Sunteți pe pagina 1din 49

Capitolul IV

Mașini și aparate pentru producerea laptelui condensat

1. Instalații de aburi

Formulele de calcul

Masa de umiditate

vaporate se determină prin formula:

Unde:

,

(IV.1)

Consumul încălzirii cu abur:

 
 

(IV.2)

 

,

Unde

 

masa productului condensat, kg;

 

capacitatea de căldură a productului condensat, J/(kg*grad)

temperatura de fierbere a productului, C

 

– capacitatea de căldură a produtului inițial, J/(kg*grad)

 

temperatura inițială a productului lic id, C

 

W masa de umiditate evaporată, kg

 

entalpia aburului secundar, J/kg

capacitatea de căldură a condensatului, J/(kg*grad)

 

– entalpia aburului încălzitor, J/kg

 
 

temperatura condensatului,

– coeficient, luînd în considerație utilizarea căldurii.

 

Dacă productul se încălzește pînă la temperatura de fierbere, atunci:

 

,,

(IV.3)

Dacă laptele se încălzește în generatorul de aburi, atunci suprafața de încălzire se verifică după formula

Unde

– coeficientul termotransmisiunii în perioada încălzirii, V/(

;

(IV.4)

- abaterea medie a temperaturii în perioada încălzirii productului, grad.

Dacă în generatorul de aburi laptele nu se încălzește, ci doar fierbe, atunci

Unde:

,

r- temperatuta ascunsă a generării de aburi, J/kg

(IV.5)

Δt – abaterea temperaturii, între temperatura încălzirii cu aburi și temperatura de fierbere a laptelui,

k- coeficientul termetransmisiunii în perioada fierberii, V/(

;

Performanța instalației de evaporare pentru umiditatea aburilor depinde de temperatura inițialăa laptelui. Dacă laptele este încălzit pînă la temperatura de fierbere, atunci:

,

(IV.6)

Dacă laptele este reîncălzit în radiator, atunci o parte din umiditate se va autoevapora, ocolinda suprafața generatorului de aburi, și se va obține producție suplimentară.

Unde:

- temperatura reîncălzirii,

,

(IV.7)

Dacă laptele în generatorul de aburi vine rece, atunci performanța instalației de evaporare pentru umiditatea aburilor se va reduce la maximum

 

(IV.8)

Temperatura de fierbere a laptelui se stabilește după formula:

 
 

,

(IV.9)

Unde:

- vaporilor secundari,

temperatura

vaporilor

secundari

rezultați

din

fierberea

laptelui

sub

presiunea

– cu cît crește temperatura de fierbere a productului în comparație cu temperatura de fierbere a apei pure (dispersia fizico-c imică)

dispersia

generatotului de vapori.

hidrostatică,

dependentă

de

nivelul

umplerii

țevilor

veticale

a

În condițiile circulației normale în țevile veticale a lic idului care fierbe, nivelul umplerii

se poate de stabilit după formula:

Unde:

[

densitatea lichidului, kg/

densitatea apei, kg/

]

,

H – înălțimea țevilor pentru fierbere, m

nivelul umplerii, m

(IV.10)

De fapt se ia in considerație presiunea medie raportată la înălțimea coloanei de fierbere.

Conform presiunii vaporilor secunzi

,

(IV.11)

, în tabel se află temperatura de fierbere a apei în

condițiile presiunii presiunea totală

. Adăugând la presiunea

maxima presiunii suplimentare

, obținem

P =

(IV.12)

Pentru această presiune, găsim în tabel temperatura de fierbere t.

Semnificația dispersiei

,

idraulice

Dispersia fizico-c imică cu modificările presiunii vaporilor asupra laptelui care fierbe se sc imbă. După formula lui I.A. Tișenko

,

Unde:

- dispersia presiunii atmosferice

O identificare mai concretă a

se poate de obținut prin formula’

Unde

(IV.13)

(IV.14)

K - constanta pentru lapte (K= 0,8

);

- temperatura de fierbere sub două presiuni, C

- temperatura de fierbere a lic idului în condițiile aceleiași presiuni, C.

Trebuie să avem în vedere, că odată cu modificarea concentrației laptelui se modifică și dispersia.

În timpul prelucrării datelor experimentale am obținut o formula empirică

Unde

,

a – concentrația lic idului care fierbe în %

(IV.15)

pentru identificarea coeficientului transferului de căldură de la perete către laptele care fierbe trebuie să știm constanta termofizică. Datele experimentale privind constanta termofizică a laptelui în condițiile fierberii în vid sunt foarte puține. În rezultatul prelucrării datelor experimentale, disponibile în literature de specialitate, am obținut următoarele formule empirice în condițiile temperaturii .

Capacitatea de căldură

 

[

]

(IV.16)

Densitatea

 

[

]

,

(IV.17)

Conductibilitatea termică

 

(

)

,

(IV.18)

Vâscozitatea

 

n*sec/

(IV.19)

Modificarea pentru temperature căutată poate fi identificată cu ajutorul următoarelor formule:

 

,

(IV.20)

 

(IV.21)

 

;

(IV.22)

;

(IV.23)

Formulele recomandate nu se aplică cu exactitate absolută, însă destul pentru satisfacerea calculelor termotehnice.

În cazul fierberii cu bule într-um volum mare Krujilin G.N. a propus ecuația

Unde

Nu =

criteriul Noosselt

Pr =

criteriul Prandtl

– citeriul, care determină numărul centrelor de vaporizare;

(IV.24)

criteriul, care determină frecvența de separare a bulelor de aburi.

Pentru coeficientul transferului de căldură ecuația (IV.24) are următoarea formă:

(

)

Pentru sarcini critice

(

)

Aici

densitatea lic idului și aburului, kg/

– vâscozitatea lic idului, n*sec/

(IV.25)

conductibilitatea termică a lic idului, V/ (m*grad);

σ

r

- tensiunea superficială la interfața dintre lic id și vapori, n/m

- căldura de vaporizare, J/kg

– temperatura de saturație (fierbere) a lic idului, K;

q

– căldura specifică, V/

pentru apă e posibil de simplificat formula pentru α în cazul fierberii cu bule în volum

mare

 

(IV.26)

 

Unde

q- sarcina specifică, V/

 

p

presiunea vaporului second, bar

ultima formulă se poate de scris în următoarea formă

 

(IV.26a)

Unde Δt - abaterea temperaturii dintre peretele de apă și cea de fierbere

Fierberea laptelui, laptelui cu za ăr și altor lic ide lactate conțin acea proprietate, conform căreia odată cu creșterea concentrației, vâscozitatea crește brusc și nu survine momentul cristalizării. În acest caz urmează să aplicăm corectarea noastră empirică atunci cînd fierbe laptele:

(IV.27) Unde α – concentrația soluției, % – coeficientul transferului de căldură în cazul fierberii
(IV.27)
Unde
α – concentrația soluției, %
– coeficientul transferului de căldură în cazul fierberii apei.
În
timpul
cerecetării
procesului
de
fierbere
a
apei
în
spațiu
îngust
s-au
obținut
următoarele formule:
La înălțimea fantei
(IV.28)
La înălțimea fantei
(IV.29)

Racikov A.I. pentru fierberea apei în peliculă picurătoare a propus următoarea formula:

Unde G- greutatea peliculei curgătoare

(IV.30)

În cazul fierberii în peliculă a laptelui în aparate cu agitătoare Kewilli a obținut următoarea formula:

Cînd

 

;

(IV.31)

Cînd

 

;

(IV.32)

