtillus%( < Agric *ood C2em( 2002 Nov >P-0#2 %:>/;1-!P ;( <ungmin 3ee+ C2ad )( *inn3ingon'err6 #$accinium vitis-idaea 3(% groTn in t2e Paci&ic Nort2Test o& Nort2 America: Ant2oc6anin and &ree amino acid compositionP 12 Septem'er 2011 /( Aader+ A(A( 100;( A summar6 o& CA re=uirements and recommendations &or &ruits ot2er t2an apples and pears( Proc( ;t2 Intl( Contr( Atmos( Con&(+ 8niv( Cali&(+ Davis CA+ :1- !(

0( Aasmire+ 7(*( and <(*( H2ompson( 1002( Selecting a cooling met2od( In: A(A( Aader #ed% Post2arvest tec2nolog6 o& 2orticultural crops( 8niv( Cali&(+ Dir( Agric( Nat( 7es( Pu'( No( 11+ pp( > ->/( 10( Aau&man+ <(+ S("( 7ingel+ A(A( 5amer+ )(P( Atrops and G(4( 7amse6( 10-/( )&&ect o& pre-cooling on mar@et =ualit6 o& cran'erries s2ipped '6 rail or truc@( 8SDA "ar@et( 7es( 7pt( 2/;+ 0 pp( 11( Aevin Iungerman+ 7)HAI3ING 7)U8I7)S HU4": HKHA3 U8A3IHE 4)77E "ANAG)")NH+ N) NeT Eor@ Area *ruit Program+ Cornell Cooperative ),tension+ 4allston Spa+ NEP 12( 3evine+ A(S(+ C(7( *ellers and C(I( Gunness( 10!1( Car'on dio,ide-o,6gen and storage relations2ips in cran'erries( Proc( Amer( Soc( 5ort( Sci( /:2 0-2!2( 1 ( 3idster+ P(D(+ P(D( 5ilde'rand+ 3(S( 4Xrard and S(D( Porritt( 10//( Commercial storage o& &ruits and vegeta'les( Pu'l( 1- 2?)( Agriculture and Agri-*ood Canada+ KttaTa+ Kntario+ Canada( 1!( "eeri Saario+ *res2 lingon'err6 =ualit6 as a&&ected '6 storage conditions and pac@aging+<ournal o& *ood Uualit6+$olume 2 + Issue -+ pages !- W!> + Kcto'er 2000 1-( Petri A6lli+ 3iisa No26ne@+ 7iitta Puupponen-Pimiea+ 4enita Desterlund-Di@streom+ Hiina 3eppeanen+ <u@@a Delling+ )eva "oilanen+ and "arina 5einonenP 3ingon'err6 #$accinium vitis-idaea% and )uropean Cran'err6 #$accinium microcarpon% Proant2oc6anidins: Isolation+ Identi&ication+ and 4ioactivities+ <( Agric( *ood C2em( 2011+ -0+ ; W /!P 1>( Spa6d+ S()(+ <(7( "orris+ D()( 4allinger and D(G( 5imelric@( 1000( "aturit6 standards+ 2arvesting+ post2arvest 2andling and storage( In: G(<( Galleta et al( #eds% Small &ruit crop management( Prentice 5all+ N<+ pp( -0!-- 1( 1;( Star@+ 7(+ I($( 5all+ *(7( *ors6t2 and P(7( Dean( 10>0( Cran'erries evaluated &or &res2 &ruit and processing =ualit6 a&ter reduced K2 storage( Cran'erries !#>% :1!+ 1> and !#;%:1!+ 1>( 1/( Sun 5 et al+ Determination o& ar'utin in t2e 2er's o& $accinium vitis-idaea 3( '6 7P5P3C+ B2ongguo B2ong Eao Ba B2i( 100; SepP 10( $ollmannovCY+ <( HomCZ+ D( 8rmins@C+ B( PolC@ovC+ S( "elic and 3( Ar[\ovCP Content o& 4ioactive Components in C2osen Cultivars o& Cran'erries #$accinium vitis-idaea 3(%+ Czec2 <( *ood Sci(+ $ol( 2;+ 2000+ Special IssueP 20( $isti Arto+ Sanna $ilja@ainene+ Simo 3aa@so+ Preparation o& &ermenta'le lingon'err6 juice t2roug2 removal o& 'enzoic acid '6 Sacc2arom6ces cerevisiae 6east+ *7I+ / <ul6 2002( 21( D2itson et al( *unctional Plant Science and 4iotec2nolog6 #2010%

22( B2eng D and Dang SE+K,6gen radical a'sor'ing capacit6 o& p2enolics in 'lue'erries+ cran'erries+ c2o@e'erries+ and lingon'err6( < Agric *ood C2em( 200 <an 1-P-1#2%:-02-0