Sursa: http://www.descopera.

ro/stiinta/4200009-aerogelul-materialul-minune-alviitorului

Aerogelul materialul minune al viitorului

autor: Alexandru Safta

Foto (8) Nebanuite sunt caile progresului tehnologic. Pentru omul obisnuit, cu acces aproape nelimitat la informatie, dar cu interes de multe ori sca ut pentru acest domeniu, tehnologia se re uma adesea la de !oltarea domeniilor de tipul informaticii, al comunicatiilor, al medicinei, al bioingineriei sau al energiilor alternati!e. " ramura tehnologica extrem de importanta, insa, si care a atras de ce!a timp atentia cercetatorilor, este si industria materialelor, taram al unor descoperiri nu tocmai frec!ente, dar esentiale in !irtutea progresului general. In acest articol Un pariu revolutionar

Magia golurilor Promisiunea unei lumi mai bune Fumul a ajuns in spatiu! Orice minune are si... lacune

Un pariu revolutionar
#aterialele compo ite sau cele obtinute prin diferite procedee tehnologice au dus, in mai putin de un secol, la o ade!arata re!olutie, adaugand betonului, metalelor si lemnului o sustinere nebanuita in industria constructiilor, a masinariilor si a dispo iti!elor cele mai di!erse. $n perioada anilor %&' ai secolului (( a aparut bachelita, obtinuta dintr)o rasina sintetica* peste o +umatate de secol a !enit randul fibrei de carbon, pentru ca anii %,' sa marche e noua era a siliconul. Acum, sa!antii sunt preocupati de realizarea unui nou material, denumit aerogel, sau !um ing"etat#, despre care cred ca va revolutioana mersul multor domenii de activitate. -otusi, chiar daca numai recent a fost adus in atentia publica, conceptul care sta la ba a acestui material extrem de apreciat, nu este unul nou. Primul care a incercat sa cree e aerogelul a fost c"imistul american $teven %istler, in .,&., in urma unui pariu excentric facut cu un coleg de bransa, in incercarea de a inlocui lichidul dintr)un +eleu, cu ga , fara a modifica proportiile initiale ale gelului. /istler a incal it +eleul, a e!aporat apa si celelalte componente lichide din structura sa si a introdus in locul lor metanol. A in!entat astfel un precursor al actualului aerogel, un soi de fum inghetat, ultrausor si foarte re istent in raport cu densitatea sa. -otusi, din pricina costurilor foarte ridicate necesare producerii acestui material, nimeni nu a fost atras de ino!atie, iar reusita !a fi data uitarii pentru mai multe decenii. Chimistul Steven Kistler, parintele misteriosului "fum inghetat"

Magia golurilor
Sapte eci de ani mai tar iu, in anul 0''', oamenii de stiinta din cadrul &A$A au pus bazele unui proiect care necesita utilizarea unui material !oarte usor si in acelasi timp !oarte rezistent din punct de vedere termic , dar care nu exista propriu) is. Acest e!eniment readuce in scena !echea descoperire a lui /istler, pe care cercetatorii americani o studia a amanuntit si o perfectionea a. 1i adauga 2fumului inghetat3 oxid de aluminiu si siliciu si inlocuiesc inflamabilul metanol cu bioxid de carbon. Acest lucru a dat aerogelului de asta i aspectul unei bucati de sticla, cu un interior aerat#, abundent in bule. $n ciuda denumirii, este !orba despre un material perfect uscat, total diferit de gelul clasic, foarte elastic si extrem de re istent la socuri si !ariatii mari de temperatura. Aerogelul este un i olator termic remarcabil, pentru ca reduce aproape de anulare cele trei cai de transfer ale caldurii, con!ectia, conductia si radiatia.