Unde

p presiunea aburului de deasupra laptelui care fierbe, kg/

l lungimea cilindrului, m

σ - tensiunea superficială a laptelui care fierbe, kg/m

pentru a identifica lungimea fluxului, picurând dintr-o peliculă subțire, am obținut următoarea formula:

Analogic pentru spațiu îngust

Unde:

h grosimea peliculei sau stratului, m

w- viteza inițială a lic idului. m/ sec

– densitatea inițială a lic idului, kg/

r – căldura latentă de vaporizare, J/kg

concentrația pe oricare porțiune, %

concentrația inițială, %

z- numărul laturilor de încălzire

(IV.33)

(IV.34)

calculul apei care se răcește pentru condensarea aburului secundar se identifică după formula

Unde

,

– masa aburului care se condensează, kg

entalpia aburului secundar, J/kg

temperatura finală și inițială a apei,

(IV.35)

Pentru verificarea separatorului de aburi, volumul acestuia se calculează după formula

Unde

viteza specifică aburului secundar,

W – masa umedității evaporate, kg

(IV.36)

A – tensiunea volumului umidității evaportae admisibile

La calculul sistemelor muti-evaporatoare putem să ne conducem de următoarea sc emă. Concentrația soluției în oricare din corpuri se identifică după formula

Unde

(IV.37)

masa inițială a produsului lic id, intrat în primul carcasă, kg

concentrația inițială, %

masa umidității evaporate pe carcasă, kg

Masa de umiditate evaporate la corp aproximativ se calculează după formula

În primul carcasă

În carcasăul II

În carcasăul III

Unde

(IV.38)

(IV.39)

(IV.40)

masa generală a umidității evaporateîn toate 3 carcasăuri.

Diferența totală de temperatură a întregii instalații

Unde

(IV.41)

- temperatura aburului de încălzire în primul carcasă, C

temperatura aburului secundar în ultimul carcasă, C.

De fapt, abaterea temperaturii

Unde

suma dispersiei.

(IV.42)

Distribuția reală a distribuției pe carcasăuri se calculează din condițiile:

Pentru domeniile cele mai avantajoase

(IV.43)

Pentru o încălzire uniformă a suprafeței corpurilor

Aici

; ∑
;

căldura în carcasăul căutat;

(IV.44)

coeficientul transferului de căldură în carcasăul căutat;

căldura și coeficientul transferului de căldură după carcasăuri.

Instalațiile de evaporare moderne sunt ec ipate cu jeturi de aburi, care pot fi împărțite în 2 grupe:

1) Compresoarele cu jeturile de aburi pentru comprimarea aburului secundar și furnizarea acestuia în manta de abur a generalizatorului; 2) Pompele-vid cu jeturi de aburi pentru crearea și menținerea unui vid în instalație.

În desenul IV.1 este arătată sc ema aparatelor cu jeturi de aburi, care constă din 3 părți:

duza 1, camera de absorbție 2 și difuzorul 3.

3 părți : duza 1, camera de absorbție 2 și difuzorul 3. Trecând duza, aburul ascuțit

Trecând duza, aburul ascuțit se extinde, presiunea scade, dar viteza crește de pînă la 1000m/sec sau mai mult. Ieșind din duză cu așa o viteză mare, jetul aburului ascuțit zboară pe deasupra camerei de absorbție în difuzor, atrăgând după sine mediul secundar (abur sau aer).

Cu mult mai simplu se poate de calculat aparatului cu jet de aburi cu ajutorul is- diagramei.

În desenul IV.2 este arătat proesul extinderii aburului în duză și procesul compresării amestecului în difuzor conform is-diagramei.

ameste cului în difuzor conform is -diagramei. Figura IV.2 Schema procesului extinderii și compresării

Figura IV.2 Schema procesului extinderii și compresării aburului pe is-diagrama

Punctul A caracterizează parametrii inițiali aburului ascuțit înaintea duzei. Pe linia AB, fiind egală , are loc o extinde adiabatică a aburului cu scăderea presiunii pînă la presiunea camerei de absorbție. Segmentul BD corespunde pierderii energiei cinetice de frecare.

Punctul C caracterizează parametrii reali ai aburului la ieșirea din duză.

Punctul N caracterizează parametrii aburului la ieșirea din difuzor. Pe linia NN’, egală cu , are loc compresarea adiabatică a aburului.

Punctul M caracterizează parametrii aburului la ieșirea din difuzor.

Caracteristica importantă a aparatului cu jet de aburi este coeficientul de absorbție.

Unde

;

masa mediului secundar, kg;

masa aburului ascuțit, kg

Coeficientul absorbției care poate fi atinsdin punct de vedere tehnic

Unde:

(IV.45)

diferență adiabatică în expansiune termică a duzei de abur, J/kg

diferență adiabatică a compresării aburului în difuzor, J/kg

Calculul tuturor secțiunilor de trecere au loc conform legii fluxului continuu.

Pentru duza de gât (secțiunea îngustă)

Unde

viteza critică a aburului în duzade gît.

Intuind că procesul de compresare aaburului în difuzor este reversibil, duza de gît a difuzorului cu partea de intrare sint analogice duzei, atunci viteza amestecului îmn duza de gît

Egalitatea continiutății fluxului penytru duza de gît

Substituind formulele, obținem

Luînd în considerație faptul că

, definitiv avem

(IV.46)

Egalitatea (IV.46) este principala formulă de calcul pentru oricare aparat cu jet de aburi.

Diametrul duzei de gît

Unde:

masa aburului ascuțit, kg

presiunea aburului ascuțit, n/

volumul specific al aburului,

Dacă să exprimăm

în bar, atunci :

.

.

Secțiunea de ieșire a duzei (gura)

Unde

în J/kg

volumul specific al aburului în punctul C,

.

Lungimea părții divergente a duzei

(IV.47)

(IV.47)

(IV.48)

(IV.49)

Dificultăți importante apar la calcularea secțiunii de ieșire a difuzorului. Teoria modernă a aparatelor cu jeturi presupun, că la întîlnirea a două jeturi are loc o iocnire inelastică cu pierderea energiei cinetice. Viteza amestecului după ciocnire

Luînd în considerație faptul că vaporul secundar este furnizat sub un ung i de

îndreptat spre jetul de lucru, atunci

, atunci

Suprafața secțiunii perpendiculare de ieșire a difuzorului

Suprafața secțiunii perpendiculare a gurii jetului

Relația dintre aceste două suprafețe

Prin această metodă, de obicei , ceea ce nu este admis pentru aparatele, care funcționează în parametri supersonici. În realitate în camera de absorbție amestecul a două duze nu are loc și condiționat este permisă o ciocnire inelastică. Multiple cercetări arată că, corect e să aplicăm

(IV.50)

Diametrul de ieșire a difuzorului se află după formula

Unde

volumul specific al aburului în punctul M,

viteza aburului la ieșirea din difuzor, (

).

(IV.51)

Camera de absorbție de obicei nu se calculează. Dar zona de curgere trebuie să fie mai mică decât secțiunea țevii de absorbție, care se află din egalitatea vitezei 2 -25 m/sec.

E cazul să ne punem o întrebare, este necesar să verificăm dimensiunile aparatului cu duze în condișiile producerii, cînd acesta este montat și dimensiunile sînt necunoscute? Pentru răspuns la această întrebare analizăm caracteristicile arătate în fig.IV.3.

Fig. IV.3 Caracteristica aparatului cu jeturi Dacă gradul de compresare a aburului ramîne constant, dar

Fig. IV.3 Caracteristica aparatului cu jeturi

Dacă gradul de compresare a aburului ramîne constant, dar semnificativ se modifică presiunea aburului înaintea duzei, atunci este necesar de a verifica dimensiunea duzei. Linia 1 în fig IV.3 caracterizează modificarea în dependență de presiunea . Practic, la modificarea

, se modifică nesemnificativ, însă se va modifica de la 12 la 6,9 mm.

