Strategia Vinatori 2014-2020 VNT

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL A COMUNEI VNTORI-NEAM, JUDEUL NEAM PENTRU PERIOADA 2014-2020
Document realizat n cadrul proiectului Dezvoltarea capacitii comunitilor de romi, finanat de Fundaia Open Society Institute, prin Project Generation Facility.
2013
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL A COMUNEI VNTORI-NEAM JUDEUL NEAM 2014 2020

S-mi pun mintea i puterea n slujba semenilor, fr a cere ceva n schimb iat menirea pe care o am. Urmele pailor mei sunt faptele mele!
Maria PETRARIU Primarul Comunei Vntori-Neam, jud. Neam

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.
CUPRINS Preambul .............................................................................. pag. 4
Capitolul I. Analiza reglementrilor europene, naionale, regionale, locale ............................................................................................ ...... pag. 13 Capitolul II. Prezentarea general a comunei Vntori-Neam, judeul Neam . pag. 61 Descrierea comunitii de romi din comuna Vntori-Neam, judeul Neam pag. 128 Capitolul III. Analiza SWOT a comunei Vntori-Neam, judeul Neam .. pag. 133 Capitolul IV. Viziunea i direciile strategice de intervenie .... pag. 166 Capitolul V. Bibilografie selectiv ........................................... pag. 169 Capitolul VI. Anexe ................................................................. pag. 170
Preambul
Conceptul de Dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic care se axeaz n primul rnd pe asigurarea unui echilibru ntre aspectele sociale, economice i ecologice i elementele capitalului natural. (1) Dezvoltarea durabil DD conceptul de dezvoltare economicosocial recomandat tuturor rilor de ctre ONU, prin care se caut armonizarea a trei componente fundamentale: Resursele umane, Creterea economic, Echitatea ntre generaii. Dezvoltarea durabil a devenit un obiectiv strategic internaional adaptat la specificul fiecrei ri. Dezvoltarea durabil, este un concept de evoluie a societii care permite folosirea pe termen lung a mediului astfel ca, dezvoltarea socioeconomic s rmn posibil concomitent cu meninerea calitii med iului la un nivel acceptabil. Dezvoltarea durabil presupune corelarea a patru idei fundamentale, aparent independente, dar care se afl ntr-o strns condiionare: ndeplinirea cerinelor prezente i viitoare - care stabilesc scopul durabilitii; ndeplinirea nevoilor - care definete scopul dezvoltrii (dzvoltarea care rspunde necesitilor prezentului fr a compromite capacitatea de a satisface necesitile generaiilor viitoare); mninerea compatibilitii dintre dimensiunea populaiei i capacitat ea productiv a eco-sistemului - care recunoate c exist limite i cerine pentru echilibru; iplementarea unui proces al schimbrii - care confirm c definirea cerinelor i nevoilor pentru dobndirea echilibrului durabil se va schimba odat cu situaiile, condiiile i timpul. Cadrul organizatoric pentru dezvoltare durabil s-a instituit n ultimul deceniu al secolului 20 prin: nfiinarea de comisii pentru dezvoltare durabil la nivelul guvernelor, organizaiilor neguvernamentale, Bncii Mondiale, Organizaiei Naiunilor Unite, Consiliului i Parlamentului Europei, Consiliului Mondial al Energiei;
elaborarea de ctre instituii naionale i internaionale de analiz, studii i cercetri, a unor studii i scenarii pentru dezvoltare i respectiv dezvolta re durabil pe ntreg orizontul de timp al secolului 21. (2) n Romnia, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Durabil pentru perioada 2007-2013, la nivel naional, reginal, judeean i local. Anul 2013, impune elaborarea noilor Strategii de Dezvoltare Durabil, pentru perioada programatic 2013-2020, care au n vedere schimbrile generate de statulul Romniei de ar membr a Uniunii Europene precum i de efectele crizei economice mondiale, asupra situaiei europene, naionale, regionale, judeene i locale. n acest context, Primarul comunei Vntori-Neam, doamna Maria PETRARIU, a adresat Fondului Romn de Dezvoltare Social (FRDS), partener alturi de Fundaia pentru Dezvoltarea Societii Civile (FDSC) i Asociaia Institutul pentru Politici Publice (IPP), n proiectul Dezvoltarea capacitii comunitilor de romi (cod proiect: L8139), finanat de Fundaia Open Society Institute (OSI-ZUG), solicitare de asisten tehnic, pentru elaborarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabil a comunei Vn toriNeam, judeul Neam pentru perioada 2014-2020 i a Planului local de aciune pentru mbuntirea situaiei comunitii de romi din localitate , asisten tehnic care a fost acordat n baza Acordului de furnizare de asisten tehnic gratuit n cadrul proiectului Dezvoltarea capacitii comunitilor de romi, finanat de Fundaia Open Society Institute , acord nregistrat sub nr. nr.122/11.03.2013 la Primria comunei Vntori-Neam. Astfel, n cadrul unui amplu proces consultativ, a fost elaborat documentul Strategiei de Dezvoltare Durabil a comunei Vntori-Neam, judeul Neam pentru perioada 2014-2020, cu anexele aferente respectiv 1. Plan de Dezvoltare Durabil a comunei Vntori-Neam, judeul Neam 20142020 - Portofoliu de aciuni cu finanare local i finanare european i 2. Planul local de aciune pentru mbuntirea situaiei comunitii de romi din localitate. n contextul realitilor economico-sociale i politice actuale (criza economic, continuarea procesului de descentralizare, posibilitatea atragerii de fonduri europene .a.) (3), prezentul document se constituie n instrument de lucru pentru organizarea activitilor, prioritizarea investiiilor i gestionarea eficient a resurselor necesare pentru dezvoltarea celor 9 domenii, instrument care s fundamenteze dezvoltarea, promovarea i implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul general al comunei (3). Punerea n aplicare a aciunilor coninute n Strategie, va permite Autoritii Publice
Locale a comunei Vntori-Neam, judeul Neam, pe termen scurt i mediu, s mbunteasc calitatea vieii locuitorilor, n contextul unei d ezvoltrii armonioase a localitii, obinute prin aplicarea soluiilor potrivite, documentul constituindu-se n baz de informaii n argumentarea elaborrii i aplicrii de cereri de finanare, pentru liniile deschise prin Programele Structurale i de Coeziune dar i prin oricare alte surse de finanare active n Romnia.
(1) site wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83 (2) document inclus in site-ul Energie Educaie Guvernare coli (EGS): http://www.egsproject.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=89&Itemid=111 (3) Maria PETRARIU, primarul comunei Vntori-Neam, judeul Neam
Metodologia de lucru pentru elaborarea Strategiei Prin decizia Primarului din data de 25.03.2013, a fost constituit grupul de lucru pentru elaborarea documentului, cu urmtorii membri: - Maria PETRARIU primar, - Vasile COOFRE - viceprimar - Alina Iuliana FLO secretar Primrie - Elena COOFRE coordonator proiecte Primrie - Vasile LOGHIN ing. Dep. Urbanism, Primrie - Sebastian CTNOIU - director Parcul Natural Primrie - Carmen Elena ANDREI mediator sanitar comunitatea de romi - Ionela Mihaela ION - educator specializat comunitatea de romi - Ioan PIPIRIEANU profesor geografie - Mihail DANILIUC preot, preedinte Asociaia Cultural Schitul Vovidenia Neam - Gavril Aurica DASCLU - antreprenor Vntori-Neam/ NT - Nicolae Ovidiu UC antreprenor Vntori-Neam/ NT - Vasile OLTEANU - antreprenor Vntori-Neam/ NT - Vasile URZIC preedinte Asociaia Cresctorilor de Animale VntoriNeam/ NT - Ana Maria DAVID - inspector asistent- SPAS - Ovidiu LOGHIN -inspector asistent -Registru agricol - Constantin TICU - ef post Vntori-Neam/ NT - Aneta DASCLU - auditor principal - Maria COOFRE - bibliotecar - Paul CRCIUN - inspector superior, Registru agricol
- Codrea LCTUU preedinte Grup de Iniiativ "Comunitatea de romi UMTF" - Dana COPO- reprezentant comunitatea de romi Bltescu Consultarea public a presupus utilizarea clasicelor metode, tehnici i instrumente de investigare a contextului socio-uman, semnificaia socioeconomic a problemelor cercetate la nivel comunitar , necesitnd diferenierea respondenilor n funcie de etapele elaborrii Strategiei i n funcie de statutul social pe care acetia l dein n comunitate: consultarea documentelor; elaborarea Analizei SWOT; aplicarea Chestionarului de opinie; ntlnire cu reprezentanii populaiei de etnie rom; prelucrarea i interpretarea datelor. Consultarea documentelor, este una dintre cele mai eficiente metode de culegere a datelor semnificative cu privire la parcursul istoric, situaional al unei comuniti. Pentru nelegerea factorilor responsabili de construcia viitorului comunitii, au fost consultate documente care prezentau trecutul comunei i care prezentau relevan n elaborarea Strategiei: Monografia comunei Vntori-Neam, judeul Neam; Strategia de Dezvoltare Durabil a comunei Vntori-Neam i Planul Local de Aciune pentru Dezvoltarea Durabil pentru perioada 2007-2013. Pentru prezentarea situaiei actuale, au fost analize datele demografice coninute n documentele Recensmntului Populaiei 2011, datele statistice socio-economice (categoriile n funcie de venit), datele legate de suprafaa agricol (Recensmntul Agricol 2010), infrastrucur etc. Analiza SWOT. Pentru efectuarea analizei, au fost constituite 9 grupe de lucru, aferente celor 9 domenii care au fost analizate, dup cum poate fi observat n urmtorul tabel:
Domeniu 1. Resurse Umane Membri/ coordonator 1. FLO Alina - secretar comun 2. PETRARIU Maria - Pimar 3. DAVID Ana Maria asistent social 4. LOGHIN Ovidiu-Ioan Registrul
8 Agricol 5. LOGHIN Vasile Compartiment Urbanism Primrie 2. Agricultur 1. URZIC Vasile Asociaia Cresctorilor de animale ZIMBRU 2. PETRARIU Maria - Pimar 3. DASCLU GAVRIL Aurica consilier local i pre. Asociaia Cresctorilor de taurine sat Lunca 4. CRCIUN Paul ing. zootehnist (Primrie) 5. LOGHIN Ovidiu Registrul Agricol 6. CTNOIU Sebastian ing. director dir. APNVNT 7. IACOBOAIE Victor ing. silvic, consilier local 8. FLOREAN Dan apicultor 9. URSU Rodica antreprenor 10. GLODEANU Mihai medic veterinar 11. ATOMEI Vasile productor sere, solarii 1. LOGHIN Vasile Compartiment Urbanism Primrie 2. PETRARIU Maria - Pimar 3. LOGHIN Ovidiu Registrul Agricol 4. MIHOC Andreea antreprenor gaz 5. BRLIBA Vasile Serviciu Apa Canalizare 6. COOFRET Vasile viceprimar 7. OLTEANU Maria diriginte Pot 8. ROU Vasile reea TV Neam 9. lLIOI Dorin reea cablu 10. TICU Constantin ef Post Poliie 11. LCTUU Codrea reprez
3. Infrastructura
9 pop. etnie rom 4. Economic 1. COOFRET Elena Departam. Investiii Primrie 2. PETRARIU Maria - Pimar 3. OLTEANU Vasile consilier local i antreprenor 4. TUCA Nicolae Ovidiu - consilier local i antreprenor 5. HUMULESCU Ioan antreprenor (comer) 6. ATOMI Constantin antreprenor servicii (service auto) 7. DIACONU Ioan antreprenor (prelucr.lemn) 8. JUNCNARIU Mihai antreprenor (prelucr. lemn) sat Lunca 9. ZAHARIA Ioan antreprenor (construcii) 10. CONSTANTINEASA llie reprezentant Mnstirea Neam 11. DASCALU GAVRIL Aurica antreprenor (comer i cons. loc. Sat Lunca) 12. BOUREANU Mariana antreprenor (confeci textile) 13. NICULESCU Constantin antreprenor (prelucr. lemn) sat Nemior 1. PETRARIU Maria - Pimar 2. PIPIRIGEANU Ioan prof. geografie 3. PRLECIU Carmen prof. 4. GUSAVAN Elena prof. 5. MIHOC Ioan dir. Seminar 6. GAMAN Vasile dir. coal 7. COPOS DANA rom 8. ION Ionela educator specializat 9. CIUBOTARU Gabriela profesor
5. Educaie, cultur, servicii sociale nvmnt
10 Cultur 10. DANILIUC Mihail custode muzeu Sadoveanu/ tipografii mnstiri/ muzee 11. COOFRET Maria bibliotecar 12. GAMAN Vasile meter popular/ muzeograf 13. FOCA Constantin muzeograf 14. URZIC Vasile profesor coordonator Grup Folcloric Dor vntorean 15. FLO Alina secretar Primrie 16. ANDREI Carmen mediator sanitar/ exp. romi 17. DAVID Ana Maria resp. Serv. Asisten Social 18. ION Ionela educator specializat 19. IRINA Viorel preot 20. TICU Constantin ef Post Poliie 21. PIPIRIGEANU Ioan - Asoc. ECO-CLUB 20 OZANA 22. PETRARU Elena Asoc. CLUB ECOLOGIC ECO MIL 2002 23. TNASE Cristinel Asoc. ECO NEMIOR 2. COOFRE Vasile - Asoc. AGROFOREST 25. ANDREI Carmen - Asoc. Centrul de Dezvoltare Comunitar. Neam 1. ANDREI Carmen - mediator sanitar/ exp. romi 2. PETRARIU Maria - Pimar 3. TOPLICEANU Veronica medic 4. TOPLICEANU Dan medic 5. IACOBOAIA Doina medic 6. POPA Elena farmacist 1. CTNOIU Sebastian director dir. APNVNT
Servicii sociale
ONG
6.Sntate
7. Mediu
11 2. COOFRE Vasile viceprimar 3. PETRARIU Maria - Pimar 4. PIPIRIGEANU Ioan - Asoc. ECO-CLUB 20 OZANA 5. PETRARU Elena Asoc. CLUB ECOLOGIC ECO MIL 2002 6. TNASE Cristinel Asoc. ECO NEMIOR 7. COOFRE Vasile - Asoc. AGROFOREST 8. TICU Constantin ef Post Poliie 1. PIPIRIGEANU Ioan prof. geografie 2. PETRARU Maria - primar 3. URSU Rodica - Hanul Urilor 4. AMIHESEI Ina Pensiunea Perla Neamului 5. UNGUREANU Bogdan Pensiunea ZIMBRU 6. DOLHESCU Vasile Pensiunea EDERA 7. JUNCNARU Valerica Pensiune Han Maria 9. Administraia 1. DAVID Ana-Maria - Departam. public local 2. COOFRE Elena Departam. Investiii Primrie 3. PETRARU Maria - primar 4. COOFRE Vasile viceprimar 5. FLO Alina - secreatar comun 8. Turism
Chestionarul de opinie Cu scopul consultrii opiniei comunitii, s-a procedat la elaborarea unui chestionar ct mai simplu i clar, n vederea obinerii unei imagini referitoare la cele mai importante probleme cu care se confrunt populaia din comuna Vntori-Neam, judeul Neam. Astfel, chestionarul a fost aplicat pe un eantion reprezentativ pentru populaia majoritar (309 chestionare) i
12
pentru populaia de etnie rom din comun (16 chestionare n comunitatea PRUND, 20 chestionare n comunitatea UMTF). Concluziile i propunerile, au fost generalizate pentru ntreaga populaie constituind oglinda intereselor unui numr semnificativ de persoane. Reprezentativitatea opiniilor a fost principala preocupare n cadrul aplicrii chestionarului, tehnica de lucru utilizat fiind din u n u i ntlniri punctuale. S-a procedat la prelucrarea rspunsurilor, la aezarea n forma agreat de cerinele Strategiei i la nominalizarea pe baza interpretrii datelor din rspunsuri a principalelor probleme care ar trebui rezolvate n comunitate n perioada de planificare 2014-2020. A avut loc o ntlnire cu 22 de reprezentani ai populaiei de etnie rom - ambele comuniti existente n comuna Vntori -Neam, judeul Neam - la care au participat pe lng brbai, femei, tineri i persoane vrstnice , n vederea cunoaterii opiniilor cetenilor, referitor la cele mai importante aspecte care necesit rezolvare/ mbuntire, pentru mbuntirea condiiilor de via.
13
Capitolul I. Analiza reglementrilor europene, naionale, regionale, locale

