CURSUL NR.

6 ANUL II IUDR

STRUCTURI STATIC DETERMINATE

6. ARCUL TRIPLU ARTICULAT DE NIVEL Arcele se mai numesc si sisteme cu impingeri. Chiar daca sunt actionate vertical, ele dezvolta impingeri laterale. 6.1 DENUMIRI SPECIFICE ARCULUI TRIPLU ARTICULAT
C B

Articulatia interioara C se numeste si cheia arcului. $reapta AB se numeste linia reazemelor. Segmentul de dreapta vertical de la cheie la linia reazemelor se numeste sageata arcului si se noteaza cu f. %roiectia pe orizontala a distantei dintre reazeme se numeste deschiderea arcului.

f A l

Fi u!a 6.1 #otatii specifice arcului

Unghiul facut de linia reazemelor cu orizontala se numeste denivelarea arcului si se noteaza cu . Raportul dintre sageata arcului si deschiderea arcului se numeste turtirea arcului, iar raportul dintre deschiderea arcului si sageata arcului poarta denumirea de coeficient de indrazneala.

In continuarea vom considera denivelarea arcului egala cu zero, adica linia reazemelor este orizontala. 6.2 REZOLVAREA ANALITICA A ARCULUI TRIPLU ARTICULAT DE NIVEL INCARCAT VERTICAL Se considera arcul triplu articulat de nivel ca in figura urmatoare. Arcul este actionat de sistemul de forte Pi, i=1..n. In paralel, este considerata si grinda dreapta asociata arcului. Aceasta este o grinda simplu rezemata, orizontala, de aceeasi deschidere cu arcul, actionata de aceleasi forte verticale aflate la aceleasi distante. 6.2.1 Reactiunile !in"ii #!e$te a%&ciate Se determina reactiunile grinzii drepte asociate
!

M = " V l Pj b j = " V =
" ! " 1 " 1 1

Pb
j 1

 M = " V l + Pj a j = " V =
" 1 " ! " !
i

Pa
j 1

Ti " = Vi " Pj
1

M i" = Vi " xi Pj ( xi a j )
1

a' P' P1 yi i i (

b' P( Pn f =y& 2 xi H2 x x& l b' P' xi i P( Pn V2

H1 1

V1 a' 1 P1

2 V2)

V1)

T) M)

Ti)

T()
-

) i

M(

Fi u!a 6.2 )rinda dreapta asociata arcului triplu articulat de nivel 6.2.2 Reactiunile a!cului t!i$lu a!ticulat #e ni'el Reactiunile arcului triplu articulat de nivel R1 si R! se pot descompune in doua componente, una orizontala H1 si respectiv H! si alta verticala V1 si respectiv V!.

M ! = " V1 l Pj b j = " V1 =
1

Pb
j 1

 M 1 = " V! l + Pj a j = " V! =
1

P a
j 1

Se o*serva ca reactiunile verticale ale arcului triplu articulat de nivel sunt egale cu reactiunile verticale ale grinzii asociate. Se pot scrie relatiile V1" =V1 si V!" = V! . %entru determinarea valorilor reactiunilor orizontale H1 si H! se scrie suma de momente la stanga si la dreapta in cheia arcului +in punctul &,.

( M )
Rezulta

st &

" = " V1 x& Pj ( x& a j ) H 1 y& = " dar V1 x& Pj ( x& a j ) = M & & & 1 1

H1 =

M M = y& f

" &

" &

In mod analog, calculand

(M )

st &

= " , se determina H ! =

" M& . $in relatiile deteminate pentru f

calculul reactiunilor se o*serva ca valorile acestora nu depind de forma arcului, ci numai de pozitia relativa a celor & articulatii, precum si de fortele active. 6.2.( Calculul e*&!tu!il&! %ecti&nale -ie sectiunea i. Se reduc in aceasta sectiune fortele de la stanga, verticale si orizontale, ca in figura de mai 'os. Se determina e.presiile eforturilor sectionale a.iale, taietoare, precum si ale momentului incovoietor din sectiunea curenta i. E*&!tu!i a-iale in %ectiunea i, N i = V1 sin i + Pj sin i H1 cos i
1 i