4esi, la origine, materialul este hidrofil, prin intermediul unui tratament chimic, el poate fi con!ertit la hidrofobie* se topeste numai la temperaturi de peste '()) grade *elsius , are o conductibilitate apropiata de ero si este considerat materialul solid cu cea mai mica densitate posibila, continand aer in proportie de ,,,85. 6n centimetru cub din aerogel cantareste & miligrame, putin mai mult decat aerul, iar dimensiunea totala a golurilor din interiorul sau este similara cu cea a unui teren de !otbal , aproximati! 7''' metri patrati. #ai mult de atat, un burete de aerogel de numai doua grame poate sustine greutatea unei carami i de 0.8 9ilograme.

Pana acum, inginerii i)au gasit acestui material intrebuintari in i olarea conductelor de petrol, iar ci marii in confectionarea branturilor pentru incaltaminte. Alpinista britanica Anne Parmenter a escaladat muntele 1!erest fiind incaltata cu ghete captusite cu un strat subtire de aerogel. 4eclaratia sa de dupa expeditie a sunat astfel: :Singura problema a fost ca mi)era foarte cald la picioare, ceea ce, de fapt, nu este o problema atunci cand esti alpinist3. 4e asemenea, compania ;ugo <oss a testat si ea calitatile aerogelului pentru o linie de geci de iarna, dar acestea au fost rapid retrase din circulatie, deoarece cumparatorii s+au declarat incomodati de !aptul ca erau mult prea calduroase.

Promisiunea unei lumi mai bune

Acestea sunt, insa, numai cate!a exemple sarace ale posibilitatilor de intrebuintare a aerogelului. Specialistii considera ca potentialul materialului este aproape nelimitat , fiind de parere ca s)ar putea gasi aplicatii ale acestuia in ma+oritatea domeniilor si acti!itatilor umane. Pentru ca absoarbe complet radiatiile infrarosii, el !a permite construirea unor cladiri sau incinte care sa permita accesul luminii solare in interiorul lor, fara a tolera insa si schimbarile termice. $nserarea unui strat de aerogel in peretii exteriori ai caselor si in compo itia gemurilor ferestrelor, ne !a scapa atat de caldura torida a !erii si de figul se onului rece, cat si de aparatura electrocasnica mare consumatoare de energie electrica, asa cum sunt aparatele de aer conditionat. 1ste lesne de intuit ca

montarea unui acoperis transparent ce permite patrunderea intregului spectru de lumina fara !reun pic de caldura !a repre enta un salt urias din punct de !edere al eficientei energetice.

4e asemenea, multumita aerogelului modificat prin adaos de sulf sau seleniu, chiar unele catastro!e ecologice vor putea !i evitate. 4e exemplu, urmarile de astruoase ale unor de!ersari accidentale de produse petroliere in apele marilor si oceanelor ar putea fi cu succes anulate, prin exploatarea uriasei capacitati a aerogelului de a absoarbe metalele grele, de tipul mercurului, din mediul ac!atic. Particule de aerogel raspandite pe rauri si lacuri ar a!ea capacitatea de a atrage metalele grele din ape si, deci, de a curata mediul. =himistul american #ercouri /onat idis a do!edit acest lucru, demonstrand ca particulele de aerogel au adus o solutie infectata cu mercur, de la >?8 parti mercur la un milion parti apa, la doar ','? parti mercur pentru un milion parti de apa* o agresi!itate simila pre inta aerogelul si in ca ul mediilor incarcate cu plumb, cadmiu si sulf.

Fumul a ajuns in spatiu!

Fireste ca domeniul astronauticii, explorarea spatiului cosmic, acti!itate din ce in ce mai fulminant practicata de catre specialisti, nu ar a!ea cum sa faca rabat de la intrebuintarea unui material cu proprietati atat de remarcabile, mai ales cand, aceasta a fost si ratiunea principala a formarii lui. Si aici, intrebuintarile isi gasesc locul in cele mai di!erse directii. &A$A !oloseste deja aerogelul pentru izolarea termica a costumelor astronautilor, un strat de '- mm din material asigurand protectia impotriva !rigului la temperaturi de pana la minus '.) grade *elsius.