1. EUROPA 2020 2. DEZVOLTAREA DURABILA 3. STRATEGIA NATIONALA pentru DEZVOLTARE DURABILA a ROMANIEI - Orizonturi 2013-2020-2030 4. PLANUL NATIONAL de DEZVOLTARE 2007-2013 5. PLANUL NATIOMAL de ACTIUNE pentru OCUPAREA FORTEI de MUNCA 6. STRATEGIA GUVERNULUI ROMANIEI DE INCLUZIUNE A CETATENILOR ROMANI APARTINAND MINORITATII ROMILOR PENTRU PERIOADA 2012-2020 7. AGENDA LOCAL 21 PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABIL A JUDEULUI NEAM EUROPA 2020 principii, valori, direcii de actiune http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF Extrase si sinteze din document Obiective Europa 2020: 1. Ocuparea fortei de munca: rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani. 2. Cercetare si dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si dezvoltare. 3. Schimbari climatice si energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in conditii favorabile) fata de nivelurile inregistrate in 1990, cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%, cresterea cu 20% a eficientei energetice. 4. Educatie: reducerea abandonului scolar la sub 10%, cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 30-34 de ani. 5. Saracie si excluziune sociala: reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale. Prioritati Europa 2020:
14
Crestere inteligenta: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare; presupune imbunatatirea prestatiei in urmatoarele domenii: cercetare si inovare: imbunatatirea conditiilor pentru cresterea investitiilor de stat si private in vederea generarii de locuri de munca prin crearea de noi produse si servicii; educatie: incurajarea si sustinerea procesului de invatare si formare de-a lungul vietii in vederea imbunatatirii competentelor; societatea digitala: utilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor. Actiunile acestei prioritati vizeaza: - eliberarea potentialului inovator al Europei; - ameliorarea rezultatelor in domeniul educatiei; - valorificarea avantajelor economice si sociale ale societatii digitale. Cresterea inteligenta va fi stimulata prin trei initiative: a. O Uniune a inovarii prin care se propune: reorientarea politicii in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii catre domenii care prezinta provocari majore pentru societate (schimbari climatice, utilizarea eficienta a energiei si a resurselor, schimbari demografice, sanatatea populatiei etc.); consolidarea verigilor din lantul inovarii, de la cercetarea fundamentala la comercializare. Comisia Europeana va depune eforturi pentru: - definitivarea spatiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare; - imbunatairea conditiilor-cadru pentru a permite intreprinderilor sa inoveze, crearea unui brevet european unic si a unei instante specializate in materie de brevete; - lansarea de parteneriate europene in domeniul inovarii intre UE si nivelurile nationale, in vederea accelerarii dezvoltarii si utilizarii; - consolidarea si dezvoltarea rolului instrumentelor UE de sustinere a inovarii (fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurala, programulcadru de cercetare-dezvoltare, etc.); - promovarea parteneriatelor in materie de cunoastere si consolidarea legaturilor intre educatie, intreprinderi, cercetare si inovare. b. Tineretul in miscare prin care se propune: consolidarea performantei si atractivitatii internationale a institutiilor de invatamant superior din Europa;
15
sporirea nivelului general de calitate la toate formele de educatie si formare n UE; combinarea excelentei cu echitatea, prin promovarea mobilitatii studentilor si a celor care urmeaza un curs de formare, imbunatatirea situatiei incadrarii in munca a tinerilor. Comisia Europeana va depune eforturi pentru: - integrarea si consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universitatilor, cele destinate cercetatorilor si corelarea lor cu programele nationale; - impulsionarea agendei de modernizare a invatamantului superior la nivelul programelor scolare, al guvernantei si al finantarii; - identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii profesionisti; - promovarea recunoasterii invatarii non-formale si informale; - lansarea unui Cadru pentru incadrarea in munca a tinerilor. c. O agend digitala pentru Europa prin care se propune crearea unei piete digitale unica, bazata pe internet rapid si ultrarapid si pe aplicatii interoperabile: pana in 2013: acces universal la internet in banda larga; pana in 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel putin 30Mbps); pana in 2020: o viteza a internetului de peste 100 Mbps in peste 50% din locuintele din Europa. Comisia Europeana va depune eforturi pentru: - oferirea cadrului juridic stabil, pentru stimularea investitiilor in infrastructura pentru internet de mare viteza, deschisa si competitiva, precum si in serviciile conexe; - dezvoltarea unei politici eficiente in domeniu; - facilitarea utilizarii fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei agende. Cresterea inteligenta este necesara in vederea recuperarii decalajelor intre cresterea economica a UE si cresterea economica a celor doi mari competitori pe piata mondiala respectiv SUA si Japonia. Aspecte de corectat in domeniul Inovarii: nivelul mai redus al investitiilor in cercetare, dezvoltare si inovare; utilizarea insuficienta a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor;
16
accesul dificil la inovare in anumite sectoare ale societatii; ponderea mai redusa in UE a firmelor high-tech. Aspecte de corectat in domeniul Educatiei: un sfert dintre elevi au competente slabe de citire, unul din sapte tineri abandoneaza studiile si formarea prea devreme; 50% dintre tineri ating un nivel mediu de calificare, insuficient pentru cerintele noi de pe piata muncii; in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani, doar 1 persoana din 3 are o diploma universitara, comparativ cu 40% in SUA si peste 50% in Japonia; conform indicelui Shanghai in clasamentul mondial al primelor 20 de universitati, sunt listate doar doua universitati europene. Aspecte de corectat in domeniul Societatii digitale: din valoarea de 2.000 miliarde reprezentata de piata globala pentru tehnologiile informatiei si comunicatiilor, firmele europene reprezinta doar 25%; ramanerea Europei in urma SUA si Japoniei in ceea ce priveste internetul de mare viteza, afecteaza capacitatea acesteia de inovare in special in zonele rurale, diseminarea online a cunostintelor si distributia online de bunuri si servicii. Cresterea durabila inseamna promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive, presupune dezvoltarea de noi procese si tehnologii (inclusiv cele ecologice) care: - sa accelereze dezvoltarea de retele inteligente, ce folosesc TIC; - sa exploateze retelele de la scara UE; - sa consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri; - sa constientizeze consumatorii in ceea ce priveste meritele utilizarii eficiente a resurselor; - sa scada emisia de dioxid de carbon; - sa previna degradarea mediului, pierderea biodiversitatii, utilizarea nedurabila a resurselor. Cresterea durabila va sta la baza coeziunii economice, sociale si teritoriale prin derularea de actiuni in urmatoarele domenii: competitivitate:
17
- mentinerea avantajului fata de SUA si China, pe piata tehnologiilor ecologice; - eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor; - productivitate crescuta pentru contracararea presiunii tot mai mari de pe pietele de export si pentru un numar tot mai mare de materii prime. combaterea schimbarilor climatice: - reducerea emisiilor de dioxid de carbon mult mai rapid in decada care urmeaza; - exploatarea completa a potentialului noilor tehnologii, precum posibilitatile de captare si stocare a dioxidului de carbon, care vor genera reducerea emisiilor, realizarea de economii si crestere economica; - consolidarea capacitatii de rezistenta a economiilor UE in fata riscurilor climatice, precum si capacitatea de prevenire a dezastrelor si de reactie la acestea. energie curata si eficienta: - scaderea importurilor UE de petrol si gaze cu 60 de miliarde pana in 2020; - cresterea PIB-ul cu 0,6%-0,8%; crearea a peste 600 000 locuri de munca prin utilizarea energiei regenerabile in 20% din energia folosita in UE; - crearea a peste 400 000 locuri de munca prin atingerea obiectivului de 20% privind eficienta energetica. Cresterea durabila va fi stimulata prin doua initiative: a. O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor prin care se propune: sprijinirea tranzitiei catre o economie eficienta in ceea ce priveste utilizarea resurselor si cu emisii reduse de dioxid de carbon; decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, de consumul de energie; reducerea emisiilor de CO2; cresterea competitivitatii si promovarea securitatii energetice. Comisia Europeana va depune eforturi pentru: - mobilizarea instrumentelor financiare ale UE precum fondurile pentru dezvoltare rurala, fondurile structurale, si altele in cadrul unei strategii solide de finantare (UE, publica nationala, privata);
18
- consolidarea cadrului de utilizare a instrumentelor de piata precum certificate de emisii, incurajarea utilizarii extinse a achizitiilor publice ecologice, etc; - prezentarea de propuneri pentru modernizarea si decarbonizarea sectorului transporturilor; - implementarea de proiecte strategice in vederea eliminarii blocajelor in sectiunile transfrontaliere si nodurile intermodale (orase, porturi, platforme logistice); - finalizarea pietei interne a energiei, derularea actiunilor din cadrul planului privind tehnologiile energetice strategice (SET); - promovarea proiectelor de infrastructura de importanta strategica pentru UE in zona baltica, in Balcani, in regiunea mediteraneeana si n Eurasia; - adoptarea si implementarea unui Plan de actiune privind eficienta energetica, promovarea unui program in domeniul utilizarii eficiente a resurselor (sprijinind IMM-urile si gospodariile) prin utilizarea fondurilor structurale si a altor tipuri de fonduri; - stabilirea viziunii privind modificarile structurale si tehnologice necesare pentru a face tranzitia catre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor si rezistenta la schimbarile climatice pana in 2050. La nivel national, statele membre vor trebui: sa elimine treptat subventiile daunatoare mediului (exceptii in cazul persoanelor defavorizate); sa dezvolte instrumente de piata, precum stimulente fiscale si achizitii publice menite sa adapteze metodele de productie si de consum; sa dezvolte infrastructuri energetice si de transport inteligente, modernizate si complet interconectate, sa utilizeze pe deplin TIC; sa asigure implementarea coordonata a proiectelor de infrastructura, in cadrul retelei centrale a UE; sa se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate si din congestiile retelelor; sa utilizeze reglementarea, dezvoltand standarde de performanta energetica in constructii si instrumente de piata precum impozitarea, subventiile si achizitiile publice pentru a reduce consumul de energie si de resurse; - sa utilizeze fondurile structurale pentru a investi in constructia de cladiri publice eficiente din punct de vedere energetic si ntr-o reciclare mai eficienta;
19
sa stimuleze instrumente care permit economisirea de energie si care ar putea creste eficienta in sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC. b. O politica industriala adaptata erei globalizarii prin care se propune: colaborea stransa intre CE si intreprinderi, sindicate, mediul academic, ONG-uri, organizatii de consumatori; elaborarea unui cadru pentru o politica industriala moderna, care sa sprijine spiritual antreprenorial, sa ghideze si sa ajute industria; promovarea competitivitatii sectorului industriei primare, al productiei si al serviciilor din Europa. Comisia Europeana va depune eforturi pentru: - stabilirea politicii industriale apte sa mentina si sa dezvolte o baze industriala puternica, competitiva, diversificata in Europa, sa sprijine tranzitia sectoarelor de productie catre o utilizare mai eficienta a energiei si a resurselor; - dezvoltarea abordarii orizontale a politicii industriale, care sa combine diverse instrumente de politica precum reglementarea inteligenta, modernizarea achizitiilor publice, normele in materie de concurenta, stabilirea de standarde; - imbunatatirea mediului de afaceri, in special pentru IMM-uri, inclusiv prin reducerea costurilor de tranzactie aferente desfasurarii unei activitati economice in Europa, prin promovarea clusterelor si prin imbunatatirea accesului convenabil la finantare; - restructurarea sectoarelor aflate in dificultate prin orientarea lor catre activitati de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapida a competentelor catre sectoarele si pietele cu un ritm alert de crestere; - promovarea tehnologiilor si a metodelor de productie care reduc utilizarea resurselor naturale si sporesc investitiile in patrimoniul natural al UE; - promovarea internationalizarii IMM-urilor; - asigurarea faptului ca retelele de transport si de logistica permit industriei din toata Uniunea sa beneficieze de acces efectiv pe piata unica, pe piata internationala; - dezvoltarea unei politici spatiale care sa puna la dispozitie instrumentele necesare depasirii unor provocari-cheie la nivel mondial; - sporirea competitivitatii sectorului turismului in Europa;
20
- revizuirea reglementarilor in vederea sprijinirii tranzitiei sectoarelor serviciilor si productiei catre o utilizare mai eficienta a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai eficienta; - reannoirea strategiei UE de promovare a responsabilitatii sociale a intreprinderilor, ca element-cheie in asigurarea increderii pe termen lung a angajatilor si a consumatorilor. La nivel naional, statele membre vor trebui: - sa imbunatateasca mediul de afaceri, in special pentru IMM -urile inovatoare, inclusiv prin achizitii publice menite sa sprijine initiativele care incurajeaza inovarea; - sa amelioreze conditiile de asigurare a respectarii drepturilor de proprietate intelectuala; - sa reduca sarcina administrativa a societatilor si sa amelioreze calitatea legislatiei in domeniul afacerilor; - sa colaboreze cu parile interesate din diverse sectoare in vederea identificarii blocajelor, elaborarii de analize comune cu privire la modalitati de mentinere a unei baze industriale si de cunoastere solide, de a plasa UE in pozitie de lider in ceea ce priveste dezvoltarea durabila la nivel mondial. Cresterea durabila este necesara in vederea sustinerii UE pentru a prospera intr-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu resurse limitate, pentru prevenirea degradarii mediului, pierderea biodiversitatii si utilizarea nedurabila a resurselor. Cresterea favorabila incluziunii inseamna promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala si care presupune: - asigurarea autonomiei cetatenilor prin rate ridicate ale ocuparii fortei de munca; - investirea in dezvoltarea competentelor; - combaterea saraciei; - modernizarea pietelor muncii si a sistemelor de formare si de protectie sociala; - consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor cresterii economice in toate regiunile UE inclusiv in cele ultraperiferice; - asigurarea accesului si oportunitatilor pentru toti cetatenii pe tot parcursul vietii;
21
- cresterea participarii fortei de munca prin asigurarea de politici de promovare a egalitatii de sanse intre femei si barbati. Se va actiona in vederea rezolvarii problemelor din urmatoarele domenii: ocuparea fortei de munca: schimbarile demografice au generat scaderea numarului de persoane active; in UE, doar doua treimi din populatia activa are loc de munca, in comparatie cu peste 70% in SUA si in Japonia; - rata ocuparii fortei de munca este scazuta in special in randul femeilor si al lucratorilor in varsta; - rata a somajului de peste 21% in randul tinerilor; risc ridicat de pierdere a terenului pe piata muncii a persoanelor neintegrate in campul muncii sau care au legaturi slabe cu acesta. competentele: - aproximativ 80 de milioane de persoane au competente reduse sau de baza; - oportunitatile oferite prin invatarea de-a lungul vietii, apartin in special persoanelor mai instruite; - pana in 2020, 16 milioane de locuri de munca vor necesita nivel inalt de calificare, in timp ce numarul locurilor de munca pentru care se vor cere competente reduse va scadea cu 12 milioane; - pentru mentinerea vietii active indelungate, este necesara dobandirea si dezvoltarea de noi competente pe tot parcursul vietii. combaterea saraciei: 80 de milioane de persoane erau amenintate de saracie, inainte de aparitia crizei economice; - 19 milioane dintre acestea sunt copii; 8% dintre persoanele care au un loc de munca nu castiga suficient pentru a iesi din saracie, cei mai afectati fiind somerii. Cresterea favorabila incluziunii va fi stimulata prin doua initiative: a. O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca prin care se propune: crearea conditiilor necesare modernizarii pietelor muncii pentru a creste nivelurile de ocupare a fortei de munca si pentru a asigura sustenabilitatea modelelor sociale europene;
22
promovarea autonomiei cetatenilor prin dobandirea de noi competente care vor permite fortei de munca actuale si viitoare, adaptarea la noile conditii si la eventualele schimbari de cariera; reducerea somajului; sporirea productivitatii muncii. Comisia Europeana va depune eforturi pentru: - definirea si punerea in aplicare a celei de a doua etape a agendei de flexicuritate, in vederea identificarii modalitatilor de imbunatatire si gestionare a tranzitiilor economice, de combatere a somajului, de crestere a ratelor de activitate; - adaptarea cadrului legislativ, in conformitate cu principiile reglementarii inteligente, la evolutia modelelor de organizare a muncii, la noile riscuri la adresa sanatatii si securitatii muncii; - facilitarea si promovarea mobilitatii lucratorilor in interiorul UE si asigurarea unei corespondente mai bune intre cererea si oferta de locuri de munca, prin intermediul sprijin financiar acordat din fondurile structurale, in special din Fondul social european (FSE); - consolidarea capacitatii partenerilor sociali, valorificarea potentialului de solutionare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la nivel national/ regional, la nivel sectorial si la nivelul intreprinderilor); - impulsionarea cadrului strategic de cooperare in materie de educatie si formare in care sa fie implicate toate partile interesate; - asigurarea dobandirii competentelor necesare in vederea continuarii studiilor si a integrarii pe piata muncii, precum si a recunoasterii acestora pe tot parcursul educatiei generale, profesionale, superioare si din viata adulta. La nivel national, statele membre vor trebui: - sa puna in aplicare masurile nationale de flexicuritate, sa reduca segmentarea pietei muncii, sa faciliteze tranzitiile si reconcilierea vietii profesionale cu viata privata; - sa analizeze, sa monitorizeze eficienta sistemelor fiscale si de asigurari sociale pentru a asigura rentabilitatea muncii; - sa promoveze noi forme de reconciliere a vietii profesionale cu cea privata, politici de imbatranire activa, sa sporeasca egalitatea de sanse intre femei si barbati;
23
- sa promoveze, sa monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social; - sa impulsioneze punerea in aplicare a Cadrului european al calificarilor, prin instituirea unor cadre nationale ale calificarilor; - sa asigure dobandirea competentelor necesare in vederea continuarii studiilor si a integrarii pe piata muncii, recunoasterea acestora pe tot parcursul educatiei generale, profesionale, superioare si din viata adulta, inclusiv in cadrul invatarii non-formale si informale; - sa dezvolte parteneriate intre mediul educatiei/ formarii si cel al muncii, in special prin implicarea partenerilor sociali in planificarea ofertelor de educatie si formare. b. O platforma europeana de combatere a saraciei prin care se propune: asigurarea coeziunii economice, sociala, teritoriale, ca o continuare a anului in curs, care reprezinta Anul european de lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale; sensibilizarea opiniei publice pentru recunoasterea drepturilor fundamentale ale persoanelor care se confrunta cu saracia si excluziunea sociala. Comisia Europeana va depune eforturi pentru: - elaborarea unei platforme de cooperare, de schimb de bune practici, in vederea incurajarii actorilor din sectorul public si privat de a reduce excluziunea sociala prin actiuni concrete, inclusiv prin acordarea finantari din fondurile structurale, in special din FSE; - elaborarea si implementarea de programe care vizeaza promovarea inovarii sociale in randul grupurilor celor mai vulnerabile, dezvoltarea unei noi agende pentru integrarea migrantilor; - evaluarea caracterului adecvat si a sustenabilitatii sistemelor de protectie sociala si de pensii si identificarea modalitatilor de imbunatatire a accesului la sistemele de sanatate. La nivel national, statele membre vor trebui: - sa promoveze responsabilitatea colectiva si individuala pe care o impart in domeniul combaterii saraciei si excluziunii sociale; - sa defineasca si sa puna in aplicare masuri care vizeaza grupurile cu un grad de risc ridicat precum familiile monoparentale, femeile in varsta, minoritatile, romii, persoanele cu handicap si personale fara adapost;
24
- sa isi dezvolte sistemele de securitate sociala si de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al ajutorului pentru venit si al accesului la asistenta medicala. Cresterea favorabila incluziunii este necesara in vederea: - oferirii populatiei acces la centre de ingrijire a copiilor si la centre destinate altor persoane aflate in intretinere; - punerii in aplicare a principiilor privind flexicuritatea; - oferirii cetatenilor posibilitatea de a dobandi noi competente care sa le permita adaptarea la noile conditii si la eventualele schimbari de cariera; - combaterea saraciei si excluziunii sociale; - reducerea inegalitatilor in materie de sanatate; - imbunatatirea capacitatii de a face fata fenomenului de imbatranire activa. Guvernanta economica: Criza economica: - a evidentiat deficiente structurale in economia Europei; - a anulat progrese precedente; - a identificat evidente probleme fundamentale si solutii neviabile pe termen lung; - a demonstrat interdependenta economiilor europene; - a subliniat necesitatea coordonarii politicilor economice la nivelul UE in vederea rezolvarii de probleme, promovarii cresterii economice si crearii de locuri de munca. Cei trei piloni ai noii guvernante economice: 1. Consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atenta din partea UE si include: - prioritatile politice si obiectivele stabilite in cadrul Strategiei Europa 2020; - angajamentele suplimentare pe care si le-au asumat statele membre participante la Pactul euro plus; - consolidarea supravegherii de catre UE a politicilor economice si fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate si crestere, dar si prin intermediul noilor instrumente menite sa stopeze dezechilibrele macroeconomice;
25
- adoptarea unei noi metode de lucru numita semestrul european care permite discutarea prioritatilor economice si bugetare in aceeasi perioada a fiecarui an. 2. Asigurarea stabilitatii zonei euro si include: - mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre, ca reactie a UE la criza datoriei suverane; - inlocuirea lor in 2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul european de stabilitate (MES); - aplicarea unor programe de reforma si consolidare fiscala, elaborate in stransa colaborare cu FMI. 3. redresarea sectorului financiar Aspecte esentiale ale noii guvernante economice a UE Semestrul european: reprezinta primele 6 luni ale fiecarui an, perioada in care are loc coordonarea politicilor bugetare, macroeconomice si structurale ale statelor membre in baza careia se tine cont de recomandarile UE in luarea deciziilor cu privire la bugetul national si la alte aspecte de interes economic. Etape: Ianuarie: - analiza anuala a cresterii este prezentata de Comisie, - sunt stabilite prioritatile UE pentru anul urmator, in materie de crestere economica si locuri de munca. Martie: - pe baza analizei anuale a cresterii, sefii de stat si de guvern elaboreaza orientarile UE pentru politicile nationale. Aprilie: - statele membre transmit: - planurile nationale privind garantarea finantelor publice sanatoase (programele de stabilitate/convergenta); - programele de reforma; - masurile propuse pentru promovarea cresterii inteligente, durabile si favorabile incluziunii (programele nationale de reforma). Iunie: - evalurea programelor de catre Comisie; - in cazul in care este necesara, formularea de recomandari specifice pentru fiecare tara; - discutarea si aprobarea in Comisie a recomandarilor;
26
- adoptarea oficiala a recomandarilor adresate fiecarei tari. Pactul de stabilitate si crestere: consta intr-un set de reguli care incurajeaza statele membre sa mentina viabilitatea finantelor publice. Componente: 1. Componenta preventiva consta in transmiterea de catre statele membre, a programul anual de stabilitate (tarile din zona euro) sau de convergenta (celelalte state membre), impreuna cu programul national de reforma, program care prezinta modul in care statul membru intentioneaza sa asigure si sa mentina viabilitatea finatelor publice pe termen mediu. Ulterior, Comisia poate oferi recomandari politice (in iunie, in cadrul semestrului european) sau, daca este necesar, poate inainta o propunere Consiliului pentru ca acesta sa transmita un avertisment in cazul unui deficit excesiv. 2. Componenta corectiva reglementeaza procedura in caz de deficit excesiv (PDE). In baza PDE, daca deficitul bugetar al unui stat membru depaseste limita de 3% (conform Tratatului), Consiliul va transmite recomandari privind redresarea situatiei. Nerespectarea acestor recomandari poate duce la impunerea de sanctiuni pentru statele din zona euro. Pactul de stabilitate si crestere este in curs de consolidare, prin introducerea unor modificari menite: - sa permita componentei corective a Pactului sa ia mai bine in considerare interactiunea dintre datorie si deficit, mai ales in tarile puternic indatorate (unde datoria publica depaseste 60% din PIB); - sa accelereze procedura in caz de deficit excesiv si sa faca impunerea sanctiunilor semiautomata - in acest sens, in cadrul Consiliului va fi nevoie de o majoritate calificata, nu atat pentru a aproba, cat mai ales pentru a respinge o propunere de sanctionare inaintata de Comisie; - sa amelioreze cadrele bugetare nationale, abordand aspectele contabile si statistice, precum si practicile in materie de previziuni. Corectarea dezechilibrelor macroeconomice consta intr-un mecanism de supraveghere care identifica si corecteaza dezechilibrele macroeconomice, inca din faza incipienta.
27
Alegerile economice divergente facute in ultimul deceniu de catre statele membre, au accentuat diferentele in materie de competitivitate generand dezechilibre macroeconomice la nivelul UE. Economiile statelor membre vor fi monitorizate in vederea depistarii dezechilibrelor macroeconomice, in cazul in care vor fi inregistrate depasiri ale nivelurile de alerta, Comisia urman d sa faca recomandari in urma rezulatelor analizelor aprofundate. Pactul euro plus consta intr-un program suplimentar de reforme, care constituie o reflectie a interdependentei dintre ele. Printre cele alte sase tari, care nu fac parte din zona euro, dar care au decis sa adere la acest pact, se numara si Romania. Cele patru domenii vizate de Pactul euro plus sunt competitivitate, ocuparea fortei de munca, viabilitatea finantelor publice si consolidarea stabilitatii financiare. Pactul a fost aprobat de liderii UE in martie 2011. Cele 23 de tari semnatare se angajeaza sa implementeze reformele in detaliu. Cele patru state membre care nu au semnat pactul sunt libere sa faca acest lucru oricand doresc. Angajamentele asumate in virtutea pactului se integreaza in noul cadrul de guvernanta economica si sunt incluse in programele nationale de reforma ale statelor membre. Remedierea sectorului financiar In vederea prevenirii aparitiei problemelor si asigurarii ca actorii din sectorul financiar sunt supusi unor monitorizari stricte, UE a elaborat reglementari si a creat agentii specifice, intreprinzandu-se si alte actiuni, cu scopul de garantare pentru bancile europene a existentei de suficiente rezerve de capital, necesare pentru a face fata socurilor din sistem, astfel sistemul bancar pastrandu-si functionalitatea in domeniul oferirii de credite intreprinderilor si persoanelor fizice. DEZVOLTAREA DURABILA - principii, valori, directii de actiune http://strategia.ncsd.ro/docs/sndd-final-ro.pdf Extrase si sinteze din document Definitii: Totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica al caror fundament il reprezinta asigurarea echilibrului intre sistemele socioeconomice si potentialul natural.
28
Dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi". Conceptul de dezvoltare durabila, a luat nastere din necesitatea gasirii raspunsurilor la intrebari precum: - Cum putem concilia progresul economic si social fara a pune in pericol echilibrul natural al planetei? - Cum putem repartiza bogatia intre tarile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate? - Cum putem asigura un trai decent unui numar insemnat de milioane oameni aflati in pericol, in regiunile in care planeta sufera in urma exploatarilor excesive a resurselor naturale? - Cum putem actiona in vederea asigurarii generatiilor viitoare unui biosistem sanatos? Scurt istoric al dezvoltarii durabile 1972, Conferinta Natiunilor Unite, la Stockholm are loc: 113 natiuni discuta problemele poluarii, distrugerii resurselor, deteriorarii mediului, pericolul disparitiilor unor specii, nevoia cresterii nivelului de trai al oamenilor; se subliniaza legatura indisolubila intre calitatea vietii si calitatea mediului pentru generatiile actuale si viitoare. 1986, Comisia mondiala de mediu si dezvoltare, infiintata de Natiunile Unite: are ca scop studierea dinamicii deteriorarii mediului si oferirea de solutii cu privire la viabilitatea pe termen lung a societatii umane; sunt identificate doua probleme majore: - dezvoltarea nu inseamna doar profituri mai mari si standarde inalte de trai pentru un mic procent din populatie, ci cresterea nivelului de trai al tuturor; - dezvoltarea nu ar trebui sa implice distrugerea sau folosirea nesabuita a resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului ambient. 1992, Summitul de la Rio conferinta secolului: 120 natiuni, au avut ca scop stabilirea unei noi strategii a dezvoltarii economice, industriale si sociale in lume, fiind acceptata ideea ca dezvoltarea durabila reprezinta "o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman pentru intreaga planeta si pentru un viitor indelungat" . S-a obtinut consensul pentru un plan de dezvoltare durabila numit Agenda 21 si doua seturi de
29
principii, Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare si Principiile padurii. 1997, includerea conceptului de dezvoltare durabila in Tratatul de la Maastricht, ca obiectiv politic al UE. 2002, Summitul de la Johannesburg: Se studiaza progresul facut spre dezvoltarea durabila si se reafirma angajamentul tarilor participante. Aspecte discutate: - reducerea numarului locuitorilor planetei care nu au acces la rezerve de apa potabila, de la peste 1 miliard la 500 milioane pana in anul 2015; - injumatatirea numarului celor ce nu au conditii de salubritate corespunzatoare, la 1,2 miliarde; - cresterea folosirii surselor durabile de energie si refacerea efectivelor de peste secatuite. 2001, Consiliul European de la Goteborg: - adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare Durabila (SDD); - propunerea Setului de Indicatori de Dezvoltare Durabila, cu scopul monitorizarii SSD (in iunie 2006 aceasta a fost revizuita si, adoptat un nou model de guvernare). Obiectivele cheie ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene: Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului; Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel; Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite; Indeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor democratice in slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni in lume. Principiile Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene: Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului; Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii; Cultivarea unei societati deschise si democratice;
30
Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional; Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si global; Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesati; Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si investitionale; Aplicarea principiului precautiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte; Aplicarea principiului poluatorul plateste. In anul 2008, a fost elaborata Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 avand ca motto ideea Mentine sanatos ceea ce te mentine sanatos, document aprobat prin H.G. nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008. Strategia recomanda mecanisme specifice la nivelul autoritatilor centrale, locale dar si la nivelul societatii civile, sub egida Academiei Romane, pentru monitorizarea implementarii obiectivelor stabilite. Documente programatice si strategii sectoriale elaborate pre - si post-aderare ca baza de referinta pentru Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030: - Tratatul de Aderare Romania Uniunea Europeana; - Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND); - Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR); - Programul National de Reforma; - Programul de Convergenta; - Strategie post-aderare a Romaniei; - Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Strategia de Dezvoltare Durabila (SDD): teme, domenii, obiective EU, obiective RO a. Provocari cruciale 1. Schimbarile climatice si energia curata
31
Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbarilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului. Orizont 2013. Obiectiv national: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt si mediu si crearea premiselor pentru securitatea energetica a tarii pe termen lung conform cecerintelor unei economii moderne de piata, in conditii de siguranta si competitivitate; indeplinirea obligatiilor asumate in baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de sera; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Orizont 2020. Obiectiv national: Asigurarea functionarii eficiente si in conditii de siguranta a sistemului energetic national, atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta intensitatii si eficientei energetice; indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in cadrul pachetului legislativ Schimbari climatice si energie din surse regenerabile si la nivel international in urma adoptarii unui nou acord global in domeniu; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea la performantele medii ale UE privind indicatorii energetici si de schimbari climatice; indeplinirea angajamentelor in domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera in concordanta cu acordurile internationale si comunitare existente si implementarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice. 2. Transport durabil Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport sa satisfaca nevoile conomice, sociale si de mediu ale societatii, reducand, in acelasi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societatii si mediului. Orizont 2013. Obiectiv national: Promovarea unui sistem de transporturi in Romania care sa faciliteze miscarea in siguranta, rapida si eficienta a persoanelor si marfurilor la nivel national si international, in conformitate cu standardele europene. Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta eficientei economice, sociale si de mediu a transporturilor si
32
realizarea unor progrese substantiale in dezvoltarea infrastructurii de transport. Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toti parametrii de baza ai sustenabilitatii in activitatea de transporturi. 3. Productie si consum durabile Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum si productie sustenabile. Orizont 2013. Obiectiv national: Gestionarea eco-eficienta a consumului de resurse si valorificarea maximala a acestora prin promovarea unui model de consum si productie care sa permita o crestere economica sustenabila pe termen lung si apropierea treptata de nivelul mediu de performanta al tarilor UE. Orizont 2020. Obiectiv national: Decuplarea cresterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse si crearea de valoare adaugata si apropierea de indicii medii de performanta ai UE privind sustenabilitatea consumului si productiei. Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea data de tarile membre UE din punctul de vedere al productiei si consumului durabile. 4. Conservarea si gestionarea resurselor naturale Obiectiv general SDD/UE: Imbunatairea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. Orizont 2013. Obiectiv national: Reducerea decalajului existent fata de alte state membre le UE cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila si cu respectarea principiului poluatorul plateste. Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabila a resurselor naturale.
33
Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea semnificativa de performantele de mediu ale celorlalte state membre UE din acel an. 5. Sanatatea publica Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate in conditii de egalitate si imbunatatirea protectiei impotriva ame nintrilor la adresa sanatatii. Orizont 2013. Obiectiv national: Imbunatatirea structurii sistemului de sanatate, a calitatii actului medical si a ingrijirilor furnizate in cadrul serviciilor de sanatate; ameliorarea starii de sanatate a populatiei si cresterea performantei sistemului de sanatate. Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea unor parametri apropiati de nivelul mediu actual al starii de sanatate a populatiei si al calitatii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sanatate si demografi ce in toate politicile publice ale Romaniei. Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea deplina la nivelul mediu de performanta, inclusiv sub aspectul finantarii serviciilor de sanatate, al celorlalte state membre ale UE. 6. Incluziunea a demografia si migratia Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin luarea in considerare a solidaritatii intre generatii si in interiorul lor si asigurarea cresterii calitatii vietii cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile. Orizont 2013. Obiectiv national: Crearea unui cadru legislativ, institutional si participativ odern pentru reducerea riscurilor de saracie si excluziune sociala, promovarea coeziunii sociale, egalitatii de sanse si diversitatii culturale, precum si pentru gestionarea responsabila a fenomenelor demografice si migratiei. Orizont 2020. Obiectiv natonal: Promovarea consecventa, in noul cadru legislativ si institutional, a normelor si standardelor UE cu privire la incluziunea sociala, egalitatea de sanse si sprijinirea activa a grupurilor
34
defavorizate; punerea in aplicare, pe etape, a Strategiei Nationale pe termen lung privind populatia si fenomenele migratorii. Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea semnificativa de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE in privinta coeziunii sociale si calitatii serviciilor sociale. 7. Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activa a dezvoltarii durabile la nivel global si asigurarea punerii de acord a politicilor interne si externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltarii durabile si angajamentele sale in aceasta privinta. Orizont 2013. Obiectiv national: Implementarea instrumentelor legislative si institutionale aferente statutului Romaniei de tara donatoare de asistenta pentru dezvoltare, conform obligatiilor de stat membru al UE; stabilirea prioritatilor si modalitatilor de actiune, si alocarea in acest scop a circa 0,25% din venitul national brut (VNB) in 2013 si 0,33% in 2015, cu tinta intermediara de 0,17% din VNB in 2010. Orizont 2020. Obiectiv national: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei si resurselor disponibile in Romania in slujba asistentei pentru dezvoltare, si alocarea in acest scop a circa 0,50% din venitul national brut. Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea completa a Romaniei la politicile Uniunii Europene in domeniul cooperarii pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocarilor bugetare ca procent din venitul national brut. b. Teme inter- si trans-sectoriale 1. Educatie si formare profesionala Orizont 2013. Obiectiv national: Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea oportunitatii sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si incluziva. Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu de performantal UE in domeniul educatei si formaii profesionale, cu excepta serviciilor in mediul rural si pentru grupurile dezavantajate, unde tintele sunt cele ale UE pentru 2010.
35
Orizont 2030. Obiectiv national: Situarea sistemului de invatat si formare profesionala din Romania la nivelul performantelor superioare din UE; apropierea semnificativa de nivelul mediu al UE in privinta serviciilor educationale oferite in mediul rural si pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilitati. 2. Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea Orizont 2013. Obiectiv national general: Atingerea mediei UE la indicatorii de baza ce descriu structura si performanta sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare. Orizont 2020. Obiectiv national general: Incadrarea cercetarii romanesti in fluxul principal al evolutiilor stiintifice si tehnologice din UE; generalizarea activitatilor inovative; aparitia unor centre de excelenta cu impact international. Orizont 2030. Obiectiv national general: Statornicirea principalelor elemente ale societatii si economiei bazate pe cunoastere; contributii esentiale ale cercetarii romanesti la realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltarii durabile. PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007 - 2013 http://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/71/172/planul-national-dedezvoltare-2007-2013.pdf Extrase si sinteze din document Planul National de Dezvoltare 2007-2013 Planul National de Dezvoltare a Romaniei pentru perioada financiara 2007 2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern, care orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei n conformitate cu Politica de Coeziune a UE. PND reprezinta documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentand strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri. Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a Romaniei, in vederea reducerii cat mai rapide a decalajelor
36
existente fata de UE si se axeaza atat pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, cat si pe prioritatile Agebdei Lisabona si obiectivele de la Goteborg. Tinta: Atingerea unui nivel al PIB / locuitor de 41% din media UE in anul 2013. Obiectiv global: Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene. Obiective specifice: 1. Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti. 2. Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza. 3. Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton. Sase prioritati nationale de dezvoltare: limitarea numarului de prioritati asigurand concentrarea resurselor disponibile pe obiective si masuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor fata de UE si a disparitatilor interne: 1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. 2. Dezvolatarea si modernizarea infratructurii de transport. 3. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. In interiorul acestor prioritati sunt abordate numeroase domenii/ sectoare de interventie specifice, cum ar fi educatia, sanatatea, energia, sectorul comunicatii si IT, prevenirea riscurilor naturale etc. Obiectivele strategice ce contribuie la realizarea prioritatilor nationale de dezvoltare imbina, elementele politicilor sectoriale, ale politicii de dezvoltare regionala, cu orientrile strategice la nivel european si cerintele specifice legate de accesarea fondurilor comunitare post-aderare. Prioritatea 1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. In context teritorial, competitivitatea economica este determinata de:
37
implicarea centrelor urbane in valorificarea creativa si inovativa a potentialului national, care sa alcatuiasca un sistem ierarhizat de poli/ zone de dezvoltare; realizarea unui sistem integrat de accesibilitate a potenaialului naaional si de stabilire de interconexiuni intre elementele sistemului policentric; utilizarea potentialului de cercetare-inovare, in special al centrelor universitare, ca factor de stabilizare a fortei de munca locale si de atragere a fortei de munca nalt calificata; dezvoltarea si promovarea turismului prin valorificarea patrimoniului natural si cultural; realizarea de conexiuni teritoriale prin stimularea aparitiei si consolidarea clusterelor economice. Obiectivul general al prioritatii 1: cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii in vederea generarii pana in anul 2015 a unei cresteri medii a productivitatii de cca. 5,5% anual, permitand Romaniei atingerea unui nivel de aproximativ 55% din media UE. Obiectivele specifice ale pioritatii 1: cresterea contributiei IMM la PIB cu 20% pana in 2015; cresterea valorii cheltuielilor totale de C-D pana la 3% din PIB in 2015; cresterea numarului utilizatorilor de Internet - intreprinderi/ populatie de la 52% / 19% in 2003 la 70% / 55% in 2015; reducerea intensitatii energetice primare cu 40 % pana in anul 2015, comparativ cu anul 2001. Sub-prioritatile prioritatii 1: cresterea competitivitatii prin imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in special al celor mici si mijlocii (presupune printre altele sustinerea investitiilor productive, adaptarea productiei la cerintele pietei unice europene, crearea unui mediu favorabil finantarii afacerilor, dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri adecvate, sustinerea actiunilor IMM de internationalizare, promovarea potentialului turistic); dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale (presupune printre altele aplicarea sistematica a masurilor stimulative pentru inovare si transfer tehnologic, incurajarea cheltuielilor private de cercetaredezvoltare, sprijinirea capacitatii inovative la nivelul firmelor, intrirea
38
cooperarii firmelor cu universitatile si cu institutele de cercetare, stimularea utilizarii tehnologiei informatiei, dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice, dezvoltarea unui mediu sigur si dinamic de e-business, cresterea securitatii retelelor de comunicatii electronice); imbunatatirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie (presupune printre altele reducerea intensitatii energetice prin cresterea eficientei energetice pe intregul lant - resurse naturale, producere, transport, distributie si utilizare finala a energiei electrice si termice, valorificare a resurselor regenerabile). Prioritatea 2. Dezvolatarea si modernizarea infratructurii de transport. Obiectivul general al prioritatii 2: asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile, precum si a tuturor celorlalte conditii privind dezvoltarea sustenabila a economiei si imbunatatirea calitatii vietii, astfel incat volumul activitatii de transport in PIB sa creasca la minimum 7,0 miliarde euro pana in 2015. Obiectivele specifice ale pioritatii 2: modernizarea retelei rutiere de interes national; asigurarea inter-operabilitati feroviare; cresterea traficului de marfuri prin porturile interne si maritime; modernizarea echipamentelor si facilitatilor aeroportuare. Sub-prioritatile prioritatii 2: modernizarea si dezvoltarea infrastructurii trans-europene de transport si a retelelor de legatura (presupune printre altele modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere trans-europene, modernizarea si constructia de infrastructuri feroviare trans-europene, modernizarea si extinderea infrastructurii navale trans-europene, modernizarea si extinderea infrastructurii aeroportuare trans-europene, modernizarea si constructia retelelor de legatura la TEN T); modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport de interes national si imbunatatirea serviciilor aferente (presupune printre altele modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere de interes national, modernizarea si constructia de infrastructuri feroviare de interes national, precum si mbunatatirea serviciilor aferente, modernizarea si extinderea infrastructurii navale de interes national);
39
dezvoltarea durabila a sectorului transporturi (presupune printre altele promovarea intermodalitatii, imbunatatirea sigurantei traficului pe toate modurile de transport, reducerea impactului lucrarilor si activitatilor de transport asupra mediului inconjurator, punerea in siguranta a infrastructurii de transport). Prioritatea 3. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. Obiectivul general al prioritatii 3: protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice si sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile. Obiectivele specifice ale pioritatii 3: imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice in sectoarele apa si deseuri, la calitatea si in cantitatea necesara; imbunatatirea calitatii mediului vizand, in special, conformarea cu Directivele relevante ale Uniunii Europene. Sub-prioritatile prioritatii 3: imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la standardele de calitate si cantitate cerute, in sectoarele de apa si deseuri (presupune printre altele dezvoltarea sistemelor de infrastructura de apa si apa uzata in regiunile mai putin dezvoltate si reducerea diferentelor dintre regiuni, construirea sistemelor integrate de deseuri in regiunile/ judetele mai putin dezvoltate si punerea in practica a ierarhiei optiunilor pentru gestionarea deseurilor); imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu (presupune printre altele dezvoltarea sistemelor specifice de management al apelor, extinderea sistemelor specifice de management al deseurilor, managementul imbunatatit al resurselor naturale in contextul dezvoltarii durabile, imbunatatirea infrastructurii de protectie a aerului). Priorotatea 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. Obiectivul general al prioritatii 4: dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne,
40
flexibile si inclusive care sa conduca, pana in 2015, la integrarea durabila pe piata muncii a 900.000 persoane. Obiectivele specifice ale pioritatii 4: dezvoltarea educatiei initiale si continue prin promovarea de reforme si furnizarea unor oferte educationale de calitate si relevante pentru piaa muncii, care sa asigure oportunitati egale de invatare pe tot parcursul vietii si imbunatatirea sanselor de angajare; dezvoltarea resurselor umane din educatie prin dezvoltarea de noi profesii si diversificarea ofertelor de educatie initiala si continua pentru un numr de 40.000 persoane din sistemul de invatamant; dezvoltarea unor rute flexibile si personalizate de invatare si cariera prin furnizarea de servicii integrate de informare, orientare si consiliere pentru un numr de 1.000.000 elevi si studensi si un numar de 100.000 resurse umane din educatie; facilitarea insertiei tinerilor pe piata muncii prin promovarea parteneriatului in educatie si ocupare si dezvoltarea programelor de tranzitie de la scoala la locul de munca pentru un numr de 10.000 de absolventi, in vederea cresterii sanselor de ocupare; cresterea nivelului de educatie si formare profesionala a capitalului uman prin oferirea de programe de formare profesionala continua specifice care sa furnizeze competentele si abilitatile cerute pe piata muncii pentru un numar de 1.100.000 persoane; dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa permita cresterea sanselor de ocupare/ integrare durabila pe piata muncii a unui numar de 300.000 tineri, 100.000 de persoane din grupurile vulnerabile; promovarea spiritului i culturii antreprenoriale; imbunatatirea furnizarii serviciilor publice in scopul dezvoltarii socioeconomice durabile, diminuarii disparitatilor si asigurarii unei bune guvernari. Sub-prioritatile prioritatii 4: dezvoltarea capitalului uman (presupune printre altele promovarea de reforme in educatie in contextul invatarii pe tot parcursul vietii, promovarea formarii profesionale pe tot parcursul vietii, asigurarea calitatii si managementul calitatii in educatie si formare initiala, dezvoltarea in cadrul sistemului national de educatie si formare a serviciilor integrate de informare, orientare si consiliere privind dezvoltarea personala,
41
dezvoltarea resurselor umane din educatie, dezvoltarea si modernizarea ofertelor de educatie initiala si continua); promovarea ocuparii depline (presupune printre altele cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, promovarea initiativelor pentru partenerii sociali, imbunatatirea tranzitiei de la scoala la locul de munca si promovarea culturii antreprenoriale in educatie si formare, identificarea si valorificarea tuturor oportunitatilor de integrare pe piata muncii, modernizarea si intarirea capacitatii administrative a Serviciului Public de Ocupare); promovarea incluziunii sociale (presupune printre altele integrarea pe piata muncii si combaterea discriminarii persoanelor vulnerabile, imbunatatirea accesului si participarii la educatie initiala si continua pentru grupurile vulnerabile, promovarea egalitatii de gen si combaterea excluziunii sociale a femeilor, initiative transnationale in educatia inclusiva si pe piata muncii); dezvoltarea capacitatii administrative si a bunei guvernari (presupune printre altele dezvoltarea ciclului de politici publice, dezvoltarea unei administratii locale descentralizate capabile sa furnizeze servicii publice de calitate si eficiente). Prioritatea 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. Obiectivul general al prioritatii 5: dezvoltarea unei agriculturi competitive bazata pe cunoastere si initiativa privata. Obiectivele specifice ale pioritatii 5: imbunatatirea infrastructurii rurale, pana in 2015, prin constructia a 2.000 km de drum si modernizarea a 5.000 km de drumuri comunale, aprovizionarea cu apa potabila prin executarea de lucrari de constructie a 9.000 km retele de conducte, efectuarea de lucrari de canalizare prin constructia a 1.600 km conducte de acest tip; cresterea investitiilor in exploatatiile agricole si locuri de munca in activitati de prelucrare si industrializare; reducerea ponderii populatiei in varsta din mediul rural ocupata in agricultura, pana in 2015 la 50%; cresterea la 9 ha a marimii medii a fermelor, pana in 2015; cresterea productiei in acvacultura la 20.000t/ an in anul 2015.
42
Sub-prioritatile prioritatii 5: cresterea competitivitatii economiei agro-alimentare si silvice prin adaptarea ofertei la cerintele pietei (presupune printre altele crearea si imbunatatirea infrastructurii rurale de la nivelul fermei, modernizarea fermelor, cresterea valorii adaugate a productiei agricole si forestiere, cresterea valorii economice a padurilor, instruirea profesionala in agricultura, sprijin pentru stabilirea tinerilor fermieri, pensionarea anticipata, acordarea de servicii de consultanta, imbunatatirea calitatii productiei si a participarii la schemele de calitate, sprijinirea fermelor de semi-subzistenta pentru a deveni viabile, stimularea constituirii si functionarii grupurilor de producatori); cresterea standardelor de viata in zonele rurale prin diversificarea activitatilor rurale (presupune printre altele instalarea serviciilor de baza in raport cu infrastructura la scara mica, dezvoltarea activitatilor nonagricole, crearea si dezvoltarea de afaceri in spatiul rural prin crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi, incurajarea activitatilor in domeniul agro-turismului si turismului rural, mentinerea, restaurarea si imbunatatirea patrimoniului istoric si cultural al spatiului rural, promovarea informatiilor despre o anumita zona rurala si despre strategiile de dezvoltare locala, instruirea personalului implicat in pregatirea si dezvoltarea strategiei de dezvoltare rurala). dezvoltarea economica durabila a fermelor si a exploatatiilor forestiere (presupune printre altele sprijinirea financiara a fermierilor din zonele montane, Sprijinirea financiara a fermierilor din zonele cu handicap natural, altele decat cele montane, acordarea de plati compensatorii aferente programului Natura 2000, Sprijinirea prin plati pentru agromediu si bunastarea animalelor, acordarea de prime de impadurire a terenurilor agricole sau neagricole si de organizare a unor sisteme agroforestiere pe terenuri agricole, refacerea potentialului productiei forestiere prin introducerea de actiuni de prevenire impotriva calamitatilor naturale si incendiilor); promovarea initiativelor locale de tip LEADER in vederea stimularii initiativelor locale care sa permita cresterea capacitatii comunitatilor rurale de a dezvolta initiative de afaceri pe baza de parteneriat; asigurarea pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii (presupune printre altele dezvoltarea acvaculturii, pescuitului in apele interioare, procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea si adaptarea flotei de pescuit, dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit costiere).
43
Prioritatea 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. Obiectivul general al prioritatii 6: cresterea economica mai accelerata a regiunilor slab dezvoltate, in vederea diminuarii disparitatilor de dezvoltare interregionale si intraregionale. Obiectivele specifice ale pioritatii 6: imbunatatirea gradului general de atractivitate si accesibilitate a regiunilor prin construirea si/ sau reabilitarea a aproximativ 4000 km de drumuri, a 1500 unitati scolare si 150 unitati spitalicesti pana in 2015; cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri prin dezvoltarea si imbunatatirea, pana in 2015, a 200 infrastructuri de sprijinire a afacerilor si sprijinirea pana la 1500 de micro-intreprinderi; valorificarea potentialului turistic si cultural al regiunilor si createrea contributiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor prin reabilitarea, pana in 2015, a 200 situri turistice si culturale si cresterea contributiei turismului la formarea PIB cu 1,25%; cresterea rolului economic si social al centrelor urbane prin construirea/ reabilitarea a 400 ha/ km spatii publice si implementarea a 20 proiecte integrate de dezvoltare urbana pana in 2015; integrarea socio-economica a zonelor de granita si cresterea atractivitatii si accesibilitatii Regiunilor Romaniei in cadrul teritoriului european prin intarirea cooperarii transfrontaliere, transnationale si interregionale. Sub-prioritatile prioritatii 6: imbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale urmareste crearea unor conditii apropiate intre regiuni, in ceea ce priveste infrastructura de transport, infrastructura sociala si accesul la serviciile de baza, precum si exploatarea potentialului local de dezvoltare, prin valorificarea resurselor materiale, umane si de mediu existente; consolidarea mediului de afaceri regional si local (presupune printre altele dezvoltarea serviciilor de sprijinire a afacerilor); dezvoltarea turismului regional si local (presupune printre altele valorificarea patrimoniului cultural si natural, specific fiecareia din cele opt regiuni de dezvoltare); dezvoltarea urbana durabila (presupune printre altele sprijinirea actiunilor integrate de dezvoltare a comunitatilor, imbunatatirea mobilitatii populatiei
44
urbane, reabilitare a zonelor industriale dezafectate in situ si de pregatire a lor in vederea unor noi utilizari); promovarea cooperarii teritoriale europene va fi realizata prin promovarea de actiuni in domeniul cooperarii transfrontaliere (dezvoltarea sistemelor de infrastructura fizica, intarirea conexiunilor/ relatiilor economice intre regiunile invecinate pentru a sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei, realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii de pe ambele parti ale granitei, solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din partea factorilor de mediu), transnationale (cooperarea integrata in managementul apelor, dezvoltarea retelelor de IMM-uri, C&D si inovare, actiuni transnationale de prevenire a riscurilor naturale si tehnologice) si interregionale (incurajarea schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea urbana, modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat si efectuarea de studii si colectarea de date in domenii de interes comun). Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca http://www.anofm.ro/files/3/Introducere.pdf Extrase si sinteze din document Pilonii strategiei de ocupare a fortei de munca: 1. Imbunatatirea capacitatii de angajare. 2. Dezvoltarea spiritului antreprenorial si crearea de locuri de munca. 3. Promovarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor si a angajatilor acestora. 4. Asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati. Obiectivele politicii de ocupare: Obiectivul orizontal A Cresterea ratei de ocupare: masurile propuse vizeaza stimularea crearii de noi locuri de munca in conditiile continuarii in ritm accelerat, a proceselor de privatizare si restructurare, astfel incat rata somajului sa scada. Obiectivul orizontal B - Strategii nationale pentru Invatarea pe parcursul intregii vieti: masurile propuse vizeaza dezvoltarea de strategii nationale ample si coerente de formare initiala si continua (imbunatatirea invatamantului profesional si ethnic, imbunatatirea formarii profesionale continue).
45
Obiectivul orizontal C Dezvoltarea parteneriatului social: masurile propuse vizeaza obtinerea unui rol important al parteneriatelor care, prin intermediul dialogului social isi fac simtita prezenta la nivel european (cooperare transnationala cu privire la programe de tineret, educatie si formare), national (acorduri tripartite), local (la nivelul comunitatilor), la nivelul intreprinderilor (patronat, sindicat/ salariati). Obiectivul orizontal D Dimensiunea regionala: masurile propuse vizeaza crearea de programe adresate in principal regiunilor, judetelor sau zonelor care au probleme de dezvoltare si au ca principal obiectiv sprijinirea investitiilor pentru cresterea capacitatii de infiintare de locuri de munca, de dezvoltare a resurselor umane prin masuri de sprijinire a crearii sau dezvoltarii IMM, finantarea dezvoltarii infrastructurii, etc. La nivel judetean se elaboreaza anual programe de dezvoltare economicosociala. Consiliile judetene si consiliile locale de la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, formate din reprezentanti alesi de colectivitatile locale, au ca atributie elaborarea, aprobarea si adoptarea de strategii si programe de dezvoltare economico-sociala judetene si locale. Autoritatile locale sunt implicate in fundamentarea si implementarea programelor anuale de ocupare temporara din randul somerilor (lucrari de interes comunitar, constand in servicii publice si servicii sociale). Obiectivul orizontal E Dezvoltarea sistemului de indicatori ai pietei muncii: masurile propuse vizeaza armonizarea statisticii sociale romanesti cu statisticile europene. Cateva directii prioritare de actiune in vederea cresterii gradului de ocupare a fortei de munca: asigurarea unei cresteri economice sustinute, cu impact direct asupra cresterii numarului locurilor de munca, bazata pe dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii; combaterea muncii fara forme legale si initierea unor masuri care sa conduca la reducerea costurilor locurilor de munca, fapt care va stimula angajatorii sa respecte legislatia n domeniu; incurajarea substantiala a veniturilor obtinute din munca prin utilizarea unei rate de crestere a salariului de baza minim brut pe tara; promovarea de masuri destinate prevenirii si combaterii somajului in randul tinerilor in varsta de 15 24 ani;
46
identificarea de alternative pentru ocuparea persoanelor disponibilizate, ca metoda de lupta impotriva somajului de lunga durata; elaborarea de programe speciale adresate grupurilor de persoane care se confrunta cu dificultati de integrare pe piata muncii: tineri proveniti din centrele de plasament, persoane cu handicap, persoane de etnie rroma, persoane eliberate din detentie, etc.; promovarea unor masuri destinate sa conduca la cresterea ratei de participare prin prelungirea perioadei de activitate a persoanelor varstnice, din perspectiva ultimelor evolutii demografice, caracterizate printr-un proces de imbatranire a populatiei; atenuarea discrepantelor dintre cererea si oferta pe piata fortei de munca, cu precadere prin adaptarea sistemului de formare initiala si continua, la tendintele pe termen mediu si lung ale lumii ocupationale, intr-o societate bazata pe cunoastere si pe utilizarea noilor tehnologii informatice. Alte strategii nationale isi propun ca prin atingerea obiectivelor stabilite sa contribuie la protejarea mediului, la imbunatatirea calitatii apelor, la cresterea atractivitatii zonelor de turism, astfel incat, gradul calitatii vietii locuitorilor sa ajunga la nivelul existent in tarile Uniunii Europene. STRATEGIA GUVERNULUI ROMANIEI DE INCLUZIUNE A CETATENILOR ROMANI APARTINAND MINORITATII ROMILOR PENTRU PERIOADA 2012-2020 http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Strategie_Incluziune_2012-2020.pdf Extrase si sinteze din document Incluziunea sociala este definita ca un proces prin care se asigura ca persoanele confruntate cu riscul saraciei si excluziunii dobandesc oportunitatile si resursele necesare pentru a participa pe deplin la viata economica, sociala si culturala si ca se bucura de un standard de viata si bunastare considerat normal in societatea in care traiesc. Aplicarea politicii de incluziune sociala a minoritatii romilor presupune o abordare integratoare, un proces planificat si actiuni conjugate, urmate de adoptarea de strategii, programe si proiecte specifice. Guvernul Romaniei considera incluziunea sociala a romilor un aspect ce trebuie reflectat in toate domeniile de activitate de pe agenda fiecarei institutii publice centrale si locale.
47
Prezenta Strategie asigura continuitatea masurilor intreprinse prin Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor pe perioada 2001 2010 si urmareste fructificarea rezultatelor astfel obtinute. Numarul mediul al romilor din Romania, in conformitate cu esimarile CE, este de 1.850.000 persoane, echivalentul unui procent de 8,32% din populatia totala a Romaniei. Scopul Strategiei: asigurarea incluziunii socio - economice a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome prin implementarea unor politici integrate in domeniul educatiei, ocuparii fortei de munca, sanatatii, locuirii, culturii si infrastructurii sociale. Obiectivele Strategiei: 1. Asigurarea accesului egal, gratuit si universal al cetatenilor romani apartinand minoritatii rome la educatie de calitate la toate nivelurile in sistemul public de invatamant, pentru a sprijini cresterea economica si dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere. 2. Promovarea educatiei incluzive in cadrul sistemului educational, inclusiv prin prevenirea si eliminarea segregarii, precum si combaterea discriminarii pe baze etnice, de statut social, dizabilitati sau alte criterii care afecteaza copiii si tinerii proveniti din grupuri dezavantajate, inclusiv romi. 3. Stimularea cresterii ocuparii fortei de munca a persoanelor apartinand minoritatii rome si cresterea atractivitatii pentru investitii. 4. Stimularea masurilor de promovare a sanatatii care sa contribuie la cresterea accesului cetatenilor apartinand minoritatii rome la serviciile de sanatate publica si la cresterea sperantei de viata. 5. Asigurarea de catre institutiile centrale, locale si partenerii sociali a conditiilor de locuit decente in comunitatile defavorizate din punct de vedere economic si social, precum si asigurarea accesului la servicii publice si mica infrastructura. 6. Pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) a minoritatii rome. 7. Dezvoltarea, de catre institutii, a unor masuri care, prin serviciile pe care le ofera, sa raspunda unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor minoritatii rome in domeniile: dezvoltare comunitara, protectia copilului, justitie si ordine publica.
48
Principiile Strategiei: Diviziunea sectoriala, Cooperarea, Aditionalitatea fondurilor, Subsidiaritatea si descentralizarea in executie, Egalitatea de sanse si constientizarea dimensiunii de gen, Dialogul inter-cultural, Nediscriminarea si respectarea demnitatii umane, Participarea activa, Complementaritatea si transparenta. Directii de actiune ale Strategiei: a. Educatie Obiective specifice: 1. Asigurarea accesului egal, gratuit si universal al cetatenilor romani apartinand minoritatii rome la educatie de calitate la toate nivelurile in sistemul public de invatamant, pentru a sprijini cresterea economica si dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere. 2. Promovarea educatiei incluzive in cadrul sistemului educational, inclusiv prin prevenirea si eliminarea segregarii si combaterea discriminarii pe baze etnice, de statut social, dizabilitati sau alte criterii care afecteaza copiii si tinerii proveniti din grupuri dezavantajate, inclusiv romi. Directii de actiune pentru copiii si tinerii romi: crearea de programe pentru cresterea accesului la educatia timpurie a copiilor; continuarea/ dezvoltarea programelor tip Scoala dupa scoala si A doua sansa; continuarea acordarii de locuri in invatamantul liceal si universitar; asigurarea predarii in limba romani la toate nivelurile de invatamant; introducerea in curricululm a temelor de prevenire si combatere a discriminarii; dezvoltarea de activitati de consiliere si orientare; formarea si promovarea cadrelor didactice de etnie roma; formare si angajare de mediatori scolari; implementarea de programe de educatie parentala; organizarea unor campanii de promovare a diversitatii si a interculturalitatii, etc. b. Ocupare Obiectiv specific: Stimularea cresterii ocuparii fortei de munca a persoanelor apartinand minoritatii rome si cresterea atractivitatii pentru investitii. Directii de actiune: promovarea antreprenoriatului in randul populatiei de etnie roma; identificarea de oportunitati de munca bazate pe flexicuritate pentru femeile rome; identificarea de modalitati de recunoastere a competentelor profesionale ale romilor, obtinute in afara cadrului formal; facilitati pentru agenti economici care angajeaza persoane rome; stimularea
49
activitatilor agricole pentru comunitatile de romi; constientizarea angajatorilor privind fenomenul de discriminare la locul de munca, egalitate de sanse, hartuire psihologica si dialog social; incurajarea antreprenoriatului in randul populatiei de etnie roma; mecanism financiar distinct, in cadrul programarii financiare 2014-2020; diversificarea ofertei locurilor de munca pentru romi pe masura calificarilor lor, incurajarea autorizarii activitatilor mestesugaresti si artizanale ale populatie de etnie roma si identificarea de piete de desfacere, etc. c. Sanatate Obiectiv specific: Stimularea masurilor de promovare a sanatatii care sa contribuie Ia cresterea accesului cetatenilor apartinand minoritatii rome la serviciile de sanatate publica si la cresterea sperantei de viata. Directii de actiune: campanii de informare si sensibilizare pe teme medicale, imbunatatirea accesului romilor la serviciile medicale publice preventive si curative prin intermediul mediatorilor sanitari, sustinerea absolvenilor romi de studii medicale in vederea angajarii in comunitati cu populatie de etnie roma, inscrierea la medicul de familie, implementare de programe de planificare familiala, campanii de vaccinare, campanii de informare pentru prevenirea tuberculozei, HIV/ SIDA, s.a., prevenirea si combaterea violentei domestice si a mariajelor timpurii. d. Locuire si Mica Infrastructura Obiectiv specific: Asigurarea, de catre institutiile centrale, locale si partenerii sociali a conditiilor de locuit decente in comunitatile defavorizate din punct de vedere economic si social, precum si asigurarea accesului la servicii publice si mica infrastructura. Directii de actiune: Dezvoltarea infrastructurii comunitare (centre sociale integrate in mediul rural); Cresterea calitatii locuirii si asigurarea respectarii drepturilor cetatenesti (programe de constructie de locuinte, reabilitari de cladiri aflate in patrimoniul local, prin utilizarea si a mainii de lucru, calificata si/ sau necalificata a viitorilor beneficiari, in vederea asigurarii unei locuinte pe perioada determinata, asigurarea conditiilor minime de locuit, etc.). e. Cultura Obiectiv specific: Pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) a minoritatii rome.
50
Directii de actiune: sprijinirea revigorarii si afirmarii identitatii etnice prin sustinerea programelor de elitelor culturale si artistice; organizarea de retele de valorificare a patrimoniului cultural; organizarea de expozitii tematice cu aspecte din viata si istoria minoritatii romilor pe teritoriul Romaniei, infiintarea unui muzeu al culturii si civilizatiei romilor, infiintarea unui teatru al romilor, etc. f. Infrastructura sociala Obiectiv: Dezvoltarea de catre institutii, a unor masuri care prin serviciile pe care le ofera, raspund unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor minoritatii rome in domeniile: dezvoltare comunitara, protectia copilului, justitie si ordine publica. Directii de actiune in domeniul Protectia copilului: campanii pentru prevenirea abuzului si neglijarii copilului; proiecte de interventie sociala pentru prevenirea si combaterea fenomenului copiii strazii"; etc. Directii de actiune in domeniul Justitie si ordine publica: alocare de locuri distincte pentru admiterea la institutiile de formare profesionala ale MAI; recrutare cetateni romi in cadrul Politiei si Jandarmeriei Romane; etc. Directii de actiune in domeniul Administratie si Dezvoltare comunitara: continuarea procesului de identificare a persoanelor fara acte de stare civila si de identitate in vederea emiterii acestora. Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est (PDR Nord-Est) http://www.adrnordest.ro/user/file/regional%20rdp%202007/3_%20Strategia %20de%20dezvoltare%20regionala.pdf Extrase si sinteze din document Caracteristici demo-geografice Regiunea Nord-Est este cea mai intinsa regiune a Romaniei, avand o suprafata de 36.850 kmp (15,46% din suprafata totala a arii). Are granite externe cu Ucraina si Republica Moldova. In componenta sa sunt 6 judete: Bacau, Botosani, Neamt, Iasi, Suceava si Vaslui, unitati administrativteritoriale si unitati teritorial-statistice de nivel NUTS 3.
51
Caracteristic regiunii este imbinarea armonioasa intre mai multe forme de relief, 30% munti, 30% relieful subcarpatic, 40% podisului. Zonele de deal si campie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului. Forta de munca si migratia Populatia ocupata este apropiata mediei pe tara, de 33,8%, ponderea importanta apartinand populatiei ocupate n agricultura in special in judetele Botosani si Vaslui. Procentul ocupat in industrie si servicii se afla sub media pe tara (23,5%), judetele Botosani si Suceava prezentand cel mai mic grad de ocupare in industrie, iar judetul Vaslui in domeniul serviciilor, judete care se confrunta si cu o ramanerea in urma in ceea ce priveste gradul de tehnologizare industriala, agrara, precum si cu un nivel redus de calificare al populatiei. In judetele regiunii se inregistreaza o puternica migratie a fortei de munca tinere si matura catre alte zone dezvoltate din tara si din UE. Somajul inregistreaza o valoare superioara celei nationale. Economia regionala Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltata a Romaniei, cele mai sarace zone fiind sudul judetului Iasi, sud-estul judetului Neamt, estul judetului Bacau, judetele Botosani si Vaslui. Cu precadere vestul regiunii, industrializat fortat in trecutul comunist, sufera un brutal proces de dezindustrializare in ultimii ani aspect care a agravat situatia economica, estul regiunii fiind traditional subdezvoltat. Regiunea Nord - Est are cel mai mic numar de IMM-uri la 1000 de locuitori. In cadrul regiunii, exista disparitati de dezvoltare vestest, si de asemenea disparitati urban-rural inclusiv gradul de atractivitate pentru potentiali investitori, un alt fenomen problema prezent in regiune fiind declinul oraselor mici si mijlocii. PDR NE este instrumentul prin care sunt promovate prioritatile si interesele Regiuni NE, in domeniile economic si social si cuprinde analiza socioeconomica a regiunii, analiza SWOT si strategia regionala.
52
Tematicile dezvoltate in cadrul PDR NE sunt: dezvoltarea infrastructurii si protejarea mediului; dezvoltarea mediului de afaceri; dezvoltarea turismului; dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale; agricultura si dezvoltare rurala. Obiectiv general al PDR NE 2007 2013: Reducerea decalajului existent fata de regiunile dezvoltate ale Romaniei prin cresterea gradului de competitivitate si atractivitate regional. Obiective specifice ale PDR NE 2007 2013: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale prezervand in acelasi timp conditiile de mediu. Consolidarea mediului de afaceri prin cresterea competitivitatii si eficientei microintreprinderilor si IMM-urilor. Realizarea de investitii si dezvoltarea de noi servicii turistice in vederea valorificarii potentialui turisticregional. Dezvoltarea mediului rural in vederea cresterii nivelului de trai a locuitorilor. Adaptarea calificarilor si a nivelului de calificare la cerintele pietii si a includerii sociale a categoriilor. Prioritati si masuri ale PND NE 2007 2013: Prioritatea 1: Infrastructura si mediul Masura 1.1.: Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier (lucrari de reabilitare/ modernizare a drumurilor judetene, nationale, soselelor de centura, cailor de acces, poduri, treceri de nivel cale ferata, consolidari, terasamente, etc.). Masura 1.2.: Modernizarea garilor si a retelei feroviare (lucrari de reabilitare/ modernizare a garilor si a unor tronsoane de cale ferata, etc.). Masura 1.3.: Modernizarea infrastructurii aeroportuare (extindere/ modernizare piste de decolare/ aterizare, modernizarea sistemelor de balizaj, extindere terminale pasageri si constructie platforme de imbarcare/ debarcare, legaturi de transport pasageri la/ de la avion, constructie-reabilitare hangare
53
pentru lucrari de intretinere aeronave, realizarea de platforme de operare aeronave pentru transport marfuri, etc.). Masura 1.4.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu (managementul deseurilor menajere, industriale, a celor periculoase, managementul integrat al deseurilor menajere, managementul deseurilor industriale, construirea si sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea si modernizarea instalatiilor de epurare/ preepurare a apelor uzate menajere si/ sau industriale, reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural, stoparea poluarii si depoluarea lacurilor si raurilor, inclusiv repopularea acestora, amenajarea cursurilor apa si realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare sonora a populatiei si a obiectivelor din zonele potential afectate, stabilizarea versantilor din apropierea cailor de acces, etc.). Masura 1.5.: Dezvoltarea infrastructurii energetice (construirea, reabilitarea si modernizarea retelelor de distributie a energiei termice si a centralelor termice, a retelelor de distributie a gazelor, a surselor de energie regenerabile, etc.). Masura 1.6.: Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale, sociale si de sanatate (reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale, refacerea infrastructurii educationale a scolilor de meserii si vocational-tehnice, a spatiilor destinate scolilor de meserii si reintegrarea celor care au capatat alte destinatii, reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de sanatate, sisteme alternative suport pentru copii si adultii aflati in dificultate, modernizarea/ reabilitarea centrelor multifunctionale, oferirea de asistenta sociala la domiciliu, etc.). Masura 1.7.: Infiintarea centrelor de asistenta sociala. Masura 1.8.: Reabilitare urbana (reabilitare monumente si site-uri istorice, conservare patrimoniu cultural din zonele urbane, reabilitare case de cultura, camine culturale, biblioteci, cartiere si cladiri din centre civice, modernizare retele stradale urbane si spatii pietonale, construire si/ sau reabilitare parcari auto, creare amenajare si/ sau modernizare spatii verzi si parcuri pentru copii, etc.). Prioritatea 2: Sprijinirea afacerilor
54
Masura 2.1.: Investitii pentru sprijinirea crearii IMM-urilor si microintreprinderilor si dezvoltarii celor existente (investitii in capital fizic, tehnologii nepoluante, certificarea produselor si/ sau serviciilor, etc.). Masura 2.2.: Servicii de consultanta in/ si pentru dezvoltarea afacerilor in regiune (servicii de consultanta pentru IMM si micro-intreprinderi din sfera productiei si serviciilor, studii de fezabilitate tehnice, studii de piata, campanii de informare privind Piata Unica si cerintele si directivele europene, campanii de promovare a identitatii firmei si a produselor si serviciilor aferente, crearea de Centre Regionale si Judetene de conferinte/expozitionale/ targuri, sprijinirea dezvoltarii de clustere, incubatoare de afaceri si parcuri industriale, etc.). Masura 2.3.: Cercetare, dezvoltare, inovare si dezvoltare tehnologica (infiintarea de centre de sprijin tehnologic, crearea unei retele regionale de oficii de transfer tehnologic, sprijinirea organizarii de conferinte, crearea de parcuri tehnologice si stiintifice, etc.). Prioritatea 3: Turism Masura 3.1.: Investitii in turism (reabilitarea obiectivelor turistice apartinand patrimoniului cultural, istoric, ecumenic, reabilitarea spatiilor de cazare si tratament, crearea, modernizarea si diversificarea dotarilor de agrement, etc.). Masura 3.2.: Promovarea potentialului turistic (crearea de centre/oficii de informare regionala cu filiale in toate resedintele de judet si orasele cu potential turistic, rganizarea de targuri, expozitii muzeale, etnografice si manifestari culturale, festivaluri, actiuni si campanii de promovare integrata a produsului turistic local si regional, promovarea turismului ecologic, etc.). Prioritatea 4: Dezvoltare rurala Masura 4.1.: Dezvoltarea infrastructurii rurale (reabilitarea/ modernizarea drumurilor comunale, a transportului rural, a siturilor istorice si culturale, a caminelor culturale imbunatatirea conexiunilor de transport urban-rural, renovarea si dezvoltarea localitatilor rurale si protectia si conservarea mostenirii rurale, dezvoltarea de retele de telecomunicatii, a infrastructurii educationale, a celei de sanatate, a serviciilor sociale, agriculturii,
55
managementul surselor de energie regenerabile, construirea si/sau extinderea infrastructurii de utilitati (apa, canalizare) din mediul rural, etc.). Masura 4.2.: Diversificarea activitatilor economice alternative din mediul rural (incurajarea activitatilor mestesugaresti/ artizanale, dezvoltarea turismului rural, montan, cel pentru pescuit, turismul ecvestru, agroturismul, dezvoltarea acvaculturii, sericiculturii, apiculturii, fermelor de melci si broaste, cultivarea si procesarea ciupercilor, colectarea, depozitarea, procesarea si marketingului fructelor de padure, a plantelor medicinale si aromatice, infiintarea unor centre teritoriale de colectare a produselor agricole, diseminarea informatiilor europene necesare mediului rural.). Prioritatea 5: Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale Masura 5.1.: Dezvoltarea formarii continue (actiuni specifice de formare continua). Masura 5.2.: Sprijin pentru dobandirea competentelor antreprenoriale (actiuni specifice de formare in vederea cresterii performantelor profesionale a resurselor umane aferente mediului de afaceri local si regional). Masura 5.3.: Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de formare a categoriilor dezavantajate (actiuni specifice de formare si informare/ campanii derulate cu o concentrare pe populatia activa, inclusiv adolescenti). Masura 5.4.: Sprijin pentru calificarea/ reconversia profesionala a populatiei ocupate din mediul rural (actiuni specifice de formare cat si de consiliere pentru infiintarea si dezvoltarea afacerilor in localitatile rurale, precum si derularea de campanii de informare). Masura 5.5.: Dezvoltarea formarii initiale (imbunatatirea calitatii sistemului educational din invatamantul secundar si liceal, orientarea si instruirea elevilor pentru calificari cerute pe piata muncii prin Scoala de Arte si Meserii, imbunatatirea calitatii resurselor umane din invatamant prin activitati de formare continua, dezvoltarea parteneriatului scoala-familie). Masura 5.6.: Intarirea capacitatii administrative si eficientizarea managementului fondurilor structurale (realizarea de cursuri de instruire
56
pentru persoanele responsabile de identificarea surselor externe de finantare si gestionarea eficienta a acestora prin implementarea de proiecte). Masura 5.7.: Dezvoltarea de servicii existente si infiintarea de noi servicii comunitare alternative (crearea de servicii specializate pentru ingrijirea la domiciliu, crearea de servicii alternative de protectie a tuturor categoriilor defavorizate, intensificarea colaborarii intre institutiile publice specializate si sectorul ONG care activeaza in domeniu). AGENDA LOCAL 21 PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABIL A JUDEULUI NEAM http://www.cjneamt.ro/Strategii/Planul%20Local%20pentru%20Dezvoltare% 20Durabila%20a%20Judetului%20Neamt%20Agenda%20Locala21.pdf Extrase si sinteze din document Judeul Neam este situat n partea central-estic a Romniei i se ntinde pe o suprafa de 5896 km2 , ceea ce reprezint 2,5% din suprafaa total a rii. Din Planul local de aciune al judeului Neam, s-a fcut o selecie care cuprinde obiectivele specifice pentru care sunt specificate proiecte care n proiecia de timp, ajung cel puin, pn n anul 2013. Astfel: a obiectiv b proiect MEDIU a. Reducerea i prevenirea polurii aerului. b. Realizarea artere ocolitoare pentru principalele orae din jude. - 2015 a. Monitorizarea continu a calitii aerului la nivel judeean. b. Realizarea i implementarea unui sistem judeean de monitorizare i informare cu privire la calitatea aerului i a nivelului de zgomot. - 2013 a. osele de centur pentru principalele orae din jude. b. Realizarea de osele de centur pentru principalele orae din jude. - 2015 a. Utilizarea durabil a resurselor de ap. b. Realizarea unui sistem centralizatde alimentare cu ap, canalizare i staii de epurare, racordarea locuitorilor judeului la acesta. - 2015 a. Managementul durabil al resurselor minerale
57
b1. Studiul privind identificarea tipurilor i cantitilor de resurse minerale existente la nivel judeean. b2. Studiu privind identificarea domeniilor de utilizare a acestor resurse minerale. - 2013 b3. Exploatarea raional i corect a resurselor minerale. - 2013 a. Reactualizarea hrii pedologice. b. Reactualizarea hrii pedologice a judeului Neam. - 2013 a1. Efectuarea de studii silvo-pastorale pentru pstrarea unui raport optim ntre efectivele de animale i suprafeele de pune. a2. Creterea capacitii productive a terenurilor prin eliminarea efectelor eroziunii, excesului de umiditate, ariditate, alunecari de teren. a3. Efectuarea de studii i aplicarea de tehologii bine fundamentate tiinific pentru eliminarea deficitului de elemente nutritive ale soluril or i obinerea de producii ridicate. b. Creterea capacitii productive a terenurilor prin aplicarea de tehnologii fundamentate tiinific. - 2015 a. Realizarea unui management adecvat pentru ariile protejate. b1. Reactualizarea i implementarea planurilor de management pentru ariile protejate menionate n capitolul mediu. - 2014 b2. Identificarea ecosistemelor i habitatelor degradate pentru reconstrucia ecologic a acestora. - 2014 b3. Promovare turismului ecologic n ariile protejate. a. Conservarea i managementul durabil al ecosistemelor forestiere din judeul Neam. b1. Campanie de informare a proprietarilor de pdure asupra importanei exploatrii fondului forestier conform normelor naionale i europene n domeniu. - 2015 b2. Extinderea suprafeelor rempdurite. - 2015 b3. Prezervarea i extinderea funciei de protecie a pdurilor n ariile naturale protejate, artere rutiere, cursuri de ap, inele verzi ale localitilor, zone agricole. - 2015 a. Sistem de management durabil al deeurilor la nivelul judeului Neam. b1. Crearea unui management integrat al deeurilor n judeul Neam. - 2015
58
b2. Realizarea a 4 staii de transfer n localitile Tg. Neam, Roznov, Taca i Poiana Teiului. - 2015 ECONOMIC a. Crearea unei administraii publice locale moderne, bazat pe satisfacerea necesitilor cetenilor. b1. Dezvoltarea serviciilor de utilitate public. 2013 b2. Instruirea personalului din administraia public i serviciile publice . 2013 b3. Crearea de puncte de informare la nivelul autoritilor publice locale. 2013 a. Sprijinirea activitii economice la nivel local i judeean . b1. Centru pentru dezvoltarea mediului de afaceri. - 2013 b2. nfiinarea de centre universitare la nivel local n vederea formrii de specialiti adaptai nevoilor pieii. - 2015 a. Modernizarea exploataiilor agricole. b1. Dotarea exploataiilor agricole cu utilaje moderne. - 2015 b2. Dotarea fermelor zootehnice cu utilajele necesare. - 2015 a. Sprijinirea fermierilor i a persoanelor care i desfoar activitatea n sectorul agroalimentar. b. Furnizarea de servicii de consiliere i consultan pentru agricultori . - 2020 a. Extinderea sistemului de transport public. b. Dezvoltarea sistemului de transport ecologic. - 2020 a. Creterea gradului de confort pentru mijloacele de transport. b. Dotarea parcurilor auto a societilor cu obiect de activitate transport public. - 2020 a. mbuntirea infrastructurii judeene i locale de transport. b1. Reabilitarea i modernizarea reelei de drumuri judeene. - 2020 b2. Reabilitarea i modernizarea strzilor urbane. - 2020 b3. Extinderea i modernizarea reelelor de gaze naturale. - 2020 a. Dezvoltarea infrastructurii de turism. b. Diversificarea i promovarea ofertei turistice. - 2020
59
a. Dezvoltarea infrastructurii de turism. b1. Dezvoltarea i diversificarea infrastructurii de agreement. - 2020 b2. Modernizarea i dezvoltarea capacitatilor turistice. - 2020 SOCIAL a. Dezvoltarea reelei de lucru interinstituionale la nivel local. b. Pregtirea continu a personalului din cadrul administraiei locale. - 2013 a. Participarea activ si mbuntirea accesului beneficiarilor la serviciile sociale. b1. nfiinarea a 5 Centre de sprijin i informare, n mediul rural i urban. 2013 b2. nfiinarea a 2 Centre de consiliere pentru persoane n situaii de risc sau n dificultate n mediul urban. - 2013 b3. Elaborarea materialelor informative privind serviciile sociale furnizate. 2013 a. Sensibilizarea i informarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor i grupurilor n dificultate in vederea imbunatatirii atitudinii si comportamentului general privind problematica specific. b1. Campanii de informare, mediatizare i contientizare a populaiei. - 2013 b2. Elaborarea materialelor informative i de sensibilizare n privina drepturilor persoanelor i grupurilor n dificultate. - 2013 a. Asigurarea respectrii standardelor minime de calitate n domeniul proteciei sociale i a celor specifice pentru fiecare tip de serviciu oferit. Dezvoltarea de servicii sociale specializate. b1. Promovarea i monitorizarea respectrii standardelor de calitate n serviciile sociale oferite de instituii publice sau organisme private. b2.Pregtirea continu a personalului din servicii specializate. b3. nfiinarea Cminelor pentru varstnici in zonele Bicaz, Trgu Neam, Roman, Vratec. - 2013 b.4. nfiinarea a 2 Centre de urgen n mediul urban (Piatra Neam, Roman) . - 2013 b5. nfiinarea Locuinelor protejate pentru persoane cu dizabiliti/persoane vrstnice n 5 localiti. - 2013 a. Promovarea furnizarii serviciilor de calitate care sa raspunda nevoilor
60
individuale ale persoanei. b. nfiinarea a 3 Centre de consiliere i informare a persoanelor. - 2013 a. Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca pentru persoanele cu handicap. b. Centre de integrare prin terapie ocupationala n: Rzboieni, Piatra Neam, Roman, Bicaz. - 2013 a. Prevenirea abandonului i reducerea numrului de copii instituionalizai . b1. Responsabilizarea prinilor cu privire la creterea i educarea copiilor. 2013b2. nfiinarea de servicii alternative la masurile de protecie de tip rezidenial. - 2013 a. Dezvoltarea infrastructurii n domeniul medical. b. Reabilitarea i dotarea cu aparatur a unitilor cu paturi din jude. - 2014 a. Realizarea unui sistem informaional i a unei baze de date necesare cunoterii evoluiei biologice. b. Realizarea unui sistem informaional i a unei baze de date necesare cunoterii evoluiei biologice. - 2013 a. Reconstrucia nvmntului n mediul rural. b. Reabilitarea spaiilor i dotarea tuturor colilor din mediul rural cu materiale i echipamente destinate procesului didactic. - 2013 a. Reabilitarea, modernizarea, extinderea i dotarea centrelor sociale i colilor speciale. b. Reabilitarea, modernizarea i dotarea Centrului colar pentru Educaie Incluziv tefan cel Mare. 2013
61
Capitolul II. Prezentarea general a comunei Vntori-Neam, judeul Neam