Cunoscând diamterul duzei, putem identifica consumul aburului ascuțit prin duză după formula

(IV.52)

Dacă duza e calculată la presiunea de 5 bar, dar se utilizează presiunea de 15 bar, atunci consumul aburuui va fi :

La 5 bar

La 15 bar

În ultima situație 5 ăn condensator.

kg/h vor fi luate în considerare aburii suplimentari, care vor pleca

În desenul IV.4 se prezintă curba pentru permanent. În acest caz consului

de abur ascuțit nu se modifică, însă cu creșterea gradului de compresare brusc se modifică diametrul gîtului difuzorului. Din desen rezultă, că la modificarea esențială a gradului de compresare trebuie să se verifice diametrul gîtlui difuzorului, în caz contrar nu va fi atinsă gradul de compresare necesar și instalația nu va funcționa în condițiile date.

Fig. IV.4. Dependența curbilinie a d3 față de gradul de compresare Exemple Exemplu 1. Să

Fig. IV.4. Dependența curbilinie a d3 față de gradul de compresare

Exemple

Exemplu 1. Să se calculeze instalația cu aburi fără compresarea aburilor cu pompa idro- atmosferică, performanța de 1 kg de umiditate evaporată într-o oră. Se îngroașă invers de la

la

.

evaporată într - o oră. Se îngroașă invers de la la . Fig. IV.5 Schema instalației

Fig. IV.5 Schema instalației cu aburi

Sc ema instalației este prezentată în fig. IV.5. Instalația constă din generator de aburi cu țevi verticale1, suprafața încălzirii 12 ,separatorul de aburi centrifug 2, condensator de amestecare 3 și pistonul pompei droatmosferice 4.

Temperatura vaporului secundar Pentru această temperatură din tabelul

căldura generării de abur r = 2,35* J/kg;

aburului găsim: presiunea aburului

entalpia aburului secundar

Volumul specific al aburului secundar

Rezolvare:

Concentrația medie a degresatului

Dispersia fizico-c imică după (IV.15)

Densitatea degresatului condensat după (IV.17)

[

]

Temperatura de fierbere presupusă 63 C, avem

După catalog, înălțimea țevilor de fierbere H= 1,2 m

Înălțimea de umplere a țevilor, după (IV.1 )

[

]

Presiunea coloanei de lic id după (IV.11)

Presiunea generală după (IV.12)

P = 19600

= 22450

sau 0,225 ama.

La această presiune, apa fierbe la temperatura t= 63 C.

Importanța dispersiei

idrostatice

Temperatura de fierbere a condensatului după (IV. )

Capacitatea de căldură după (IV.16)

[

]

Conductibilitatea termică după (IV.18)

(

)

,

Coeficientul vâscozității dinamice după (IV.1 )

n*sec/

Dacă recalculăm c,

și

la temperature căutată conform formulelor (IV.2 ), (IV.22),

(IV.33), atunci c = 3540 J/(kg*grad);

0,488 V/(m*grad);

n*sec/

.

σ=

,

Densitatea aburului secundar 41 n/m.

. Tensiunea condensatului la suprafață

Cum suprafața încălzirii este dată de performanță, atunci

Coeficientul transferului de căldură după (IV.25)

(

)

(

)

Coeficientul transferului de căldură pentru apă după (IV.26)

Corectarea la concentrația amestecului după (IV.27)

Aici discrepanța cu formula (IV.25) se explică prin aceea că constantele termofizice sunt obținute orientativ.

Coeficientul transferului de căldură de la abur la perete îl identificăm după formula

, atunci

(IV. a). Preventiv luăm temperature peretului

și temperature aburului

Temperature peliculei condensatului

Conform tabelei găsim A=17 .

Abaterea temperaturii dinte abur și perete

Δt = 1 2-95=7 grad.

Coeficientul transferului de căldură

(

)

Ceea ce este aproape de cel adoptat.

Țevile

de

fierbere

sunt

pregătite

din

inox

cu

grosimea

pereților

de

1,5

mm.

conductibilitatea termică a inoxului la temperature pereților

λ=16,2 V/(m*grad)

În depunerea pietrelor de apă la suprafața țevilor

,15 mm, condutibilitatea termică cărora

=1,74 V/(m*grad)

Coeficientul general al transferului de căldură după (IV.8)

Pentru calculul orientativ la fierberea laptelui în țevi, ne putem folosi de formula

(IV.27a)

Performanța și suprafața încălzirii instalației sunt date si trebuie să identificăm abaterea benefică a temperaturii

Temperature aburului încălzit

Masa condensatului, venit pentru reevaporare, după (IV.1)

Separatorul de aburi centrifuge. Dispozitivul acestuia este prezentat în fig. IV.6

de aburi centrifuge. Dispozitivul acestuia este prezentat în fig. IV.6 Fig. IV.6 Schema separatorului de aburi

Fig. IV.6 Schema separatorului de aburi centrifug

Conexiunea 1 (pentru ieșirea aburului secundar) sudat tangențial de cilindrul separatorului. În centrul separatorului este instalat o umbrelă reflectorizantă 2, dar jos este sudat reflectorizantul 3.

tensiunea

separatorului îl identificăm după formula (IV.36)

Acceptând

admisibilă

a

volumului

Care aproape coincide cu cea de fapt.

Diametrul separatorului

Înălțimea separatorului

spațiului

de

aburi

A=7

,

volumul

Urmează să verificăm volumul spațiului de aburi luînd în considerație o posibilă antrenare a picăturilor de product.

La dimensiunea picăturii cu diametrul

,5 mm criteriul Ranolds pentru abur

În cazul dat Re<5

înlocuind avem

, de aceea coeficientul de rezistență se stabilește după formula

viteza de cădere a picăturilor se determină după formula

În cazul nostru

Așa cum viteza de cădere a picăturilor e mai mare decât viteza aburului, atunci căderea picăturilor nu va avea loc și separatorul va funcționa normal.

Condensatorul amestecului se montează în țeava de absorbție înaintea pompei. Calculul acestuia duce la calcularea capacității de transfer a apei, în condițiile parametrilor de lucru a instalației.

Sc ema condensatorului este arătată în fig. IV.7. aburul secundar intră prin conexiunea 4, iar apa prin conexiunea 1 în țeava 3 cu găuri. Condensatul, apa și aerul sunt pompate de pompă prin conexiunea 2.

apa și aerul sunt pompate de pompă prin conexiunea 2. Fig. IV.7. schema condensatorului Presiunea în

Fig. IV.7. schema condensatorului

Presiunea în conexiunea aspiratorie a pompei (aceasta este și presiunea în condensator) este admisă cu 1 n/ mai mică decât presiunea aburului secundar în separatorul de aburi. Atunci presiunea rămasă în condensator

n/

Presiunea apei în țeava condensatorului o admitem a fi 98100 n/ presiunea apei și cea din condensator va fi

, atunci diferența între

Desc izătura pentru ieșirea apei este forată din partea exterioară, iar pe dinăuntrul țevei rămîn margini ascuțite. De aceea coeficientul c eltuielilor

Viteza curgerii apei prin desc izătură

Consumul de apă după o singură desc izătură d=2 mm

Masa apei, utilă pentru condensarea aburului secundar, se determină prin expresia (IV.35). în această formulă pentru condensatorul nostru, temperatura de amestec finală este cu 10-12 grad. mai mică decât temperatura aburului care se condensează. Presiunea aburului la ieșirea din condensator . Acestei presiune îi corespunde temperatura t = 58 C, entalpia

Temperatura apei rece în condiții de vară

În aceste condiții

Consumul de apă după (IV.35)

Numărul desc izăturilor în țeavă

Sc ema pompei este arătată în fig. IV.8. La mișcarea pistonului 4 în dreapta amestecul este absorbit de cilindrul 2 prin supapa 5. În timpul mișcării inverse amestecul este absorbit prin supapa 6 și evacuează prin supapa 3:

este absorbit prin supapa 6 și evacuează prin supapa 3: Fig. IV.8. Schema pompei lichido- atmosferică

Fig. IV.8. Schema pompei lichido-atmosferică

Masa aerului, pătruns în instalație, se determină după formula empirică

În exemplul urmărit

Volumul aerului pompat se determină din expresia

În această formulă temperatura aerului de obicei se admite cu 3-5 grad. mai mare decât temperatura finală a apei. În cazul nostru . Presiunea parțială la temperatura aerului se află din tabel.