Proprietatile unice ale aerogelului au determinat, de asemenea, alegerea acestui material pentru captarea pra!ului de comete. Particulele din componenta acestora, circuland prin !id cu !ite e de pana la 0'.''' 9m@ora, s)ar distruge instantaneu la impactul cu un oricare alt tip de suprafata sau ar ricosa in afara sa. 4e altfel, metoda a si depasit granitele teoretice, sonda spatiala :Stardust3 a colectat de+a, in timpul unei misiuni spatiale din anul 0''?, astfel de particule din cometa Aild 0, care ii !or a+uta pe cercetatori sa inteleaga mai bine natura materiei din care s)a format Sistemul Solar. Aceasta, deoarece, spre deosebire de planete, cometele au e!oluat foarte putin de la gene a si pana asta i. Particularitatile aerogelului nu pot fi negli+ate nici in pri!inta sigurantei fi ice, in fata unor e!enimente capabile de ranirea sau anihilarea oamenilor. Un strat de numai - mm de aerogel poate asigura supravietuirea in !ata e/ploziei apropiate a unui 0ilogram de dinamita si a unui soc termic ce degajeaza o caldura de peste '))) grade *elsius. :1ste un material absolut fantastic. Acest 2fum inghetat3 si)a gasit utilitatea in aproape orice domeniu, de la filtrarea apei poluate, la prelucrarea bi+uteriilor si fabricarea rachetelor de tenis3, spune #ercouri /anat idis, profesor de chimie la 6ni!ersitatea 1!anston, din $llinois. 4aca are la ba a platina, aerogelul poate fi utili at, se pare, si pentru producerea de combustibili alternati!i, pe ba a de hidrogen.

$nca mai mult, procesat prin metode speciale, aerogelul se poate do!edi util si pentru desalini area apei de mare. Si inca un atribut de uriasa perspecti!a, dupa parerea chimistei #argerie Bongo de la 6ni!ersitatea din =alifornia: sub forma de membrana celulara, poate fi facut sa circule prin !asele de sange si, datorita uluitoarelor sale

proprietati, ne poate face sa intelegem mai bine procesele moleculare din corpul omenesc. 4aca mai adaugam ca este bun conducator de electricitate si ca este capabil sa inmaga ine e energie solara (precum celulele foto!oltaice), intelegem ca aerogelul se pre inta chimistilor si inginerilor preum un material de uriasa speranta.

Orice minune are si... lacune

4ensitatea sa este de 8'' de ori mai mica decat cea a unei bucati de sticla de aceeasi marime. Aerul este reparti at in pori in!i ibili cu ochiul liber, dar ponderalitatea extrem de redusa are si un re!ers: materialul este fragil, astfel ca se farama chiar si numai daca cine!a doreste sa)l tina intre degete. -otusi, numai actual pretul ridicat !ace ca aerogelul sa !ie considerat, inca, un material inaccesibil si e/otic. Pare, insa, ine!itabil ca noua 2!edeta3 a 2materialistilor3 sa de!ina, rapid, una dintre uneltele de ba a ale ecologistilor si ale omenirii in general, dupa fabricarea sa industriala. Cuinness <oo9 a recunoscut faptul ca &A$A a creat cel mai usor material solid, prin contributia uriasa a doctorului Ste!en Dones de la Baboratorul EDet Propulsion BaboratorFE din cadrul agentiei spatiale americane. E1ste foarte putin probabil sa se in!ente e un material mai usor decat aerogelul, pentru ca nu s)ar putea intari. #oleculele de silicon nu s)ar putea uni intre ele. 4e asemenea, nu poate fi mai usor decat densitatea aerului, .,0 miligrame per centimetru cub, pentru ca aerogelul este plin cu aerE, a explicat cercetatorul de la NASA. -otusi, pentru ca oamenii de stiinta nu au odiha ) pe ba a matricei aerogelului, au mai fost create cate!a !ariatiuni, care ii imita in general caracteristicile, dar i le si modifica sau sporesc. 1ste !orba despre materiale ca: nanogelul, sol gelul, "idrogelul, /erogelul, seagelul sau c"alcogelul, si acestea, probabil, promisiuni ale unei !ieti mai bune in !iitor. =um !a e!olua po!estea materialului)minune !om !edea in deceniul urmator.