Pj sin i
1

P
1 i

cos i

P sin
j 1

H1 cos i

i i
H1
V1 cos i

N i = V1 + Pj sin i H1 cos i 1
i

$eci

N i = Ti " sin i H 1 cos i

H1 sin i

E*&!tu!i taiet&a!e in %ectiunea i, Ti = V1 cos i + Pj cos i H1 sin i

i 1

V1
V1 sin i

Fi u!a 6.( %roiectia fortelor de la stanga sectiunii

Ti = V1 Pj cos i H1 sin i 1
i

$eci

Ti = Ti " cos i H 1 sin i

M&+entul inc&'&iet&! in %ectiunea i,

&

M i = V1 xi Pj ( xi a j ) H1 yi
i 1

dar

V1 xi Pj ( xi a j ) = M i"
i 1

$eci

M i = M H 1 yi
" i

$eoarece valorile eforturilor sectionale dintr/o sectiune oarecare depind de marimea unghiului facut de tangenta la arc in acea sectiune cu directia orizontala si de valoarea ordonatei yi, rezulta ca forma arcului are o influenta hotaratoare asupra diagramelor de eforturi. 6.2.. T!a%a!ea #ia !a+ei M $iagrama M a arcului se o*tine scazand din diagrama M" a grinzii drepte, succesiunea de ordonate yi masurate pe verticala intre a.a arcului si linia reazemelor, multiplicate cu impingerea H1. $iferenta se face astfel incat in cheie momentul sa fie zero.

M)
+ H1yi

M()1H1f 0

Ma!c

Fi u!a 6.. Comparatie intre diagrama Marc cu diagrama Mgr asociata $iagrama M a arcului este cuprinsa intre linia poligonala M" si cur*a data de produsul H1yi. 0alorile momentului incovoietor de pe arc sunt foarte mici in raport cu valorile momentului incovoietor de grinda dreapta asociata arcului. Se poate trage concluzia ca arcul lucreaza mult mai favora*il decat grinda dreapta la incovoiere. $aca M"=H1yi, atunci diagrama M pe arc este nula si arcul se numeste arc de coincidenta. In acest caz si fortele taietoare sunt ", iar arcul este supus doar la compresiune centrica. $iagramele N si T se traseaza prin puncte. $iagrama M se traseaza ca o functie continua avand e.presii diferite pe fiecare interval. Se cunoaste ecuatia arcului y=y+x, si tg+,=dy1dx. 6.( POLI/ONUL DE PRESIUNE Consideram un arc triplu articulat actionat de fortele verticale P1, P!, ..., Pn. Arcul are reactiunile R1 si R!. Acestea au directii inclinate. -ortele e.terioare care actioneaza asupra arcului sunt R1, P1, P!, ..., Pn si R!. Se considera o sectiune i. 2forturile din aceasta sectiune se o*tin prin reducerea fortelor e.terioare de la stanga sectiunii in raport cu centrul ei de greutate. $e e.emplu, daca sectiunea i se gaseste intre P1 si P!, atunci rezultanta fortelor de la stanga se o*tine compunand reactiunile R1 cu forta P1. #otam cu ai suportul rezultantei fortelor de la stanga sectiunii i. Segmentele ai +i=1, n31, formeaza un poligon avand urmatoarele proprietati 4

%rima latura trece prin articulatia 1 si este suportul reactiunii R1. Ultima latura trece prin articulatia ! si este suportul reactiunii R!5 -iecare latura este suportul rezultantei tuturor fortelor e.terioare de la stanga sau de la dreapta sectiunii considerate5 %oligonul trece prin cheie +adica prin articulatia &, deoarece in aceasta sectiune momentul incovoietor tre*uie sa fie nul. Acest poligon se numeste poligon de presiune.
Poligonul de resiune Pi ( i P1 Pn

P1

ai 2

R1

R1 Fi u!a 6.4 Constructia poligonului de presiune

R2

$aca intr/o sectiune poligonul inteapa planul sectiunii in interiorul sam*urelui central, atunci in acea sectiune nu apar intinderi. $aca in toate sectiunile arcului poligonul de presiune se afla in interiorul sam*urelui central atunci in tot arcul nu apar intinderi. $aca a.a arcului coincide cu poligonul de presiune, atunci arcul este un arc de coincidenta pentru incarcarea data. $eci in acest caz M6", T6", arcul fiind supus la compresiune centrica. In cazul fortelor distri*uite, poligonul de presiune devine cur*a de presiune.

CAZ PARTICULAR, A!cul t!i$lu a!ticulat #e ni'el2 $a!a3&lic %i %i+et!ic2 acti&nat #e & *&!ta uni*&!+ #i%t!i3uita
8(#1m9

2cuatia arcului para*olic este 4f y = ! x( l x ) . l " M S/a aratat anterior ca arc = M Hy . Se stie ca prin & puncte trece o singura para*ola. %ara*olele M" si Hy au & puncte comune si anume +i, x=" y="5 +ii, x=l5 y="5 +iii, x=l1!5 y=f, deci ele coincid. Rezulta ca arcul triplu articulat de nivel, simetric, este arc de coincidenta pentru incarcarea cu forta uniform distri*uita. $eci
M arc = M " Hy "

y 1 H

( Arc para*olic l!"

f 2 l!" 8(#1m9 x

l M
)

para*ola

Hy

para*ola

Fi u!a 6.6 Arc triplu/articulat de coincidenta