Universitatea De Medicina Si Farmacie ,,GR.T.

POPAIasi Facultatea De Medicina Dentara

Proteza amovibila partial scheletata

Profesor Univ. Andronache Monica Student. Cosa Ioana Gr. 6, An II

1

Proteza amovibila partial scheletata mandibulara

Definitie Proteza scheletata este piesa protetica care rezolva edentatia partiala pentru situatii topografice similare cu cele din proteza partiala acrilica, dar se deosebeste si este preferata datorita dimensiunilor reduse, finetii si preciziei de executie. Bratul, seile, conectorii principali, secundari si elementele de sprijin, mentinere si stabilitate sunt turnaturi metalice realizate dintr-o bucata. Este o solutie de durata si se remarca prin finetea si precizia executiei tehnice. Indicatiile protezei partiale mobilizabile scheletate Indicatiile protezei partiale mobilizabile pot fi grupate in doua mari categorii: 1. Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile 2. Situatii clinice care exclud tratamentul prin punte, datorita unor motive obiective. Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile Exista situatii clinice care nu pot fi tratate in mod obisnuit decat cu ajutorul protezelor partiale mobilizabile si anume: - edentatiile de clasa I Kennedy (termino-terminal - edentatiile de clasa a II-a Kennedy (terminale unilaterale); edentatiile de clasa a III-a Kennedy extinse; edentatiile de clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor; edentatiile cu existenta unui numar mic de dinti restanti( 2-5 dinti); edentatiile subtotale, cand mai sunt prezenti 1-3 dinti restanti
2

Situatii clinice care exclud tratamentul prin proteza partiala fixa Desi ca intindere edentatia se preteaza pentru un tratament conjunct, sunt totusi motive pentru restaurari protetice adjuncte si anume: - edentatiile laterale intinse (clasa a III-a), care au ca dinti stalpi caninul si molarul de minte cu valoare parodontala scazuta. O proteza partiala scheletata confectionata in aceasta situatie se va extinde si pe hemiarcada opusa si are avantajul dispersarii solicitarilor functionale pe mai multi dinti fata de o punte. - edentatiile laterale sau frontale, cu afectarea parodontala a tuturor dintilor restanti, pot beneficia de tratamentul cu proteza partiala mobilizabila scheletata, care in afara restaurarii edentatiei poate detine si rolul unui aparat de imobilizare a dintilor restanti si are avantajul dispersarii solicitarilor functionale pe dintii restanti. Se poate aplica doar pe dintii stalpi cu mobilitate de gradul II. - edentatiile laterale sau frontale reduse, cand exista contraindicatii ale slefuirii dintilor sau refuzul pacientului de preparare a dintilor limitanti bresei datorate unor afectiuni generale severe. In asemenea situatii, exista posibilitatea realizarii unei mici proteze scheletate cu 1-2 dinti maxim, care nu se extinde pe hemiarcada opusa. De altfel, in prezent, astfel de situatii se pot rezolva prin proteze pertiale fixe adezive, care necesita doar preparatii peliculare; - edentatiile din zona de curbura a arcadei (incisiv lateral, canin, primul premolar) necesita realizarea unei proteze mobilizabile; - edentatiile frontale asociate cu pierdere de substanta osoasa din diferite cauze (despicaturi labiopalatovelare, traumatisme, tumori); - edentatiile frontale unde sunt necesare artificii estetice de montare a dintilor artificiali (treme, diasteme, incalecari sau rotatii); - edentatiile care necesita restaurare protetica dupa interventii chirurgicale mutilante. Etape clinico-tehnice de realizare a unei proteze scheletate I. Stabilirea diagnosticului si a planului de tratament. Medicul trebuie sa colaboreze cu pacientul, acestuia din urma fiindu-i explicata fiecare etapa a tratamentului. Tipul de protezare si sitemul de ancorare vor fi stabilite in functie de necesitatile si dorintele pacientului. Realizarea unei proteze partiale scheletate presupune o tehnologie speciala si inalta calificare din partea medicului, prin urmare si un pret mai ridicat. II. Amprentarea campului protetic. Pe baza acestei prime amprente medicul si tehnicianul vor stabili designul protezei. III. Adaptarea scheletului metalic.
3

