S-au spus despre Arghezi toate acele lucruri superficiale si juste ce se observa din capul locului: ca exprima conflictul

intre real si ideal, ca e baudelairian si eminescian, ca e un creator de limba. Toate aceste aspecte s-ar putea afla la orice alt poet. niversul sau substantial, sensul de exploratie metafizica a viziunilor, intelectualitatea fara cadre rationale a acestei lirice, iata chestiunile adevarate !"# Cu Flori de mucigai arta lui Arghezi se preface in asa fel incat, formal, putem afirma ca poezia argheziana autentica, lipsita de orice ecouri straine, aici incepe. () Florile de mucigai sunt opera de rafinament, de subtilitate artistica, ele presupun un cer al gurii dedat cu mirodeniile. () in Flori de mucigai, efectul artistic consta in surprinderea suavitatii sub e presia de mahala. () Cu cat e presia e mai grotesc tipica, cu atat vibratia autentica e mai surprinzatoare!. !$. $alinescu - %storia literaturii romane de la origini pana in prezent, &ditura 'inerva, ed. a ll-a, (ucuresti, )*+,, pp. +-+-+-*, +).# "Aceasta este functia pe care o e ercita Arghezi, ca un vraci, a carui putere vra#itoreasca sta in cuvinte. Cautate la izvoarele parasite ale arhaismelor, ale limba#ului bisericesc, ale le icului familiar sau periferic s.a.m.d$, cuvintele poetului se organizeaza in raporturi verbale noi, dupa o logica al carei principiu ascuns este modificarea insasi a constiintei cosmice care, unita cu factorul timp, determina nelinistea argheziana.! !Serban $ioculescu - %ntroducere in poezia lui Tudor Arghezi, &ditura 'inerva, (ucuresti, )*/), p. ,-+# Mistica divina a crestinului ortodox Arghezi, naturista si organicista, se releva in planul transcendentului care coboara in viata, ca intr-un receptacul al divinitatii, manifestata prin har creator si prin miracolul neintrerupt al fapturilor, de consubstantiala esenta." !ompiliu "onstantinescu - #udor Arghezi, $ditura Minerva, %ucuresti, &''(, p. &)*+ %n 0lori de mucigai spectacolul suferintei umane tutelat, ca in alegoriile medievale, de prezenta mortii, tipologia de bolgie dantesca, reversul parodic al mantuirii prin suferinta, scurgerea torturanta a timpului, aliajul sumbru cu terifiantul si grotescul, extensiunea amanuntului in fantastic, in sfarsit, seraficul amalgamat cu trivialul vietii de puscarie se impletesc intr-o poezie fals-genuina, croita de urzeala epica si in care limbajul argotic de mahala circumscrie o stare lirica particulara.1 -tematica !'ircea 'uthu - 2ictionar analitic de opere literare romanesti, vol. %%, &-3, coordonator: %on 4op, &ditura $asa $artii de Stiinta, $luj-5apoca, ,---, pp. +--+)# "Cu un limba# substantial innoit (ceea ce inseamna in primul rand un le ic innoit, eliberat de pre#udecata criteriului poeticitatii in selectia le icala, cu un univers deschis viziunilor infernale sau grotescului, dominanta poeziei argheziene ramane, totusi, metaforismul vizionar, identificat chiar cu carnavalescul portretisticii () %rei par a fi caracteristicile prin care universul arghezian e opus de obicei celui eminescian& materialitatea limba#ului, componenta ludica a poeticii sale (cu accentul apasat asupra valorii intrinseci a cuvintelor) si interesul pentru lumea reala, in special in aspectele ei triviale (Flori de mucigai).' !%oana &m. 4etrescu - 5amolul tainelor1 in &minescu si mutatiile poeziei romanesti, &ditura 2acia, $luj-5apoca, )*+*, pp. )-6-l-7#

$ste Arghezi un poet religios, un poet mistic, -aspuns. Arghezi a corupt in chip fericit pentru poezie tema sacrului si a creat o opera unica, in felul ei, in acest secol, introducand masiv in problematica religioasa dramele existentiale si metafizice ale individului." $ugen /imion - !refata la vol. #udor Arghezi, 0pere, 1, $ditura 2nivers $nciclopedic, %ucuresti, 3444, p. 5615+ "7ara disociere si ruptura, cunoasterea argheziana ar fi in impas. 7ara materializarea abstractiei, disocierea nu se poate produce. 8e aceea, noaptea si stepa, ceata si pustiul inlocuiesc conceptul divinitatii ascunse sau al mortii ce sta la panda. !oemele credintei sau ale necredintei argheziene sunt un caz particular al poemelor noptii. 9oaptea este metafora centrala, inglobanta si decisiva a universului liric arghezian." 1on /imut - -evizuiri, $ditura 7undatiei "ulturale -omane, %ucuresti, &''), p. &&*+ "2n amestec de sublim si urat este propriu stilului poetic al lui Arghezi, in sectiunea stratului poetic central uratul fiind pragul de :os al elanului spre inaltimile sublimului, in viziunea poetica a uratului sacru.; $ugen #odoran - .2ratul sacru in poezia lui #udor Arghezi", in voi. /ectiuni literare, $ditura 7acla, #imisoara, &'<=, pp. 3'=-3'(+ "$xistenta-moarte, eros-#hanatos, naturism frust si rafinata nevoie de a crea un alt univers, construit din cuvinte potrivite, acestea sunt traseele seismelor lirice argheziene. $le se exprima intr-un discurs abrupt, al confesiunii directe sau in structurile metaforice cele mai neasteptate, incat poetica lui Arghezi, care nu seamana in sintaxa si stilistica ei cu nici o traditie, putea sa deruteze si sa fascineze totodata." Mircea >aciu - .#udor Arghezi", in Mircea >aciu, Marian !apahagi, Aurel /asu, 8ictionarul esential al scriitorilor romani, $ditura Albatros, %ucuresti, 3444, p. =?+ ". %.+ - 4ompiliu $onstantinescu: Tudor Arghezi: 0lori de mucigai !)*87#. 1Temperamentul sau poetic e construit pe contrast: nota grava, severa 9si 9mbina reflexele de plumb cu nota gratioasa, de o linie supla si simpla 9n puritatea ei: o ciudata 9mbinare de virilitate si gratie feminina, de dur si melodios fuzioneaza 9ntr-o singura tonalitate.1