Presiunea în condensator a fost găsită

.

Volumul lichidului pompat

Volumul general al amestecului pompat

. Constanta gazoasă a aerului

Acestei performanțe îi corespunde pompa NVM-300. Diametrul pistonului conform datelor registrului D=300mm; cursa pistonului S= 150mm.

Neglijând suprafața stocului, numărul curselor se determină cu ajutorul formulei

Unde:

z- multiplicitatea acșiunilor, egal cu 2;

c.p.d volum (

=0,85).

Înlocuind datele în IV.57 , obținem

Puterea pompei necesară se identifică după formula

Unde

c.p.d. mecanic, (

[

]

presiunea în conexiunea de livrare, n/m2

înălțimea la care se ridică lic idul, J/kg.

Presiunea parțială a aerului

Presiunea la ieșirea din conexiunea de livrare

Presiunea parțială a aburului

Înălțimea geometrică pînă unde se ridică lic idul

Substituind datele în formula (IV.58), obținem

[

]

Aici trebuie să subliniem, că în perioada inițială pompa funcționează supraîncărcat, și de obicei, puterea estimată se dublează, de aceea în registru puterea necesară este de 6,4 kW.

Așa cum temperatura inițială a degresatului este egală cu temperatura de fierbere, atunci consumul aburului încălzit va fi numai în generarea de aburi și se va determina cu ajutorul (IV.2)

Unde 0,97- coeficient, luînd în considerație utilizarea căldurii.

Temperatura condensatuluieste luată cu 2,7 grad. mai mică decât temperatura saturată.

Instalația calculată din punct de vedere economic nu este profitabilă. Consumul specific a constituit 1, 7 kg/kg de umiditate evaporată și consumul de apă 2 ,4 kg/kg. Instalațiile de aburi moderbe funcționează de obicei cu utilizarea aburului secundar.

Exemplu 2. A se calcula instalația monocarcasică tubulară, cu compresarea aburului (fig.

IV.9)

tubulară, cu compresarea aburului (fig. IV.9) Fig. IV.9. Schema instalației -vid cu compresarea aburului

Fig. IV.9. Schema instalației-vid cu compresarea aburului

Instalația constă din generator de aburi tubular vertical 8, separator de aburi ,

condensator 4, 2 încălzitoare 5 și 6, pompe-vid cu jeturi de aburi 1,2 și 3, pstonul pompei 11 și compresor cu jeturi de aburi 1 . Încălzitorul 5 se încălzește cu aburul secundar, iar încălzitorul 6 – cu aburul uzat de pompa cu jeturi de aburi 2. Dacă încălzirea nu este necesară, atunci aburii pleacă în atmosferă prin supapa cu trei căi 7. Condensatul din generatorul de aburi 8 trece prin șaiba restrictivă 12, iar condensatul din încălzitorul 6 dispare prin descărcătorul condensatorului

13.

Suprafața încălzită de generatorul de aburi 25,4 , înălțimea țevilor de încălzire 1,2m. Trebuie să se determine performanța, consumul de aburi și să se verifice funcționarea normală a tuturor instalațiilor.

Laptele cu za ăr se condensează la concentrația inițială

. Temperatura aburului secundar

Concentrația medie a laptelui

, presiunea

Rezolvare

și cea finală

sau 0,2 bar;

Temperatura de fierbere a laptelui luînd în considerare dispersia

Coeficientul general al transferului de căldură orientativ după (IV.27a)

În instalațiile cu compresarea aburului este absolut important sp alegem parametrii de funcționare. Dacă laptele este încălzit pînă la temperatura de fierbere, atunci performanța instalației se determină conform expresiei (IV.6)

În partea dreaptă a formulei nu este cunoscută abaterea medie a temperaturii dintre temperature aburului încălzit și temperatura de fierbere

Performanța depinde de temperature aburului încălzit, și anume cu cât temperature e mai înaltă cu atât e mai mare performanța. Dar întrebarea despre alegerea este legată de funcționarea compresorului cu jet de aburi.

Aici trebuie de stabilit cea mai profitabilă presiune a aburului ascuțit înaintea duzei

Dacă diferența adiabatică a compresației o

lăsăm constantă însă să modificăm și respectiv , atunci vom obține

funcția

compresorului

și presiunea de compresare

Această dependență este arătată în fig. IV.1 .

Această dependență este arătată în fig. IV.1 . Fig. IV.10. Dependența curbilinie cum se vede din

Fig. IV.10. Dependența curbilinie

cum se vede din desen , β semnificativ crește pînă la

creșterea ulterioară

afectează puțin creșterea β. Dacă să luăm presiunea aburului 8 bar și temperatura acestuia

atunci

Lăsând constant, dar modificând presiunea , obținem diferite valori ale lui . Însă modificarea presiunii de compresare este ec ivalentă modificării temperaturii aburului în camera de generare a aburilor sau Δt.

În fig. IV.11 este prezentată dependența curbilinie Din desen se observă că, cu cât e mai mare Δt, cu atât este mai mic coeficientul de absorbție și în așa fel instalația este mai economisitoare. Dacă reducem Δt, atunci se reduce performanșa instalației. Este vizibil că, partea așurată a desenului este cea mai profitabilă parte pentru alegerea Δt.

este cea mai profitabilă parte pentru alegerea Δt. Fig. IV.11. dependența curbilinie Dacă performanța este

Fig. IV.11. dependența curbilinie

Dacă performanța este data, însă trebuie de ales din registru suprafața de încălzire a generatorului de aburi, atunci trebuie să construim dependența curbilinie.

Această curbă este prezentată în fig. IV.12, din care se observă că, odată cu reducerea Δt, brusc va crește suprafața sc imbului de căldură a generatorului de aburi.

Δt, brusc va crește suprafața sc imbului de căldură a generatorului de aburi. Fig. IV.12. Dependența

Fig. IV.12. Dependența curbilinie

așurată partea desenului care este cea mai profitabilă regiune pentru a alege

Δt. Având in vedere dependențele perezntate, putem să ne oprim la importanța Δt = 15 grad.

Temperatura aburului încălzit va fi

Aici este

Performanța instalației

În realitate această instalație este calculată pentru 5 -6 kg/ . Aici trebuie să avem în vedere partea tehnologică a întrebarei. Dacă siropul de za ăr îl adăugăm laptelui pînă la evaporare, atunci concentrația inițială devine 22% și în măsura evaporării concentrația se mărește, ceea ce duce la reducerea coeficientrului transferului de căldură. Dacă e să condensăm laptele pînă la 5 % concentrat, iar după asta să adăugăm siropul de za ăr, atunci procesul de evaporare va fi divizat în 2 perioade. În prima perioadă, care aproximativ durează 3 min, concentrația medie a laptelui fără za ăr

Coeficientul transferului de căldură

Performanța instalației în prima perioadă

În realitate evaporarea în prima perioadă are loc mai intensive din contul reducerii dispersiei și respective creșteriiΔt.