1. Aezare geografic Comuna Vntori-Neam, este aezat n partea de nord-vest a Depresiunii Neam (depresiune subcarpatic), ocupnd extremitatea nordic a judeului Neam. Sate componente: Vntori-Neam sat de reedin Lunca, Mnstirea Neam, Nemior, Vecini: Est Sud Sud-vest Vest Nord Nord-est Est oraul Trgu-Neam, jud. Neam comuna Agapia, jud. Neam comuna Crcoani, jud. Neam comuna Pipirig, jud. Neam comunele Rca i Boroaia, jud. Suceava comuna Brusturi, jud. Neam comuna Ruceti, jud. Neam
Limitele depresiunii sunt reprezentate la vest de ultimele ramificaii
ale Munuilor Stnioarei (Culmea Dobreanului, Dealul Mare cu Muncelul Agapiei i Dealul Mare Vratec). La sud, limita o constituie partea nordic a masivului Corni cu aua Crcoani, peste care se trece n Depresiunea Cracu-Bistria i coasta Ghindoani Curechitea. n partea estic limita e format de Dealul Boite cu ieirile celor dou ape : Neamul i Topolia. n sfrit, limita nord estic o constituie Culmea Pleului. S-a apreciat c teritoriul depresiunii este ncadrat geografic ntre : nord - paralela 47 17 - latitudine N; est - meridianul 26 27 - longitudine E; sud - paralela 47 06 - latitudine N; vest - meridianul 26 09 - longitudine E. Cu o lungime pe direcia nord-sud de 27,5 kilometri, lat de 3,5 km. n dreptul Mnstirii Neam i de 14 km. ntre Mnstirea Vratec i Dealul Stanite, teritoriul depresiunii pornete de la 600 metri nlime n nord i scade treptat spre sud pn la 320 metri, cu un relief variat, fo rmat din dealuri i vi largi de-a lungul apelor curgtoare. comuna Vntori-Neam ocup i pri din
62
ramificaiile estice ale Culmii Stnioarei, fiind la limita dintre zona muntoas i cea a Dealurilor Subcarpatice, reprezentate n cazul nostru de Depresiunea Neamului. (Monografie)
2. Relieful Relieful comunei Vntori-Neam cuprinde patru zone distincte: de munte - ramificaii ale Culmii Stnioarei; nlimi cu puin peste 1000 metri; pduri mixte; de deal - dealuri fragmentate de ape curgtoare; nlimi ce variaz ntre 500 i 900 metri; pduri mixte; de cmpie - zon joas, depresionar, constituit din terasele de 2-6 metri i 10-15 metri ale rului Neamu (Ozana) i ale prului Nemior; de lunc zon cu nclinaie de la vest spre est, de-a lungul celor dou ape curgtoare, rul Neamu (Ozana) i prul Nemior. (1)
63
Zona de munte de pe teritoriul comunei Vntori-Neam, se ncadreaz n categoria munilor de nlime mic, dezvoltai n zona marginal pn la cea intern a flisului, cu nlimi cuprinse ntre 800 i 1200 metri, astfel, Chitigaia are 1194 metri, Sihla are 1178 metri, Dumenicul are 960 metri, Dobreanul are 931 metri, iar Secul are doar 917 metri. (2) Din punct de vedere geologic sunt muni alctuii din formaiuni ale flisului cretacic (cu marne cenuii i inocerami) i paleogen cu gresii de Tarcu i calcare eocene, conglomerate oligocene dispuse n succesiunea de benzi orientate NV-SE i cutate pe aceeasi direcie un relief de culmi paralele, monoton i cu o morfologie simpl asemntoare Obcinelor bucovinene. (3) (2) Partea muntoas din sud-vestul comunei, este format din ramificaii ale Culmii Stnioarei, masivul care se ntinde de la Prisaca Dornei, Vama, Molid i Gura Humorului la nord, pn la linia sudic dintre Bicaz i Piatra Neam, avnd o linie median care imaginar, merge de la Frasin pn la Leghin. Principala culme care se afl pe teritoriul comunei, este Chitigaia (1194 m) cea prpstioas i venic neguroas cum o descrie Dumitru Vacaru, cu nlimi mici, avnd vi i plnii de versant formate prin solifluxiune, unele degradate slab, iar altele puternic degradate. n partea estic a Muntelui Chitigaia, i are izvorul prul Nemior. Pe partea dreapt a Nemiorului, se ntlnesc versani formai din grohotiuri vechi, fixate, care prezint cteva rpe toreniale i umeri de vale derivai din glacisuri-relief din pliocen i cuaternar. Spre est, la limita cu Subcarpaii, se ntlnesc abrupturi de pnz de sariaj, unele slab fragmentate, iar altele cu fragmentare puternic. Culmile sunt acoperite cu pduri de brad n amestec cu foioase, lemnul exploatat n aceste pduri fiind prelucrat n fabrici de cherestea. O alt regiune muntoas o formeaz Muntele Sihla, unde se ntlnesc vi i plnii de versant formate prin solifluxiune, unele slab degradate, iar altele degradate putenic. Se ntlnesc i grohotiuri fixate, iar pe dreapta Secului se gsesc microreliefuri de alunecri vechi, stabilizate. Culmile sunt acoperite cu pduri btrne n care predomin bradul i fagul. Vrful Sihlei cu cei 1178 metri, format din stnci uriae, impresioneaz vizitatorul locurilor. n sfrit, Muntele Chita Mare (1059 m) i Chita Mic aflate n partea sudvestic a teritoriului comunei Vntori-Neam, prezint culmi sculpturale largi i rotunjite, cu vrfuri de modelare selectiv pe baz de conglomerate, sub form de cupole. Se ntlnesc n zona Chitelor, numeroase arii de eroziune difuz, vi i plnii de versant puternic degradate, grohotiuri fixate i
64
alunecri de teren, azi fixate. Pe stnga apei Secului apar din loc in loc rpe toreniale i umeri de vale derivai din glacisuri. (4) (2) Vrful Secu avnd doar 917 metri nlime, este caracterizat prin culmi nguste i rotunjite, cu vi i plnii de versant puternic degradate. Ici, colo, apar stnci singuratice, aa numitele marmite eoliene. (2) Zona de deal, se intinde pe o fie ngust n lungul principalelor cursuri de ap ale Neamului i Nemiorului, avnd nlimi cuprinse ntre 500 i 800 metri i fiind fragmentat de afluenii celor dou ape. n unele locuri, dealurile sunt legate (sudate) de muni, iar n altele, formeaz uniti de sine stttoare. Cea mai ntins zon deluroas din comuna Vntori-Neam, este reprezentat de Culmea Pleului, culme din Subcarpaii Moldovei, avnd orientarea NV-SE i fiind acoperit cu pduri de brad i foioase, n care predomin fagul i stejarul. Vrful Toaca cu cei 915 metri, reprezint partea cea mai nalt, scznd n nlime spre Trgu Neam, unde ajunge la 630 metri, dominnd oraul cu aspectul su de munte. Culmea Pleului reprezint un anticlinal al formaiunilor miocene cu conglomerate burdigaliene i elemente verzui specifice Subcarpailor de la nord de Trotu. Anticlinalul uor deversat spre nord-est, acoper o parte din orizontul superior al miocelului, care nu mai apare la suprafa dect n cteva puncte, pe marginea estic, trdat de prezena izvoarelor cu ap srat de la Lunca i Oglinzi. Vzut din Vntori-Neamt, marginea Culmii Pleului are un aspect de munte datorat priporului stncos evident n dreptul oraului Trgu Neam, satele Condreni i Lunca, pripor mai pregnant dect n unele zone de munte din cauza eroziunii provocate de apele Nemiorului unite cu ale Neamului n imediata apropiere a coastei Pleului, n timp ce la Nemior culmea pierde treptat din nlime avnd aspectul unei cmpii inclinate spre sud-vest care se oprete n albia prului Nemior. Privit din Valea Moldovei, Culmea Pleului apare cu un profil zimat ca al munilor, platourile largi cu caracter piemontan, scznd ca nlime spre culoarul Moldovei. Dei unitar ca aspect general, Culmea Pleului este fragmentat n numeroase culmi, cu denumiri proprii. ncepnd de mai sus de Schitul Icoana, pe stnga Nemiorului, sunt urmtoarele culmi: Dealul Coarnele Caprei, Dealul Schitului, Dealul Rusu Mare (818 m) care, mpreun cu Dealul Rusu Mic, ocup o suprafa de 122 flci sau 183 hectare puni, fr pdure. Urmeaz Dealul Boura (posibil ca denumirea s vin de la bourii (zimbrii)
65
care populau aceste inuturi n vechime), Dealul Aluni, Dealul Chiliei, Dealul Recea, Dealul Huma, Dealul Ginriei, Dealul Iftimiei, Dealul Crbuna, Dealul Chiriacul, Dealul Crpini, Dealul Ruini, Dealul Cprriei, Dealul Viei (Cojocarului), Dealul Batca Stii, Dealul Slatina, Dealul Vartic. Pe partea dreapt, prul Nemior primete numeroi aflueni care fracioneaz zona deluroas n urmtoarele culmi: Dealul Strugriei, Dealul Icoanei, Dealul Afiniul, Dealul Nilul, Dealul Dobreanul (cu inaltimea de 913 metri, formeaz pe o poriune, hotarul ntre comuna Vntori-Neam i comuna Pipirig), Dealul Mlinului, Dealul Vulpii, Dealul Cerdacului, Dealul Procov, Dealul Brileanca, Dealul Trepezari, Dealul Tarnia i Pdurea Branite. De o parte i de alta a prului Secu, ntlnim numeroase culmi numite tot dealuri. Pe partea stng a prului exist: Dealul Tciunele (obcina Tciunelui apare ntr-un document din secolul al XVII-lea - Goan, pag.177), Dealul Piciorul Crucii. Pe aceste dou dealuri, exist puni i fnee aflate n proprietatea mnstirilor Secu i Sihstria (49,5 ha), Dealul Schitul lui Nifon, Dealul Vacilor i Dealul Vanu. Pe partea dreapt a prului Secu, sunt urmtoarele culmi: Dealul Rchitiul, Dealul Arita Mare, Dealul Aria Mic (30 ha). Ambele arite erau pn n anul 1950, poieni care erau folosite pentru punarea oilor. Ulterior, pe puni au fost plantai brazi, n prezent, terenurile fiind acoperite cu o frumoas pdure de brazi. Urmtoarele culmi de pe partea dreapta a prului Secu sunt: Dealul Trapezoaia, Dealul Piciorul Ru, Dealul Roman, Dealul Busaga. Peste prul Valea Rea, se ntlnete Vrful lui Chitic, iar dup prul Dobrului, apare Dealul Tiharai. Urmeaz Dealul nalt (Dealul Vntorilor) care are partea sudic plantat cu meri i pruni. Plantarea acestei livezi a nceput n anul 1964 (5 hectare) i a continuat pn n anul 1970 cand s-a ajuns la 55 hectare. Partea nordic a dealului a rmas acoperit cu pdure. Dealul Bradiel se gsete n partea de sud a satului Vntori-Neam, cu o nlime de 375 metri n Batca lui Foca. Numele vine de la pdurea amestecat n care, pn n anul 1962, predominau brazii falnici. Au existat i mici suprafee de fnee i puni folosite n devlmie, chiar mici suprafee arabile care ddeau ns producii slabe. A fost suficient doar un singur an, 1963 - primul dup colectivizare - ca pe acest deal s nu mai rmn dect puine tufe de mesteacn, restul fiind tiat fie pentru construcii, fie pentru foc. Dealul Olarului este cultivat pe ntreaga suprafa. Dealul Osoiul cu nlimea de 489 metri, a fost acoperit cu pdure de stejar pn n anul 1930, an n care pdurea a fost tiat, terenul transformndu-se n pune. n anul 1945 Osoiul a fost parcelat (20-40
66
prjini) i mprit celor care luptaser pe front n cel de al doilea rzboi mondial, vduvelor i orfanilor de rzboi. In anul 1949 Osoiul este luat de ctre Primrie, cu destinaia de pune pentru ovine, apoi pentru bovine. Dup anul 1962, ntreaga suprafa este trecut n folosina Cooperativei Agricole de Producie. n anul 1974, tarlaua Osoi a fost supus unui proces de mbuntiri funciare, ntreaga suprafa fiind cultivat cu ierburi perene, care au constituit baza furajer a sectorului zootehnic al cooperativei. (2) Zona de cmpie. Reduse ca suprafa, impropriu numite cmpii, ele fiind terasele Neamului i Nemisorului: Rediu, cel mai bun teren din comun ca productivitate, a aparinut locuitorilor pn n anul 1963 cnd, comasat, a intrat n administrarea Cooperativei Agricole de Producie. n anul 1991 n baza Legii 18, fotii proprietari au reintrat n posesie. Coasta-Arini, pn n jurul anului 1900 pdure rar cu predominan n arini i tufe de mesteacn, a devenit pune, folosit n devlmie. Dup anul 1923, sunt arate primele suprafee, extinzndu-se pna la 100%. Comasate dup anul 1962, suprafeele au fost cultivate n totalitate, n 1991, ele revenind proprietarilor de drept, productivitatea scznd ns fa de perioada n care terenul a aparinut Cooperativei Agricole de Producie. Profesori, lanul mrginit de Budi (stnga drumului), hotarul cu comuna Agapia i prul Porcului. Pe aceast suprafa, coala Arhimandrit Chiriac Nicolau a primit 11 hectare de teren, luat n arend de ctre nvtorii colii. La Movila, lan situat pe partea dreapt a oselei Vntori-Neam -Trgu Neam, ntre ultimile case din Vntori-Neam i primele case din comuna Humuleti. Poiana lui Ureche, cuprins ntre Coasta Florenilor la sud, prul Valea Rea la vest, rul Neam la nord i prul Dobrului la est, a fost proprietatea tatlui cronicarului Grigore Ureche, acesta donnd-o dup anul 1602, mnstirii Secu nou construit. n anul 1923, Poiana lui Ureche a fost mprit celor care participaser la primul razboi mondial, orfanilor i vduvelor de rzboi; dupa anul 1962, a fost inclus n perimetrul Cooperativei Agricole de Producie iar dup 1991, a fost redat fotilor proprietari. Branite, este trupul de teren cuprins intre purea Branie i rul Neam, de la Fabrica de Cherestea Vntori-Neam i pn la hotarul cu Branitea Mnstirii Neam i reprezint prima terasa pe stnga rului Neam, nalta de 2-3 metri.
67
Bivolria, se afl la poalele Dealului Busaga ntre Valea Rea, prul Secu i Rul Neam. Pdurea de stejari seculari de pe aceast suprafa, a fost tiat n anul 1869, pentru acoperirea nevoii de lemn n vedrea executrii lucrrilor de reparaii la mnstirea Neam, afectat de un incendiu important. Pentru nceput, au fost tiai stejarii de pe o suprafa de 13,5 hectare care a devenit pune pentru bivoli. Tierile au continuat, ajungndu-se la 75 hectare. Denumirea de Bivolrie, vine de la bivolii i bivoliele unor clugri venii cu ei din Transilvania i care erau inui pe acest teren al mnstirii. Dup anul 1950, o parte din teren, a fost cultivat cu gru, porumb i cartofi. ncepnd cu anul 1985, suprafaa este cultivat cu plante furajere, n special trifoi, parte din teren, fiind folosit ca pune. Exist i alte tipuri de teren, formnd lanuri reduse ca ntindere, pe care se cultiv gru, porumb, ovz, secar, fasole, cartofi, etc. Aceste trupuri au diferite denumiri: Crpini - n vestul satului Nemior, Ruini, Talincua. Exist i numeroase poiene folosite ca puni sau fnee, situate pe marginile dealurilor cu pdure rar i chiar n zona muntoas: Poiana - Pahomie, Taciunele, Rotunda, Rscoale, Strugaria, Coarnele Caprei, Crbuna. Poiana Fierstrului, Poiana din Mijloc, Poiana Raiului, Poiana lui Avram, Poiana Priscii, Poiana lui Maftei, Poiana Ascuns, Poiana la Beciuri - unde s-a organizat Zimbrria Drago Vod. (2) Zona de lunc, terenuri aflate n lungul vilor Neamului i Nemiorului, nclinate de la vest spre est. Mai dezvoltat este lunca Neamului care are o lime de aproximativ 500 metri i sporete pn la 1500 de metri n dreptul confluenei celor dou ape. Lunca Nemiorului nu depete 500 metri. Valea rului Neam este larg, meandrat, cu dese schimbri ale cursului, afectnd n timpul debitelor maxime malul drept, n zona Poiana lui Ureche i Poiana Popii i n malul stng, n dreptul satului Lunca, pentru a reveni n malul drept n captul punii spre Vntori -Neam. Aluviunile aduse de ape formeaz straturi cu grosimi de 1,1 metri pn la 6 metri, alctuite din prundiuri, nisipuri i chiar lentile argiloase cu materiale dislocate din maluri. (Monografie) 3. Clima Clima depresiunii se ncadreaz ntr-o zona temperat-continental cu manifestare moderat, nuana datorndu-se zonei de adpost n care se afl comuna Vntori-Neam care este nchis n partea vestic de ramificaiile Culmii Stnioarei, iar n partea nord-estic de Culmea Pleului, care apr
68
zona, de masele de aer subpolar din nord sau cele continentale din est i nordest, reci iarna, calde i uscate vara. Circulaia general atmosferic este dominat de masele de aer maritim din vest i nord -vest care pierd o mare parte din umiditate la traversarea Carpailor Orientali. La Vntori-Neam, nu se fac nregistrri ale temperaturilor i nici alte msurtori, aa c aproximm nivelul temperaturilor dup cele de la Trgu Neam, unde media multianual a aerului a fost de +8,2 grade Celsius , cea mai sczut temperatur, +29,1 grade Celsius fiind nregistrat la 2 ianuarie 1909, iar cea mai ridicat, +37 grade Celsius, la 17 august 1952. Precipitaiile atmosferice au nregistrat media de 672 mm anual, cele mai multe nregistrndu-se la nceputul verii, iar cele mai puine n luna februarie. Cantiti maxime de precipitaii au fost la 26 mai 1908, cnd s-au nregistrat 95,1 mm. Direciile principalelor vnturi neregulate, care se manifest n zon sunt: din nord-vest=21%, din sud-vest=12%, din nord-est=5%, iar numrul zilelor cu calm reprezint 32%. n general, verile sunt scurte, rcoroase, toamnele lungi, rareori secetoase i iernile blnde. (Monografie) 4. Reeaua hidrografic Teritoriul comunei Vntori-Neam este strbtut de o bogat reea hidrografic cu ape de suprafa n numr de peste o sut. Principalele ape curgtoare sunt: Neam (Ozana), Nemior i Secu. Rul Neam (Ozana) izvorte din versantul estic al masivului Bivolul, izvorul aflndu-se la altitudinea de 1100 metri. Denumirea apei este prezent n documente nc din anul 1403. Pn la punctul hidrometric Trgu-Neam aflat la altitudinea de 347 metri, rul Neam parcurge 36, 9 km. La intrarea pe teritoriul comunei Vntori-Neam, primete pe dreapta apele prului Secu, iar n dreptul satului Condreni primete, pe stnga, prul Nemior. Dup ce parcurge, spre est o distan de 54 km, se vars n rul Moldova, n dreptul satului Cristeti. Are o vale larg, frumoas i un curs instabil, urmare a variabilitii debitelor. Are i ali aflueni de pe dreapta, ape mai mici: Valea Rea, Dobru, Cacovea. Este bogat n pete mrunt: mrene, grindele i boiteni Prul Nemior se vars n rul Neam, n dreptul satului Condreni. Lungimea cursului de la izvor la vrsare este de 23,4 km. Acest pru i adun apele dintr-un bazin cu suprafaa de 78 km patrai, avnd altitudinea medie a bazinului de 649 m. Debit maxim pentru prul Nemior s -a nregistrat n august 1991. nclinarea spre est i compoziia albiilor din pietriuri mari prinse ntre nisipuri sporete permeabilitatea str aturilor, ceea ce face ca multe din praiele din zon s-i micoreze debitele n timpul verii,
69
iar n perioadele secetoase s rmn fr ap. Astfel de p erioade au fost n anul 1946, din august 1986 pn n aprilie 1987, n 1989 i n verile anilor 1990 i 2007. n general, apele locale prezint mari variaiuni ale debitelor n timpul anului, fiind dependente de nivelul precipitaiilor. S-au nregistrat debite maxime ale rului Neam n 28-29 mai 1971, 22 iunie 1979, 25 aprilie 1984, 5 septembrie 1989, 17-19 august 2005 i 25 iulie 2008. Studii privind regimul hidrometric arat c aceste ape se alimenteaz: 30-40 % din precipitaii (ploi) 30-40 % din topirea zpezilor i numai 15-35 % din ape subterane (izvoare). (Monografie) Tabelul de mai jos prezint bazinul hidrografic al rului Neam cu principalii si aflueni: (Monografie)
70
5. Solurile Parte dominant a mediului geografic, solurile s -au format n timp, prin interaciunea factorilor naturali reprezentai de rocile de baz formate din depozite miocene: marne, gresii, conglomerate, gipsuri, precum i pietriuri i luturi din depozite cuaternare, asupra crora au influenat i fa ctorii pedogenetici (relieful i clima), precum i factorul biologic rep rezentat de plantele verzi i de microorganisme. Formarea i gradul de fertilitate ale solului au fost influenate i de aciunile oamenilor. Solurile identificate n comuna Vntori-Neam sunt din categoria celor slab fertile: sol brun-rocat de pdure prezent n pdurile de foioase, dar i n cele de conifere. n unele zone, cum sunt cele din mprejurimile Sihlei, ntlnim litosoluri formate pe roca dur. Se gsesc pe teritoriul comunei i soluri brune acide de pdure ca i soluri podzolice de pdure i brun de fnee cu grosimi de 5-12 centimetri, de culoare brun-cenuie, srace n humus. Solurile de culoare brun-ruginie au n orizontul B acumulri de argil care favorizeaz stagnarea apei i determin gleizarea solului. n lunci, ntlnim soluri puin evoluate, formate pe depuneri aluvionare, nesolificate, cu structur eterogen. Soluri subiri, tinere (regosoluri) afnate, neevoluate i nestabile, cu fertilitate redus ntlnim i pe versanii nclinai din Culmea Pleului, Dealul nalt, Brdiel i Tihri. Pe suprafeele arabile ale comunei s-au identificat i zone cu soluri argiloiluviale (argil depus de inundaii), podzolice i aluviale gleizate pentru mbuntirea crora ar fi necesare msuri de corectare a pH-ului. De altfel, se impune o nou cartare a solului, urmat de msuri de fertilizare, aciuni greu de realizat n condiiile frmirii solelor ca urmare a aplicrii prevederilor Legii 18 din 1991. (Monografie) 6. Vegetaia Relieful, solurile, clima i n parte activitile oamenilor, au creat condiii pentru apariia i dezvoltarea unei fitocenoze bogate i complexe. Cea mai mare parte din teritoriul comunei este acoperit cu vegetaie forestier, aproximativ 11. 641 hectare, reprezentnd 70% din suprafa, n care ponderea speciilor ar fi urmtoarea: 64%, fagi, 20%, molizi, 14%, brazi i 2%, alte specii. ntlnim n pduri i un bogat arboret format din soc, ienupr, snger, mce, alun, clin, corn, clocotici, lemn-cinesc .a. Subarboretul lipsete n pdurile de brad. Dezvoltat este i vegetaia ierboas compus din ferigi, golom, mcri, coada cocoului, viorele, lcrmioare, ghiocei, brebenei, silnic, urzici, mierea ursului, fragi i multe altele.
71
Din pduri se exploateaz materialul lemnos care ia drumul fabricilor de cherestea, pentru construcii i pentru foc, dar se recolteaz i alte produse precum rina, coaja de copac, semine, fructe de pdure, ciuperci variate, plante medicinale . a. REZERVAIA TIINIFIC DUMBRAVA. ntre cele dou ape care strbat comuna Vntori-Neam, Neamul i Nemiorul, se afl o limb de pmnt n prelungirea Dealului Brileanca cu nlimea scznd de la 550 m, la vest, spre 460 m, la est, avnd o lungime de 3 km, l imea de 1,5 km, ocupnd suprafaa de 55 ha, cu marginea nordic un abrupt format prin eroziune de apa Nemiorului i nclinat spre sud pn la fneele care ating malul stng al rului. Aceasta este Rezervaia tiinific Dumbrava. Pe aici trece oseaua Trgu-Neam Poiana Teiului. Codrul, n proporie de 95% este format din exemplare de Quercus robur (stejar), cu nlimi de pn la 30 m, cu diametrul trunchiului ntre 0,80 1,50 m i vrsta cuprins ntre 150-200 de ani. Aceast pdure reprezint una din puinele zone care atest codrii seculari care acopereau al tdat Dealurile Subcarpatice. Alturi de stejar, se gsesc exemplare de carpen, jugastru, cire i fag. Arbutii sunt reprezentai de exemplare de alun, soc, pducel, corn, mce, clin, lemn cinesc, iar ierburile de urzici, lcrmioare, brusture, viorele, rodul pmntului i altele. Rezervaia protejat a fost inclus n Parcul Natural Vntori-Neam.
(Monografie)
7. Fauna Cadrul natural, cu o bogat vegetaie, a favorizat dezvoltarea unei faune diversificate. ntlnim n pdurile care ne nconjoar cerbi, cprioare, uri, lupi, vulpi, jderi i veverie. n zona dealurilor: iepuri, viezuri, bursuci, mistrei i n zonele mai joase, oareci de pdure, nevstuici, ri, pri . a. Bogat este i categoria psrilor, ncepnd cu neamul ciorilor i continund cu corbii, pupezele, ciocnitoarele, piigoii, mierlele, sturzii, gaiele, turturelele, prepeliele . a. Spre Sihla, se ntlnesc exemplare ale ocoilor de munte. Primvara apar stolurile de berze, rndunele i lstuni, vin apoi privighetorile, ciocrliile, cucii, cintezele. ntre psrile de noapte, amintim, bufnia, huhurezul i cucuveaua. Dintre rpitoare, i fac deseori apariia ulii i mai rar acvila de cmp. S adugm i alte specii, precum du mbrveanca, prigoria i graurul, pentru a ncheia cu numerosul neam al vrbiilor.
72
Vin la rnd reptilele (erpi, broate, salamandre) i familiile greu de cuprins ale insectelor, fluturilor, furnicilor i altor numeroase gngnii de tot felul. S nu uitm i animalele din vecintatea caselor precum oarecii, guzganii, crtiele, aricii. Bogata reea de ape dulci a oferit condiii pentru dezvoltarea unor populaii de peti: pstrvi, clean, mrene, boiteni, grindele i raci. Au fost amenajate cteva lacuri n care se crete crap. Astfel de amenajri se gsesc n Rezervaia Drago Vod, lng Gara Veche, la Mnstirea-Neam, lng Vovidenia, la Mnstirea Sihstria i lng noul schit Poiana lui Ioan. REZERVATIA DRAGO-VOD. n partea stng a oselei care se ndreapt ctre Mnstirea-Neam, pe versantul estic al Dealului Trepezri, s-a organizat, n anul 1968, pe o suprafaa de 13 ha, o rezervaie de faun carpatin n care s-au adus animale prinse vii din pdurile din zon. Dorind sporirea atractivitii spre rezervaie, dar mai ales din dorina de a repopula zona cu dispruii zimbri, s-au adus cteva exemplare din Polonia i din Caucaz, ajungndu-se la zece exemplare, n anul 1978. Inventarul ntocmit n acel an, mai nregistra: 7 cerbi carpatini, 3 cerbi loptari, 2 perechi cprioare, 2 uri, 2 mistrei, o pereche de mufloni cu frumoasele lor coarne ntoarse, lupi, vulpi i diferite specii de fazani. n anul 1982, patru exemplare de zimbri au fost duse n rezervaia Bucani-Dmbovia. S-a sperat c cei rmai se vor nmuli, dar n-a fost s fie, fiindc n 1992 mai rmsese trei zimbri, n 1999 doar un exemplar iar n prezent, triesc n captivitate, 6 zimbri. (Monografie) ADMINISTRAIA PARCULUI NATURAL VNTORI NEAM. Un efectiv de 22 de exemplare de zimbri, se afl ntr-un arc de Aclimatizare al Zimbrilor de 180 de ha, localizat in comuna Vntori-Neam. Un proiect de reintroducere n libertate a zimbrului se desfoar sub directa coordonare a Administraiei Parcului Natural Vntori Neamt, program nceput n cadrul proiectului Managementul Conservrii Biodiversitii, finanat de ctre Banca Mondial, Guvernul Romniei i Regia Naional a Pdurilor. (7) Zimbrul, animal simbol al Munilor Carpai i mai ales al Moldovei medievale, menionat n Historia animalium a lui Aristotel (384 322 . H) a trit i n Moldova. Exist numeroase dovezi, fie n spturile arheologice de la Drgueni-Botoani, n cele de la Mndrica-Bacu sau de la Roman. Pot constitui dovezi i cele peste 90 de toponime rspndite pe teritoriul Romniei cu preponderen n Moldova i Transilvania. i n pdurile noastre au trit
73
exemplare de bour (zimbri) de la care ne-au rmas cteva toponime precum Prul Bourului, Poiana Bourului, Culmea Boura. Mai aducem ca argumente satul Zmbreti precum i prul Zmbrior. Vechi meniuni gsim n Psalitrea n versuri (1673) a mitropolitului Dosoftei: Capul cel de buor de fiar vestit/ Smneaz putere rii nesmintit/ Pre ctu-i de mare fiara i buiac/ Coarnele-n pune, la pmnt i pleac/ De pre chip s vede buorul ce-i place/ C-ar vrea-n toat vremea/ S stea ara-n pace. Mai gsim meniuni n Vieile sfinilor (1683), n Letopiseul Trii Moldovei al lui Grigore Ureche, dar i n Descriptio Moldaviae a nvatului domn Dimitrie Cantemir, n care-l pomenete cnd bour, cnd zimbru (dei bourul dispruse din peisajul Moldovei n jurul anului 1626) pentru a se hotr scriind: Zimbrul aceasta este fiara al crui cap Drago, primul domnitor al Moldovei a hotrt s fie pe stema Moldovei. Descrii in jurul anului 1770 de istoricul Sulzer, care-i prezenta ca boi de pdure, zimbrii aveau s dispar curnd din cauza agriculturii extensive n dauna pdurilor, prin dezvoltarea exploatrilor forestiere, vnatului, bolilor i braconajului. Ultimele exemplare menionate au fost mpucate n anul 1800 n Munii Rodnei, la 1814, n zona Odorheiului, la 1817, n Munii Climani (satul Morreni) i la 1852, n Munii Maramureului, la izvoarele ibului. Un zimbru, prins n 1810, n Munii Gurghiului, murea de btrnee n parcul Schonbrunn (Viena), n anul 1830. Simbol legendar pe vechea stem a Moldovei, zimbrul se regsete azi n noua stem a Romniei. (Monografie)
74
8. Resurse naturale Resursele naturale de care dispune comuna Vntori-Neam sunt: suprafee importante de puni i fnee ca resurse pentru hrana animalelor; suprafee importante de pduri; existena plantelor aromatice i medicinale (ctin, mce, soc, pducel, salcm, roini); cadru natural propice dezvoltrii agroturismului; ape curgtoare cu efective de peti; izvoare subterane sulfuroase izvoare subterane sarate 9. Repere istorice Teritoriul pe care-l ocup astzi comuna Vntori-Neam, a fost locuit din cele mai vechi timpuri, mrturie stnd descoperirile de la Slatina, Izvoare, Branite dar nu numai. Construirea Cetii Neam, a Mnstirii Neam i mai tarziu a celorlalte locauri de nchinciune, argumenteaz existena unei populaii stabile i relativ dense. SPTURILE DIN POIANA SLATINA. Cercetri sistematice au nceput n anul 1984, sub ndrumarea cercettorului Gheorghe Dumitroaia. Aa cum arat schia alturat, s-au fcut spturi n trei zone din jurul Fntnii de Slatin. n timpul spturilor au fost gsite resturi de construcii i vetre asociate cu cenu i mult crbune, ceramic fragmentar n bun stare de conservare i obiecte din piatr(3 aparinnd culturilor: Starcevo-Cri, liniar-ceramic, Precucuteni (fazele II i III), Cucuteni (fazele A, A-B i B i specia ceramic C), Horoditea-Erbiceni, Corleni, Canlia, civilizaiei dacilor liberi (sec. IIIII d. H), culturii Sntana de Mure, importante depuneri din epoca bronzului ca i ceramic aparinnd secolelor VVII, XXII, i secolelor XVIXIX. S-a descoperit la Slatina i un fragment dintr-un suport tip hora, dovad a unor practici magico-religioase strvechi ale comunitilor care au trit n zon i au folosit slatina pentru a obine sarea cristalizat (husca) utilizat n alimentaie, pentru animale i pentru conservarea unor produse. Monografie
75
Ceramic pictat tip Starevo-Cri (Zona A)
Strnesc un deosebit interes modalitile variate de decorare a vaselor folosite de vechii locuitori: apsare, ciupire, incizii, alveole, ornamente n relief, perforaii i vopsire. Cercetrile de la Slatina au continuat n vara anului 1995 cnd s-au scos pietre plate de ru, crbuni, cenu i resturi ceramice aparinnd culturilor Starcevo-Cri, Precucuteni i Epoca bronzului. (6 Au fost descoperite i multe fragmente de vase decorate cu caneluri, incizii, proieminene i impresiuni dispuse n benzi alternative asemntoare vaselor de tip Precucuteni II.Monografie
. Fragmente din suport tip hor
Faza Cucuteni C este reprezentat aici de vase mari cu pereii groi i castroane din categoria ceramicii nuruite specific ultimei etape a culturii, decorat cu nur i cu striuri verticale sau oblice realizate cu piept enele.
76
S-au descoperit i n zona B fragmente de amfore pictate cu negru pe fond rou sau glbui caracteristic fazei Cucuteni B i fragmente pictate tricrom cu benzi nguste albe i roii, delimitate de culoarea neagr, pe cupe, strchini . a. (Monografie)
Cioburi descoperite n zona B
COMPLEXUL ENEOLITIC DE LA IZVOARE. Sub stratul arabil de aproximativ 0,20 metri s-a descoperit primul nivel de locuire din epoca bronzului, Cultura Noua reprezentat de resturi de vatr, ceramic i oase de animale mari. S-au descoperit i obiecte din metal: un ac din srm realizat prin batere i un vrf de lance (0,178 m x 0,026 m) avnd greutatea de 43,7 grame. Sub acest strat, la 0,40 - 0,55 metri s-au descoperit cteva complexe eneolitice reprezentate de trei locuine srace ca inventar, resturi ceramice, topoare din silicolit, rnie i fragmente dintr-un idol. Ceramica extras este reprezentat de pahare, cupe, vase suport i vase mari pentru provizii avnd n partea superioar brie n relief i alveole, fragmente - ncadrate de cercettorul Gheorghe Dumitroaia n cultura Cucuteni (faza A). Peste cele dou nivele arheologice reprezentate de culturile Cucuteni i Noua , s-au suprapus sporadice resturi de locuire datorate carpilor sec. IIIII e. n.Monografie GRUPUL TUMULAR DE LA BRANITE. Movilele de la Branite au fost menionate pentru prima dat n Chestionarul difuzat n ar din iniiativa scriitorului Alexandru Odobescu n anul 1872. Aflate n zona fneelor, movilele au rmas intacte i necercetate mult vreme. Dup colectivizare, extinzndu-se suprafeele arabile i peste zona tumulilor, plugurile au tras an de an brazde adnci producnd aplatizarea acestora. Primele cercetri n zona tumulilor de la Branite au nceput n anul 1974 sub supravegherea cercettorului Virgil Mihilescu-Brliba, efectundu-se spturi n tumulii 1 i 3 n anul 1974, n tumulii 29 i 30 n anul 1975 i n
77
tumulii 2 i 18 n anul 1976. Pn n anul 1984, fuseser cercetai zece din cei 34 tumuli identificai. Pe baza materialelor descoperite: ceramic lucrat la roat i cu mna, urne, amfore (40 % importate), o cataram, cuie, un pandantiv din fier, resturi de oase, ace din os, resturi dintr-o foaie de bronz, fragmente de sticl, urme de incinerare .a., cercettorul a afirmat c ne aflm n faa unei necropole tumulare alctuit din morminte i grupuri de morminte cu un tip de incinerare caracteristic culturii carpo-dacilor, cu anumite variante n funcie de vrst, iniiere i sex, reprezentnd i unele diferenieri sociale, demonstrnd o civilizaie dacic dezvoltat, puternic romanizat, integrat culturii Sntana de Mure.
1. Urn din tumulul nr. 29 2. Urn din tumulul nr. 30. Unul dintre cercettorii istoriei nceputurilor poporului nostru, aprecia c trupul, trsturile vioaie ale feei, fruntea mic, asprimea vorbirii i o mulime de cuvinte care nu au sens dect printre dnii i a cror obrie e pierdut - apoi multe obiceiuri deosebite ale plugarilor, ... o gramad de poveti pe care din strvechi le pstreaz i pe care le amestec cu rnduielile cretine, dovedesc c suntem o populaie urma a dacilor de la munte, iar n munteni s vezi pe btinaii dintru nceput ai rii care au n vinele lor snge scitic. (2) (5) Aa i cred c ar sta lucrurile dac, peste populaia local retras n muni n vremurile migraiunii i ocupndu-se cu creterea animalelor, nu s-ar fi suprapus n decursul secolelor, populaii strine.
78
Mai nti n zon vin saii, la nceputul secolului al XVIII-lea. n anul 1234, papa Grigore al XII-lea, sftuia pe Bela al Ungariei, s nu ngduie trecerea populaiei peste muni, deoarece, toi cei care se aezau printre valahi, se lepdau de credina catolic i se fceau una cu acei valahi (ortodoci). Totui, emigrarea spre Moldova a fost permanent i s-a intensificat n secolul al XVII. n 1635, spre exemplu, trimiii domnitorului Vasile Lupu ndemnau clujenii s treac n Moldova, iar n anul 1662 principele Apafi, cerea bistrienilor s opreasc trecerea srcimii spre Moldova. C trecerea a continuat, o constatm din plngerea guvernului Transilvaniei ctre mparatul Leopold, cruia i scria c ,,emigrrile sunt greu de oprit. Fenomenul se va intensifica atunci cnd ranii vor constata c regimul din Principate, era mai puin apstor dect cel din Transilvania.(2) (6) Dup 1700, an n care are loc unirea religioas cu Roma, ncepe prigoana ortodoxiei, mpotriva celor care refuzau unirea, astfel, muli romni din Transilvania trec n Moldova, o parte stabilindu-se i la Vntori-Neam, scpnd n acest mod i de asuprirea social exercitat de stpnirea austroungar. n acea vreme, vin la Vntori-Neam i la Pipirig, oieri din ara Brsei. Un nou val de romni transilvneni, se stabilesc la Vntori-Neam dup nfrngerea rscoalei lui Horia, Cloca i Crian din anul 1784. Noii venii, se vor aeza n partea sudic a satului, zon care, din acest motiv, a primit denumirea de Ungureni. Vin n zon romni din Transilvania i dup Revoluia de la 1848, pentru a scpa de teroarea declanat mpotriva celor care participaser la revoluie. n sfrit, un ultim val, o ultima infuzie de element strin s-a produs dup 1950 cnd, n jur de 15 familii de igani nomazi (cldrari) au primit ordin de la Consiliul Popular al Raionului Trgu Neam, s se stabileasc pe un teren din gura Prului Porcului, ntre satele Vntori-Neam i Humuleti, formnd o colonie n corturi mai nti, ulterior fiind construite case. (2)
79
10. Analiza situaiei curente i descrierea comunitii de romi. 10.1. Analiza situaiei curente Analiza situaiei curente a comunei Vntori-Neam, a presupus observarea a nou domenii detaliate pe categorii, redate n tabelul urmtor:
Domenii a. Populaia 1. Resurse Umane b. Piaa muncii a. Agricultura b. Zootehnia 2. Agricultura c. Pomicultura d. Silvicultura e. Apicultura
Categorii
a. Infrastructura de transport 3. Infrastructura b. Infrastructura de utiliti c. Fondul locuibil a. Producie 4. Economic b. Comer c. Servicii a. nvmnt b. Cultur 5. Educaie, cultur, servicii sociale c. Servicii sociale d. ONG
80 Sntate Mediu Turism publica Structura APL
6. Sntate 7. Mediu 8. Turism 9. Administratia locala
1. Resurse Umane 1.a. Populaia. Numrul total al populaiei comunei Vntori -Neam, extras din documentele Recensmntului Populaiei 2011, este de 7.594, structurat astfel:
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire categorie sex feminine sex masculine populaie activ copii pensionari Numr 3.638 3.956 3.128 1.700 2.157
Conform aceleeai surse (Recensmntului Populaiei 2011), 330 de persoane, s-au declarat ca fiind de etnie rom. Cultele religioase reprezentate pe teritoriul comunei Vntori-Neam sunt: cretin ortodox de stil nou - majoritatea populaiei; cretin ortodox de stil vechi; penticostal - majoritate populaiei de etnie rom; adventist.
81
Dinamica, n conformitate cu datele nscrise n tabelul de mai jos, vorbete despre un proces de mbtrnire manifestat n rndul populaie i din comun i modificri n sens negativ ale mentalitii referitoare la ntemeierea familiei, perioadele de timp analizate fiind 1 ianuarie - 31 decembrie 2012 i 1 ianuarie - 30 aprilie 2013.
An/ denumire indicator 2012 2013 (ianuarie aprilie) Numr nateri Numr decese Numr cstorii
83 20
82 39
50 3
1.b. Piaa muncii Din numrul total de 7.594 locuitori ai comunei Vntori-Neam, 1.803 sunt persoane inactive dintre care doar 248 fiind omeri nregistrai n evidenele A.J.O.F.M. Neam. n ceea ce privete situaia persoanelor active, ele sunt 660 ca numr, angajate n sistemul privat sau de stat, situaie evideniat n tabelul urmtor:
Nr. Crt. 1. Domeniu Numr mediu salariai n adminstraie public i aprare, asigurri sociale din sistemul public Numr mediu salariai n nvmnt Numr mediu salariai n sntate i asistena social Numr mediu salariai n intermedieri financiare si asigurari; Numr mediu salariai n distribuia apei, salubritate, gestionarea deeurilor, activiti de decontaminare Numr mediu salariai n agricultur, silvicultur i pescuit Numr mediu salariai n industrie Numr mediu salariai n industria prelucrtoare Numr mediu salariai n construcii Numr mediu 34
2. 3. 4. 5.
150 30 5 6
6. 7. 8. 9.
55 204 198 42
82
10.
Numr mediu salariai n comer, repararea autovehiculelor i motocicletelor Numr mediu salariai n transport i depozitare Numr mediu salariai n hoteluri i restaurante Numr mediu salariai n activiti de spectacole, culturale i recreative
88
11. 12. 13.
19 36 1
2. Agricultura 2.a. Agricultura Suprafaa pe care se ntinde comuna Vntori-Neam, este de 16.731 ha, dintre care 1.000,2 ha intravilan i 15.730,8 ha extravilan. Activitatea principal a locuitorilor este agricultura. Majoritatea unitilor aflate pe raza comunei, sunt exploataii gospodreti agricole individuale, existnd i cteva uniti cu personalitate juridic. n conformitate cu categoriile de folosin, terenul are urmtoarea structur:
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Categorie de folosin Arabil Pune Fnee Pdure Livezi Luciu de ap Suprafa (ha) 1.489 ha 1.805 ha 855 ha 11.641 ha 41 ha 220 ha
n ceea ce privete destinaia culturilor, terenurile sunt evideniate n tabel:

