AFAR-I TOAMN Poezie de Mihai Eminescu Afar-i toamn, frunza mprtiat, Iar vntul svrl n geamuri grele picuri

!i tu citeti scrisori din roase plicuri !i "ntr#un ceas gndeti la via$a toat% Pierzndu-$i timpul tu cu dulci nimicuri, &#ai vrea ca nimeni n ua ta s 'at (ar i mai 'ine-i, cnd afar-i sloat, ) stai visnd la foc, de somn s picuri% !i eu astfel m uit din *et de gnduri, +isez la 'asmul vechiu al znei (ochii, ,n *uru-mi cea$a crete rnduri-rnduri (e odat#aud fonirea unei rochii, -n moale pas a'ia atins de scnduri. Iar mni su'$iri i reci mi-acoper ochii