Pentru calculele viitoare vom lua performanța medie W=5

kg/

.

Consumul de aburi încălziți pentru evaporare orientativ

Dar consumul aburilor încălziți în generatorul de aburi cu compresarea aburilor este

compus din

ascuțit, venit prin duza compresorului, și

Consumul aburului ascuțit

, antrenate în duza aburului ascuțit.

Pentru ca să determinăm consumul de abur ascuțit, trebuie să știm coeficientul de

absorbție β. La temperatura aburului ascuțit

presiunea

Procesul dilatării și compresării aburului se construiește conform is-diagramei (fig. IV.2). Punctul A pe diagram este determinate de parametrii Coborând o

obținem punctual B. Măsurând lungimea .

verticală din punctual A pe izobara liniei AB, găsim căderea adiabatică a căldurii în duză

Punctul N’ putea fi determinat cu ajutorul parametrilor aburului . Dar corespunde aburului uscat. De fapt, aburul de obicei este încălzit la finele difuzorului și linia o construim cu așa un calcul, încît aceasta să intersecteze limita curbei. Luînd în considerare că izobarele în regiunea analizată practice sunt paralele, atunci punctul N’ îl putem pune aleator pe izobara iar pe urmă coborâm o vertical pe izobara Linia N’N

corespunde

.

Coeficientul de absorbție după (IV.45)

Concretizăm parametrii aburului la finele difuzorului. Entalpia aburului se determină după formula

Înlocuind maximele în expresia (IV.6 ), obținem

Concretizând punctul N’ pe diagramă (fig. IV.2) pe

și

, găsim

;

Consumul aburului ascuțit la evaporare conform (IV.5 )

Masa laptelui, venită pentru evaporare, conform (IV.1)

Dificulatea calculului compresorului constă în faptul că, la evaporarea laptelui cu za ăr generarea de aburi în timp nu este omogenă. În condițiile unei funcționări periodice în prima fază a ciclului instalația oferă aburi secundari mai mulți decât în medie orară și compresorul funcționează cu rebut. În a doua fază concentrația laptelui crește brusc, intensitatea generării de aburi scade și aburii secundari devin mai puțini decât cei estimate. O parte din aburii ascuțiți merg pentru condensareocolind camera de aburi a generatorului de aburi.

În desenul IV.13 sunt prezentate caracteristicile funcționării instalației la condensarea laptelui cu za ăr. Curba 1 caracterizează modificarea W în timp, 2 – consumul de aburi prin compressor și 3 – modificarea Δt. În partea așurată a graficului aburul ascuțit trece prin duză mai mult decât cel ce se formează aburul secundar.

În construcțiile noi sînt prevăzute 2 compresoare pentru prima și a doua fază de lucru a instalației.

Utilizând graficul, putem stabili caracteristicile medii ale ciclului și verifica dimensiunile compresorului pentru performanța medie orară. În cazul dat este necesar prealabil să supraconsumăm abur ascuțit spre finele condensării. Practic este sufficient să verificăm două dimensiuni – gâtul duzei și gâtul difuzorului.

Pentru rezolvarea problemei construim procesul lucrului compresorului pe is-diagrama.

construim procesul lucrului compresorului pe is-diagrama. Fig. IV.13 Caracteristica funcționării instalației Mai

Fig. IV.13 Caracteristica funcționării instalației

Mai sus am găsit maxima β= ,6 și sunt determinați toți parametrii în toate punctele:

,

Diametrul gâtului duzei după (IV.47)

Pentru determinarea

căutăm

√ √

Diametrul parții dilatante a duzei conform (IV.48)

Gâtul difuzorului conform (IV.46)

De unde

Instalația

analizată are volum de 3,2 . La temperatura aerului masa acestuia, eliminându-se din instalație, se determină din egalitatea carcarteristică.

Continuitatea perioadei de start o luăm ca 1 min/

de volum a instalației.

Presiunea inițială a aerului

.

Pompa cu o singură etapă creează un vid maximal în instalare 75% ce va da o presiune

reziduală de 245

.

Masa aerului, eliminată din instalare

Specificul volumului concentratului la intrarea în difuzor

=6.3

Entalpia căldurii a mestecului la finele difuzorului

=2.78*

.

Temperature amestecului la intrarea în difuzor în punctual M la is- diagramă va fi

Amestecul permanent de gaze

R=

Specificul amestecului la ieșirea din difuzor la prima treaptă

.

Dacă calculăm specificul amestecului fără a lua în considerare aerul, iar tot calculul dor în baza vaporilor, atunci amestecul ideal a vaporului la intrarea în difuzor în punctul C pe diagramă

în punctul M-

Divizarea va fi aproximativ 2%, ce nu are importanță pentru depistarea trecerii în pompe. De aceea cu exactitate se poate de considerat că pompa de aer este de vapori.

Diametru duzei a primei etape

Diametrul difuzorului

√ √ √

=13.2mm.

Marimea pompei a primei etape coincide cu cea indicate în catalog. Calculul a etapei doi este analogical cu prima. Trebuie de menționat, că pompa cu jet poate lucra în diapazon mare fiind între parametrii vapori si aer (imag.IV.14).

mare fiind între parametrii vapori si aer (imag.IV.14). Fig. IV.14. Caracteristica pompei vid cu jeturi de

Fig. IV.14. Caracteristica pompei vid cu jeturi de aburi

Această caracteristică este obținută la folosirea unie pompe pentru obținerea vidului în instalația cu aburi la presiuni diferite a vaporilor. Curba 1 caracterizează adîncimea vidului în dependent de presiunea aburilor, iar curba 2- folosirea vaporilor. Aici presiunea aerului se sc imbă de la pînă la . La scăderea temperaturii vaporilor mai puțin decît cea calculată, se scade și vidul, iar pompele lucrează. Dar cu toate aceste nu este o mare diferență de la regimul calculat și acest regim duce la consumul mai mare a vaporilor.

Construcția condensatorului se arată sc ematic în imag. IV.15. Vaporul secundar intră prin țeava 1și spală țevile 4. În secțiunile țevilor se gasesc 45 țevi d=15mm cu lungimea 3m. Cu capace fasonate 2 țevi sunt diferențiate în 3 părți. Apa intră prin țiava 6 și face trei intrări. Aierul se pompează prin țeava 5, iar condensatul prin 7. În țeava 8 intră condensatul din prima camera a generatorului de aburi si a încălzitorului.

condensatul din prima camera a generatorului de aburi si a încălzitorului. Fig. IV.15 Schema suprafaței condensatorului

Fig. IV.15 Schema suprafaței condensatorului

Masa vaporului secundar, trcută în condensată se calculează după formula

[

Prima temperature a laptelui de obicei este și laptelui după (IV.16)

].

(IV.62)

Capacitatea de căldură a

după (IV.16) ] . (IV.62) Capacitatea de căldură a Fig. IV.16. Graficul reducerii coeficientului transferului

Fig. IV.16. Graficul reducerii coeficientului transferului de căldură în funcție de component aerului în abur

c=2.77*

Masa condensatului parei secundare

[

]

Cu tote aceste în condensator trec condensați din camera de vapori generatorului de caldură cu temperature O parte din condensași se evaporă, și condensatorul primește o parte adaugătoare de greutate.