Nr. Crt. 1. Denumire cultur cereale boabe, din care: orz ovz porumb Suprafa (ha) 450 ha 9 ha 25 ha 401 ha
83 2. 3. 4. cartof legume plante de nutre 187 ha 25 ha 827 ha
Pentru efectuarea lucrrilor agricole, sunt utilizate utilaje mecanice (tractoare dotate cu pluguri mecanice, semntori i discuri, combine), existnd n acelai timp i persoane care folosesc nc utilaje cu traciune animal. 2.b. Zootehnia Suprafaa mare de puni i fnee de care dispune comuna, a permis existena unui efectiv numeros de animale dup cum urmeaz:
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. Categorie bovine ovine porcine cabaline pasari Numr 1.210 3.120 1.150 270 13.500
Numrul mare de bovine i ovine de pe raza comunei, a permis nfiinarea i funcionarea n anii trecui, a unui numr de 9 centre de colectare i prelucrare a laptelui dar, apariia unui agent economic extern puternic, a produs falimentul ntreprinztorilor locali, n prezent, simindu-se imperios nevoia renfiinrii unui centru local de colectare a laptelui. S-au infiinat doua asociaii ale cresctorilor de animale respectiv Asociaia Cresctorilor de Animale ZIMBRU si Asociatia Cresctorilor de Taurine BRADU care au ca scop activitatea de crestere si comercializare a animalelor i produselor conexe, sprijinirea intereselor profesionale, tehnice, economice i juridice ale membrilor si, fermieri i cresctori de animale. n pofida scderii interesului populaiei pentru creterea animalelor, sectorul zootehnic poate fi dezvoltat prin nfiintarea unor ferme zootehnice sub forma de ntreprinderi sociale care s se adreseze diverselor categorii
84
defavorizate (pesoane de etnie rom, persoane fr loc de munc trecute de vrsta de 45 de ani, tineri omeri, etc.). Serviciile medical-veterinare, sunt asigurate de ctre un medic veterinar care se deplaseaz la domiciliile solicitanilor, n comun neexistnd un dispensar veterinar n care s fie oferite servicii de specialitate. 2.c. Pomicultura n comun, pomii fructiferi sunt prezeni n jurul gospodriilor i pe suprafee special amenajate (livezi).
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. Specie de pom fructifer mr pr viin i cire nuc altele Numr 2.400 2.200 800 360 40
2.d. Silvicultura Suprafaa cu pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier a comunei Vntori-Neam este de 11.641 ha, reprezentnd 69,5% din suprafaa total a comunei, suprafa aflat n proprietatea Mitropoliei Moldovei i Bucovinei n procent de aproximativ 90%, restul suprafeei fiind reprezentat de terenurile mpdurite incluse n Administraia Parcului Natural Vntori-Neam, aflat n proprietatea Statului Romn. 2.e. Apicultura Cadrul natural n care pomii fructiferi i pdurile sunt att de bine reprezentate, favorizeaz dezvoltarea domeniului apicol astfel, n comun exist un numr de 15 apicultori care dein 400 de familii albine, produsele pe care le obin fiind mierea de albine, ceara i alte produse specifice precum propolisul i/ sau lptiorul de matc. 3. Infrastructura
85
3.a. Infrastructura de transport Reeaua de drumuri a comunei Vntori-Neam, este alctuit din drumuri naionale (11 km), drumuri judeene (8 km), drumuri stesti, vecinale i comunale (82 km din care 5 km asfaltai). Drumul naional de DN 15 B; Drumul judeean 155C spre Manastirea Neamt Drumul judeean 157F spre Manastirea Sihastria Orae importante apropiate: Trgu Neam - 4 km, pe DN 15 B; Pacani - 45 km, pe DN 15B, DN28A i DN2/E85; Roman 72 Km pe DN 15B si DN2/E85 Piatra Neam - 46 km, pe DN 15B, DN 15C si DN15D Distana din centrul comunei pna la: DN 15 C 5 Km; E 85 20 Km Gara Pacani 47 Km Aeroport Iai 116 km, Aeroport Suceava 75 km, Aeroport Bacau 117 Km Benzinrie Cristeti 20 km. Benzinarie Humulesti 5 Km 3.b. Infrastructura de utiliti Sistem de alimentare cu ap exist la nivelul a trei sate, Vntori-Neam, Lunca i Nemior, fiind n plan extindere n satul Mnstirea Neam. Sistem de canalizare i staie de epurare exist n satele Lunca i Nemior, urmnd a fi extins n satele Vntori-Neam i Mnstirea Neam. Sistem de alimentare cu energie electric, exist la nivelul ntregii comune, comuna Vntori-Neam fiind racordata la sistemul energetic naional, locuinele fiind branate la acest sistem, n proportie de 85%. Consumatorii sunt alimentai cu energie electric din reele de distribuie de joas tensiune de 0,4 KW. Exist probleme n comunitile de romi, respectiv UMTF unde, dup executarea lucrrilor de regularizare a rului Ozana, vor fie eliberate certificate de proprietate, n baza crora vor putea fi ncheiate contracte pentru conectarea la reeaua de current electric;
86
pentru romii din comunitatea UMTF, trebuiesc gasite soluii de ncadrare n munc n vederea obinerii veniturilor asigurrii inclusive a costului curentului electric. Sistem de alimentare cu gaze naturale, exist la nivelul unor zone (aproximativ 5% din totalul gospodriilor din satul Vinatori-Neamt), proiectul pentru extindere la nivelul ntregii comune, fiind n lucru urmand ca in septembrie 2013 sa inceapa implementarea lui pe raza intregii commune. Infrastructur de comunicaii IT, telefonie fix i mobil bine dezvoltat:
centrale de telefonie fix: ROMTELECOM, RDS; firme de telefonie mobil: ORANGE, VODAFONE, COSMOTE; firmele de televiziune prin cablu: DOLCE, televiziune local TVNEAMT
Accesul la internet se realizeaz prin intermediul distribuitorul de cablu TV i acoper 100% din necesarul comunei. 3.c. Fondul locuibil Spaiul de locuit al comunei Vntori-Neam, prezint caracteristici proprii aezrilor rurale de deal-munte, traversate de ape curgtoare, ceea ce face ca nlimea cldirilor s fie sczut. n conformitate cu recensmntul din anul 2011, numrul locuinelor private, este prezentat n tabelul de mai jos:
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. Sat Numr cldiri 1.571 580 392 113 2.656
Vntori-Neam Nemior Lunca Mnstirea Neam