IV. Preparata dintilor restanti. Dintii naturali de care se vor prinde sistemel speciale de ancorare ale protezei scheletate vor primi coroane de acoperire. V. Verificarea relatiei dintre cele doua maxile si stabilirea culorii, formei si aranjamentului dintilor protezei. Relatia ocluzala este foarte importanta si trebuie stabilita cu exactitate in cazul protezelor scheletate. VI. Realizarea unei replici in ceara a protezei. Aceasta va fi cu usurinta ajustata, pentru a se potrivi perfect pe campul protetic al pacientului. VII. Realizarea protezei scheletate propriu-zise Elementele componente ale protezei partiale scheletate Desi reprezinta un tot structural si functional, proteza scheletata se poate diviza din punct de vedere didactic in urmatoarele parti componente: 1.seile protetice; 2.conectori principali (majori) - elementele de legatura dintre sei; 3.mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare; 4.conectori secundari (minori); 5.dintii artificiali. Conectori principali Conectorii principali sunt elemente transversale ale protezei partiale scheletate, care fac legatura intre seile protetice sau intre o sa si elementele de sprijin, mentinere si stabilizare. Conectorii principali au o serie de caracteristici comune dar si caracteristici speciale in functie de maxilarul la care se aplica, tipul de edentatie si particularitatile anatomice ale campului protetic. Bara linguala se utilizeaza cand inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9 mm intre fundul de sac lingual si parodontiul marginal. Se plaseaza in dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular cu marginea superioara a barei la o distanta de 4-5 mm fata de parodontiul marginal. Extremitatea inferioara se plaseaza in fundul de sac lingual astfel incat sa nu impiedice mobilitatea fiziologica a seului bucal sau a frenului limbii. Fata de mucoasa procesului alveolar bara linguala trebuie sa fie plasata la o distanta de 0,3 - 2 mm. Profilul barei are forma semipiriforma. Portiunea cea mai voluminoasa se afla plasata catre fundul de sac oral iar extremitatea subtiata catre parodontiul

marginal. Daca bara linguala va fi mai lunga grosimea trebuie sa fie mai mare pentru a se asigura rezistenta mecanica a acesteia. In cazul in care procesul alveolar nu este suficient de inalt pentru aplicarea unei bare linguale, care sa corespunda tuturor criteriilor mai sus enuntate, este necesar ca proteza sa fie conceputa sub forma placutelor dento-mucozale. Crosetul continuu este utilizat cand se doreste realizarea unui efect contrabasculant optim si se intrunesc toate conditiile de realizare ale barei linguale. El contribuie la marirea rezistentei mecanice a protezei. Rolurile crosetului continuu sunt urmatoarele: mareste rezistenta si asigura rigiditatea protezei; contribuie la sprijinul parodontal al protezei; asigura mentinerea indirecta (element antibasculant); asigura stabilizarea protezei in sens disto-mezial; - solidarizeaza uneori dintii restanti si reface punctele de contact interdentare. Mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare Mijloacele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt grupate in: A.- Mijloace principale care pot fi: - directe: crosete si sisteme speciale - indirecte: opritori de basculare sau elemente contrabasculante, care opresc bascularea prin desprindere a protezelor partiale. B.- Mijloacele auxiliare care contribuie mai ales la mentinerea protezelor partiale. Mijloacele principale directe de mentinere, sprijin si stabilizare a)- Crosetele dentare: Crosetele sunt cele mai utilizate mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare ale protezelor partiale. Circa 90% dintre proteze sunt prevazute cu crosete, datorita usurintei de realizare si aplicare pe dinti, dar si pretul de cost mult mai scazut decat al celorlalte sisteme. Mentinerea protezelor partiale realizata cu ajutorul crosetelor se bazeaza pe rezistenta unui aliaj la deformare.
5

La protezele scheletate sunt utilizate doua tipuri de crosete si anume: crosetele turnate si crosetele mixte, in functie de gradul de retentivitate a dintilor stalpi. Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele: - mentinere; - stabilizare; - sprijin; - incercuire; - reciprocitate; - pasivitate; - mentinerea indirecta.

1.Mentinere
- Este funcia prin care croetul impiedic desprinderea involuntar a protezei de pe campul protetic; - Se datoreaz braului retentiv al croetului; - Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp; - Necesit stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul paralelografului in funcie de axa de inserie

2.Stabilizare
- Este funcia prin care croetul se opune deplasrilor orizontale; - Elementele rigide ale croetului trebuiesc plasate bilateral; - Prelungirea braelor opozante rigide pe mai muli dini mrete stabilizarea; - Solidarizarea prin microproteze a dinilor stalpi mrete valoarea lor parodontal i rezistena la micrile orizontale ale protezei.