Pentru

condițiile de vară , atunci . Temperatura finală a apei la ieșirea din

condensate se primește

Condensatul se răcește în condensator și iese cu temperature initial

Apa folosită la condensație

=6200

.

Identificarea mărimii condensatorului se efectuieză la fel ca la tubularul generator de căldură. Aici trebuie de luat în condiderare că în condensator se strîge tot aerul, care trece în condensator

în urma căruia

coieficientul de corectare va fi

scade. Dacă acceptăm

,6 și

,5% de aer, atunci pe grapficul, arătat în desenul IV.16,

Exemplul 3. De calculat multicorpusul a instalației de aburi. În desenul IV.17 se arată pricipiul sc ematic a multicorpusului instalației de aburi . În această instalație de obicei se condensează laptele pentru ziua următoare de la pînă .

Instalația lucrează fără oprire. Pentru aceeasta generatorul de aburi 2 are despărțituri, care maresc lungimea țevii. Suprafața generatorușui de aburi sunt identice la 1 Diametrul tevilor fierbinți este de 3 mm, lungimea 1,56m, numărul țevilor 72 .

este de 3 mm , lungimea 1,56 m, numărul țevilor 72 . Fig. IV.17. Schema instala

Fig. IV.17. Schema instalației cu abur alcătuită din 2 carcase

Laptele lic id trece în generatorul de aburi 2 prin încălzitorul 12, 9 și 6. După prealabila condensare a laptelui în separatorul de aburi 3 prin acceleratorul 5 laptele trece în generatorul de aburi 8, unde se condensează pînă la concentrația finală.laptele condensate din separatoul de aburi doi prin acceleratorul 10 se pompează cu pompa 17.

Laptele în încălzitorul de vapori 6, seîncălzește cu vapori, care trec din pompa cu jet de aburi 15 din roinetul cu trei ieșiri 7. Încălzitorul de aburi 9 și 12 se încălzește cu o intensitate dublă. Condensatul din generatorul de aburi 2 și 8 se transmit prin șaiba de limitare 4 și 11 în condensatorul 13.

Condensatul din condensatorul 13 și încălzitorul 12 se înlătură cu ajutorul pompei 16.

Primul generator de aburi se încălzește cu vapori, care se eliberează din camera compresatorului 1 cu jet de aburi.

Producția instalației se află după eveporarea umedității 4

Să se afle, după care parametri instalația va garanta o poducție bună, dacă temperature vaporului secundar în primul generator de aburi =68 , în al doilea- și temperature

încălzitorului de aburi în primul generator de aburi . De gasit consumul vaporilor de aburi , dacă presiunea este de 6 bar, cît și consumul de apă din concentrate.

Rezolvare

Luînd în considerare că concentrația laptelui la un proces neîntrerupt nu este mare, atunci suma presiunii se acceptă fară calcul =3 grad. Să presupunem că laptele este încălzit la temperatura temperature fierbierii a laptelui în primul corpus . Diferența de temperaturăă în primul corpus

Masa laptelui transferat în primul generator de aburi, după (IV.1)

Grosimea medie a laptelui Luînd în considerare în primul generator de aburi laptele merge prin jumate din toate țevile de fiert, viteza de primire a laptelui lic id va fi

⁄ Lungimea țevilor în primul generator de aburi L= 1.56*2=3.12 m La temperatur vaporilor secundari
Lungimea țevilor în primul generator de aburi
L= 1.56*2=3.12 m
La
temperatur
vaporilor
secundari
68
temperatura
ascunsă
a
vaporilor
formați
r=2,34*
Lungimea unei țevi după (IV.34)
L=
,
De unde
.
Utilizănd formula emperică a datelor cifrice, avem
Folosindune de formula empirică (IV.27a) a metodei de apropiere gasim
și

Masa umedității evaporate în primul generator de vapori după (IV.1)

(

)

În

din primul corpus , cu temperatura

al

doilea

generator

de

aburi

temperatura

vaporului

secundar

În acest generator încălzitor de vapori servește ca cel secundar

Concentrația medie în corpusul doi

Dispersia fizico-c imică după (IV.15)

Densitatea laptelui după (IV.17)

[ ] ⁄ ⁄ Intensitate totala a coloanei de lapte ⁄ Temperature fierberii apei la
[
]
Intensitate totala a coloanei de lapte
Temperature fierberii apei la așa intensitate t=
Dispersia
idrostatică
Temperatura fierberii laptelui
Abaterea benefică a temperaturilor
Coeficientul transferului de căldură
Masa evaporării apei în corpusul doi
Suma generală a evaporării umedității
.

Am obținut un coieficient t eoretic a evaporării apei de 3% mai mare. Un asemenea rezultat servește drept dovadă a unui calcul precis.

Pentru determinarea consumului de vapori duri trebui de instalat procesul de lucru compresorului

în is-diagramă. Metoda aranjării a fost amănunțit analizată în exemplul anterior. Din is-diagrama

gasim coieficientul absorbției

Calculul aburului încălzit

Calculul aburului ascuțit

C eltuelile totale a aburului încălzit la ambele generatoate de aburi

Caldura specifică căutată a aburului

În instalație cconsumul de vapori din compresor se micșorează proportional cu numărul corpusurilor. În acest caz compresorul cu jet înlocuește un compresor.

Pentru calculul apei la condensație trebuie de calculat masa vaporilor, care trec în condensator.

Aburul secundar din corpusul doi trece prin camera de încălzire 12 (imag. IV.17), unde o parte se condensează și ceealaltă parte merge în condensator. Presupunînd prima temperatură a laptelui

și cea finală

a vaporului condensate.

Vaporii de reziduri trecători in condensator,

Cu toate acestea în condensator va mai merge condensatul încălzit cu temperatura în jur de În total condensatori vor fi:

Din prima cameră a primului generator de aburi

Din corpusul doi a incalzitorului 9

În condensator în baza autoevaporării condensatului se obține o evaporare adăugătoare

În total în condensator vor nimeri un anumit numar de vapori

Componența termică a aburului Temperatura condensatului

.

Consumul de apă pentru condensator

Temperatura de început a apei

. Temperatura finală a apei la ieșirea din condensator

Specificul consumului de apă pentru 1 kg de umeditate evaporată

Verificarea marimilor principalelor aparate va fi efectuat după metoda expusă în exemplul anterior.

Exemplul 4. Să se calculeze instalația de apă de la pelicula descendentă.

În desenul IV. 18 este aratat sc ema instalației de vapori cu două corpusuri cu pelicula căzută. Laptele lichid trece prin pompa 9

cu pelicula căzută. Laptele lichid trece prin pompa 9 Fig. IV.18. Schema instalației cu peliculă format

Fig. IV.18. Schema instalației cu peliculă format din 2 carcase

și prin încalzitorul 6 și 4 în partea de sus a generatorului de aburi 2. Aici laptele se împarte prin țevile de fiert și se scurge prin parțile de sus sub formă de peliculă subțire. Fierberea are loc în pelicula subțire scurgătoare. Aburul secundar împreună cu laptele fiert trec în separatorul de aburi 1, unde se separă de lapte și se scurge pe părți în compresorul cu jeturi 3, iar partea rămasă se duce în camera de aspirație a celui de al doile generator de aburi 5.

Laptele condensat din generatorul de aburi 1 cu ajutorul pompei 12 se transferă în partea de sus generatorului de aburi 5, unde la fel se scurge pe părțile de sus a țevilor fierbinți și fierbe în pelicula subțire. Aburul secundar împreună cu laptele se lasă în separatorul de aburi 11 și după separate se duce ăn camera de încălzire 6 în condensatorul din partea de sus 7, iar laptele

condensat cu ajutorul pompei 1

se pompează în vasul separt sau înapoi în generatorul de aburi

5.