total
4. Economic 4.a. Producie i 4.b. Comer Dei noiunea de rural nu este sinonim cu agricultura (cu activitile agricole) ponderea i veniturile obinute din alte activiti dect cele agricole au sczut foarte mult, mai ales dup anul 1990, ceea ce demonstreaz c, n mediul rural nu sunt dect firave alternative ocupaionale n afara agriculturii. n acest sens, pe raza comunei Vntori-Neam, sunt nscrii n documentele
87
Primriei, aproximativ 300 de ageni economici, dintre care menionm n tabel, pe cei care sunt activi: (2)
Nr. crt. 1. Tip de activitate a- producie b- comer a. prelucrare lemn (cherestea, mic mobilier, sculptur, dogrit)
a. croitorie, confecii, tricotaje
Ageni economici
S.C. SILVEX S.A.; Fabrica de cherestea SFNTA TROI; S.C.TRICOOIM S.R.L.; S.C.ULPROD S.R.L.
2.
S.C. DLASS S.R.L.; S.C. DELIA S.R.L.; S.C. MARCONF S.R.L.; S.C. ZAMIN PROD S.R.L.
3.
a. confecionare nou-nscui a. prelucrare cauciuc
articole S.C .OMAREL S.R.L.; S.C. PRICHINDEL S.R.L.; S.C.MATERNA S.R.L. S.C. CATRIC S.R.L.; S.C. MOLDOVA NOUA S.R.L.; S.C. ULPROD S.R.L. S.C. TOP DCOR S.R.L. S.C. CUIUL S.R.L.; S.C. OLOBANU PRESTACOM S.R.L. A.F. LAZR
4.
5. 6.
a. confectionri tmplrie PVC, aluminiu a. confecii metalice
7. 8. 9.
a. cultivare flori
b. minimarket cu vnzare S.C. BANSIMEX SRL; agro-alimentar SC CASA VINATORULUI SRL; b. farmacie SC FARMACIA SF. TEODORA SRL
4.c. Servicii Apropierea de oraul Trgu Neam, a influienat negative existena unor sucursale/ filiale/ puncte de lucru a bancilor i/ sau companiilor de asigurare pe raza comunei. Singura banc prezentat n comuna Vntori-Neam, este CEC BANK care are un punct de lucru n satul Vntori-Neam. 5. Educaie, cultur, servicii sociale 5. a. nvmnt
88
Structura organizatoric a colii este corespunzatoare la nivelul comunei i este prezentat n tabelul urmtor, n care pot fi vizualizai indicatori principali n domeniu respectiv numrul i tipurl unitilor de nvmnt, numrul cadrelor didactice, numrrul prelcolarilor i cel al elevilor precum i numrul elevilor care au abandonat coala n ultimul an de nvmnt 2011-2012.
La nivel de comu n 847 28 682 165 45 351 18 331 19 8 55 8 18 29 23 c. Nemi or 153 1 132 21 9 61 4 71 4 1 11 1 4 6 3 3 3 1 1 1 Grdin ia Nr. 1 65 Grdi nia Ungu reni 15
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Nr. precolari i elevi Nr. elevi abandon Nr. elevi Nr. precolari Nr. clase Nr. elevi cl. I IV Nr. clase I - IV Nr. elevi cl. V VIII Nr. clase V VIII Nr. grupe grdini Nr. cadre didactice Nr. educatoare Nr. nvtori Nr. profesori
c. Nr. 1 433 21 353 21 192 9 161 8
c. Nr. 2 123 4 93 30 7 52 3 41 3 1 8 1 3 4
c. Lunca 138 2 104 34 8 46 2 58 4 2 9 2 2 5
65
15
9 14
89
Prezena masiv a bisericii ortodoxe romne n viaa comunei Vntori Neam, se face simit i n domeniul nvmntului, prin intermediul Seminarului Teologic Liceal Ortodox Veniamin Costachi de la Mnstirea Neam.
5. b. Cultur Zon cu puternice tradiii n domeniul cultural i spiritual, are obiectivele culturale foarte bine reprezentate pe raza comunei Vntori-Neam, activitile specifice domeniului, avnd susinere din partea APL, a reprezentanilor clerului bisericesc ortodox, al instituiilor locale, ONGurilor locale precum i a locuitorilor.
90
Obiective culturale: - dou muzee etnografie (Muzeul Stesc din satul Vntori -Neam i casa muzeu Vasile Gaman din satul Lunca); - trei muzee mnstireti (Mnstirile Neam, Secu i Sihstria); - un muzeu literar (Mihail Sadoveanu de la Schitul Vovidenia); - tipografia de la Mnstirea Neam; - biblioteca comunal, care ofer punct BIBLIONET prin intermediul cruia, este acordat acces gratuit la internet pentru toata populaia comunei; - cminul cultural; - patru mnstiri; Neam, Secu, Sihstria, i Dobru; - 9 schituri: Vovidenia, Procov, Icoana Nou, Icoana veche, Crbuna, Branite, Schitul Nifon i Poiana lui Ion; - 5 biserici ortodoxe stil nou i una stil vechi; - Academia Teologic Sf. Ioan Iacob din cadrul Seminarului Teologic Veniamin Costachi de la Mnstirea Neam; - Parcul Natural Vntori-Neam; - Rezervatia de zimbri Drago Vod. Formaii artistice care promoveaz cntecul, tradiiile i portul popular: - Corul mixt Vntorii lui tefan cel Mare; - Ansamblul de dansuri Dor Vntorean; - Ansamblul eztoarea.
91
5.c. Servicii sociale n cadrul Primriei Vntori-Neam, exist Compartimentul de Servicii publice de asisten social, care deine dou acreditri: Servicii de Informare, Consiliere, Asisten i Suport n Activitile colareducaionale pentru copii i familii n dificultate, care se desfoar n cadrul Centrului de zi cu program educaional de tip after-school. Servicii de Consiliere, informare, asisten i suport pentru copiii i familiile aflate n situaie de risc social . n ciuda personalului insuficient angajat n structurile de resort ale administraiei publice locale, sunt prestate ctre populaie urmtoarele servicii: - ntocmirea de anchete sociale pentru persoanele cu handicap; - ntocmirea de caracterizri pentru asistenii maternali;
92
- completarea fielor medicale anuale pentru asistenii maternali profesioniti; - consilierea familiilor care se confrunt cu probleme sociale; - ntocmirea de anchete sociale pentru elevii care solicit ajutor social, pentru familiile dezorganizate, pentru persoanele dependente de alcool; - identificarea, ntocmirea dosarelor pentru beneficiarii de ajutor social precum i gestionarea acestora; - ntocmirea documentaiilor pentru acordarea subveniilor de cldur. 5.d. ONG Pe raza comunei Vntori-Neam, sunt prezente 5 organizaiile nonguvernamentale care au sediul n localitate, patru dintre ele activnd n domeniul mediului iar a cincea, desfurndu-i activitatea n domeniul cultural, astfel: 1.Clubul Ecologic ECOMIL 2002 (mediu) 2. ECO-CLUB 20 OZANA ( mediu) 3. ECO-NEMTISOR (mediu) 4. AGROFOREST (mediu ) 5. Asociaia Cultural "VOVIDENIA-NEAM". 6. Sntate Pe raza comunei Vntori-Neam, exist: un Dispensar Uman, n care funcioneaz n condiii bune, trei cabinete individuale de medicin de familie; cldirea a fost renovat n var anului 2012; dou locaii/ puncte medicale, n satele Lunca respectiv Nemior, n care pot fi acordate consultaii; cldirea n care se gsete dispensarul din satul Lunca, a beneficiat recent de lucrri de renovare; o farmacie n centrul comunei; 3 medici de familie; un farmacist; 6 asisteni sanitari; un mediator sanitar pentru populaia de etnie rom.
93
7. Mediu Printre obligaiile Administraiei Publice Locale, se numr i aceea de gestionare a activitilor de colectare, transport i eliminare a deeurilor din localitate. n acest sens, politica Uniunii Europene n acest domeniu, este aplicat n baza Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor (PRGD) aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Mediului i de Gospodrire a Apelor i al Ministerului Integrrii Europene, ntocmit n baza Strategiei Naionale de Gestionare a Deeurilor (SNGD) i a Planului Naional de Gestionare a Deeurilor (PNGD). Pe plan local, sistemul de colectare a deeurilor este satisfctor din punct de vedere al temporizrii de dou ori per lun dar nesatisfctor ca modalitate, deoarece el nu se deruleaz n mod selectiv i nu este susinut de dotri moderne. Conducerea APL, are n vedere oportunitile oferite de legislaie, pentru accesarea de fonduri interne i europene, necesare pentru eliminarea aspectelor negative existente pe plan local n acst plan al vieii comunitare. 8. Turism Domeniul turismului, dei nu dezvoltat pe msura oportunitilor oferite de natura regiunii, este reprezentat prin uniti de cazare i uniti de alimentaie care ofer servicii specifice. Uniti de cazare (hosteluri i pensiuni turistice): Hanul Urilor; Perla Neamului; Zimbru, Edera; Han Maria. Uniti de alimentaie: S.C. MONEDY S.R.L. (servicii de alimentaie i turism); S.C. LILFARM S.R.L. (servicii de alimentaie i turism); S.C. MEG&CIPRY S.R.L. (servicii de alimentaie). Pensiunile turistice din comuna Vntori-Neam sunt pensiuni private, care ofer servicii de cazare i mas, la cerere, fiind organizate evenimente, precum botezuri, nuni, mese festive.
94
O atracie unic pentru turismul local este ADMINISTRAIA PARCULUI NATURAL VNTORI NEAM, importana obiectivului, contribuind la includerea n prezentul document, a Strategie de vizitare a APNVN.
STRATEGIA DE VIZITARE
PLANUL DE MANAGEMENT AL VIZITATORILOR Parcul Natural Vntori Neam in raza comunei Vntori Neam Parcul Natural Vntori Neam a fost constituit n anul 1999, la acea dat avnd statutul de parc forestier. Aceasta att datorit suprafeei mari de pdure aflat n cadrul Parcului (fondul forestier reprezint 80% din total), dar mai ales datorit calitii excepionale a arboretelor (mai bine de jumtate avnd vrste mai mari de 100 ani, ajungnd chiar la 180-200 ani, prezenei arboretelor pure de brad, a unor specii forestiere de valoare etc). Denumirea de parc forestier reprezint n continuare un punct de interes pentru cei interesai n protecia naturii (din ar i de peste hotare), reprezentnd nc o idee inedit. Schimbarea denumirii, n cea actual, a avut loc n anul 2003, ca urmare a adoptrii de ctre Romnia a clasificrii internaionale, parcurile naturale fiind acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor ansambluri peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zon distinct, cu valoare semnificativ peisagistic i/ sau cultural. Specificul Parcului este dat tocmai de aceste valori culturale si spirituale. Comunitatea monahal prezent n Parc, este a doua ca mrime n Europa (dup cea de la Muntele Athos), dar se evideniaz fa de aceasta prin locarea inedit, pe plan european, n zona forestier. Parcul se afl situat n bazinele hidrografice ale Ozanei i Cracului, existnd din acest punct de vedere dou zone distincte n interiorul Parcului. Bazinul Ozanei, care datorit poziionrii aezmintelor monahale, a unei reele de drumuri mai bine dezvoltate, reprezint zona de maxim interes turistic (discutnd doar din punct de vedere numeric) i bazinul Cracului, zona slbatic a Parcului. n bazinul Ozanei trei sunt afluenii mai importani Nemiorul, Secu i Agapia, doar primii doi se afl n raza comunei VntoriNeam. Valea Agapiei, aflat n raza comunei Agapia, cu mnstirile de maici Agapia i Vratec, foarte apropiate una de cealalt, cu cea mai bine dezvoltat infrastructur turistic a zonei, reprezint un caz aparte.
95
Vile Nemiorului (cu Mnstirea Neam i cu schiturile aferente) i Secului (cu Mnstirile Secu, Sihstria i cu schiturile aferente), divergente ocup o mare suprafa din Parc, n jur de 12,000 ha reprezentnd mai mult de o treime din suprafaa acestuia.
LOCALIZARE Parcul Natural Vntori Neam se afl situat n nordul judeului Neam, la grania cu Judeul Suceava, n raza comunelor Crcoani, Agapia, Vntori-Neam, a oraului Trgu Neam i a staiunilor Blteti i Oglinzi. Din punct de vedere geografic, parcul se ntinde pe versantul estic al Munilor Stnioarei, subdiviziunea Munii Neamului i peste Subcarpaii Neamului, acoperind o parte a bazinelor hidrografice Ozana i Cracu. Suprafaa parcului este de 30.818ha, din care 26.190,51 ha pdure. Zona la care se refer proiectul se afl pe raza comunei VntoriNeam avnd o suprafa de 12.154 ha, din care 10.869,5 ha pdure. Parcul Natural Vntori-Neam este o arie protejat constituit n anul 1999, cu statut de parc natural, destinat protejrii motenirii naturale, spirituale i culturale a zonei, gospodririi durabile a pdurilor, conservrii peisajului i tradiiilor locale, reintroducerii zimbrului n arealul su natural i ncurajrii turismului bazat pe aceste valori. 1. Zonarea i obiectivele din punct de vedere al conservrii naturii
96
- suprafeele se refer doar la Parcul Natural Vntori-Neam n raza comunei Vntori-Neam. Obiectivele Parcului Natural Vntori-Neam Zona include o larg palet de valori naturale, culturale i istorice, n consecin obiectivele administraiei parcului sunt : Obiectivele de management ale administraiei parcului: - Meninerea biodiversitii prin conservarea speciilor i ecosistemelor cheie, precum i a peisajelor din cuprinsul parcului; - Realizarea centrului de cretere a zimbrului, procurarea materialului genetic corespunztor i punerea n libertate a primului grup; - Meninerea certificrii managementului forestier adaptat obiectivelor ariei protejate Parcul Natural Vntori-Neam; - Atragerea turitilor i extinderea perioadei de edere n zon prin dezvoltarea ecoturismului i promovarea valorilor natural-spirituale, tradiionale, istorice i culturale ale regiunii; - Sprijinirea comunitilor n pstrarea valorilor spirituale, deprinderilor i obiceiurilor tradiionale n beneficiul tuturor; - Promovarea i crearea oportunitilor pentru dezvoltarea durabil a economiei locale n concordan cu obiectivele parcului; - Implicarea publicului i a comunitilor n conservarea valorilor parcului prin programe de educaie i contientizare; - ntrirea capacitii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru continuarea activitilor specifice i promovarea unei strnse colaborri cu factorii interesai din aria de cuprindere a Parcului Natural Vntori Neam. Zonarea intern, a Parcului Natural Vntori Neam. Datorita situatiei sale specifice, planul de management al Parcului este singurul din Romnia care promoveaz conceptul de Sacred Natural Site ( necunoscut de IUCN). Pentru acest amestec unic dintre natura i spiritualitate, reprezentat de Parcul Natural Vntori Neam, s-a ntocmit documentaia pentru includerea n tentative list pentru Romnia, ca prim pas n vederea includerii acestui sit n World Heritage Sites, ca sit mixt (cultural i natural), unicul din Romnia. Din punct de vedere al zonrii interne, conform OU 57/2007, suprafaa Parcului Natural Vntori Neam se mparte n trei zone: zona de protecie integral zona tampon - zona de management durabil zona de dezvoltare durabil
97
A. Zona de protecie integral Zona de conservare integral are o suprafa total de 240,7 hectare i se compune, pe raza Comunei Vntori, din dou trupuri, dup cum urmeaz: Zona de aclimatizare a zimbrului, O.S. Tg Neamt ,UP II Dumbrava , ua 14 C,D 15 A%,B, 21D%,V%, 22A% ,B,V , 23A%,B, C, 24A,B ,25 A,B,C,D,E,F,V ,28A% n suprafa total de 177,0 ha ( suprafaa efectiv a arcului de zimbri). Zona Rezervaiei de Stejari Dumbrava ,O.S. Tg Neam ,UP II Dumbrava , ua 19A,B, 20 n suprafa total de 63,7 ha ( Rezervaia de Stejari Dumbrava). Parcelele care sunt incluse n zona de protecie integral :
Zona de integral protecie Ocolul UP II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava II Dumbrava ua 14 C 14 D 15 A% 15 B 21 D% 21V% 22 A% 22 B 22V 23 A% 23 B 23 C 24 A 24 B 25 A 25 B 25 C 25 D 25 E 25 F 25V 28 A% 19 A 19 B 20 Suprafaa 35 1,4 6,5 10,7 1,2 1,3 16,7 3,9 0,5 7,6 10,9 6,9 24,3 1,1 0,9 3,2 33,2 3,5 0,4 0,5 5,8 1,5 177 33,8 2,4 27,5 Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Zona de aclimatizare a Tg. Neam zimbrului Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Tg. Neam Total O S M-rea Neam Zona Rezervaiei de O S M-rea Stejari Dumbrava Neam O S M-rea
98 Neam Total TOTAL 63,7 240,7
B. Zone de dezvoltare durabil Zonele de dezvoltare durabil a activitilor umane sunt zonele n care se permit activiti de investiii/ dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabil a resurselor naturale i de prevenire a oricror efecte negative semnificative asupra biodiversitii. Zona de dezvoltare durabil nsumeaz o suprafa de 1059,47 ha. Zona de dezvoltare durabil Schitul Icoana Nou se afl situat n enclava E2 din UP III M-rea Neam, avnd o suprafa de 36.06 ha. Zona de dezvoltare durabil Schitul Icoana Veche se afl situat n enclava E2 din interiorul parcelei 56 din UP III M-rea Neam , avnd o suprafa de 0.7 ha. Zona de dezvoltare durabil Schitul Pocrov se afl situat n enclava E3 din parcela 11 din UP III M-rea Neam, avnd o suprafa de 10.88 ha. Zona de dezvoltare durabil Schitul Branite Leghin- se afla situata de-a lungul DN 15, avand o suprafata de 329, 36 ha fiind constituita din intravilan, pasuni si fanete apatinand proprietarilor particulari sau Bisericii Ortodoxe Zona de dezvoltare durabil M-rea Neam situat pe fneaa i punile Mnstirii Neam, avnd o suprafa de 401.41 ha. Zona de dezvoltare durabil M-rea Secu situat pe fneaa Mnstirii Secu din UP I Secu, avnd o suprafa de 66.31 ha. Zona de dezvoltare durabil Schitul Piciorul Crucii se afl situat n enclavele E1 i E2 din UP I Secu, avnd o suprafaa de 51.50 ha. Zona de dezvoltare durabil M-rea Sihstria este situat pe fneele mnstirilor Secu i Sihstria , avnd o suprafa de 162.95 ha. Zonele care compun zona de dezvoltare durabil :
Denumirea zonei Zona de dezvoltare durabil Schitul Icoana Nou Zona de dezvoltare durabil Schitul Icoana Veche Zona de dezvoltare durabil Schitul Pocrov Zona de dezvoltare durabil M-rea Neam Zona de dezvoltare durabil Schitul Branite Leghin Zona de dezvoltare durabil M-rea Secu
Suprafaa 36,06 0,7 10,88 401,41 329,36 66,31
99 Zona de dezvoltare durabil Schitul Piciorul Crucii Zona de dezvoltare durabil M-rea Sihstria Zona de dezvoltare durabil Schitul Daniil Sihastru TOTAL 51,5 162,95 0,3 1059,47
C. Zona tampon zona de management durabil n baza OU 57/2007 zonele-tampon, denumite n parcurile naturale zone de management durabil, nu se includ n protecie integral, strict sau de dezvoltare durabil a activitilor umane i face trecerea ntre zonele cu protecie integral i cele de dezvoltare durabil, avand o suprafata de 10,854 ha Specific Parcului se disting i urmtoarele zone: Zonele de linite a vnatului (conform Legii 407/2006 cu mdificarile ulterioare) Zonele de linite a vnatului care se afl pe teritoriul parcului ocup o suprafa de 2323,8 ha, i se mpart dup cum urmeaz: FV 25 Secu: UP I Secu, ua 83-104 cu o suprafa total de 793,7 ha FV 26 Nemisor: UP III Mrea Neam , ua 1 - 34, i UP II Dumbrava, ua 3-7,14,15, 21 - 29 cu o suprafa de 1530,1 ha. Zona de sit natural cu valoare spiritual (religioas sau culturalistoric) Zona de sit natural cu valoare spiritual (religioas sau culturalistoric) cuprinde vatra mnstirilor, schiturilor i obiectivelor culturalistorice, traseele de pelerinaj precum i zona de influen nconjurtoare, prezentnd importan att din punct de vedere natural ct i spiritual, fiind determinat de interaciunea dintre om i natur, avnd ca principal suport tradiia monastic privind folosirea terenurilor. La constituirea acestora s-a avut n vedere draft-ul IUCN/UNESCO Guidelines for the management of Sacred Natural Sites in Protected Areas, varianta octombrie 2007. Zona de sit natural cu valoare spiritual Schitul Icoana Nou ce cuprinde parcelele 54, 55, 56, 57, 102, 103 din UP III M-rea Neam i este delimitat de bornele 102, 100, 103, 99, 91, 105, 90, 109, 108, 182, 106, 104. Zona de sit natural cu valoare spiritual M-rea Neam care cuprinde parcelele 178, 1, 4, 5, 6, 25, 26, 27, 126, 127, 129, 132, 133, 134, 135, 136 din UP III M-rea Neam i este delimitat de bornele 1, 2, 3, 7, 6, 8, 16, 15, 14, 50, 58, 54, 63, 230, 253, 234, 245, 246, 247, 260, 261, 251.
100
Zona de sit natural cu valoare spiritual M-rea Secu care cuprinde parcelele 39, 40, 41, 42, 127, 128, 129, 137 din UP I Sec u i este delimitat de bornele 69, 68, 66, 70, 72, 76, 77, 79, 74, 259, 257, 258, 285, 286, 290, 303, 266, 267, 282, 280, 271, 272. Zona de sit natural cu valoare spiritual Schitul Piciorul Crucii care cuprinde parcelele 111, 112, 113, 114 din UP I Secu i este delimitat de bornele 160, 169, 168, 184, 185, 205, 207, 214, 208, 212, 211, 150, 187. Zona de sit natural cu valoare spiritual Schitul Dobru care cuprinde parcelele 8, 9, 10, 11, 12 din UP I Secu i este delimitat de bornele 17, 14, 13, 32, 29, 23, 24, 22, 20. Zona de sit natural cu valoare spiritual M-rea Sihstria care cuprinde parcelele 71, 73, 74, 77, 78, 91, 92, 116, 117, 118, 119, 120 din UP I Secu i este delimitat de bornele 118, 126, 125, 134, 147, 148, 151, 150, 211, 212, 214, 207, 206, 231, 230, 229, 228, 227, 226, 225, 224, 223, 222, 221, 220, 219, 218, 217, 216, 215, 214, 213, 212, 211, 244, 242, 243, 209, 210241, 245, 246, 240, 244, 237, 238, 239, 247, 246, 95, 97, 123, 120, 121, 119.
2.Analiza situaiei actuale i viitoare a vizitatorilor n zona aflat administrativ n raza comunei Vntori-Neam 2.1 Cine sunt i ce fac vizitatorii n prezent
101
Din perspectiva potenialului natural i antropic de care beneficiaz PNVNT, turismul practicat n acest areal, intete numeroase segmente de clieni, aparinnd categoriilor: turiti romni; turiti strini din Europa, SUA, Japonia, Israel .a. Pentru a identifica notorietatea zonei, motivaiile cltoriei n aria parcului, gradul de satisfacie sau insatisfacie fa de oferta existent, ierarhizarea obiectivelor turistice din perspectiva interesului clienilor etc., au fost iniiate dou cercetri de teren, tip anchete de pia, pe baz de chestionare. Colectarea datelor n teren s-a efectuat n perioada 1-10 iulie 2008, cu ajutorul personalului Administraia Parcului Natural Vntori Neam. Locul de desfurare a cercetrii: n apropierea obiectivelor de maxim interes pentru turiti mnstirile, Cetatea Neam, case memoriale, Centrul de vizitare al Parcului Natural Vntori Neam i Rezervaia de zimbri Drago Vod. Prelucrarea datelor a condus la urmtoarele concluzii: structura turitilor: romni - 80%; strini - 20%. zona de provenien a turitilor romni: Moldova (Iai, Galai, Neam, Bacu) - 50%; Sudul rii (Bucureti, Constana, Buzu, Prahova) - 33%; Centrul i restul rii (Sibiu, Cluj, Braov, Mure) - 17%. rile de provenien a turitilor strini: Italia, Aust ria, Cehia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Frana, Israel, SUA, Costa Rica i Japonia; tipul de turism practicat: individual 80%; organizat 20%. tipul de turism practicat: de tranzit 60%; de sejur 40%. natura motivaiilor: extraprofesionale -90%; profesionale -10%. structura motivaiilor extraprofesionale: odihn ( desi majoritatea viziteaza si locasele de cult) 60%; pelerinaj 25%; vizit la rude 10%;
102
vizit la prieteni 5%. structura motivaiilor profesionale: aciuni organizate (conferine, simpozioane, tabere, excursii cu tem .a.), afaceri, documentare/studii tiinifice; turiti n tranzit: staioneaz pentru a lua masa 85%; nu staioneaz pentru a servi masa 15% cei care servesc masa prefer, n ordine: popasuri turistice, hoteluri i moteluri, mnstiri i schituri, pensiuni agroturistice. puncte de atracie turistic peisajul natural: -30%; obiectivele turistice antropice: -70%. ierarhizarea grupelor de obiective turistice, n funcie de preferin: mnstiri, muzee, case memoriale 65%; centrul de vizitare PNVNT 5%; Rezervaia de zimbri Drago Vod 20%; alte obiective 10%. ierarhizarea obiectivelor turistice n funcie de notorietatea lor (au auzit de...): mnstiri: -60%; case memoriale: -10%; rezervaia de zimbri: - 20%. centrul de vizitare PNVNT : - 4%; alte obiective - 6% popularitatea mnstirilor: Neam , Sihstria , Secu a) Estimarea numrului de vizitatori Parcul Natural Vntori Neam este vizitat anual de un numr de aproximativ 400 mii de turiti. Afluxul cel mai mare de turiti de pe raza parcului este concentrat n zona Comunei Vntori-Neam, datorit multitudinii obiectivelor din zon. Este greu de precizat ce cot din aceast numr revine doar comunei Vntori-Neam deorece 85% din turiti viziteaz att mnstirile din raza comunei Vntori-Neam ct i pe cele din comuna Agapia. b) Tipul de turism practicat Durata sejurului depinde de tipul de turism practicat: Turism de tranzit foarte bine reprezentat n zona Comunei Vntori-Neam datorit DN 15B Trgu Neam Poiana Largului care strbate mare parte din suprafaa parcului, i pe care este un aflux mare de vizitatori i poteniali vizitatori ( drumul face legtura dinte provinciile istorice Moldova i
103
Transilvania). Durata sejurului n cadrul turismului de tranzit este de la cteva ore pn la o zi. Turism ecumenic - Cea mai mare parte a vizitatorilor zonei vin pentru vizitarea mnstirilor (Mnstirea Neam, Sihstria, Secu), lcauri de cult de mare importan pentru ortodoxism i nu numai. Durata sejurului n cadrul turismului ecumenic variaz de la cteva ore pn la cteva zile deoarece n cadrul mnstirilor sunt i locuri de cazare i mas. Turism n mediu slbatic - tiinific i de observare (profesional), datorat existenei n zon a Grdinii Zoologice Drago Vod, arcului de preeliberare al zimbrilor, Rezervaiei de Stejari DUMBRAVA precum i datorit frumuseii cadrului natural. Este practicat n special cu ajutorul Administraiei Parcului Natural Vntori Neam; Durata sejurilui variaz de la cteva ore pn la cteva zile.
c) Ce servicii i infrastructur folosesc: Pe raza Comunei Vntori-Neam, ponderea cea mai mare a locurilor de cazare o au mnstirile, astfel Mnstirea Neam are o capacitate de 100 locuri de cazare, Mnstirea Sihstria 70 locuri de cazare i Mnstirea Secu 50 locuri de cazare. n cadrul Centrului de vizitare al Administraiei Parcului Natural Vntori Neam exist spaii de cazare catalogate ca hotel de 2 stele: 6 camere cu 2 paturi i baie proprie. Facilitile de cazare din zona Parcului au n general o capacitate mic, adresndu-se familiilor sau grupurilor mici de turiti, existnd i obiective apte s gzduiasc simultan cteva zeci de turiti. Pensiunile sunt clasificate conform Autoritii Naionale pentru Turism cu 2, 3 sau 4 flori, precum 2, 3 sau 4 stele n funcie de locaie (amplasate n mediu rural sau urban). Majoritatea pensiunilor, care au i restaurant, au n meniu mncruri tradiionale moldoveneti. Pe raza comunei Vntori-Neam sunt un numr de 5 pensiuni: Pensiunea Perla Neamului cu o capacitate de 24 de locuri, cu restaurant propriu, Pensiunea Zimbru cu o capacitate de 16 locuri, cu restaurant propriu, ambele situate pe drumul nspre Mnstirea Neam, Hanul Maria, cu o capacitate de 12 locuri , cu restaurant propriu, Hanul Urilor cu o capacitate de 53 de locuri , cu restaurant propriu, pensiunea Edera cu o capacitate de 26 de locuri, cu restaurant propriu situate n comuna VntoriNeam.
104
Administraia Parcului a nfiinat n raza comunei Vntori-Neam, un Centru de Vizitare, la 400 de metri de DN 15 B, n padure. Cldirea Centrului de Vizitare are urmtoarele destinaii: a) Centru de informare i educare, care: ofer informaii despre Parcul Natural Vntori Neam i despre natura i protecia ei; educaie ecologic i ecoturistic n spaiile special amenajate; b) Sediul pentru Administraia Parcului Natural Vntori Neam c) Centru comunitar pentru localnici care organizeaz: ntlniri pentru nvarea meteugurilor tradiionale zonei i specificului acesteia, Antrenarea populaiei din zon n aciuni care vizeaz conservarea naturii, Expoziii permanente i temporare. d) Centrul pentru managementul zimbrului e) Sal conferine . Hotelul de dou stele include 6 camere cu 2 paturi i cu baie proprie Teme i expoziii tematice: la parterul Centrului se afl o expoziie de fotografii vechi, n sala de educaie-contientizare exist exponate referitoare la tradiiile locale, port popular, mediu iar n sala muzeu, exist expoziie permanent cu i despre zimbri. Acestui Centru de Vizitare, n pofida amplasrii lui, i lipsesc parte din dotrile necesare pentru a fi ntr-u totul funcional conform destinaiilor dorite (aceasta face obiectul unui proiect POS Mediu). O alt cauz a numrului sczut de vizitatori se datoreaz lipsei unor centre de informare dispuse adiacent, care s asigure dirijarea fluxului de vizitatori. d) Activitile desfurate de vizitatori n prezent i zonele aferente. Vizitatorii din zona Comunei Vntori-Neam, PNVNT desfoar urmtoarele activiti: viziteaz obiectivele monahale ale zonei, viziteaz obiectivele culturale ale zonei, viziteaz obiectivele de interes natural (zimbrria, arcul de aclimatizare, Dumbrava, etc), efectueaz scurte drumeii pedestre n jurul/ ntre mnstiri, picnicuri. Dei vizitatorii sunt diferii i au nevoi diferite, este de remarcat c turismul de ni nu este dezvoltat, n cursul unei vizite turitii vizitnd
105
obiective variate (monahale, culturale, naturale), funcie de timp sau dispozitie ncheind vizita cu o plimbare sau un picnic. Datorit apropierii de DN 15B, a satisfaciilor pe care le ofer (cea mai veche mnstire a Moldovei, schiturile aferente, prezenei zimbrului i a Centrului de Vizitare, a peisajului deosebit), valea Nemiorului este cea mai vizitat. Urmtoarea destinaie predilect este valea Secului, care este preferat nu doar datorit aezmintelor monahale ci i pentru agrement (picnicuri). Datorit unei informri insuficiente, satele Lunca i Nemior i zona corespondent a Parcului, sunt mai puin vizitate i cunoscute de vizitatori, cu toate c aceste zone prezint posibiliti de cazare, tradiii i obiceiuri nealterate, produse tradiionale, un cadru natural de excepie i o poveste- zona respectiv a fost teatrul unor lupte crncene 14.000 mori) n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. 2.2 Descrierea impactului produs la nivelul Parcului Natural Vntori Neam, zona Vntori Neam i n vecintatea acesteia: Impact Pozitiv - asupra economiei locale i implicit asupra comunitilor locale, datorit afluxului turistic productorii locali au desfacerea asigurat, turismul este o afacere profitabil pentru cei care au investit n ea, activitatea de comer este deasemena favorizat de prezena turitilor. Impact negativ- asupra mediului, n special turismul de week-end cu campare necontrolat (apariia vetrelor de foc, a resturilor menajere i deranjarea vnatului). Nu se constat o presiune asupra zonelor de protecie strict. 2.3 Identificarea principalelor ci de acces ctre PNVNT, i n interiorul lui Accesul ctre Parcul Natural Vntori Neam este n principal posibil dinspre Tg. Neam, Piatra Neam, Vatra Dornei-Poiana Largului, Pacani, Flticeni, pe drumuri naionale astfel: - Dinspre Vatra Dornei pe DN 17 B pn la Poiana Largului; - Dinspre Borsec pe DN 15 pn la Poiana Largului; - Dinspre Duru pe DJ 155 F pn la Poiana Largului; - Dinspre Bicaz pe DN 15 pn la Poiana Largului; - Dinspre Poiana Largului pe DN 15 B Poiana Largului Vntori Trgu Neam;
106
- Dinspre Piatra Neam pe DN 15 C Piatra Neam Trgu Neam; - Dinspre Suceava pe DN 2 pn la Cristeti i apoi pe DN 15 B pn la Trgu Neam; - Dinspre Bucureti pe E 85 Bucureti Roman - Cristeti i apoi pe DN 15 B pn la Trgu Neam. Accesul n zon se poate face att cu maina personal ct i cu mijloace de transport n comun n special microbuze i autobuze dar n msur mai mic i pe calea ferat pn la Tg. Neam. 2.4 Particularitile i descrierea fenomenului de vizitare i a infrastructurii de vizitare i turism existente n prezent Vizitatorii vin n Parcul Natural Vntori Neam zona Comunei Vntori-Neam n principal datorit mnstirilor, acestea fiind cele mai cunoscute obiective de vizitare din zon i cu o valoare cultural i istoric mare cunoscute att n ar ct i n strintate, datorit prezenei zimbrului ( singurul loc din ar n care zimbrii se gsesc ntr -un arc de preeliberare n numr de 22 exemplare, alte 6 exemplare n cadrul Grdinii Zoologice Drago Vod) precum i datorit Rezervaiei de Stejari DUMBRAVA. Datorit unei slabe informri, a lipsei punctelor de informare, unele zone ale ariei (satele Nemior i Lunca) nu sunt vizitate dect de un numr redus de vizitatori, cu toate c aceste zone posed un cadru natural deosebit (de semnalat este faptul c n cursul anului 2008, n cadrul unei aciuni de voluntariat tiinific axat pe fauna de heteroptere i arahnide din raza parcului, s-a semnalat, pe Valea Nemiorului, pentru prima oar n Romnia araneul Peponcranium orbiculatum, iar Talavera thorelii este semnalat pentru prima oar n Moldova i pentru a doua oar n Romnia)
107
2.5 Contextul PNVNT, zona Vntori Neam ca destinaie de recreere i turism (analiz SWOT) i identificarea potenialelor valori specifice unice; analiza posibilitilor de vizitare ale acestora fr afectarea obiectivelor de conservare ale ariei naturale protejate; Pentru a putea sintetiza aspectele mai importante din punctul de vedere al dezvoltrii turismului n Parcul Natural Vntori Neam pe raza Comunei Vntori-Neam se prezint n continuare analiza SWOT: Puncte tari: - cadru natural deosebit i variat; - flor i faun diversificat; - existena zimbrului n zon; - istoria i cultura locurilor; - puternica aura spiritual a zonei; - iniiativa Tinutul Zimbrului; - mrci nregistrate BisonLand i inutul Zimbrului;
108
- existena tradiiilor i obiceiurilor locale; - infrastructura turistic existent; - existena traseelor turistice; - posibiliti de practicare a turismului ecvestru; - administraia parcului i logistica aferent; - contextul actual internaional favorabil politicilor de protecie a mediului. Puncte slabe: - modesta promovare a potenialului turistic al zonei; - insuficienta dotare pentru activiti turistice; - lipsa unor oferte alternative pentru turii - numr insuficient de ageni de teren atestai pentru meseria de ghid turistic; - fonduri insuficiente pentru ntreinerea infrastructurii turistice; - lipsa infrastructurei educationale i pentru contientizare. Oportuniti: - creterea interesului turitilor pentru zon; - existena unui cadru juridic pentru ariile protejate; - interesul unor instituii locale, regionale, naionale pentru colaborri i finanri n ariile protejate; - preocupri pentru ntocmirea unor programe de dezvoltare durabil; - existena fondurilor pentru modernizarea capacitilor de cazare, serviciilor turistice din vecintatea parcului; - posibilitatea de a ncheia parteneriate cu ageniile de turism de anvergur; - posibilitatea accesrii de fonduri structurale pentru dezvoltarea turismului ; - accesul la cursuri i seminarii de specialitate n ar i strintate. Ameninri: - schimbrile climatice, calamiti naturale; - implicarea insuficient a factorilor abilitai n promovarea zonei ; - alterarea cadrului natural prin exploatarea resurselor naturale fr respectarea reglementrilor n vigoare; - deteriorarea tradiiilor i obiceiurilor, modificarea arhitecturii tradiionale a noilor construcii din localitile limitrofe parcului; - creterea atraciei turitilor romni pentru destinaii externe; - degradarea zonelor atractive prin nerespectarea de ctre turiti a regulilor de vizitare; - lipsa unor surse financiare constante;
109
- atitudinea i mentalitatea locuitorilor cu privire la une le proiecte cu impact pe termen lung(zimbrul n libertate); Analiza SWOT pune n eviden influenele, impulsurile i barierele care exist, precum i atuurile i slbiciunile. Din aceast perspectiv este necesar s se ndeprteze pe ct posibil barierele (prin aciuni de influenare a mediului extern aciuni de tip lobby, intens promovare a zonei, identificarea distribuitorilor naionali i externi potenial antrenabili n efortul de impulsionare a ecoturismului n zon i cointeresarea acestora), aciuni de educare ecologic a publicului, campanii pentru crearea unei imagini clare, pregnante, favorabile despre zon .a.). n paralel este necesar s se angajeze eforturi pentru informarea, educarea turitilor dar i pentru modelarea ofertei proprii de ecoturism astfel nct aceasta s coincid cu cerinele turitilor i ale celorlalte componente ale mediului extern. Cu alte cuvinte, s se opereze astfel nct s se valorifice n timp util avantajele i s fie surmontate dezavantajele. Acionndu -se astfel se creeaz premize pentru un portofoliu ecologic mai consistent, compatibil cu cerinele de rentabilizare a turismului ecologic n zon. Particularitile zonei Din punct de vedere al avifaunei, n raza Parcului au fost identificate 101 specii din care ase specii rpitoare de zi: uliul porumbar - Accipiter gentilis, uliul psrar - Accipiter nisus, acvila iptoare mic - Aquila pomarina,orecarul comun - Buteo buteo, orecarul nclat - Buteo lagopus (numai pe perioada de iarn); viesparul -Pernis apivorus i patru specii rpitoare de noapte: huhurezul mic - Strix aluco, huhurezul mare - Strix uralensis, cucuveaua - Athene noctu, ciuful de pdure - Asio otus. Din punct de vedere al faunei sunt identificate un numr de 35 mamifere, dintre care se remarc ursul, lupul i rsul. Prezena acestor carnivore mari, aflate n vrful piramidei trofice, este o expresie a habitatelor naturale de calitate, nealterate de intervenia uman. Nu se poate face referire la fauna existent n Parcul Natural Vntori Neam, zona Comunei VntoriNeam fr a aminti de prezena zimbrului. Altdat component a faunei carpatice, aceast specie face obiectul unui program de reintroducere n libertate, putnd fi ntlnit n prezent n cadrul rezervaiei Drago Vod i n arcul de aclimatizare. Populaia actuala este de 24 exemplare, urmnd a fi majorat n curnd cu noi exemplare provenind din import. Rezervaia Drago Vod, acolo unde afar de zimbri se ntlnesc i alte exemplare de fauna carpatin (cerb, cprior, urs, etc.) reprezint nu numai unul din punctele de atracie ale zonei, dar i una din emblemele turistice ale zonei.
110
Exist de asemenea o rezervaia natural arhicunoscut - Rezervaia de stejari DUMBRAVA, Rezervaie strict protejat, cu o suprafa de 63,7 ha i cca. 210 specii. Arboretele din Rezervaia de stejari DUMBRAVA sunt constituite ca rezervaie tiinific a Academiei deoarece sunt singurele arborete de stejar pedunculat situate la o altitudine aa de mare (450 m), cu intruziuni naturale de rinoase, n imediata vecintate a zonei de munte. Trebuie reiterat faptul ca in PNVNT, zona Vntori Neam se caracterizeaz printr-un mare aflux de turiti, printr-o distribuie relativ uniform n teritoriu a locaelor de cult, prin existena unui sistem de drumuri care le leag. Din acest punct de vedere elementele de faun uor vizibile, n apropierea rutelor practicate de turiti, se refer n principal la speciile de psri i speciile de mamifere de mici dimensiuni, sedentare. Principalele obiective de interes din punct de vedere al turismului ecumenic, din zona Parcului Natural Vntori Neam sunt mnstirile: Mnstirea Neam a fost ctitorit n secolul al XIV de Petru I Muat, apoi de Alexandru cel Bun. La 1497 domnitorul tefan cel Mare nal n curtea interioar Biserica cea mare, cu hramul "nlarea Domnului, la 40 de zile dup Pate. Arhitectura bisericeasc este specific moldoveneasc, cu faade bogat mpodobite cu motive ornamentale, fiind cel mai reprezentativ monument al arhitecturii din timpul lui tefan cel Mare. Pictura n fresc original s-a mai pstrat n pridvor, pronaos, naos i altar, precum i n ncperea mormintelor. Adevratul organizator al acestei mnstiri a fost stareul Paisie (1779-1794), un pios clugr i un mare organizator. Epoca lui poart i azi numele de epoca paisian. Lui i se datorete ntemeierea bolniei btrnilor i bolnavilor precum i organizarea tipografiilor i atelierelor. Pe la 1837 erau 1500 de clugri, ulterior numrul acestora scznd constant. Prin restaurrile din ultima perioad mnstirea a cptat nfiarea iniial ce se poate admira i azi. Centru mnstiresc de mare tradiie pentru ntreaga ortodoxie, mnstirea posed una din cele mai vechi biblioteci din ar, cu peste 18.000 volume, manuscrise n limba slavon, greac i romn din sec. XIV-XIX. Mnstirea Neam i-a adus o contribuie deosebit la dezvoltarea culturii i artei medievale romneti. n faa mnstirii se afl construcia monumental a aghiazmatarului, specific aezmntului. n apropierea aezmntului sunt situate schiturile : Icoana Veche se afla la o distan de aproximativ 6 kilometri de Mnstirea Neam. Este cunoscut prin faptul c este cldit pe locul n care icoana lui Theotokos a rmas ngropat n pdure de la 3 iunie 1821 pn la 28 octombrie 1822, pentru a nu fi distrus n perioada luptelor dintre turci i
111
greci (rebeliunea Eteriei). Pe acest loc, n 1923, printele Iosif Crciuna, a construit o mic bisericu care din nefericire s-a prbuit urmare a cutremurului din 1940. ncepnd din 1969 s-a reluat viaa monahal la acest aezmnt. Icoana Noua a fost construit n 1946, acest schit fiind iniial un loc de adpost pentru clugrii iitori de Mnstirea Neam, care se ndeletniceau cu creterea vitelor sau lucrul la pdure. Capela i clopotnia au fost construite mai trziu. Hramul este Schimbarea la fa.
Vovidenia a fost fondat de Ioanichie, Episcop de Roman, n 1754. Biserica, din crmid, a fost nlat ntre 1849 i 1853. mprejurul frumoasei biserici s-au cldit i cteva chilii ale clugrilor ce slujeau aici i care in de ascultarea din mnstirea Neam. Aici, ntr-un cadru poetic, i-a construit o cas rneasc marele nostru prozator Mihail Sadoveanu, care-i petrecea vara aici, avnd n apropiere i un iaz de pescuit pasiunea lui. Viaa monastic la acest schit a renceput dup 1990.
Sfntul Ioan cel Nou de la Suceava (Bolnita) a fost ntemeiat de Neonil care a pus bazele acestuia n 1843, construcia fiind realizat din crmid i piatr. Schitul asigur adpost i asisten religioas clugrilor btrni, bolnavi sau cu disabiliti. Poetul Mihai Eminescu a fost internat pentru o perioad n acest aezmnt
Pocrov a fost ntemeiat n anul 1714 de episcopul Pahomie, tot de la Roman, care a cldit aici o biseric din lemn la poalele muntelui Chiriac, unde i-a petrecut restul zilelor sale. ntre anii 1755-1785, i s-au fcut unele mbuntiri, dar n anul 1801 a fost prdat i aproape distrus. A fost refcut de mnstirea Neam, de care ine schitul cu cei 8-10 clugri. Sfinii Apostoli Petru si Pavel, aflat n apropierea DN15 a fost ntemeiat n 1999.
Crbuna, situat la marginea pdurii, nainte de ajunge la Mnstirea Neam, ofer o frumoas privelite a vii Ozanei.
Mnstirea Secu dateaz de prin anul 1560 datorit monahului Zosima, care s-a instalat aici cu civa clugri. Pe atunci aceast njghebare purta numele de Schitul lui Zosima. n 1599 vornicul Nestor Ureche i soia sa, Mitrofana, au zidit biseric de piatr care a fost sfinit la 5 octombrie 1602. nuntrul bisericii se afl mormntul ctitorilor i al mitropolitului Varlaam, unul din cei mai devotai slujitori ai lui Vasile Lupu.
112
n beciurile vechi ale chiliilor de lng clopotni, au fost mcelrii de turci, la 1821, cei 150 de eteriti greci condui de cpitanii Iordache i Farmachi, care-i cutaser aici adpost mpotriva urmritorilor turci. ncierarea a fost crncen i a inut 15 zile. Mnstirea a fost refcut, dar a mai suferit dou nenorociri, arznd mare parte din ea. n 1844, dup ultimul incendiu, a fost refcut n timpul stareului Ilarie. n colul de sud -vest al patrulaterului ce nconjoar biserica, se afl o bisericu veche, cu o frumoas pajur deasupra uii, zidit n 1530 de Petru Rare i ngrdit cu zid de Doamna Elena i fiii si n 1550. ntr-o vreme avea 400 de clugri, dar numrul acestora a sczut n timp. Urmtorul schit este afiliat Mnstirii Secu. Schitul Bunavestire Nifon comuna Vntori-Neam, judeul Neam. Mnstire de clugri. Aezmntul mnstiresc a fost fondat dup 1990. Mnstirea Sihstria a fost construit pe la mijlocul secolului al 18 lea ca un accesoriu al Mnstirii Secu. Fondatorul Mnstirii a fost Ghedeon, episcop la Hui, care a completat construcia bisericii (care a fost construit din lemn), cu un grup de chilii mnstireti i o clopotni n 1655.n 1799, cnd Mnstirea Neam era condus de Paisie Velicikovski , Mnstirea Sihstria devine subordonat acesteia. n 1821 turcii dau foc mnstirii n timpul luptei cu Eteria (Organizaie Revoluionar Greac). Trei ani mai trziu (n 1824), biserica a fost reconstruit din crmizi i pietre de ru. n acelai timp, s-au ridicat 4 perei nali n toate cele 4 pri(faade) ale bisericii,ct i 2 turnuri - care i dau aspectul unei fortree. Urmtoarele schituri sunt afiliate Mnstirii Sihstria: Schitul nlarea Sfintei Cruci - Poiana lui Ioan - comuna VntoriNeam, judeul Neam, Mnstire de clugri, a fost fondat n 1990. Mnstirea (de maici) Dobru este cea mai veche mnstire din regiune care respect calendarul orthodox rusesc. Satul Vntori -Neam este locul unde a fost ntemeiat prima biseric n Romnia care respecta vechiul calendar. Primul su preot este considerat un sfnt pentru aceast comunitate pentru c el a fost ucis n altarul bisericii nevrnd s schimbe regulile vechilor tradiii. Mnstirile nu sunt importante numai din punct de vedere spiritual, ci i din punct de vedere cultural. Mnstirea Neamului are o mare contribuie la dezvoltarea culturii i artei medievale romneti. O coal de caligrafie a fost fondat aici de Gavriil Uric. n secolul al 17-lea au locuit aici faimoii Macarie, Eftimie i Printele Paisie Velicikovski (n secolul al 18 -lea). Mnstirea Neam este faimoas de asemenea prin biblioteca sa (care conine
113
mai mult de 10.000 de cri medievale scrise n slavon, greac i romn) i pentru muzeele sale. n acele perioade mnstirile erau centre culturale, fiecare mnstire fiind implicat n rspndirea cuvintelor Bibliei. Multe schimburi s -au realizat ntre mnstirile din zona noastr i alte mnstiri ortodoxe din Athos, Ucraina i Bulgaria. Influenele culturale ale mnstirilor din aceast zon sunt nc prezente, de exemplu arhimandritul Ilie Cleopa (Mnstirea Sihstria) i-a gsit locul n istorie ca cel mai reprezentativ printe spiritual al ortodoxe romne contemporane. O caracteristic aparte o reprezint arhitectura tradiional, casele din lemn, cu nvelitori din drani i ornamente din lemn, mprejmuiri din lemn cu stlpi sculptai i pori ornamentate. Zona are o bogat tradiie i n ceea ce privete lucrurile confecionate manual: sculpturi n lemn i piatr, broderii, esturi, mpletituri din nuiele, pielrie, asigurnd valorificarea materiei prime locale. 2.6 Identificarea tendinelor diverselor segmente de vizitatori ce vin fr o promovare special i/sau atrai prin politica administraiei PNVNT sau de sectorul de afaceri din turism turismul n zon se efectueaz: pentru prima dat 30%; n revenire 70% (turiti fideli). Majoritatea vizitatorilor zonei vin pe cont propriu i nu prin intermediul unei agenii de turism. Principala destinaie a acestora sunt mnstirile. O form deosebit de turism este reprezentat de grupurile de enoriai aparinnd aceleei parohii, care sub ndrumarea preotului paroh, organizeaz pelerinaje repetate la lcaele de cult. Pentru zona Moldovei i credincioii ortodoci exist tradiia ca cel puin o dat n via s realizeze un pelerinaj la mnstirile din zona Neamului. 3.Viziunea i obiectivele planului de vizitare Viziunea: Pornind de la caracteristicile zonei, Parcul Natural Vntori Neam, n raza comunei Vntori-Neam, va deveni o locaie turistic predilect pentru practicarea turismului ecumenic i a ecoturismului, bazat pe descoperirea individual a patrimoniului local natural, cultural, spiritual i pe o distribuire uniform a fenomenului turistic, n timp i n spaiu, n care se va pstra nealterat mediul natural, patrimoniul cultural i spiritual, prin promovarea legturii indisolubile ntre natura i spiritualitate. Obiectivele:
114
- Campanie de promovare, avnd ca principalul obiectiv lansarea, pe piaa turistic, a zonei Vntori Neam ca destinaie ecumenic i ecoturistic i ca obiective specifice includerea destinaiei Vntori Neam n pachetele turistice ale unui numr de tur-operatori cu acoperire naional i european, creterea numrului de nnoptri n unitile de cazare din Vntori Neam, creterea volumului de investiii n domeniul turismului n zon (creterea numrului de locuri de cazare si a locuri din unitile de alimentaie public). - Crearea de noi oportuniti din punct de vedere turistic, compatibile cu profilul vizitatorilor (trasee educative, trasee hipo, trasee ciclo, trasee pentru ture de iarn etc). - Dezvoltarea infrastructurii turistice complementare pentru zona Vntori-Neam (alimentaie public, amenajri de locuri de recreere, parcri, toalete etc). - Dezvoltarea ecoturismului, pornind de la facilitatile existente, prin promovarea valorilor naturale, n vederea acoperirii ntregii suprafee de referin. - Sprijinirea comunitilor locale n vederea conservrii i valorificrii valorilor spirituale i obiceiurilor tradiionale n vederea obinerii de beneficii durabile n folosul acestora. - Activiti de contientizare public prin implicarea tuturor factorilor interesati. 4.Teme i activiti Tema I- Zonarea din punct de vedere al recreerii i turismului n cadrul Parcului Natural Vntori Neam, n zona comunei VntoriNeam se pot identifica urmtoarele tipuri de zone: A. Zone de linite, fr acces a nici unui tip de vehicul. -Zona de aclimatizare a zimbrului (arcul de preeliberare zimbrii) -Zonele de linite pentru vnat( FV 25 Secu, U.P.I Secu, ua 83 -104 ), FV 26 Nemior, U.P.III Mnstirea Neam. -Zona Rezervaiei de stejari DUMBRAVA. n cadrul Tarcului de aclimatizare zimbri, exista 2 trasee turistice: Traseu educativ Centrul de vizitare al PNVNT - Grdina zoologic Drago Vod (prin padure) i Traseul educativ n interiorul arcului de aclimatizare zimbri.
115
n anul 2013 s-a inaugurat o punte suspendat la nivelul coronamentului arborilor pe o lungime de 200 m, in forma de semicerc i care atinge o inaltime maxima de 15 m avand ca scop vizitarea/studierea celor patru tipuri de arborete de pe arealul Administratiei PNVNT. De asemenea s-a inaugurat o platforma de vizitare a zimbrilor aflat in Tarcul de Aclimatizare. Pentru aceste zone exist Centrul de Vizitare PNVNT care ofer informaii despre PNVNT in ansamblu, despre natur i protecia ei, ofer educaie ecologic i ecoturistic, asigurand responsabilizarea oamenilor fa de natur i mediul nconjurtor. Parcari i toalete disponibile exist la Centrul de Vizitare pentru zona de aclimatizare a zimbrului, la Han Maria i Centrul de Vizitare pentru zona Rezervaiei de stejari DUMBRAVA. n aceste zone este permis vizitarea (conform planului de management) i unde se poate favoriza vizitarea n activiti de drumeie n compania unui ghid/ ranger (n cazul arcului de aclimatizare zimbri, acest lucru este obligatoriu). n zona Rezervaiei de stejari DUMBRAVA, o zon foarte popular, este nevoie de msuri de promovare negativ pentru asigurarea protejrii de impactul negativ al unor categorii de vizitatori ( respectarea strict a traseului, evitarea deteriorrii regenerrii naturale, managementul deeurilor). Nu exist trasee educative pentru zona DUMBRAVA i zonele de linite ale vnatului, locuri de popas, turnuri de observare, facilitile pentru managementul deeurilor sunt insuficiente, nu exist puncte de informare. B. Zone n care este permis numai accesul ne-motorizat pe trasee/poteci tematice fr ghid - acces pentru drumeii, ciclism, clrie etc. Toat zona parcului din raza comunei Vntori-Neam, utilizndu-se drumurile i potecile existente, se ncadreaz n aceste zone, cu excepia zonelor de linite precum i a zonelor pentru campare i picnic. Datorit accesibilitii zonei administraia Parcului Natural Vntori Neam a materializat n teren i omologat o serie de trasee turistice ntre principalele obiective turistice ale zonei, pentru ca vizitatorii s fie ghidai ct mai bine n interiorul ariei protejate : - Traseu Mnstirea Neam Schitul Procov Sat Leghin. Acest traseu face legtura ntre edificiul culturalo-monarhal Mnstirea Neamului i satul Leghin, comuna Pipirig. Este un traseu cu un grad de dificultate peste medie, destul de lung i de greu deoarece sunt poriuni cu pante peste 10. Lungimea estimativ a acestui traseu este de 5,9 km, timpul estimativ de parcurgere a lui fiind de 3 4 ore.
116
Pornirea se face din parcarea situat n faa Centrului Social Cultural Paisie de la Neam, cldire ce face parte din ntregul complex de cldiri a Mnstirii Neamului. Din acest punct cltorul o pornete pe lng sediul Ocolului Silvic Mnstirea Neamului i apoi pe lng Oficiul Potal Mnstirea Neamului. Se pornete ntr-un urcu la nceput cu o pant uoar, urcu care trece pe lng o stn tradiional. Din acest punct se trece de barier i se intr n pdure. De aici ncepe greul deoarece panta crete i se urc destul de anevoios. Se trece prin cteva luminiuri dar i printr -un codru des i destul de ntunecos, pre de dou ore dup care se ajunge la Schitul Pocrov, ctitorie din 1714 a Sfntului Ierarh Pahomie, monah din Mnstirea Neam i episcop al Romanului ntre 1707 i 1714. Biserica este construit din brne pe temelie de piatr. La acest lca de cult se poate admira i nchina la Icoana Fctoare de Minuni a Maicii Domnului. De aici se pornete pe lng gardul schitului tot la deal i ntr -o urcare destul de lin. Se observ pe acest versant c sunt numeroase intersecii de drumuri forestiere, fiecare trecere fiind marcat corespunztor astfel nct cltorul s nu se rtceasc. Din momentul ajungerii n coama dealului se coboar spre sat, ajugndu-se, ca punct final al acestui traseu, lng cimitirul din satul Leghin, comuna Pipirig, unde traseul se oprete la intersecia cu DN 15B, drum ce pleac de la Trgu Neam i ajunge la Poiana Largului. Marcajul acestui traseu este: cruce galben n ptrat alb - Traseul Mnstirea Secu Mnstirea Agapia Veche Acest traseu face legtura ntre mnstirile Agapia Veche i Secu. Este un traseu cu un grad de dificultate mediu, destul de lung. Lungimea estimativ a acestui traseu este de 4,1 km, timpul estimativ de parcurgere a lui fiind de 2 3 ore. Plecarea se face de la poarta mnstirii Agapia i se pornete pe lng livada mnstirii. De aici se pornete n urcare spre grdin, un lumini cu o varietate mare de specii florale i arbustiere. Acest drum merge pe aceleai coordonate cu traseul M-rea Agapia Veche Schitul Sihla, asta ntmplnduse pn n coama dealului unde exist o separare de sensuri. Din acest punct traseul nostru ncepe o coborre destul de accentuat care are ca punct final Mnstirea Secu. - Schit Sihstria Schit Sihla Acest traseu face legtura ntre mnstirea Sihstria i schitul Sihla. Este un traseu cu un grad de dificultate mediu, nu foarte lung, dar destul de anevoios. Lungimea estimativ a acestui traseu este de 3,5 km, timpul estimativ de parcurgere a lui fiind de 3 3 ore.
117
Plecarea se face de la poarta schitului Sihla i se pornete de-a lungul scrilor, dup care se traverseaz un arboret de molid pe o crare pavat cu piatr. De aici se pornete n urcare printr-un peisaj plin de stnci i locuri ntunecoase. Se urc practic prin acelai peisaj aproximat iv 30 minute, moment n care se ntlnete un pode peste care, dac se traverseaz se ajunge la un loc mirific att din punct de vedere peisagistic ct i monahal, denumit schitul Sfnta Teodora. Din acest punct se mai face aproximativ 2 ore ntr-o coborre destul de accesibila, pn la Mnstirea Sihstria. Marcajul acestui traseu este : cruce albastr n ptrat alb. Nu exist trasee educative sau poteci tematice, locurile de popas se afla n punctele de plecare i sosire, managementul deeurilor se face cu dificultate, nu exist puncte de informare. C. Zone pentru parcare, picnic, campare, cazare i alimentaie public, n care accesul este permis cu vehicule cu motor, pe drumurile publice, pentru accesarea acestor destinaii, pe vile Secu i Nemi or, in apropierea drumurilor de acces(DJ). Parcari si toalete exista amenajate la Mnstirile Neam, Secu i Sihstria, situate excentric fa de zona vizat. Nu exist amenjri specifice pentru campare sau picnic, puncte de informare, locurile de alimenta ie public situate n aceasta zon, locurile de popas i facilitile privind managementul deeurilor sunt insuficiente. D. Zonele de sit natural cu valoare spiritual sunt zone caracteristice PNVNT. Acestea sunt reprezentate de zonele n care afl vetrele mnstirilor i schiturilor respectiv, M-rea Neam, schitul Icoana Nou, Icoana Veche, Pocrov, Carbuna, M-rea Secu, schitul Nifon, M-rea Sihstria , schitul Piciorul Crucii, schitul Dobru. Pentru aceste zone exist parcri i toalete amenajate n cazul mnstirilor Neam, Secu i Sihstria, facilitile privind managementul deeurilor sunt relativ suficiente, nu exist puncte de informare care s adreseze ntreaga zon. Tema II Planul de informare i interpretare Prezena a numeroase obiective turistice, culturale i spirituale din zon, formele de relief, peisajele deosebite, clima favorabil practicrii turismului n tot timpul anului, flora i fauna din acest areal, prezena zimbrului, satisfac cerinele celui mai exigent vizitator. Parcul Natur al Vntori-Neam se constituie ntr-o zon cu specific aparte, uor accesibil, n care peisajul se mbin armonios cu valorile istorice i culturale ce vin de
118
peste veacuri. Diversitatea tradiiilor, monumentele istorice, religioase i aezmintele culturale, atraciile turistice dintre cele mai diverse, se constituie n tot attea motive de a vizita i admira aceste inuturi. Pdurile domin n mod detaat peisajul. Alctuite din arborete pure sau de amestec de brad, molid i fag realizeaz prin aspectul mozaicat al culorii coronamentului un caleidoscop veritabil, de la verdele nchis al rinoaselor ntreptruns cu verdele crud al pdurilor de foioase, specific sezonului de vegetaie, la galbenul i roul brun specific sezonului autumnal. Privit din interior, pdurea impresioneaz prin arborii nali, zveli, avnd corona concentrat spre vrf; prezena poienilor din interiorul pdurilor i a ochiurilor deschise pentru regenerare, n care prezena covorului vegetal i a arbutilor este mai bogat, contrasteaz cu uniformitatea din interiorul pdurii. Zonele de lizier, ca i cele de contact ntre dou tipuri de habitate, determin o not aparte prin concentrarea de specii existente, att sub raportul vegetaiei ct i a faunei. Patrimoniul cultural, cu cele dou forme ale sale (tangibile i intangibile), este afectat n principal datorit consumismului i globalizrii. Dac formele tangibile sunt afectate de poluare, expansiune industrial sau demografic, lips de interes etc, efectele alterrii sunt viz ibile ntr-o perioad mai ndelungat, existnd la un moment dat posibilitatea stoprii degradrii sau chiar refacerii acestora. n cazul formelor intangibile, ca i n cazul biodiversitii, pierderile sunt adesea iremediabile. O modalitate tradiional de cultivare a pamntului, un mod de a construi o cas din lemn sau de a ese un covor, o poveste sau o credin dispar pentru totdeauna, dac nu sunt nregistrate, odat cu cei care le folosesc. Actualul mod de via, propagat la scar global, care se bazeaz pe supraconsum, pe folosirea de scurt durat, chiar de unic folosin a produselor, se dovedete a fi un model care nu poate fi perpetuat pe o perioad lung de timp, datorit epuizrii resurselor i efectelor nocive asupra mediului. n comparaie, comunitile din zona Vntori-Neam au trit de veacuri n comuniune cu natura, reuind s dezvolte practici, metode, aptitudini care s foloseasc ntr-un mod eficient resursele existente, fr a se strica echilibrul natural i social. Pentru zona Vntori-Neam, aflat n PNVNT, tema de interpretare va consta n prezentarea naturii ca element de continuitate n existena comunitilor umane (natura si istorie), n promovarea naturii drept creaie a lui Dumnezeu, n evidenierea similitudii ntre nvtura i practicile cretine i conservarea naturii (natura i
119
spiritualitate), n contientizarea intercondiionalitii ntre motenirea cultural-spiritual i cea natural (natura, istorie i spiritualitate).
Zon Teme de Tehnici de interpretare interpretare i personal 1. Zimbrul simbol naional 2.Stejarul simbol al perenitii 3. Vntori-Neam i vntorii domneti non-personal temele pentru potecile tematice: 1.Pe urmele zimbrului 2.Drumul spre libertate 3.Zimbrul-o specie-umbrela 4.Prin pdurea de stejari i istorie 5.Fauna Vntorilor (cu subteme funcie de accesibitatea traseelorpsri, mamifere mici-n zonele mai accesibile, mamifere mari-n zonele slbatice) semnalizarea n zon: panouri indicatoare adaptate fiecarei teme brouri, hri, etc: pliante, culegeri de poveti, legende, amintiri, hri care s includ aceste trasee, filme, prezentri, faciliti la Centru de Vizitare Infrastructura necesar pentru interpretare Panouri indicatoare, panouri explicative, locuri de odihna observare, reeaua de poteci tematice interconectata cu cea turistica, turnuri de observare, amenajarea parcarilor existente, (toalete, managementul deeurilor), puncte de informare in zonele de afluenta turistica
A. Zone de Natura istorie linite
B. Zone cu Natura, personal istorie si 1. Pa i prin natur, pai prin istorie acces nemotorizat spiritualitate 2. Natura de la Vntori-Neam sursa de inspiraie n cultura romneasc (literatur, pictur etc) 3. Unicitatea Vanatorilor 4. Vntori-Neam - nceputurile ortodoxiei n Moldova 5. Prezena obiceiurilor, tradiiilor, metesugurilor- expresie a integrrii comunitilor n natur non-personal temele pentru potecile tematice: 1.Pe crri de munte- drumul lui
Reeaua de poteci turistice existent reutilat penru a ndeplini i funcii educative, panouri indicatoare, panouri explicative, locuri de popas, amenajarea parcrilor existente, (toalete, managementul deeurilor), puncte de informare n zonele de
120 Hoga 2. Rariti floristice i faunistice 3. Transformarea traseelor turistice existente conform temelor de mai sus semnalizarea n zona: - panouri indicatoare adaptate fiecarei teme brouri, hri, etc: pliante, hri care s includ reeaua de trasee, ghiduri accesibile de recunoatere pentru fauna i flora specific zonei si C. Zone Natura personal spiritualitate 1. Suntem copiii naturii pentru 2. Reflectarea cureniei sufleteti n parcare etc relaia cu natura non-personal temele pentru potecile tematice: N/A semnalizarea n zona: panouri indicatoare pentru zonele de agrement brouri, hri, etc: Pliante privind regulile de comportament, hri care s includ facilitile de agrement personal 1. Natura creaie a lui Dumnezeu 2. Interdependena ntre natura i prezena locaelor de cult 3. Natura, istorie i spiritualitate la Vntori-Neam non-personal temele pentru potecile tematice: 1.Biserica din natura semnalizarea n zon: panouri indicatoare adaptate brouri, hri, etc: Pliante privind regulile de comportament, hri care s includ facilitile de agrement afluen turistic managementul deeurilor de-a lungul traseelor, refugii turistice, puncte de informare,
Delimitarea zonelor de agrement, nfiinarea zonelor de camping, amenajare de parcri, locuri de joac, nfiinarea locurilor de alimentaie public, dotri specifice agrementului n aer liber, toalete, managementul deeurilor, puncte de informare,
D. Zone de Natura, si sit natural istorie cu valoare spiritualitate spirituala
Potecile tematice circulare n jurul fiecrui loca de cult, locuri de popas, panouri explicative, locuri de contemplare, managementul deeurilor, puncte de informare, organizarea de evenimente ale comunitii cu desfurare n aer liber
121
Obiectivele interpretrii sunt: nvare dobandirea de noi cunotine despre zona (natura, cultura, spiritualitate, interconectarea acestora) emoionale implicarea sentimentel, stri afective n relaie cu zona comportamentale modificarea atitudinilor ca urmarea indeplinirii celorlalte doua obiective Tema III Infrastructura pentru informare i educare centre de vizitare, puncte de informare n vederea tratrii unitare a zonei, cele specificate la Tema II Planul de informare i interpretare, n coloana Infrastructura necesar pentru interpretare trebuie realizate. Dintre acestea centrele de informare reprezint construciile de cea mai mare amploare realizate cu prioritate, intrucat vor putea dirija/ informa fluxul de turiti spre punctele de interes actuale. Acestee centre pot furniza informaii i despre destinaii turistice din zona VntoriNeam.
1.Centru de informare educare ecologica Vntori Localizare : n comuna Vntori pe DN 15B Trgu Neam Poiana Largului, zon n care afluxul de turiti este maxim, fiind aezat n imediata vecintate a Complexului Campus Vanatori
122
Funciile Centrului de informare ofer informaii vizitatorilor despre zona Vntori Neam ofer educaie ecologic i ecoturistic ; contientizeaz responsabilitatea localnicilor i a vizitatorilor fa de natur i mediul nconjurtor; ofer informaii vizitatorilor cu privire la biodiversitate i speciile de plante, animale i psri protejate i despre aria lor de rspndire. sprijina operatorii din turism local spre un turism durabil. Teme, expoziii tematice : - n interiorul Centrului vor fi ampasate expoziii permanente privitoare la biodiversiatea din zona Vntori Neam, precum si expoziii temporare despre meteugurile, obiceiurilor si produsele locale i despre cadrul natural. Tehnici de interpretare : Interpretare personal - teme : prezena zimbrului, descrierea evoluiei populaiei de zimbri din zona Vntori-Neam i viitorul acesteia, populaiile de psri din zon, arboretele de stejari din rezervaia de Stejari DUMBRAVA. Interpretare non-personal prin amplasarea de expoziii tematice, trasee educative, tiprirea de brouri, pliante i hri care s pun n eviden potenialul zonei. Cldire ecologic : Cldirea centrului de informare va fi construit din brne de lemn, incalzirea apei calde menajere se va face cu ajutorul panourilor solare. 2. Centru de informare i educaie ecologic Nemior Localizare : n comuna Vntori-Neam, sat Nemior (n curtea Dispensarului) , zon n care afluxul de turiti este redus datorit lipsei informrii. Funciile Punctului de informare ofer informaii vizitatorilor despre zona Nemior ofer educaie ecologic i ecoturistic ; contientizeaz responsabilitatea localnicilor i a vizitatorilor fa de natur i mediul nconjurtor; ofer informaii vizitatorilor cu privire la biodiversitate i speciile de plante, animale i psri protejate i despre aria lor de rspndire. sprijin operatorii din turism locali n valorificarea potenialului zonei.
123
Tehnici de interpretare : descrise la Tema II Planul de informare i interpretare 3. Centru de informare i educaie ecologic Lunca Localizare: n comuna Vntori-Neam, sat Lunca (lng biseric), zon de tranzit spre Parc, n care afluxul de turiti este redus, datorit n principal lipsei informrii. Funciile Punctului de informare ofer informaii vizitatorilor despre zona Lunca; ofer educaie ecologic i ecoturistic ; contientizeaz responsabilitatea localnicilor i a vizitatorilor fa de natur i mediul nconjurtor; sprijin operatorii din turism locali n valorificarea potenialului zonei. Tehnici de interpretare : descrise la Tema II Planul de informare i interpretare 4. Centru de informare i educaie ecologic Mnstirea Neam Localizare: In comuna Vntori-Neam, sat Mnstirea Neam (n parcarea Mnstirii Neam), unde afluxul de turiti este maxim iar punctele de informare lipsesc. Funciile Centrului de informare i educaie ecologic ofer informaii vizitatorilor despre zona Mnstirii Neam, ofer educaie ecologic i ecoturistic, contientizeaz responsabilitatea localnicilor i a vizitatorilor fa de natur i mediul nconjurtor; sprijina operatorii din turism locali in valorificarea potentialului zonei. Tehnici de interpretare : descrise la Tema II Planul de informare i interpretare Tema IV Msuri pentru implementarea zonrii turistice i a planului de management al vizitatorilor Planul de activiti: Pentru implementarea zonrii turistice propuse ar fi necesare mai multe activitii: 1. Amplasarea de panouri indicatoare, pentru delimitare, n apropierea acestor zone, precum i n punctele cu aflux maxim de vizitatori pentru o mai bun informare a acesora.
124
2.
3.
4.
5.
6. 7.
8.
9. 10. 11. 12.
13.
Amplasarea de Centre de infomare i educaie ecologic care s ofere turitilor informaii despre importana acestor zone, pstrarea nealterat a patrimoniului lor natural,precum i perpetuarea acestuia pentru generaiile urmtoare. Campanie de informare a comunitilor locale cu privire la importana pdurii n special i a cadrului natural n general, prin organizarea de ntruniri i prelegeri cu tema Natura, viaa i comunitile locale. Editare de pliante, i distribuirea acestora prin Centrele de informare i educaie ecologic, cu toate punctele de interes turistic din zon. Amenajarea de locuri de campare pe vile pitoreti ( Nemior i Secu), astfel nct turismul de weekend din aceste zone s nu mai reprezinte o ameninare pentru mediul nconjurtor. mbuntirea infrastructurii de alimentatie public, cu promovarea produselor tradiionale. Reamenajarea traseelor turistice existente (amplasarea de puncte de odihn i popas, panouri educative) i amenajarea altora noi, n vederea dirijrii turitilor spre toate punctele de atracie ale zonei. Sprijinirea i ncurajarea turismului de educare prin antrenarea voluntarilor n activitile de studiu a diferitelor zone (ex. studierea populaiilor de psri din Zona Vntori Neam). Elaborarea unor ghiduri de recunoatere pentru avifaun, zoofaun,etc., din zona Vntori Neam. Elaborare de hri turistice complete care s redea totalitatea punctelor de atracie ale zonei. Sensibilizarea operatorilor locali din turism n vederea promovrii produselor tradiionale i ecologice Elaborarea de Programe turistice complete care s pun n valoare cadrul narural precum i s promoveze turismul ecologic Sprijinirea meteugarilor n vederea perpeturii tradiiilor i promovarea acestora, prin organizarea de expoziii permanente n cadrul Centrului de informare Vntori i n
125
cadrul Centrului de vizitare al Administraiei Parcului Natural Vntori Neam. Necesarul de infrastructur Trasee pentru biciclete, trasee hipo, etc majoritatea au fost specificate la Tema II Planul de informare i interpretare, in coloana Infrastructura necesar pentru interpretare. Tema V. Integrarea PMV n elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil n zona ariei protejate ( Strategia de Dezvoltare Durabil a Turismului SDDT) La nivelul judeului Neam este ntocmit o Strategie de turism ( ianuarie 2009), n care Planul de Management al Vizitatorului, elaborat de administraia Parcului Natural Vntori Neam, pentru zona comunei Vntori-Neam se integreaz . Obiectivele comune Strategiei de Turism a Judeului Neam i ale Planului de Management al Vizitatorului sunt urmtoare: 1. mbuntirea interpretrii exponatelor pentru vizitatori, inclusiv materiale lingvistice suplimentare 2. Creearea/dezvoltarea zonelor de agrement, dezvoltarea i diversificarea infrastructurii de agrement necesar pentru realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber (ecoturism, hipism, clrie, ciclism,etc.) Identificarea oportunitilor de extindere a activitilor turistice deja existente i introducerea altora noi, n special ecoturism, ciclism, urmrirea psrilor i mamiferelor, mbuntiri ale facilitilor pentru vizitatori, toalete, marcaje, indicatoare, precum i o serie de activiti promoionale i cooperare ntre autoritile administraiei parcului i comunitile locale. 3. Creearea centrelor de informare turistic: Creearea centrelor de informare turistic n toate localitile cu potenial turistic i puncte de informare n zona atraciilor turistice, care s ofere informaii, rezervri de cazare, hri turistice, etc. 4. Promovarea potenialului turistic: Introducerea zonelor rurale n circuitul turistic, dezvoltarea ecoturismului prin punerea n valoare a tradiiilor locale, meteugirilor locale, arhitecturii tradiionale, a florei i faunei. ntocmirea Hrilor GIS a tuturor traseelor turistice.
126
Perfecionarea i actualizarea paginilor WEB din punct de vedere al turismului. Dezvoltarea bazei de date n domeniul turismului, Parteneriate n sectorul public i privat n vederea dezvol trii i promovrii turismului. 5. Educaie ecologic i turistic n coli, la nivel de comunitate, editarea i distribuirea de pliante, brouri, etc, pentru diferite grupuri int. 6. Pstrarea unui mediu nconjurtor sntos, a aerului, apelor subterane sau de suprafa, a pdurilor, florei , faunei, etc. Tema VI. Monitorizarea i revizuirea Monitorizarea efectelor produse de implementarea aciunile descrise n SMV se va face prin : - Sondaje efectuate de ctre membri ai Administraiei PNVNT asupra vizitatorilor (centrele de informare educare vor juca un rol esenial n acest sens), pe o perioad de 1-2 ani, pe baza unui un formular de monitorizare. - Implicarea agenilor din turism, din zon, n monitorizarea turitilor din punct de vedere al SMV. Revizuirea Strategiei de vizitare se va face la 1-2 ani pe baza rezultatelor monitorizrilor. 9. Administraia Public Local Primarul este eful APL i are n atribuii: conducerea aparatului propriu de specialitate; controlul activitii tuturor serviciilor publice; responsabilitatea funcionrii APL a comunei Vntori-Neam; reprezentarea n relaiile cu alte autoriti, persoane fizice, persoane juridice romne sau de alt naionalitate. Primarul, viceprimarul, secretarul mpreun cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie Primria. Primria este structura funcional care aduce la ndeplinire hotrrile Consiliului Local i dispoziiile Primarului, soluionnd problemele curente ale cetenilor comunei. Conform organigramei, structura APL a comunei Vntori-Neam este:
127 Resurse umane Demnitari Personal - funcii de conducere Personal funcii publice specifice Personal funcii publice de execuie Personal contractual Direcii, compartimente, servicii Birou Financiar, Contabilitate, Impozite i taxe Compartimente Secretariat, Stare civil, Relaii cu publicul Registru agricol & cadastru Audit intern Urbanism, Tansport, Taxe Proiecte, programe, prognoze Poliia local Administrativ Gospodaresc SVSU Muzeu, cultur, bibliotec Servicii Serviciu Public de Asisten Social Numr persoane 2 1 3 17 11 Numr persoane
6 2 3 1 1 2 4 6 1 1
(1): site Primria Vntori-Neam; http://www.vinatorineamt.ro (2): Strategia Local de Dezvoltare Durabil a comunei Vntori-Neam, 2007-2013 (3): Victor Tufescu, Valea Moldovei, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1970, pag.165 (4): Ichim Ionita, Muntii Stanisoarei, Ed. Academiei, Bucuresti, 1979, pag. 86 -87 (5): Ioan Simionescu, Colturi din tara, Ed. Albatros, Bucuresti, 1971, pag. 145 (6): Vlad Georgescu, Istoria, Ed.Stiintifica, pag.32 (7): http://www.bisonbonasus.ro/zimbrul-in-romania/; www.vanatoripark.ro
128
10. 2. Descrierea comunitii de romi din comuna Vntori-Neam,
judeul Neam
n comuna Vntori-Neam, triesc aproximativ 530 de persoane de etnie rom, organizate n trei subcomuniti, dou de romi tradiionali de neam cldrar, iar cea de-a treia de romi lingurari sau castalii aa cum mai sunt cunoscui i civa liei. Comunitile de romi cldrari s-au format n urma legii sedentarizrii emis n timpul regimului comunist (1959 ) care prevedea stabilizarea forat a romilor nomazi. Mai multe atre care se deplasau n inutul Neamului fcnd nego ambulant cu produsele confecionate de ei nii n mod tradiional (cldri, cazane, frae, pensule i bidinele), au fost obligate s se aeze iniial ntr-o singur comunitate pe malul drept al rului Ozana, fa n fa cu cetatatea Neamului, dup care n anul 1989, s-au separat n dou subcomuniti, UMTF i PRUND . Comunitatea de romi UMTF este situat chiar la intrarea n comun, n partea de SE a satului Vntori i se nvecineaz cu zona de islaz de pe malul rului Ozana (Neam), fiind alctuit din 31 de case i dou barci aezate n mod compact Aici triesc 220 persoane. Dat fiind stilul de via nc seminomad a trei dintre familii, dar i datorit persoanelor private de libertate mai mereu (5 8 persoane), numrul membrilor comunitii variaz ntre 200 i 220 persoane. Comunitatea este situat la aproximativ 2,5 km faa de centrul comunei, unde sunt amplasate coala general, dispensarul medical, Primria i sediul poliiei. Comunitatea PRUND este situat la aproximativ 1,5 km amonte de prima comuniate, tot pe mlul drept al Ozanei, i aezat i ea compact. n aceast comunitate triesc 130 de persoane care locuiesc n 22 de case i 5 barci . Veniturile acestor comuniti provin exclusiv din ajutoare sociale, colectare i valorificare deeuri de metal i sticl, cerit i ghen. Dup cum se tie, meseriile tradiionale motenite nu mai au cutare att de mare nct practicarea lor s poat asigura veniturile necesare supravieuirii (confecionare ceaune, cazane, bidinele din pr de porc). Sporadic 4 dintre membrii comunitii, ncearc s vnd cte un cazan de uic (doar toamna), dou-trei frae, iar tanti Ileana n vrst de 75 de ani, care a trit experiena deportrii n Transnistria, mai ncropete cu mult drag i nostalgie, cte o bidinea din pr de porc, pe care cu greu reuete s o vnd. n cele dou comuniti, exist 4-5 familii care, n anotimpul de var, ncearc s vnd din
129
cnd n cnd mbrcminte second hand din cruele purtate pe uliele satelor mai srace din imprejurimi. Aceste persoane, sunt singurele din comunitatea de romi cldrari, care n perioada verii, au posibilitatea de a-i cumpra o reet compensat la nevoie, garantat ns numai de calitatea de asigurat medical dobndit odata cu cea de asistat social al lg. 416/ 2001. O problem grav cu care se confrunt romii, se refer la impo sibilitatea accesului la servicii de sntate, survenit odat cu modificarea acestei legi, prin care este statutul de beneficiar VMG, este condiionat de plata integral a debitelor ctre stat, fie ele impozite sau amenzi. n cea de a treia comunitate FAGI, triesc romii nevorbitori care ns nu i asum identitatea etnic, romi ai cror strbunici au fost sclavi mnstireti, ulterior dezrobii. Comunitatea numr aproximativ 200-250 de persoane care au un nivel de colarizare ceva mai bun, n medie 6-7 clase, dup care, n cele mai multe cazuri, intervine abandonul colar. Copii din aceast comunitate merg n general la coala Drehua. Veniturile membrilor comunitii provin n cea mai mare parte din ajutoarele sociale acordate conform legii 416/2001, din retribuirea muncii cu ziua n gospodriile constenilor majoritari sau n mnstiri, din munca sezonier la pdure a ctorva dintre brbaii comunitii, din ceritul practicat de unele femei pe lng mnstirile i/ sau alte aezpminte bisericei din comun i sporadic din munca n strinatate a catorva tineri i tinere. De menionat faptul c nici un membru din comunitate nu muncete cu forme legale n localitate, n mprejurimi sau n ar. Din dorina de a veni n ntmpinarea multitudinilor de nevoi i probleme ale comunitii, Primaria Vntori-Neam, respectiv doamna primar Maria PETRARIU i mediatoarea sanitar Carmen ANDREI, au iniiat diverse aciuni/ proiecte sau colaborri cu fundaii/ asociaii, n vederea rezolvrii chiar i pariale a acestora: noiembrie 2004 - mai 2007, programul "Tuberculoza se vindec" implementat de Doctors of the World in Romania; 17 septembrie 2007 - 30 martie 2008, localitatea Vntori-Neam a fost una din cele ase localiti din judeul Neam i 210 din ara, care a beneficiat de programul de facilitare comunitar "Consolidarea Capacitii Instituionale i Dezvoltarea de Parteneriate pentru mbuntirea Percepiei i Condiiilor Romilor - parte a programului anual PHARE 2004 - 2006, n cadrul cruia a fost nfiinat un Grup de Iniiativ din comunitate, mpreun cu care s-a realizat un prim plan de aciune, aprobat ulterior de ctre Cosiliul Local i pus n mare parte n
130
practic de ctre Primrie. Proiectul a aparinut Secretariatului General al Guvernului, beneficiarul fiind Agenia Naional pentru Romi n parteneriat cu Human Dinamycs, fundatie care a implementat efectiv proiectul. Ca urmare a obiectivelor propuse n Planul de Aciune Local, Primria Vntori-Neam, a ncheiat un protocol de colaborare cu Grupul Interprofesional al Patronatului Neam aflat n relaie de parteneriat cu Asociatia Centrul de Dezvoltare Comunitar Neam i Consiliul Judeean Neam, programul "Roma Insert" implementat n perioada mai 2008 - ianuarie 2009. Perioada n care au fost pui n legalitate mai mui romi (au fost eliberate 80 de acte de identitate i 24 de acte de proprietate, fiind concesionate de ctre Consiliul Local, terenurile pe care erau deja construite locuinele din comunitatea UMTF).
n perioda mai 2009 - decembrie 2011, Habitat for Humanity i Fundaia Soros mpreun cu Primria, au implementat n comunitate un proiect de construcie i renovare a locuinelor, pentru familiile care locuiau n condiii de extrema srcie, proiect denumit O cas, un viitor; au fost construite cinci case noi i reabilitate altele zece.
131
februarie 2010 - decembrie 2011, Primria Vntori-Neam a fost una din cele 210 primrii din ar, partenere cu Agenia Naional pentru Romi, n vederea formrii de experi locali pe problemnele romilor, n cadrul proiectului cofinanat din Fondul Social Euro pean prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013. n perioadal 2011 - 2012 Primria Vntori-Neam, a implementat proiectul O ans pentru comunitatea de romi UMTF , finanat prin ctre Fondul Romn de Dezvoltare Social; a fost construit baie public i oferite servicii sociale de educaiei sanitar i scolastic tuturor membrilor comunitii .
n perioada mai 2012 - mai 2013, Primria Vntori-Neam a colaborat cu Fudatia Salvai Copiii, facilitnd implementarea programului Fiecare Copil Conteaz n care tinerele mame au fost instruite n vedere creterii copiilor 0-1 an i 1-5 ani, a creterii contientizrii importanei evidenei medicale a sarcinilor, efecturii controalelor periodice i a planificrii familiale prin utilizarae metodelor de contracepie i acordarea a trei trane de ajutor copiilor, constnd n lapte praf, alimente de baz i pampers.
n cadrul celor trei comuniti, nc exist probleme, motiv pentru care, a fost reorganizat Grupul de Aciune al comunitii, dup care au fost indentificate i prioritizate nevoile i problemele, fiind realizat un nou Plan de Aciune local, n vederea dezvoltrii i inseriei sociale a intregii comuniti rome. (1)
132
(1): Descrierea comunitii de romi din comuna Vntori-Neam, judeul Neam Carmen Elena Andrei, mediator sanitar comunitatea de romi
133
Capitolul III. Analiza SWOT a comunei Vntori-Neam, judeul Neam 1. Resursa uman
Puncte tari populaia comunei Vntori-Neam este n numr de 7.594 persoane, din care: 1.700 copii, 3.128 populaie activ; ospitalitatea recunoscut a locuitorilor; rata redus a infracionalitii; for de munc ieftin; numr mare de tineri cu studiile liceale definitivate; disponibilitate de angajare n diferite meserii, funcie de motivarea personal; existena unui Centru de Asisten i Informare Rural (CAIR) la nivelul comunei Vntori-Neam; dorina populaiei de etnie rom, de a avea locuri de munc pe teritoriul comunei sau n localitile invecinate; existena unor persoane de etnie rom, pregtite i doritoare de a se constitui n grupuri de iniiativ, n vederea elaborrii i implementrii de proiecte cu finanare extern; buna relaionare ntre populaia de etnie rom i populaia majoritar; Oportuniti
Puncte slabe mbtrnirea populaiei (spor natural negativ, migrarea tinerilor spre centre urbane); numr relativ mare al pensionarilor (2.157) precum i al persoanelor inactive (1.803); scderea natalitii; adaptarea mai lent a populaiei mature i vrstnice din comun, la schimbrile i provocrile lumii actuale n general i la fenomenul mobilitii i reconversiei profesionale, n special; migrarea persoanelor cu pregtire profesional, n special spre mediul urban i n strinatate; capacitatea financiar relativ scazut a locuitorilor zonei; numr mare de persoane beneficiare VMG;
Constrngeri
134
existena unor reglementri care stipuleaz acordarea de faciliti angajatorilor care creeaz noi locuri de munc pentru omeri, tineri absolveni, etc; creterea nivelului de calificare prin participarea la programe de pregtire profesional derulate n cadrul proiectelor finanate prin POS DRU; modificarea mentalitii persoanelor disponibilizate, prin abordarea de atitudini active pe piaa muncii (cutare a unui loc de munc, reconversie profesional); implicarea autoritilor locale n problemele comunitii, n vederea identificrii de soluii financiare, materiale;
meninerea tendinelor migraioniste ctre centrele urbane a populaiei tinere; accentuara procesului de mbtrnire n rural; creterea omajului n rndul absolvenilor de liceu; creterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieei muncii, economiei locale i asistenei sociale n perspectiv; estomparea tradiiilor locale, odat cu trecerea timpului;
135
2. Agricultura
Puncte tari resurs calificat de munc n domeniul agricol; potenial n domeniul zootehnic/ tradiii locale n creterea animalelor/ efective semnificative de animale (ovine, bovine) aparinnd domeniului mnstiresc; suprafeele de teren n folosin: arabil 1.489 ha, puni 1.799 ha, fnee 854 ha, livezi 41 ha, pduri 1.1641 ha; potenial semnificativ pentru agricultura ecologic; exist un numr semnificativ de mici productori agricoli care au reuit s-i aduc exploataia agricol n zona profitabilitii; patrimoniul natural variat; acces relativ uor la zonele protejate prin reeaua de drumuri existent; populaia de etnie rom, are oportunitatea de a lucra n domeniul agriculturii n cadrul gospodriilor populaiei majoritare; Puncte slabe infrastructur montan nedezvoltat; poluare a apelor de suprafa i subterane datorat lipsei canalizrii i deversrilor necontrolate de ape uzate menajere; locuitorii care exploateaz/ ar dori s exploateze terenurile aflate n proprietate dispun de resurse financiare limitate/ nu dispun de resurse financiare pentru aceste activiti; lipsa certificrii calitii produselor locale n conformitate cu standardele europene, lipsa etichetelor ecologice; lipsa formelor asociative ale agricultorilor din comun; lipsa unui sistem de colectare i valorificare a produselor agricole la nivel local (lapte, ln,); activitile de cretere a animalelor n gospodriile locuitorilor, sunt n scdere; exploatarea efectivelor semnificative de animale deinute de mnstirile aflate pe raza comunei, nu aduc venituri la bugetul local, datorit netaxrii bunurilor/ veniturilor cultelor religioase prezente pe teritoriul Romniei; nevalorificarea a aproximativ 20% din totalul suprafeei de teren arabil;
136
Oportuniti utilizarea programelor de finanare alocate "Strategiei de dezvoltare durabil a zonei montane"; programe de finanare a spaiului rural i a agriculturii prin instrumentele structurale ca: FEADR, FEDR, POR; colaborare cu organizaii neguvernamentale care au
lipsa unor asociaii agricole care s foloseasc prin arend suprafeele agricole necultivate; numr insuficient de utilaje necesare n activitile agricole; lipsa unei coli profesionale care s pregteasca tinerii n meserii specifice agriculturii montane; lipsa unui centru/ laborator de nsmnare artificial a animalelor; la nivel local, nu exist un plan de dezvoltare economic care s cuprind i domeniul agricol, pe termen mediu; retrocedarea ctre domeniul mnstiresc, a pdurilor, n contextul n care aceste pduri erau printre cele mai importante bogii ale comunei constituind principala resurs economic n localitile montane asigurnd totodat echilibrul ecologic, are efecte negative asupra calitii vieii locuitorilor comunei prin dispariia principalei surse de venit. Constrngeri randamente sczute n agricultura montan; formele asociative ale agricultorilor din zona montan sunt timide; fenomenul de mbtrnire a populaiei; depopularea satelor determin diminuarea forei de munc pentru activitile din domeniul
137
capacitatea s atrag fonduri extrabugetare; existena interesului investitorilor n dezvoltarea durabil a zonei montane; implementarea unor proiecte/ programe de mediu, pentru refacerea infrastructurii; poziie geografic avantajoas n raport cu proiectele europene care vizeaz infrastructura; promovarea unor proiecte pilot n vederea amenajrii de gospodrii montane multifuncionale; promovarea/ stimularea nfiinrii asociaiilor agricole n scopul exploatrii intensive a terenurilor; cooperare ntre productorii agricoli locali i ageni economici activi n domeniul industriei alimentare; cadrul legislativ propice pentru stimularea tinerilor calificai de a se stabili n spaiul rural; tendina diversificrii serviciilor n domeniul agricol; posibilitatea nfiinrii de culturi de plante medicinale (ctin, mce, soc, pducel, salcm); posibilitatea nfiinrii de culturi de salcie energetic;
agricol; legislaie instabil n domeniu, care dezarmeaz iniiativele private; migrarea tineretului cu studii superioare i lipsa de interes pentru agricultur; preuri ridicate pentru achiziionarea de maini, utilaje agricole, semine, ngrminte, lucrri agricole; lipsa unor faciliti privind acordarea de credite cu dobnd redus, a garaniilor i a perioadelor de graie;
138
3. Infrastructura
Puncte tari existena unei bune infrastructuri de transport - comuna e tranzitat de DN 15 B; existena unei bune infrastructuri de comunicaii IT, telefonie fix i mobil; existena reelei de alimentare cu energie electric; existena de dotri sociale, culturale, sportive, medicale, inclusiv n cele dou comuniti n care locuiesc romi; existena de drumuri asfaltate care asigur accesul n satele componente; existena sistemului de alimentare cu ap pentru satul Vntori-Neam; existena sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, a staiei de captare i a staiei de epurare pentru satele Lunca i Nemior ; existena reelei de alimentare cu gaze naturale, reea care este n curs de extindere; distana mic fa de gara CFR (aproximariv 6 km); Puncte slabe nu exist reea de canalizare i staie de epurare n satul Vntori-Neam; posibiliti financiare reduse ale localnicilor pentru reabilitarea cldirilor; numrul sczut al de locuinelor n raport cu nevoile populaie de etnie rom; dotri insuficiente in infrastructura educaional, cea de sntate, cea cultural i social, n localitatea n care locuiete populaia de etnie rom; lipsa drumurilor asfaltate din categoria celor steti; lipsa unei grdinie cu program prelungit; inexistena reelei de alimentare cu energie electric pe unele strzi aflate pe terenuri din intravilan, cu valoare d.p.d.v. urbanistic; lipsa locuinelor sociale pentru persoane srace/ familii tinere care nu au posibiliti financiare pentru achiziionarea de locuine; lipsa unui centru social (azil) pentru persoane vrstnice aflate n situaii care nu le permit s-i asigure serviciile de ngriire personal i a locuinei; lipsa fondurilor necesare indiguirii rurilor Ozana i Nemior;
139
lipsa unui pod rutier care s asigure legtura ntre satele Lunca i Vntori-Neam; lipsa unui parc de joac pentru copii; lipsa trotuarelor pentru pietoni; lipsa unei benzinrii; indicatoare rutiere insuficiente n unele zone cu risc (n special la trecere de pietoni cu avertizare sonor i luminoas); lipsa unui sistem video de supraveghere stradal i a instituiilor publice; lipsa unui hipermarket; insuficiente fonduri n bugetul local, necesare pentru efectuare de reparaii curente i capitale, la podurile i podeele existente n comun; lipsa unei puni pietonale peste rul Nemisor n satul Lunca; Oportuniti programe finanate din Fondurile Structurale i de Coeziune pentru infrastructur; investiii realizate n domeniul construciilor de locuine i spaii comerciale, de ctre localnici care lucreaz temporar n strintate; posibilitatea atragerii de fonduri europene n vederea dezvoltrii infrastructurii turismului i turismului ecumenic (renovri, construcii noi etc);
Constrngeri creterea riscului abandonrii i degradrii fondului construit, prin emigrarea temporar a populaiei n alte zone ale Romniei sau ale UE; apariia unor dificulti n desfurarea lucrrilor de infrastructur (condiii de trafic sau meteo); costul ridicat al documentaiilor preliminare i necesitatea cofinanrii proiectelor, poate mpiedica accesarea fondurilor europene;
140
posibilitatea implementrii proiectului privind autostrada Iai Tg. Mure, planificat s tranziteze comuna VntoriNeam; existena n proprietate public a terenului pe care se poate amenaja un helioport; deschiderea APL pentru nfiinarea unui helioport; posibilitatea construciei centurii ocolitoare a oraului Tg. Neamt (exist priectul tehnic); posibilitatea amenajrii de prtii de schi n satele Nemior i Lunca; posibilitatea amenajrii unei telegondole pe raza comunei; posibilitatea amenajrii unui Parc tematic (grdin public) posibilitatea amenajrii unui patinoar; posibilitatea amenajrii unui bazin innot;
instalare stare de necesitate sau razboi; calamiti naturale (cutremur, inundaii, incendii);
141
4. Economic
Puncte tari capacitate de prelucrare materii prime (lemn, cauciuc, etc.); existena unei infrastructuri convenabile de comunicaii i IT; amplasare teritorial favorabil n ceea ce privete accesibilitatea pe cale rutier i cale ferat; existena forei de munc disponibil n comun, multe persoane apte i doritoare de a lucra fiind de etnie rom; existena unui numr de aproximativ 300 ageni economici nregistrai care i au sediul sau punctele de lucru pe teritorilul comunei; diversitatea domeniilor economice reprezentate de ctre agenii economici activi pe teritoriul comunei: - comer, - producie: panificaie, croitorie, execuie mobilier, cherestea, articole cauciuc etc, - exploataii forestiere, - asociaii agricole i de cretere a animalelor, - mori de gru i porumb, - balastier. tradiii antreprenoriale (prelucrarea lemnului, dogritul, prelucrare cauciuc, confecii); Puncte slabe numr redus al persoanelor (n special romi) pregtite pentru diferite meserii (comer, servicii, construcii, turism) prin cursuri de calificare/ specializare; for de munc nespecializat i cu mentaliti neadaptate noilor cerine ale pieei muncii; buget redus al APL, pentru susinerea proiectelor de investiie n resursa uman i a celor de dezvoltare local; interes sczut al agenilor economici locali pentru formarea profesional a angajailor; numr redus al investitorilor strini de comun; strategie neperformant la nivelul comunei n ceea ce privete stimularea infiinrii de IMM-uri avnd ca rezultat nivelul redus de dezvoltare al acestui sector; numr redus al locurilor de munc pe piaa local; experien redus/ lips de experien a agenilor economici locali, n
142
domenii de actualitate pentru afaceri - marketing i management; promovarea necorespunztoare a produselor tradiionale (alimentare, mic mobilier, mpletituri, cuverturi i carpete, haine de port popular .a.); insuficienta procesare local a produselor vegetale i animale; lipsa de motivare de a se angaja a celor care primesc VMG; migraie masiv a populaiei active n zone mai dezvoltate ale Romniei i n ri din spaiul european; lipsa de protecionism a produselor locale; numr redus de utilaje agricole utilizate n gospodriile particulare i n societile agricole; scderea constant a cererii i ofertei de servicii n plan local; lipsa pieei de materii prime i a celei de desfacere a produselor pe raza comunei; nu exist iniiative de revigorare a mesteugurilor tradiionale ale populaiei de etnie rom; persoanele de etnie rom,
143
n procent majoritar, lucreaz doar ca zilieri n domeniul agriculturii de subzisten, n gospodriile populaiei majoritare; dificulti ntmpinate n iniiativele de asociere dintre productorii locali; IMM-urile locale nu sunt ncurajate pentru a participa la licitaii pentru derularea unor lucrri de investiii locale; lipsa de msuri concrete (ex. regularizarea rului Ozana) pentru redarea n circuitul economic (concesionare) a suprafeelor de teren aflate n zona rurilor; investiii autohtone/ strine n dezvoltarea meteugurilor tradiionale, aflate la nivel foarte sczut; lipsa unei piee agroalimentare; lipsa unui agent economic local specializat n strategii de marketing, care s asigure/ acorde consultan n domeniu pentru agenii economici prezeni n comun; Constrngeri
Oportuniti programe finanate din Fondurile Structurale i de Coeziune pentru

