Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
sangvin asupra peretelui arterial. Hipertensiunea arterial reprezint creterea presiunii sistolice peste valoarea de 120 mm Hg i a presiunii diastolice peste valoarea de 80 mm Hg.
generat pentru a pompa sngele de la inim spre celelalte organe. Tensiunea arterial diastolic reprezint presiunea vaselor sangvine n momentul n care inima se umple cu sngele venit din restul corpului.
fronto-occipital. Este o durere scitoare, care cuprinde fruntea i se ntinde pn n zona cefei. Apare dimineaa i este ameliorat de o ceac de cafea sau de un medicament contra durerii. Cefaleea poate disprea i spontan dup cteva ore.
cuprind: ameeli; vertij (senzaie de lips de echilibru n spaiu); durere n piept; transpiraii; tulburri de vedere (vedere n cea, neclar, uneori "stelue verzi"); iuituri n urechi; confuzie; contientizarea respiraiei (dispnee); palpitaii (contientizarea btilor inimii);
specifice care s orienteze diagnosticul. Numit i "ucigaul silenios", descoperirea este ntmpltoare la un consult obinuit la cabinetul medicului de familie. Teste necesare pentru diagnosticarea HTA: analiza complet a sngelui, examenul urinii, electrocardiograma, ecocardiografia, monitorizarea ambulatorie (care nu necesit spitalizare) a tensiunii arteriale, scintigrafia renal, radiografia toracic, teste screening pentru feocromocitom (tumor a glandei suprarenale care secret adrenalina, hormon ce determin creterea tensiunii arteriale).
uneori complicaiile fiind singurul mod de manifestare. Ameelile, durerea de inim, tulburrile de vedere sunt simptome care nsoesc hipertensiunea arterial. Creterea brusc a tensiunii arteriale, asociat cu o modificare a peretelui vasului, poate determina afectri cardiovasculare: infarct miocardic acut (IMA) i cerebrovasculare: accident vascular cerebral (AVC).
meninerea tensiunii arteriale n limite normale. Evitarea alimentelor foarte srate (murturi,saramuri).
baza n tratamentul oricrei afeciuni cardiovasculare. Renunarea la fumat! Fumatul determin creterea tensiunii arteriale, crete glicemia i pulsul! Un regim bogat n fibre, fructe, legume, precum i lapte, ou i cantiti crescute de acizi grai omega 3 din ulei de pete.
Bibliografie: Mic enciclopedie de biologie i medicin, Victor Sahleanu, Bogdan Stugren, Editura tiinific i Enciclopedic, 1976. Mohan GH., Corneanu C., Ardelean A. Biologie Manual pentru clasa a X-a, Editura Corint, 2004.