3.Sprijin
- Este funcia prin care croetul se opune deplasrilor verticale in direcie mucozal asigurand sprijinul parodontal; - Elementul principal care asigur sprijinul parodontal este pintenul; - Pintenii interni vor fi plasai pe dini acoperii cu microproteze;
6

- Pintenii externi pot fi aplicai pe dini neacoperii in lcae de mici dimensiuni perate in smal prin frezare; - Orice pinten trebuie intrit cu un conector secundar.

4.Incercuire
- Este funcia prin care croetul trebuie s cuprind mai mult de 1800 din circumferina dintelui; - La incercuire trebuie s ia parte numai poriunile rigide ale croetului; - Asigur stabilizarea orizontal a protezei in sens sagital i transversal.

5.Reciprocitate
- Este funcia croetului prin care se neutralizeaz efectul poriunii flexibile a braului retentiv, care solicit orizontal dintele stalp in timpul inseriei i dezinseriei; - lefuirea feei pe care se aplic braul opozant; - Aplicarea de microproteze al cror perete oral este paralel cu axa de inserie; - Renunarea la braul opozant, rolul de contracroet revenind unui pinten intern sau unui conector secundar, plasat interdentar; - Utilizarea unui croet numit R.P.I.

6.Pasivitate
- Este funcia croetului prin care acesta, dup ce este aplicat corect pe dintele stalp, nu trebuie s mai exercite fore active.

7.Mentinerea indirect
- Prin poriunile terminale flexibile ale braelor retentive ale croetelor circulare orientate ctre edentaie; - Prin jumtatea distal, subecuatorial, orientat ctre edentaie, a poriunii orizontale a croetului divizat in "T"; - Prin braele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze prevzute cu prag
7

supragingival. Au fost descrise de-a lungul anilor un numar foarte mare de crosete. Se poate grupa varietatea mare de crosete in patru categorii: - crosete circulare; - crosete Roach; - crosete Ney; - crosete speciale.

1.Sistemul Roach cuprinde croete ce se mai numesc i croete bar sau divizate,
deoarece braele croetului pornesc separat din conectorul principal sau din eaua protetic. Croetul n C : pornete printr-un conector secundar din ea, trece in punte peste festonul gingival i poriunea retentiv subecuatorial a dintelui, descrie o curb superioar la nivelul liniei ghid, ia contact cu dintele i se termin subecuatorial in zona de retenie vecin eii. Utilizat in regiunea mezio-lingual a molarilor sau vestibulo-distal a premolarilor, prezint i variante cum ar fi croetul in C inversat sau C intors. Croetul n L: pornete cu un conector secundar ce trece in punte peste rebordul gingival, iar poriunea activ se termin sub linia ghid in partea opus edentaiei. Croetul n U :pornete din ea printr-un conector secundar ce trece in punte peste rebordul alveolar i se termin sub linia ghid prin dou brae, unul in zona distovestibular, cellalt in zona mezio-vestibular.Este indicat pe premolarii inali cu linia ghid apropiat de faa ocluzal. Croetul n S : pornete din ea printr-un conector secundar scurt, merge oblic spre linia ghid pe care o depete i ia contact cu dintele supraecuatorial dup care se recurbeaz, extremitatea liber terminandu-se sub ecuatorial in partea opus edentaiei. Este utilizat pe premolarii inferiori cu rdcina denudat. Croetul n T : este cel mai cunoscut i frecvent utilizat. Pornete din ea printr-un conector secundar ce trece in punte peste procesul alveolar, iar bara vertical a Tului ia contact cu mijlocul feei laterale vestibulare, de unde pleac cele dou extremiti una spre zona mezial, alta spre cea distal, fie una, fie ambele extremiti terminandu-se in zona de retenie. Ca variante, braul retentiv poate fi sub form de Y sau cu o singur extremitate elastic (croet in semi T). Croetul n I : puin flexibil, pornete din ea spre zona vestibular adiacent spaiului edentat printr-un conector secundar scurt,extremitatea elastic terminandu-se vestibule-distal ecuatorial. Este utilizat pe faa distovestibular
8

a premolarilor superiori din motive estetice. Pentru reciprocitate necesit un alt croet pe hemiarcada opus. Croetul n R : pleac din ea printr-un conector secundar ce trece in punte peste mucoasa procesului alveolar, urc pe faa vestibular i supraecuatorial se divide in dou poriuni, o parte merge spre ocluzal, terminandu-se printr-un pinten situat in foseta central a molarului, iar cealalt parte se recurbeaz i se termin subecuatorial in zona de retenie adiacent eii.