instabilitate modificarea
legislativ, frecvent a
144
calificare/ recalificare/ specializare n meserii din domeniile servicii, construcii, agricultur, producie; http://programenationale2012.aippimm .ro/ existena oportunitilor de finanare a activitilor, prin programe n cadrul fondurilor post-aderare; cofinanare din resurse guvernamentale a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rurale, a activitilor generatoare de venit, a pregtirii resursei umane; posibiliti de mbuntire a infrastructurii de transport prin programele post-aderare n vederea facilitrii accesului ctre agenii economici locali i dinspre acetia ctre pieele de desfacere a produciei; diversificarea activitilor economice, n special n sectorul serviciilor; existena de terenuri proprietate public disponibile concesionrii/ vnzrii; oportuniti n nfiinarea de structuri de consultan/ informare privind sistemele/ mecanismele de finanare i creditare a sectorului economic; promovarea i stimularea asociaiilor agricole n scopul exploatrii intensive a terenurilor; utilizarea tehnologiilor performante; valorificarea terenurilor agricole degradate i nevaloroase; cooperare ntre productorii agricoli locali i ageni economici activi n domeniul industriei alimentare; populaia de etnie rom, are oportunitatea de a lucra n domeniul
legislaiei economice, legi stufoase; retrocedarea pdurilor Mitropoliei Moldovei i Bucovinei; politic nefavorabil dezvoltrii afacerilor (taxe i impozite numeroase); condiii meteorologice nefavorabile (inundaii, secet); criz economic mondial agravant a situaiei economiei europene multe firme mici i mijlocii s-au nchis; adaptabilitatea sczut la schimbare a agenilor economici i a forei de munc; capacitate redus de susinere financiar a modernizrii; management defectuos al pieelor de desfacere; perpetuarea agriculturii de subzisten; invadarea pieei interne cu produse agricole ale rilor beneficiare a unor fonduri substaniale ale UE n ceea ce privete susinerea sectorului agricol; condiiile UE dificil a fi ndeplinite de ctre agenii economici autohtoni, aspect care face ca, pentru majoritatea productorilor agricoli din Romnia, piaa
145
agriculturii n cadrul gospodriilor populaiei majoritare; posibilitatea amenajrii de trasee de turism ecvestru posibilitatea nfiinrii unei herghelii; posibilitatea nfiinrii unei baze echitaie; posibilitatea nfiinrii de entiti de economie social (ferm zootehnic i/ sau de legume, atelier croitorie pentru mbrcminte tradiional a femeilor de etnie rom/ costume populare romneti, atelier tinichigerie auto, etc.); centre colectare i prelucrare fructe de pdure, ciuperci; centru prelucrare (uscare, ambalare) i desfacere plante medicinale; amenajare de pastravarii pe cursul apelor; nfiinare culturi plante medicinale (ctin, mce, soc, pducel, salcm, roini, etc); nfiinare cultur de salcie energetic; nfiinare Centru SPA; nfiinare Centru mbuteliere ap plat;
UE s fie inaccesibil; insuficient pregtire n vederea accesrii Fondurilor Structurale i de Coeziune; fonduri strine pentru investiii, relativ sczute n raport cu necesarul; cadru legislativ nefavorabil dezvoltrii sectorului cercetare-dezvoltareinovare; profilul pur agricol al majoritii satelor; munca sezonier n care este activ majoritatea populaiei de etnie rom, se desfaoar n special n anotimpurile de primvar i toamn; sistemul de achiziii mpiedic ctigarea contractelor de ctre firmele locale fiind foarte restrictiv.
5. Educaie, Cultur, Social, ONG 5.a. nvmnt