Încălzitorul 4se încălzește cu jet de aburi din compresorul 3. Condensatul din generatorul de aburi 2 trece în camera 5 și pe urmă tot condensatul se duce în condensatorul 7, de unde se pompează cu pompa 8. Instalația lucrează fără încetare.

Conform datelor suprafața este încălzită de doi generatori de aburi 33 , lungimea țevilor 4 m, performanța 1 kg a umedității evaporate în oră. Presiunea evaporării dure 5bar.

De verificat, ce performanță va da aceasta instalație atunci cînd laptele condensat va fi de la

pînă la

De calculat consumul aburului.

Rezolvare

Fie temperatura aburului secundar în primul generator de aburi aburului secundar în al doilea generator de aburi .

, și temperatura

Laptele fierbinte se mișcă în stat subțire, de aceeia dispersia

idrostatică aprope lipsește.

Dispersia fizico-c imică se poate și fără calcul de permis în primil generator de aburi 1 grad, în al doilea – 2 grad. După aceasta trebiue de adăugat diferența dintre temperaturi de 1 grad între corpusuri, atunci temperatura fierberii în primul generator de aburi

în al doilea

La o diferență de temperatură normală în primul generator de aburi de încălzire a aburului

temperatura

Diferența de tempeatură în a doua carcasă

Procesul de fierbere a laptelui în pelicula transparentă nu este cercetat, și aici se poate de adus

doar date orientative. De aceeia pentru calcul

se va folosi formula (IV.27). Atunci

Preventiv vom valcula în primul generator de aburi atunci

Coieficientul transferului de căldură după (IV.27)

Luînd în considerație lungimea țevilor verticale, va fi atunci atunci coieficientul transferului de căldură

Masa umedității evaporate ăn primul generator de aburi

Concentrația la finele procesului o verificăm după (IV.34)

de unde

Grosimea peliculei curgătoare se calculeaz după formula

Daca laptele este încălzit pînă la temperatura aburului secundar

atunci din tabel

.

gasim

Presiunea critică

Grosimea peliculei curgătoare

Întradevăr grosimea peliculei se regulează datorită transferului laptelui și de obicei constituie

0,55

La așa grosime a peliculei viteza curgerii laptelui este

, atunci grosimea calculată

Temperatura ascunsa a generării de aburi r=2,34*

laptelui

În aceste condiții

Concentrația începătoare a

de unde concentrația finală la finele primului generator de aburi

În al doilea generator de aburi laptele va trece cu concentrația

Concentrația medie

și

se duce cu

Coieficientul transferului de căldură în al doilea generator de căldură

⁄ Coieficientul general al transferului de căldură ⁄ Căldura ascunsă a generării de aburi în
Coieficientul general al transferului de căldură
Căldura ascunsă a generării de aburi în al doilea geneator
Masa umedității evaporate în al doilea generator
Producția totală a instalării
=555+435=990
Aproximativ calculul producției corespunde cu cea indicată.
Masa laptelui, trecută la evaporare
Dupa înlăturarea procesului în is-diagrama are:
Coieficientul de absorbție
Consumul de de încălzire a vaporilor în prima carcasă
Consumul vaporilor fierbinți

Specificul vaporilor folosiți pentru instalare

Exemplul 5. De calculat pelicula generatorului de aburi cu agitatorul rotitor.

La imag. IV.1 se arată generatorul de aburi cu agitatorul rotitor. El este compus din cilindru vertical 1, paleta agitatorului 2, paleta de separare 3. Agitatorul este compus din opt palete și se rotește cu viteza 2 Viteza periferică a rotitorului este de 7 . Distanța dintre pereții cilindrului și palete 2 mm. Tensiunea vaporului in cameră 3 bar. Temperatura aburului secundar este

in cameră 3 bar. Temperatura aburului secundar este Fig. IV.19. Schema generatorului de aburi cu peliculă

Fig. IV.19. Schema generatorului de aburi cu peliculă și agitator

De gasit producerea la un asa generator de aburi pentru condensarea laptelui cu za ăr de la

concentrare

pînă la

Rezolvare

Concentrația medie a laptelui

Termofizicul constantelor de lapte:

Diametrul agitatorului la viteza periferică este 7 m/sec și numărul roatațiilor 2

în min

Luînd în considerație distața dintre agitator și perete, obținem

Criteriul lui Reinoilds

Re=

Coieficientul transferului de căldură după (IV.32)

(

)

Unde l- lungimea aparatului (l=3 m);

- tensiunea la suprafață (

La temperatura vaporului secundar 67

).

presiunea constituie

Înlocuind datele în formulă (IV.32)obținem

(

)

La lipsa aerului în camera de vapori coieficientul transferului de căldură de la vapori la perete se transformă Grosimea peretelui cilindrului 5mm, atunci coieficientul general al transferului de căldură

Temperatura încălzitorului de vapori la 3 bar

Dispersia fizico-c imică după (IV.15)

Temperatura de fierbere a laptelui

Modificarea benefică a temperaturii

Temperatura ascunsă a generatorului de aburi

Masa umeditătii evaporate

Consumul aburului încălzit la fierberea laptelui

Aici temperatura condensatorului este de 3 grad mai mică ca temperatura vaporului.

Exemplul

6.

Să se calculeze lamelar generatorul de aburi. Generatoarele de aburi

lamelare după construcția înregistrată analogic sc imbătoarele de căldură lamelare.

Principala sc emă de orientare a fluxului în generatoarele de aburi lamelare sunt prezentate în desenul IV.2 .

de aburi lamelare sunt prezentate în desenul IV.2 . Fig. IV.20. Schema ieșirilor din generatorul de

Fig. IV.20. Schema ieșirilor din generatorul de aburi cu plăci

Găsind

numărul

plăcilor ser de la

și

numărul

pac etelor

în

generatorul

de

plastic

pentru

condensarea 2000

 

pînă la

.

Rezolvare

Masa umedității evaporate după (IV.1).

 
 

(

)

.

Concentrația medie ser

 
 

.

Contactele

termofizice

concentrația

medie:

 

,

,

,

.

Fie temperatura de fierbere ser

, iar temperatura de fierbere a vaporilor

, atunci abaterea pozitivă a tempereturii va fi

.

Aria benefică a plăcii

.

Distanța dintre plăci este de

. La așa înălțime a plăcii coeficientul generatorului

de caldură de la vapori spre perete se poate primi

.

Pe imaginea IV.21 în acest grafic Pentru intervalul 5 mm se poate obține q=1,16*

depinde de q la fierberea apei în decalaj îngust.

.

Coeficientul transferului de căldură conform (IV.2 )

Așa coeficient ese obiectiv pentru fierberea apei. Introducem corectarea la concentrația soluției, și atunci

Plăcile se produc timbrat din inox cu grosimea de 1 mm, de aceea

se produc timbrat din inox cu grosimea de 1 mm, de aceea Fig. IV.21. Graficul dependenței

Fig. IV.21. Graficul dependenței α de q în canal plat

Coeficientul general al transferului de căldură

Vom primi viteza inițială a serului

atunci lungimea canalului

La lungimea plăcii 1 m trebuie montat 4 pac ete succesoare. Din egalitatea continuității fluxului numărul sloturilor în fiecare pac et

Vom primi z=8.

La încălzirea bilaterală a tuturor canalelor numărul plăcilor

Dacă să comparăm cu generatorul de aburi tubular in condiții normale a circulației, atunci lamelar are o suprafață semnificativ mai mică de încălzire.