2.Crosete circulare
Croetul inelar : folosit pe molarii de minte de form conic. Poate fi circular in contact strans cu dintele situat supraecuatorial. Este excelent factor de sprijin i stabilizare, dar retenia este nul. In alt variant circumscribe dintele la distan pe mucoasa gingival, asigurand retenia prin dou croete in C i sprijinul printr-un pinten ocluzal. Croetul circular Ackers, denumit i croet cu trei brae : - Se aplic pe premolarii i molarii cu retentiviti vestibulare i orale favorabile; - Prezint un corp susinut de un conector secundar situat proximal, un bra elastic sau retentiv ce debuteaz cu o poriune rigid situat supraecuatorial i se continu cu o poriune elastic situat in conul de retenie, precum i un bra rigid sau contra-croetul; - Corpul, umrul, poriunea rigid a braului elastic se situeaz in conul de sprijin i numai extremitatea braului elastic se situeaz in conul de retenie; - Sprijinul este asigurat de poriunile rigide, supraecuatoriale i de ctre pintenul ocluzal situat mezial sau distal; - Poate fi deschis dental sau edental; in funcie de acest lucru pintenul ocluzal se plaseaz fie mezial, fie distal. Are sprijin i stabilizare bun, reciprocitatea este ins slab, deoarece braul rigid ce asigur reciprocitatea prsete primuldintele la dezinseria protezei. Croetul circular cu ase brae sau croetul cu aciune reciproc al lui Bonwill : - Este alctuit din dou croete Ackers unite prin corpul lor. Se plaseaz de obicei pe o arcad sau o hemiarcad integr in vederea stabilizrii protezei; - Prezint sprijin excelent, foarte bun incercuire i bun retenie prin cele patru brae care pot fi dou rigide i dou elastice sau toate patru brae elastice.

3.Sistemul NEY: este unicul system standardizat de croete turnate. Indicaiile

acestor croete sunt in funcie de natura i calitatea dintelui suport, precum i de profilul ecuatoruluiprotetic. Utilizeaz ca zone retentive suprafeele laterale, vestibulare i orale ale dintelui suport. Croetul Ney numrul 1 este asemntor croetului Ackers :
9

- Este aplicat pe dinii cu linia ghid nr. 1 ce pornete aproape de jumtatea feei proximale adiacente edentaiei i urc spre ocluzal la nivelul feei proximale opuse; - Prezint excelent incercuire, bun sprijin,retenie i reciprocitate satisfctoare; - Este format dintr-o parte rigid, corpul din care pornete pintenul ocluzal, cei doi umeri situai in conul de sprijin i dou brae elastice situate sub linia ghid in conul de retenie. Croetul Ney numrul 2: - Este derivat din croetul T al lui Roach; - Se aplic pe dinii cu linia ghid nr. 2 opus liniei ghid numrul 1; - Traseul liniei ghid numrul 2: acesta pornete inalt, aproape de faa ocluzal proximal limitrof edentaiei i coboar oblic pe feele laterale aproape de colet, spre faa proximal opus; - Prezint un conector secundar ce pornete separat din a, conector care se termin cu pinten ocluzal i doi conectori secundari ce trec in puncte peste festonul gingival, luand contact cu dintele la nivel ecuatorial, unde braul elastic se bifurc; - O parte se aplic in zona de sprijin, o parte in conul de retenie. Are sprijin foarte bun, retenie bun prin cele dou brae elastice, dar slab incercuire in comparaie cu croetul nr. 1. Croetul Ney combinat 1-2 : - Este indicat pe dinii la care linia ghid are pe o fa aspectul numrul 1, iar pe cealalt fa aspectul liniei ghid numrul 2; - Este indicat pe dinii in versie sau rotaie i pe molarii conici; - Are bun sprijin, o retenie bun prin cele dou brae elastice, o incercuire i reciprocitate satisfctoare. Croetul numrul 3 : - Este indicat pe dinii tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia ghid fiind inalt, orizontal aproape de faa ocluzal; - Se aseamn foarte mult cu croetul numrul 1, ins corpul croetului i pintenul ocluzal sunt realizate prin turnare, in timp ce cele dou brae elastice din sarm se sudeaz la corpul croetului; - Prezint sprijin bun, retenie satisfctoare,dar incercuire slab.