Puncte tari Management structura organizatoric a colii este corespunzatoare la nivelul comunei; exist un management
Puncte slabe Managementul politica educaional slab de atragere a elevilor n unitatea noastr colar (insuficient implicare pentru creterea
146
responsabil cu implicare direct, pe toate planurile (administrativ, educativ, resurse, etc.); comunicare formal, informal i nonformal bun; monitorizarea activitii de formare din coal este corespunztoare, urmrete cunoaterea culturii organizaionale a colii, corectitudinea activitii i rezultatele efective ale formrii personalului didactic; aplicarea corect i creativ a curriculum-ului colar. Resurse umane 55 de cadre didactice calificate i titulare, cu vechime mare att n nvmnt, ct i n coal, permite realizarea unui nvmnt de calitate; existena unui numr relativ mare de copii i elevi (847) care asigur i funcionarea structurilor, cu un numr de elevi pe clas de 18 20; relaiile interpersonale existente favorizeaz crearea unui climat educaional deschis i stimulativ; un mare interes din partea cadrelor didactice pentru participarea la cursuri de formare profesional organizate de C.C.D. i I.S.J.; situaia la nvtur prezint rezultate bune la toate nivelele; puine tendine de necolarizare sau abandon colar; stare disciplinar bun;
imaginii colii; pierderea posibilitii de formare a ealonului liceal la nivel de comun; familiile elevilor nu sunt implicate suficient n activitatea de educare a copiilor. Resurse umane starea motivaional a cadrelor didactice i a elevilor este sczut; stare material precar i nivel sczut de cultur i instruire al unor familii; existena unor elevi cu probleme de adaptare; existena a 28 de elevi cu tendin de abandon colar; cu toate c coala are o valoare de pia bun sunt nregistrate peste 50 (3 clase) de cazuri de migrare a elevilor spre ora; migraia elevilor din satele componente comunei, spre coala de centru i depopularea colar a structurilor colare; lipsa posibilitilor de desfurare a activitilor sportive (a orelor de educaie fizic), la nivelul structurilor, pe vreme de iarn sau timp nefavorabil; accesul dificil, din punct de vedere material, la activitile de perfecionare didactic; fonduri insuficiente/ inexistente pentru premierea performanei colare a elevilor. Resursele materiale i de TIC
147
participare mare, cu rezultate bune la concursuri, olimpiade, ntreceri, etc., la toate nivelele. Resursele materiale i de TIC spaii colare adecvate pentru activitatea de formare (5 coli i 2 grdinie); dotarea cu tehnologie informaional (4 laboratoare IT) corespunzatoare; existena PC-ului la o mare parte din elevii colii; fondul de carte din biblioteca colii este suficient i cu nouti editoriale. Activitatea de baz coala are o cot de pia bun; susinerea activitilor din planul anual de activiti colare i extracolare, toate cadrele didactice fiind implicate n activitatea de formare continu la nivel de coal; obiectivele propuse sunt n conformitate cu nevoile de formare ale cadrelor didactice i rspund nevoilor colii i ale colectivului de elevi; exist interes pentru activitatea de consultan i consiliere a cadrelor didactice; existena n coal a Cercurilor colare, ecologice, tehnologice, artistice cu rezultate bune. nu s-au nregistrat fenomene de delicven sau infracionalitate la nivelul colii; Oportuniti
dei exist o dotare TIC foarte bun, materialele nu sunt ntotdeauna integrate n procesul instructiv-educativ; manuale colare uzate i insuficiente; insuficiena spaiilor colare n condiiile n care programul se desfoar n dou schimburi; slab dotare a spaiilor colare cu mobilier didactic (material didactic uzat i depit); slab reabilitare termic la structurile colare. Activitatea de baz cooperarea slab ntre comisiile metodice la nivelul colii. Marketing educaional lipsa unor grupe de grdini cu program prelungit; lipsa unor programe de tipul coala dup coal; nu sunt popularizate ntotdeauna experienele pozitive/ cnd se ncearc, aceastea nu au rezonana potrivit; integrarea slab a elevilor de etnie rom.
Constrngeri
148
Factorul politic o bun colaboare cu I.S.J. i C.C.D.; existena Programului Guvernamental de acordare a unor produse lactate i de panificaie Cornul i laptele; existena Programului 200 E pentru elevi privind achiziionarea unui PC; existena programului de acordare de rechizite colare gratuite; finalizarea Campusului colar cu specializare, pe agroturism i alimentaie public, pe Regiunea NE. Factorul economic infuzia de resurse financiare n coal pentru manuale colare, reparaii curente i capitale; disponibilitatea unor instituii de a veni n sprijinul colii; Factorul social elevii i familiile acestora sunt pregtite pentru schimbarea modului de abordare a procesului instructiv educativ; varietatea cursurilor de perfecionare i formare continu oferite de CCD; dorina pentru schimburi de experien i pentru aciuni organizate n parteneriat; coala ofer un grad sporit de siguran elevilor; puine cazuri de familii destrmate la nivelul colii;
Factorul politic incoerena politicilor educaionale la nivel naional; lipsa unor politici educaionale consecvente cu inte i strategii clare care s fie urmrite indiferent de partidul de la guvernare; eliminarea ajutorului financiar pentru achiziionarea de materiale necesare cadrelor didactice (100 E); motivarea moral i salarial nu ajut cadrul didactic n activitate; programe colare prea ncrcate; formarea iniial a cadrelor didactice este deficitar. Factorul economic scderea nivelului de trai (elevi, profesori, prini); eliminarea fondurilor de premiere i stimulare; creterea numrului de omeri n rndul prinilor; dispariia posturilor datorit creterii numrului de elevi la clas; lipsa de experien i de sprijin privind elaborarea de proiecte de finanare; prea mult birocraie n accesarea fondurilor naionale i europene. Factorul social slaba motivaie a elevilor pentru nvtur;
149
Factorul tehnologic extinderea reelei Internet la nivelul localitii; apariia televiziunii digitale; toi elevii au posibilitatea receptrii emisiunilor TV prin cablu sau digital; extinderea telefoniei mobile; posibilitatea nfiinrii unor ateliere de arte i meseri.
prea muli elevi sunt rmai n grija bunicilor i altor rude datorit faptului c prinii sunt plecai la lucru n strinatate; migraia copiilor de grdini spre ora la grupe cu program prelungit; instabilitatea cadrelor didactice (n fiecare an, elevii au profesori noi). Factorul tehnologic impactul nociv a unor emisiuni TV asupra psihicului elevilor; popularizarea prin emisiunile TV a subculturii i a nonvalorilor; impactul negativ produs de participarea unora dintre elevii ciclului primar i gimnazial la cafe-internetul din apropierea colilor; existena pe pia a unor jocuri de PC foarte violente.
5.b. Cultura, Cultele, Activiti sportive/ recreative