Exemplul 7. Să se calculeze instalația de aburi lamelară cu circulație forțată a laptelui.

În desenul IV. 22. este arătat instalația de abur alcătuită din 2 carcase, cu circulație forțată a laptelui. Să se determine numărul plăcilor ți numărul pac etelor acelei instalației, dacă trebuie

condensat 2000 kg/h lapte

pînă la

38%.

dacă trebuie condensat 2000 kg/h lapte pînă la 38%. Fig. IV.22. S chema instalației de aburi

Fig. IV.22. Schema instalației de aburi lamelară cu circulație forțată a laptelui

Laptele se exilează cu pomp 1 ,11,12 prin încălzitorul cu placă 1 și 4. Laptele încălzit vine în evaporatorul 2 și 3, în care se creează vid cu ajutorul pompei 7. Aburul secundar evoluând în evaporatorul 2 vine în încălzitorul 4, însă aburul din evaporatorul 3 merge spre condensatorul cu plăci , unde se condensează, și condensatul prin condensatorul 5 se pompează prin pompa 8. Condensatul din încălzitoare este expulzat de expulzatorul de condensat . Laptele condensat se pompează cu pompa 12.

Pentru prevenirea încălzirii de penetrare de metal a primului încălzitor se produce

presiunea aburului în vid

, care corespunde temperaturii

Rezolvare

Masa laptelui care trece prin canal într-o secundă

Din egalitatea Newton-Fure gradul de încălzire a laptelui

Exemplu 7. De calculat lamelarul a instalației de vapori cu circularea forțată a laptelui.

Pe desenul IV.22 este arătată instalația cu două componente cu circularea forțată a laptelui. Inregistrati numărul placilor și numărul pac etelor cu așa instalație, dacă trebuie condesat 2 kg/h lapte de la a 1 =13% pînă la a 2 =38%.

Laptele pompelor 1 , 11, 12 circulă prin încălzitorii de plastic 1 și 4.

Laptele încălzit vine în evaporator 2 și 3, în care se produce vidul pompei 7. Desparțindu-se in evaporatorul 2 aburul secundar ajunge in incalzitorul 4, dar aburul din evaporatorul 3 merge in condensatorul de plastic 6, unde se condenseaza, și condensat prin condensatorul 5 este pompat de pompa 8. Condensat în încalzitor e transportat de condensatoarele și 13. Laptele condensat e transportat de pompa 12.

Pentru precauția de ardere a primului încalzitor se produce la o presiune de P î =0,7 bar, care face față temperaturii t=90 0 C.

Rezolvare

Masa secundă a laptelui, care traversează canalul,

m=Bhwp

Din înmulțirea lui Newton- scara de încălzire a laptelui

Masa umidității evaporate

Incluzînd in ultima expresie înălțimea m și

, obtinem

Pentru rezolvarea acestei egalități trebuie sa găsim înălțimea k. Laptele cu concentrația incepută, trecînd canalul, se încălzeste mai sus decit temperatura de uscare in evaporator. În evaporator unele parti ale apei se vor evapora, și laptele va reveni la temperatura de uscare, si condensare.În ultima evaporare necontenită,, laptele condensat se va pompat de catre pompa. In asa caz, în încalzitor laptele va circula cu o temperatura permanenta cu o concentratie permanentă.

Temperatura in primul încalzitor t 1 =70 0 C, în al doilea- t”=5 0

Luînd in considerație ca încalzirea nu va surveni cu mari sc imbari asupra lui , vom crede ca temperatura in finele încalzitorilor t 2 =80 0 , t” 2 =60 0 C.

Temperaturile medii vor fi: t1=75 0 C, t”=55 0 C

Al doilea încalzitor se încalzeste de la para secundă din primul corp.Diferentele temperaturilor vor fi, t 1 =90-75=15 grade, t 2 =70-55=15 grade.

Coeficientul de emanare a caldurii de la para la perete la primul incalzitor se poate de luat ca 10000vt/(m 2 *grade)

1 =

În al doile incalzitor împreuna cu para vor nimeri particule le aer, de aceia coeficientul de emanare a caldurii se va micsora si poate fi: 1 =8000vt/(m 2 *grad).

Intensitatea lucrului de instalare constă din direcția fluxului de lapte. Daca de inceput condensăm laptele în prima carcasă și apoi îl direcționăm către a doua, atunci la condensare înaltă în a doua carcasă și reducerea temperaturii tensiunea procesului va curge rău. Profotabil va fi să avem o asemenea concentrare în carcase; în acest caz

.

Constantele termofizice în carcase:

prima carcasă

a doua carcasă

;

;

;

;

;

;

 

;

;

=21,4;

=3,42;

=30,8;

=3,94;

Alegem lățimea plăcii B=0,3 m, lungimea unei plăci l=1m.

Diametrul ec ivalent numaidecît putem considera

Cifra lui Ranols:

Pentru identificarea

se folosește formula

.

;

;

.

Introducînd maximile găsite în formula urmatoare, și obținem

;

.

Din aceste expresii observăm, că depinde de înălțimea slotului și viteza fluxului de lapte. Cea mai potrivită decizie în selecția acestor maxime va fi atunci, cînd ambii coeficienți vor fi

asemeni,

.

Analiza acestor maxime redă, că cea mai bună înălțime

, atunci

și

. Pentru ca , obligatoriu, ca viteza ⁄ și ⁄ . Cu aceste viteze ⁄
.
Pentru ca
, obligatoriu, ca viteza
și
.
Cu aceste viteze
și
.
Corespunzător coeficienților transferului de căldură vor fi :
;
.
Lungimea canaluului la gradul de încălzire
;
.

Rezultă, trebuie de utilizat cîte trei pac ete în fieare încălzitor.

Masa umedității evaporate în canalul primului încălzitor după (IV.63)

;

.

Masa medie a umedității evaporate după (IV.1)

(

)

.

Așa cum concentrația în carcase este aceeași, atunci și evaporarea umedității va fi aceeași

și

.

Cifra canalelor paralele în pac etele incălzitoare

Numărul plăcilor în incălzitoare

.

Verificăm pierderii presiunii în primul încălzitor la cea mai mare viteză.

Criteriul Ranolds

Coeficientul de rezistență

.

Coeficienții de rezistență locală la coturi se poate utiliza

.

atunci pierderea presiunii

(

)

Așa pierdere a presiunii este acceptatbilă.

2. Întrebări de verificare

1. Să se determine performanța, condumul de vapori și apă la instalația cu vapori, care lucrează

după sc ema IV.15, la condensarea laptelui cu za ăr, dacă

și

.

2. Să se determine performanța și verificăm dimensiunile principale a instalației cu vapori, care

lucrează după schema IV.9, la condensare degresată

și

.

3. Să se determine performanța și consumul specific al vaporilor și al apei la condensarea ser în

instalare, care lucrează după sc ema IV.17 de la

pînă la

.

4. Să se determine performanța, consumului de vapori, apă și verificăm principalele mărimi de

instalare, care lucrează după sc ema IV.18, dacă laptele condensat cu za ăr

și

.

5. Să se determine mărimile de bază a instalării generatorului cu vapori la generarea de vapori

, care lucrează după sc ema IV.1 , dacă laptele s-a condensat cu za ăr de la pînă la

6. Să se determine cifra plăcii și concentracția finală a condensării laptelui fără lapte, dacă

.

performanța instalării pentru evaporarea umedității

dintre plăci

. Mărimea plăăcii

;

. Instalarea plăcilor. Distanța

.