b)-Sisteme speciale:
Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt dispozitive mecanice de mare precizie, care fac legatura intre dintii stalpi si proteza, avand rolul de a asigura o mentinere cat mai fizionomica a protezelor partiale. Sistemele
10

speciale permit de asemenea, transmiterea fortelor de masticatie de la dintii artificiali la dintii restanti. Sistemele speciale au urmatoarele caracteristici: sunt mici, eficiente, fizionomice, sunt greu de confectionat, sunt scumpe, cele mai multe fiind formate din doua componente, majoritatea actioneaza prin frictiune, se reconditioneaza greu sau nu pot fi reconditionate. Pentru a fi ferite de uzura prematura, care pericliteaza mentinerea protezei, sunt utilizate pentru confectionarea sistemelor speciale o serie de aliaje de mare duritate ca: - aliaje de aur platinat, in proportii diferite care fac acest aliaj dur sau extradur. In general procentele sunt Au 18% si Pt 5%. - aliaje speciale de aur platinat cu punct ridicat de topire (HSL) pentru utilizarea portelanului, lipiresau supraturnari. - aliaje cu continut mare de platina. - aliaj platina-iridiu. - aliaj aur-platina-argint. - aliaj aur-platina-paladiu. - oteluri inoxidabile. - aliaje din cobalt- crom de mare duritate. Se pot deosebi urmatoarele categorii de dispozitive: - sistemele de culise; - sistemele de capse; - sistemele de bare cu calareti; - sistemele de telescopare; - sistemele articulate; - sistemele magnetice. Conectorii secundari Conectorii secundari sunt asezati pe fetele proximale ale dintilor, ce delimiteaza bresa edentata sau in spatiul interdentar oral. Acestia pot fi rigizi, cand proteza are un sprijin dento-parodontal sau mixt, sau pot fi mai rar elastici, cand proteza are un sprijin mixt. Conectorii secundari se toarna odata cu scheletul metalic.
11

Legatura dintre elementele dentare ale protezei scheletate si cele distribuite pe suportul muco-osos se poate asigura si prin mecanisme speciale. Cand realizeaza legaturi elastice, conectorii secundari sunt mai lungi si au un traiect sinuos, iar legatura se numeste si conexiune elastica. Seile protetice si arcadele dentare artificiale Seile protetice metalice reprezinta portiunea bazei protezei scheletate ce acopera crestele edentate servind ca suport pentru dintii artificiali. Numarul seilor este egal cu numarul breselor edentate putand fi dupa topografie: frontale, laterale si terminale. Seile protezei scheletate detin o componenta metalica si una acrilica. Seaua protetica a protezei scheletate cuprinde doua fete: a)- una mucozala - in contact direct cu mucoasa crestei alveolare; b)- alta externa - care priveste spre mucoasa orala Ea are doua versante: vestibular si oral si o zona de muchie a seii, care este plasata pe relieful crestei alveolare unde este inaltimea sa maxima. Pe aceasta zona (din urma) se vor plasa, monta dintii artificiali. Componenta metalica a seilor va fi distantata de model prin foliere, pentru a lasa spatiu pentru acrilat. Distal se pastreaza contactul cu modelul. In portiunea distala, pe mijlocul crestei seile vor avea o mica prelungire in contact cu creasta printr-un stop distal, ce are rolul de a impiedica bascularea scheletului in timpul ambalarii protezei si de a conferi rasinii acrilice de placare o grosime constanta. Fixarea dintilor artificiali pe seile protezei partiale, scheletate se realizeaza similar celor de la protezele totale, iar in zona frontala prin bonturi sau casete. Dintii artificiali sunt inlocuitorii dintilor naturali, care s-au pierdut, dand nastere starii de edentatie, necesitand tratamentul prin proteza partiala. Din materialul din care sunt confectionati, dintii artificiali pot fi din: ceramica sau acrilat, fie fabricati, fie confectionati in laboratorul de tehnica dentara.

12

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE PROTEZELOR PARTIALE AVANTAJE: - sunt biologice (nu necesit rezecii tisulare importante) - refac corespunztor morfofuncional SS - se pot realiza uor, n condiiile de dotare tehnic minim - posibilitate de igienizare simpla

DEZAVANTAJE: - mobilizarea lor menine bolnavul ntr-o stare de infirmitate - au volum mare - creeaz disconfort, tulburri de fonaie, deglutiie - pot determina leziuni de decubit - n timp i pierd stabilitatea determinnd rezorbie osoas

Intretinerea protezei partiale scheletata

Cel mai important lucru este mentinerea unei igiene orale corecte pentru dintii naturali, apoi trebuie sa igienizati proteza de cel putin doua ori pe zi, cu apa si substante speciale gasite in comert sau chiar detergent lichid de vase. Evitati pastele abrazive si periutele cu perii duri. Nu manevrati proteza de sistemele de prindere si cand o tineti in afara cavitatii bucale lasati-o intr-un pahar cu apa, pentru a evita deformarea.

13

14