Puncte tari existena unei zone cu puternice tradiii n domneiul cultural i spiritual; experiena organizrii i promovrii multor activiti culturale; - Ziua comunei VntoriNeam - luna august; - Zilele Eminescu - 15 ianuarie; - comemorri - Muzeul Mihail
Puncte slabe fonduri insuficente pentru reabilitarea i modernizarea tuturor cldirilor ce adpostesc locauri de cultur; lipsa unui Centru Cultural la nivel local care s antreneze toate instituiile i persoanele avizate n vederea promovrii i dinamizrii activitilor culturale;
150
Sadoveanu; - Festivalul de datini obiceiuri - 27 decembrie; - Serile de poezie de Vntori-Neam;
i la
prezena pe raza comunei Vntori-Neam a multor obiective culturale: - dou muzee etnografie (Muzeul Stesc din satul Vntori-Neam i casa muzeu Vasile Gamandin satul Lunca); - trei muzee mnstireti (Mnstirile Neam, Secu i Sihstria); - un muzeu literar (Mihail Sadoveanu de la Schitul Vovidenia); - tipografia de la Mnstirea Neam; - biblioteca comunal, care ofer punct BIBLIONET prin intermediul cruia, este acordat acces gratuit la internet pentru toata populaia comunei; - cminul cultural; - patru mnstiri; Neam, Secu, Sihstria, i Dobru; - 9 schituri: Vovidenia, Procov, Icoana Nou, Icoana veche, Crbuna, Branite, Schitul Nifon i Poiana lui Ion; - 5 biserici ortodoxe stil nou i una stil vechi; - Academia Teologic Sf. Ioan Iacob din cadrul Seminarului
informare/ participare sczut a cetenilor la aciuni/ activiti de interes cultural; posibiliti financiare reduse pentru tiprirea de brouri, pliante de promovare a obiectivelor de interes cultural de pe raza comunei; insuficient preocupare pentru cunoaterea istoriei i a tradiiilor locale, prin punerea n valoare a tezaurului cultural istoric existent n localitate; mbtrnirea populaiei active, migraia tinerilor i dezinteresul fa de viaa spiritual-cultural a comunitii, greveaz aciunile derulate n acest domeniu; insuficient colaborare ntre mnstiri i administraia local n ceea ce privete implicarea acestora n activitile culturale ale comunitii; participare nesemnificativ a populaiei de etnie rom, la activiti care privesc propriile tradiii i obiceiuri; lipsa unei trupe de teatru pentru copii i tineret; lipa unui club al persoanelor vrstnice; lipsa unui club al tinerilor;
151
Teologic Veniamin Costachi de la Mnstirea Neam; - Parcul Natural VntoriNeam; - Rezervatia de zimbri Drago Vod; existena pe teritoriul comunei a unor formaii artistice care promoveaz cntecul, tradiiile i portul popular: - Corul mixt Vntorii lui tefan cel Mare; - Ansamblu de dansuri Dor vntorean - Ansamblu eztoarea; - nfiinarea a dou asociaii culturale menite s promoveze valorile culturale i spirituale ale zonei; experiena la nivelul administraiei locale de a alctui i dezvolta proiecte cu finanare european n vederea modernizrii i dezvoltrii infrastructirii locale din domeniul culturii; buna relaionare ntre populaia de etnie rom i populaia majoritar. existena pe raza comunei, a 49 de altare; Oportuniti Constrngeri buget insuficient alocat activitilor culturale; subfinanare a achizitiilor de carte;
stimularea creativitii i iniiativei locale prin revigorarea i valorificarea tradiiilor cultural artistice (etori, hore, etc);
152
atragerea de surse de finanare pentru conservarea i modernizarea obiectivelor culturale de pe raza comunei Vntori-Neam; dezvoltarea programelor de nfrire cu localiti din ar i/ sau strintate; realizarea de proiecte pentru finanarea modernizrii i amenajrii cilor de acces ctre muzee i mnstiri precum i a parcrilor nvecinate; dezvoltarea unor noi proiecte n domeniul cultural precum organizarea unui festival dedicat sculpurii n lemn, n contextul n care, pe raza comunei exist muli artiti populari - sculptori; implicarea mai dinamic a instituiilor de nvmnt de pe raza comunei Vntori-Neam n desfurarea activitilor cu caracter cultural; contientizarea populaiei despre rolul i importana culturii naionale n propirea neamului nostru romnesc; parteneriate cu instituii culturale judeene, naionale i europene n vederea unei mai bune cunoateri i promovri a culturii naioanale i europene. nfiinarea Mausoleului de la Nemior (fosta linie a frontului din cel de al II-lea rzboi mondial);
calamiti naturale; instalare stare de asediu/ rzboi.
153
5.c. Servicii sociale

Puncte tari pondere medie a populaiei cu nevoi de asistare; informare operativ cu privire la formele de ajutor de stat; existena unui Centru After School; administraia local asigur servicii pentru protecia social; existena unei bi publice n comunitatea de romi UMTF; existena a 5 locuine sociale n comunitatea de romi UMTF; Puncte slabe personal insuficient angajat n structurile de resort ale administraiei publice locale; insuficient implicare a societii civile; existena unui numr mare de persoane beneficiare a Legii nr.416/2001, respectiv 569 din care 200 persoane de etnie rom; nivelul de trai sczut pentru populaia de etnie rom; percepere denaturat a scopului asistenei sociale, din partea populaiei; populaia de etnie rom deine un nivel important al amenzilor primite de ctre cetenii comunei; inexistena unor servicii adresate persanelor vrstnice sau/i cu dizabiliti (ngrijiri la domiciliu/ centre de zi i centre de primire); lipsa voluntariatului n domeniul serviciilor pentru vrstnici; lipsa unei cantine sociale; lipsa unui Centru Multifuncional n care s fie organizate servicii/ activiti pentru diferite categorii de persoane defavorizate; Constrngeri
Oportuniti
construirea i dotarea unui migraia n strinatate a unui complex social care s cuprind un numr ridicat de persoane active, a cmin-azil pentru btrnii condus la apariia fenomenului
154
comunei; copiilor care sunt n grija bunicilor/ rudelor i care necesit existena la nivel naional, de nfiinarea unor servicii-suport noi; programe consistente destinate asistenei sociale; costurile ridicate pot genera dificulti n dotarea diverselor dezvoltarea economic a comunei, obiective de asisten social care va permite mbuntirea nivelului se doresc a fi nfiinate; finanrilor care vor putea fi atrase la nivel local; sistemul de ajutor social nu ncurajeaz reintegrarea activ; posibilitatea nfiinrii unor structuri ale economiei sociale; posibilitatea nfiinrii unui magazin economat;
5.d. ONG
Puncte tari existena n comuna Vntori Neam a unui numr de 5 O.N.G.-uri i a unor grupuri de iniiativ dispuse pentru colaborare; implicarea O.N.G.-lor, cu o diversitate de profiluri, n rezolvarea problemelor comunitii i a grupurilor pe care le reprezint; experiena administraiei publice locale n implementarea unor proiecte cu finanare extern nerambursabil; Instituia Primarului manifest o mare disponibilitate de colaborare n parteneriat n derularea programelor propuse de ctre O.N.G.-uri; campanii de informare susinute de ctre administraia public
Puncte slabe existena unui numr redus de O.N.G.-uri raportate la numrul populaiei comunei; colaborare insuficient ntre O.N.G.-urile locale; existena asociaiilor formale; lipsa voluntarilor i a culturii voluntariatului; insuficient personal instruit n ntocmirea i implementarea proiectelor eligibile; reineri privind implicarea civic; reticen n privina aderrii la structuri asociative; majoritatea O.N.G.-urilor nu se implic n luarea deciziilor la nivel local; accesare slab a fondurilor europene de ctre O.N.G.-urilor deja existente.
155
local cu prilejul organizrii unor manifestri social-culturale de mare amploare pe plan local; activiti desfurate de O.N.G.uri n domeniul proteciei mediului; exemple de bun practic ce pot fi replicate prin punerea la dispoziie a metodologiei de implementare (infrastructur, cultur, social, educaie, etc). Oportuniti constituirea unei structuri pentru relaia cu mediul asociativ la nivelul Primriei care s preia i s dezvolte activitile derulate pn n prezent; pregtirea i adoptarea unui acord cadru de cooperare ntre Primrie, Consiliul Local i O.N.G.-urile din localitate; promovarea O.N.G.-urilor care au avut o activitate semnificativ pentru comunitatea vntorean; creterea rolului O.N.G.-urilor privind organizarea timpului liber al tinerilor i implicarea lor n viaa comunitii, precum i a problemelor comunitii; sprijinirea participrii tinerilor n diferitele forme ale activitilor voluntare; implicarea tinerilor n aciuni cultural educative; parteneriate ntre Administraia public local i O.N.G.-uri.
Constrngeri insuficienta finanare a sectorului O.N.G. care poate determina dispariia unor organizaii; resurse limitate/ inexistente pentru asigurarea cofinanrii pentru proiecte din cadrul POSurilor; reglementri n schimbare privind achiziiile publice; scderea intensitii iniiativelor civile i a voluntariatului i apariia de probleme sociale locale generate de criza economic.
156
6. Sntate
Puncte tari existena i buna functionare a trei cabinete individuale de medicin de familie n cadrul Dispensarului Uman; stare bun a construciei care gzduiete cele trei cabinete (n var anului 2012, dou dintre cabinete au fost renovate); existena a dou locaii/ puncte medicale n satele Lunca respectiv Nemior, n care pot fi acordate consultaii; (lucrri recente de renovare a dispensarului din satul Lunca); pofesionalismul medicilor de familie; existena unei farmacii n centrul comunei; existena unui mediator sanitar; elaborarea strategiei de dezvoltare local a comunei pentru perioada 2014-2020, se suprapune cu programarea financiara 2014-2020, ceea ce permite corelarea dintre msurile propuse n document, cu obiectivele naionale din domeniul sntii; Puncte slabe lipsa asistenilor medicali comunitari n satele Lunca i Nemior; lipsa serviciilor de stomatologie prin ncetarea funcionrii cabinetului stomatologic; dotare insuficient i sub standarde a celor trei cabinete i lipsa dotrii celor dou puncte medicale; nensuirea normelor de educaie sanitar i civic a unui segment de pacieni din rndul populaiei de etnie rom; existenta a unui numr de aproximativ 1.500-1.700 persoane neasigurate dar nscrise pe listele celor trei medici de familie din comun; inexistena unei baze de date n care cele 1.500-1.700 de persoane mai sus menionate, s fie nregistrate dup anumii indicatori (gen, vrst, clase de venit, mediu rezidenial, nivel de educaie, tip de boli) n vederea utilizrii oportunitilor oferite prin programe/ proiecte n domeniul sntii; numr mare al persoanelor defavorizate care nu folosesc metode contraceptive, ca urmare a dificultilor ntmpinate n perceperea informaiilor, a rezistenei la schimbare, a modului de via uneori primitiv;
157
lipsa unui Centru de sntate; lipsa unui centru de recuperare tip SPA; Oportuniti linii de finanare externe i includerea unei linii de buget local n vederea cofinanrii eventualelor aplicaii, aciuni/ activiti. Constrngeri costuri ridicate ale serviciilor medicale; legislaie fluctuant n domeniu; slab motivare a persoanelor care au posibilitate chiar redus de a se asigura medical, de a nchia un contract cadru pentru plata contribuiei financiare direct la CAS; (n contractul cadru a legii asigurrilor de sntate, este stipulat faptul c persoanele care nu au asigurare medical i doresc s plteasc contribuia la CAS, trebuie s plteasc retroactiv un anumit numr de luni, pentru a putea s beneficieze de servicii de sntate public);
7. Mediu
Puncte tari aezare n imediata apropiere a Munilor Stnioarei; caracteristica de zon cu risc seismic redus; potenial ridicat pentru practicarea unei agriculturi ecologice durabile i a ecoturismului; oportuniti de valorificare a energiei alternative (energia solar este cea mai accesibila dintre
Puncte slabe practici forestiere necorespunztoare n zona din amonte; lips dotri moderne pentru actualul sistem de gestionare a deeurilor; inexistena unui sistem eficace de colectare selectiv a deeurilor; lipsa unui sistem public extins de canalizare n satul Vntori-
158
energiile regenerabile, comuna se afla in zona I de expoziie, cu un nivel de insolaie de 1.150-1.250 KWh/mp/an, exist zone cu potenial pentru energia eolian, resturile vegetale i forestiere pot fi luate n considerare); realizarea unei campanii de curenie anual; aspectul natural al zonei, suprafee mari de pdure apropiate de tipul natural fundamental, mare diversitate a florei i faunei, potenial peisagistic deosebit; fond forestier (n stare bun, neafectat de boli, uscare sau poluare), surs de resurse accesorii ale pdurii (cinegetice, ihtiologice, flora); atracii naturale diverse, rezervaii naturale i arii naturale protejate ( din cele 17.000 ha ale comunei, 12.000 ha (din care 10.000 ha pdure) sunt incluse n PNVNT) includerea n reeaua europeana Natura 2000 a PNVNT faciliteaz accesul la finanrile Uniunii Europene pe problematici de mediu; existena a doua fonduri cinegetice; existena grdinii zoologice Drago Vod, printre puinele autorizate n mediul rural din Romnia; existena certificrii FSC pentru managementul forestier pentru pdurea proprietate de stat; acces la surse de ap importante,
Neam, iar gospodriile care au staii de epurare, fose septice sau bazine vidanjabile sunt foarte puine; deversarea apelor reziduale menajere n locuri neamenajate; izolarea termic a locuinelor/ cldirilor este necorespunztoare; extinderea suprafeelor construite n defavoarea spaiilor verzi; lipsa unor amenajri ambientale substaniale (parcuri, scuaruri); lipsa unui sistem adecvat de iluminat public ecologic, care s influeneze ct mai puin vieuitoarele nocturne; traversarea satului Vntori-Neam de DN 15B; eroziunea solului prin gradul de torenialitate i lipsa amenajrilor; recoltarea pietrei de ru din albia Ozanei; prezena unei balastiere n amonte de Vntori_Neam; practici duntoare mediului precum incendierea miritirilor, a resturilor vegetale; lipsa preocuprilor privind compostarea deeurilor biodegradabile (n mediul rural acestea reprezint aprox. 80% din totalul deeurilor casnice); tendine de monoindustrializare - principalele activiti industriale se concentreaz pe prelucrarea lemnului, cu depozitare nepotrivit a rumeguului; suprafee de puni i fnee
159
att de suprafa ct i subterane, existena unor izvoare de ap mineral; potenial pentru dezvoltarea sectorului de valorificare a plantelor aromatice i medicinale; grad de poluare a solului i a aerului sczut; nu exist poluatori industriali majori pe teritoriul comunei; utilizarea pe scar redus a ngrmintelor chimice pentru agricultura de subzisten; nfiinarea, extinderea i mbuntirea reelei publice de ap (captare, staii de tratare, alimentare); nfiinarea, extinderea i mbuntirea reelei publice de ap uzat (canalizare, staii de epurare); existena lucrrilor de aprare contra inundaiilor; sistem satisfctor de colectare a deeurilor rurale; existena unor programe de educare/ informare a populaiei privind teme de mediu; prezena unor centre de informare pe tematici de mediu; parteneriat stabil ntre comunitate, coala, biseric, ONG-uri, administratori de arii protejate; experien n accesarea fondurilor externe (GEF, POSMediu, PNDR); existena vechilor tradiii n prelucrarea unor resurse locale;
neutilizate n mod tradiional (abandonate); neutilizarea soiurilor vechi tradiionale de plante, pomi fructiferi, animale; turism necontrolat; lips certificare a unor ageni economici n practicarea agriculturii ecologice i a obinerii unor produse tradiionale; lips parcri, trotuare, locuri de popas i campare cu amenajri specifice (deteriorarea spatiilor verzi, colectarea deeurilor se realizeaz cu mare dificultate, etc); lips infrastructur monitorizare permanent a factorilor de mediu de ctre autoritile locale; lipsa infrastructurii i a transportului alternativ nepoluant; lipsesc modalitile de producere a energiei alternative; acces limitat la tehnologie nalt i rezultate ale activitilor de cercetare-dezvoltare pe linie de mediu; parteneriatele public-privat privind finanarea de mediu insuficient exploatate; alocare redus de resurse financiare i umane n bugetul local; slaba contientizare a populaiei i a agenilor economici n
160
n curs de amenajare, un parc de panouri fotovoltaice privat, Nemior; Oportuniti face parte din microregiunea Tinutul Zimbrilor, fapt ce i confer un avantaj pozitiv asupra accesarii fondurilor de mediu; tipul de clim se ncadreaz n climatul temperat continental, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief; existena unei politici naionale de promovare a protectiei mediului; existena fondurilor structurale alimentate prin bugetul Uniunii Europene pentru dezvoltarea zonelor rurale i protejarea mediului nconjurtor (mpdurirea terenurilor degradate, eliminarea eroziunii i curirea cursurilor de ap, conservarea biodiversitii, promovarea agriculturii ecologice, gestionarea deeurilor reciclabile); existena unor programe cu finanare nerambursabil pentru extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat; existena unor programe cu finanare nerambursabil pentru reabilitarea termic; existena initiativei (studiu de fezabilitate, etc) pentru realizarea centurii ocolitoare pentru oraul Trgu Neam i renunarea astfel la traficul greu pe raza comunei; posibilitatea extinderii zonelor
problematica proteciei mediului;
Constrngeri calamiti naturale ( temperaturi extreme, secet, fenomene meteo extreme); existena n apropierea comunei a polului urban Trgu Neam ar putea avea efecte negative n ceea ce privete atragerea investiiilor directe n zon; neutilizarea/ utilizarea cu dificultate a fondurilor nerambursabile (datorit dificultilor de accesare) pentru dezvoltarea zonelor rurale i protejarea mediului, nerealizarea proiectului privind sistemul public de alimentare cu ap i canalizare, poluarea apelor i solului; reducerea investiiilor publice n infrastructur ca urmare a crizei economico-financiare; orientarea programelor europene i guvernamentale spre alte zone considerate prioritare; exploatarea forestier necontrolat cu consecine grave asupra eroziunii solului i alunecrilor de teren etc.; braconaj i recoltare necontrolat a resurselor accesorii ale pdurii; supraexploatarea sistemului de furnizare a apei potabile; creterea necontrolat a traficului vehiculelor cu consecine adverse
161
verzi; posibilitatea nfiinrii unei microhidrocentrale;
asupra emisiilor n aer; creterea economic poate avea ca rezultat creterea presiunii asupra mediului; turismul de mas derulat n absena infrastructurii necesare; participare civic sczut din partea comunitii; existena unor familii care triesc la limita subzistenei datorit veniturilor sczute sau inexistente; estomparea tradiiilor i cunotinelor locale odat cu trecerea timpului; preluarea unor importuri" n locul tradiiilor, comportament consumist la nivelul comunitii; deplasarea forei de munc locale n afara comunei i n afara granielor rii;
8. Turism
Puncte tari comuna Vntori-Neam este o zon turistic de mare interes naional; comuna Vntori-Neam este declarat localitate turistic; pe arealul comunei se gsesc obiective turistice naturale, sociale, religioase i cultural istorice de valoare naional i internaional; existena pe teritoriul comunei a 49 de altare de credin ortodox, din care cel puin 25 de interes turistic (unicat n ar); Puncte slabe fluctuaia pieei de clieni cauzate de perioada de recesiune financiar actual; resurse financiare locale insuficiente; investiii autohtone sau strine foarte mici; absena unei strategii de dezvoltare local pentru zon turistic; lipsa firmelor agroturistice autentice autorizate; slaba mediatizare, a zonei i pe obiective turistice;
162
localitatea este situat pe artere de comunicaie auto importante (DN 15 B) i n apropierea unei staii de cale ferat (5 km de oraul Trgu Neam); localitatea reprezint i o zon de tranzit spre alte localiti cu obiective turistice importante; existena unor investiii private relativ mari n domeniul serviciilor turistice; managerii de obiective turistice au dobandit o oarecare experien n servicii turistice n timp; existena deja pe pia ca destinaie turistic i consolidarea unui segment de clieni clieni fideli; existena de proiecte aprobate prin P.N.D.R., Masura 313, pentru anul 2013 pentru pensiuni turistice i baze de agrement n zon. prezena pe raza comunei Vntori-Neam a multor obiective culturale: - dou muzee etnografie (Muzeul Stesc din satul Vntori-Neam i casa muzeu Vasile Gamandin satul Lunca); - trei muzee mnstireti (Mnstirile Neam, Secu i Sihstria); - un muzeu literar (Mihail Sadoveanu de la Schitul Vovidenia); - tipografia de la Mnstirea Neam;
un turism de duminic necontrolat; insuficien de personal calificat; lipsa unei tabere acreditate pentru elevi; numrul redus al spaiilor de cazare corespunde unuei zone turistice de pasaj; lipsa unui brand" local;
163
- biblioteca comunal, care ofer punct BIBLIONET prin intermediul cruia, este acordat acces gratuit la internet pentru toata populaia comunei; - cminul cultural; - patru mnstiri; Neam, Secu, Sihstria, i Dobru; - 9 schituri: Vovidenia, Procov, Icoana Nou, Icoana veche, Crbuna, Branite, Schitul Nifon i Poiana lui Ion; - 5 biserici ortodoxe stil nou i una stil vechi; - Academia Teologic Sf. Ioan Iacob din cadrul Seminarului Teologic Veniamin Costachi de la Mnstirea Neam; - Parcul Natural VntoriNeam; - Rezervatia de zimbri Drago Vod; Oportuniti extinderea pieii de clieni dup recesiune; dezvoltarea i adaptarea serviciilor turistice pentru noile tipuri de cereri; realizarea unor investiii n spaii de cazare; realizarea unor investiii n agrement (trasee pentru ATV-uri i biciclete, dezvoltarea turismului ecvestru etc.) nfiinarea unor pensiuni
Constrngeri legislaie n continu modificare; mentaliti de indiferen fa de mediu n general i fa de patrimoniul turistic n special; poluarea mediului prin practicarea unui turism neecologic" din partea unor vizitatori; slab infrastructur de baz: ap/ ap uzat, gaz metan, drumuri comunale etc.;
164
agroturistice autentice; valorificarea mai intens a potenialului turistic al zonei; utilizarea programelor de finanare ale Uniunii Europene; amenajarea unor case de vacan n parteneriat public privat; dezvoltarea turismului religios, a pelerinajelor, n mod special; consolidarea poziiei n circuitul turistic naional; dinamizarea accesrii pieii externe de turism; potenialul competitiv al zonei. amenajarea de locuri de campare;
preluarea unor importuri" n locul tradiiilor locale; irosirea unor anse de accesare a fondurilor europene; degradarea reelei de drumuri judeene; promovare intens a altor zone turistice limitrofe ex. Agapia, Tg. Neam, Suceava; scderea interesului consumatorului pentru pachetele de vacan n contextul crizei economice actuale;
9. Administraia local
Puncte tari existenta unui segment de populaie pregtit profesional; existena personalului tnr cu studii superioare n instituiile publice; implicarea activ a instituiilor publice-Primria, n problemele comunitii; existenta instituiilor de baz, protecie civil i ordine public; deschiderea administraiei actuale ctre investiii; existena spaiului adecvat pentru buna desfurare a activitilor APL; existena logisticii necesare desfurrii n bune condiii a activitii instituiilor publice; Puncte slabe legislaie insuficient cunoscut de ctre personalul din instituiile publice, ca urmare a numrului mare de schimbri legislative; insuficient comunicare ntre instituiile publice; aplicarea legilor, uneori n moduri diferite, ca urmare a necorelrii normelor metodologice; interpretri eronate privind impozitele i taxele, n unele cazuri; inexistena unui post de poliist local pentru comunitatea de romi; numr mare de cini comunitari (adui din alte localiti sau/ i stabilizai n comunitatea de romi din cauza neridicrii gunoiului
165
participarea la sesiuni de perfecionare continu a aparatului APL; existena persoanelor de etnie rom angajate n cadrul Primriei; existena persoanelor angajate n cadrul Primriei, care se ocup de situaia populaiei de etnie rom pe diverse segmente de via; Oportuniti

menajer);
Constrngeri
dezvoltarea sentimentului de apartenen la comunitate; creterea autonomiei locale n actul administrativ; posibilitatea accesrii de fonduri guvernamentale i europene pentru organizarea de sesiuni de instruire pe diverse domenii de activitate; implementarea de proiecte de mediatizare a legislaiei; aplicarea principiului transparenei n activitatea instituiilor publice; posib infiinrii unui padoc;
practicarea unor politici discriminatorii n alocarea resurselor locale; nemulumiri manifestate de ctre populaie generate de msurile economice i sociale luate de Guvern; convulsii sociale; riscul eecului n realizarea i finalizarea unor proiecte; refuzul achitarii unor taxe si impozite
Capitolul IV. Viziunea i direciile strategice de intervenie

166
O viziune trebuie s fie ambiioas, ndrznea, i s strng oameni mpreun pentru a-i canaliza energia ctre un obiectiv comun. (1) Astfel, viziunea asupra comunei Vntori-Neam din judeul Neam pentru perioada 2014-2020, vorbete despre un drum ambiios, ndrzne, strbtut de locuitori, instituiile publice i organizaiile nonguvernamentale locale, mpreun cu mediul de afaceri local, n cadrul unor parteneriate cu caracter public-privat, drum pe parcursul cruia cele 9 domenii analizate vor suferi intervenii astfel nct, viaa vntorenilor, va ajunge la un standard superior de calitate. Analiza factorilor interni i externi care influeneaz dezvoltarea local, au permis elaborarea direciilor strategice de intervenie pentru fiecare dintre cele 9 domenii strategice de dezvoltare ale comunei Vntori-Neam: Domeniu strategic de dezvoltare 1: Resursa uman Direcii strategice de intervenie: 1.1. mbuntirea capitalului uman la nivelul comunei Vntori -Neam. Domeniu strategic de dezvoltare 2: Agricultura Direcii strategice de intervenie: 2.1. mbuntirea economic local n domeniul agriculturii. Domeniu strategic de dezvoltare 3: Infrastructura Direcii strategice de intervene: 3.1. mbuntirea, extinderea infrastructurii de transport rutier, nfiinarea infrastructurii de transport aerian. 3.2. mbuntirea i extinderea reelei de alimentare cu energie electric. 3.3. mbuntirea reelei de alimentare cu ap. 3.4. mbuntirea reelei de canalizare. 3.5. Introducerea reelei de alimentare cu gaze naturale. 3.6. mbuntirea fondului locuibil. Domeniu strategic de dezvoltare 4: Economic Direcii strategice de intervenie: 4.1. Dezvoltarea i susinerea unui mediu economic performant, capabil s asigure creterea economiei locale. 4.2. Ocupare i piaa muncii.
167
4.3. mbuntirea reprezentrii agenilor economici din comuna Vntori-Neam pe piaa judeului Neamt i creterea contribuiei agenilor locali, la PIB-ul judeean. Domeniu strategic de dezvoltare 5: Educaie, Cultur, Social, ONG 5.a. nvmnt Direcii strategice de intervenie: 5.a.1. mbuntirea managementului domeniului de nvmnt, la nivelul comunei. 5.b. Cultur, Culte, Activiti sportive/ recreative 5.b.1. mbuntirea managementului n domeniul cultural, l a nivelul comunei. 5.c. Social 5.c.1. mbuntirea politicii locale n domeniul social. 5.d. ONG 5.d.1. mbuntirea politicii locale n relaia cu organizaiile nonguvernamentale. Domeniu strategic de dezvoltare 6: Sntate Direcii strategice de intervenie: 6.1. mbuntirea strii de sntate a locuitorilor comunei.
Domeniu strategic de dezvoltare 7: Mediu Direcii strategice de intervenie: 7.1. mbuntirea managementului sistemului de gestionare al deeurilor. 7.2. Prevenirea i combaterea efectelor nocive asupra mediului. 7.3. Dezvoltarea spaiilor verzi i crearea unor perdele vegetale de protecie.
Domeniu strategic de dezvoltare 8: Turism

168
Direcii strategice de intervenie: 8.1. Punerea n valoare a potenialului turistic local. Domeniu strategic de dezvoltare 9: Administraia local Direcii strategice de intervenie: 9.1. mbuntirea capacitii instituionale i administrative la nivelul APL. 9.2. Modernizarea serviciilor de Administraie Public Local.
Monitorizare n cadrul ntlnirii Consiliului ocal care va aproba Strategia de ezvoltare Dudabil a comunei Vntori-Neam, judeul Neam mpreun cu cele 3 anexe i anume Planul de Dezvoltare Durabil a comunei Vntori-Neam, judeul Neam 2014 2020, Planul Local de Aciune pentru mbuntirea Situaiei Romilor i Fia de lucru-Evaluarea nevoilor comunitii de romi, va fi decis componena Grupului de monitorizare i evaluare a implementrii Strategiei. Portofoliu de aciuni cu finanare local i finanare european Planul de Dezvoltare Durabil a comunei Vntori-Neam, judeul Neam 2014 2020 va fi revizuit periodic, la maxim 2 ani, n vederea evitrii erorilor de evaluare a resurselor necesare pentru implementarea proiectelor stabilite n Plan. Indicatorul general care va fi urmrt este: indicatorul de dezvoltare durabil a comunei Vntori-Neam, judeul Neam; Pentru fiecare dintre cele 9 domenii, vor fi stabilii indicatori specifici.
Capitolul V. Bibilografie selectiv

169
Nr. Crt. 1.
Document EUROPA 2020 principii, valori, direcii de aciune DEZVOLTAREA DURABIL - principii, valori, direcii de aciune Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei Orizonturi 2013-2020-2030 Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013 Planul Naional de Aciune pentru Ocuparea Forei de Munc Strategia Guvernului Romniei de Incluziune a Cetenilor Romni aparinnd Minoritii Romilor pentru perioada 2012-2020 Planul de Dezvoltare Regional Nord Est (PDR Nord-Est) Planul Local de dezvoltare Durabil a judeului Neam, Agenda Local 21
Surs http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?u ri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF http://strategia.ncsd.ro/docs/sndd-finalro.pdf http://www.mmediu.ro/beta/wpcontent/uploads/2012/06/2012-0612_dezvoltare_durabila_snddfinalromana20 08.pdf http://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/ 71/172/planul-national-de-dezvoltare-20072013.pdf http://www.anofm.ro/files/3/Introducere.pdf http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/St rategie_Incluziune_2012-2020.pdf http://www.adrnordest.ro/user/file/regional %20rdp%202007/3_%20Strategia%20de% 20dezvoltare%20regionala.pdf
2.
3.
4.
5. 6.
7.
8.
http://www.cjneamt.ro/Strategii/Planul %20Local%20pentru%20Dezvoltare%2 0Durabila%20a%20Judetului%20Neamt %20Agenda%20Locala21.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_dur abil%C4%83 http://www.egsproject.eu/index.php?option=com_content& view=article&id=89&Itemid=111
9. 10.
Site wikipedia document inclus n site-ul Energie Educaie Guvernare coli (EGS) discurs Maria PETRARIU, primarul comunei Vntori-Neam, judeul Neam site Primria Vntori-Neam
Strategia Local de Dezvoltare Durabil a comunei Vntori-Neam, 2007-2013
11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.
http://www.vinatorineamt.ro
Victor Tufescu, Valea Moldovei, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1970, pag.165 Ichim Ionita, Muntii Stanisoarei, Ed. Academiei, Bucuresti, 1979, pag. 86-87 Ioan Simionescu, Colturi din tara, Ed. Albatros, Bucuresti, 1971, pag. 145 Vlad Georgescu, Istoria, Ed.Stiintifica, pag.32 Site: Bison Bonasus Romania http://www.bisonbonasus.ro/zimbrul-inromania/; www.vanatoripark.ro
170
19. 20. Site: MEYHEM.RO
Descrierea comunitii de romi din comuna Vntori-Neam, judeul Neam Carmen Elena Andrei, mediator sanitar comunitatea de romi Site Programul UE pentru Ocuparea Forei de Munc i Solidaritate Social PDF
http://mayhem.ro/cum-creezi-o-viziune
21.
Capitolul VI. Anexe

Anexa 1 - Plan de Dezvoltare Durabil a comunei Vntori -Neam, judeul Neam 2014 -2020, Portofoliu de aciuni cu finanare local i finanare european Anexa 2 Plan Local de Aciune pentru mbuntirea Situaiei Romilor Anexa 3 - Fi de lucru Evaluarea nevoilor comunitii de romi

Strategia Vinatori 2014-2020 VNT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Vinatori 2014-2020 VNT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL A COMUNEI VNTORI-NEAM, JUDEUL NEAM PENTRU PERIOADA 2014-2020

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL A COMUNEI VNTORI-NEAM JUDEUL NEAM 2014 2020

Maria PETRARIU Primarul Comunei Vntori-Neam, jud. Neam

CUPRINS Preambul .............................................................................. pag. 4

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

5. Educaie, cultur, servicii sociale nvmnt

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Capitolul I. Analiza reglementrilor europene, naionale, regionale, locale

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Capitolul II. Prezentarea general a comunei Vntori-Neam, judeul Neam

Limitele depresiunii sunt reprezentate la vest de ultimele ramificaii

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Ceramic pictat tip Starevo-Cri (Zona A)

. Fragmente din suport tip hor

Cioburi descoperite n zona B

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

80 Sntate Mediu Turism publica Structura APL

6. Sntate 7. Mediu 8. Turism 9. Administratia locala

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

11. 12. 13.

n ceea ce privete destinaia culturilor, terenurile sunt evideniate n tabel:

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

83 2. 3. 4. cartof legume plante de nutre 187 ha 25 ha 827 ha

Vntori-Neam Nemior Lunca Mnstirea Neam

a. confecionare nou-nscui a. prelucrare cauciuc

a. confectionri tmplrie PVC, aluminiu a. confecii metalice

c. Nr. 1 433 21 353 21 192 9 161 8

c. Lunca 138 2 104 34 8 46 2 58 4 2 9 2 2 5

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

98 Neam Total TOTAL 63,7 240,7

Suprafaa 36,06 0,7 10,88 401,41 329,36 66,31

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

A. Zone de Natura istorie linite

D. Zone de Natura, si sit natural istorie cu valoare spiritualitate spirituala

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

9. 10. 11. 12.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

10. 2. Descrierea comunitii de romi din comuna Vntori-Neam,

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.

Oportuniti programe finanate din Fondurile Structurale i de Coeziune pentru

Martie - mai 2013 Valentina PARASCHIV F.R.D.S.