C1 notiuni generale Printre parintii pedologiei a fost Doku Ceaev.

Este primul care considera solul un corp natural de sine statator aflat la suprafata scoartei terestre in stransa legatura cu conditiile geografice si cu factorii de mediu Acesta este inititatorul scolii naturaliste in studiul solurilor O alta abordare este cea sistemica in anii 60-70 olul este un sistem natural desc!is" comple#" polifa$ic" polidispers" eterogen" polifunctional Componentele solului olul este alcatuit% &. Dintro fa$a solida'(0) din volumul solului* i* Component mineral '+,)* -ragmente minerale'sc!eletul solului* Partea alterata 'alcatuita din minerale argiloase" o#i$i saruri" !idro#i$i* ii* Partea organica'&&)* Partea descompusa Partea nedescompusa'!umus* .. Dintro fa$a lic!ida '-l* repre$inta apa din sol incarcata cu diverse substante di$olvate sau sub forma de coloi$i +. -a$a ga$oasa'-g* este fata de cel din atmosfera mai bogat in CO. si in acelasi timp poate pre$enta si /0+" 0. din descompunerea materiei organice -actorii pedogenetici &. 1oca parentala '1* 2aterial parental 'C* C31 4 roca mama de sol 1oca influientea$a prin propr mecanice .. Clima - cant de precipitatii - temperatura 'ing!et" de$g!et* - vanturile 5nfluienta directa 6 levigare'spalare* 6 eluviere 'spalare propriu-$isa* 5luviere'acumulare mai 7os a lor Conditiile climatice influientea$a solul in functie de distribuirea vegetatiei '$onalitate biopedogeografica* +. 1elieful - Direct 1edistribuirea cantitatii de umiditate si energie termica 'e#% pe pante* Densitatea si adancimea fragmentarii - 5ndirect Altitudinea" dispunerea versantilor 8. -actorul biotic 'vegetatia" fauna" microorganismele * - 9egetatia influientea$a prin cantitatea si calitatea resturilor organice - Animalele% ramele afanea$a solul - Activitatea microorganismelor" acestea participa la descompunerea materiei organice sau la procesele de alterare (. Apa freatica si stagnanta

- Procese de reducere - Procese de o#idare - Procese de o#io-reducere 6. :impul de solidificare este legat in primul rand de varsta reliefului 7. Activitatea omului - /egativ 6 degradarea solului - Po$itiv 6 ameliorarea solului Cursul 2 De$agregarea si alterarea Dezagregarea este un proces mecanic ce duce la maruntirea rocilor pana la particule de dimensiunea prafului. -ragmentele pot fi - granoclaste 'un singur minera* - litoclaste 'mai multe minerale* 5mportanta de$agregarii. Prin de$agregare se formea$a o scoarta de de$agregare permeabila pt apa" aer" iar pe de alta parte creste suprafata de contact a mineralelor cu apa si aerul" ceea ce favori$ea$a procesul de de$agregare. :ipuri de de$agregare% - Prin ing!et de$g!et4 crioclastism; gelifractie; gelivati. Acest tip este specific regiunilor reci" temperate in perioada de trecere de la temperaturi mari la temp mici si invers. - De$agregarea termica este legata de diferentele de temperatura intre $i si noapte fara a fi implicata apa" este specifica regiunilor desertice - 0aloclastim apare in regiunile desertice - De$agregarea datorata apelor curgatoare 4 ero$iuni fluviale - De$agregarea datorata transportului e#ercitat de g!etari - De$agregarea datorata vantului - De$agregarea datorata proceselor gravitationale Alterarea este un proces fi$ico c!imic datorat % &.Apei si aerului ..9ietuitoarelor

& Datorata apei si aerului Hidratarea 6 fi$ica- in care moleculele de 0.O sunt atrase la suprafata mineralelor

- c!imica- apa este atrasa in interiorul retelei cristaline a mineralelor Dizolvarea presupune un solvent si un solvat 'apa< substantele ce se di$olva*. Poate fi% -congruenta 4 substanta initiala este aceea cu cea ce se precipita -incongruenta4 re$ulta altceva Clasificarea mineralelor in functie de solubilitate% - =sor solubile; slab solubile 'e#% /aCl" >Cl* - 2oderat solubile 'e#%Ca O8" gips" soluri desertice* - 1elativ greu solubile 'e#%CaCO+" soluri de stepa si silvostepa* - ?reu solubile 'e#% iO.* - 5nsolubile 'caolinul* Cu cat apa este mai calda cu atat di$olvarea se face mai rapid" e#ceptie CaCO+ Hidroliza 4 desfacerea unei sari in aci$ii si ba$ele componente. 0idroli$a repre$inta procesul de patrundere a ionului de 0 in reteaua cristalina a mineralelor si de inlocuire a diferitilor cationi cu ioni de 0. Etapele sunt% deba$ificarea" silicifierea. Este importanta pt ca poate duce la distrugerea silicatilor ducand la formarea solurilor argiloase. Oxidarea 4 reactia dintre O. si un element c!imic superior" re$ultand un o#id'acesti o#i$i dau diferite culori solului 4 o#idul de fier 4 culoare galbuie" ruginie" portocalie*. Reducerea 4 proces invers o#idarii. Apare intr@un mediu anaerob cu saturatie de apa. Compusii de fier dau culori% cenusiu-ver$iu" cenusiu-vinetiu" compusii de mangan dau culori negricioase. Carbonatarea 6 inversul di$olvarii. Are un rol important in aparitia celui mai bun !umus. ..Datorata vietuitoarelor Prin de$agregare si alterare re$ulta scoarta de de$agregare si alterare" afanata ce repre$inta un pas in aparitia solului. Curs 3 Comportamentul organic al solului ursele materii organice din sol sunt plantele" microorganismele si animalele Cel mai imp rol il au plantele care lasa anula in sol o cantitate de materie in functie de tipul de planta. Dintre plantele de cultura" cea mai mare cantitate o lasa nutreturile" cerealele si leguminoasele Din p.d.v al calitatii resturilor organice" plantele ierboase au o importanta mai mare decat cele lemnoase'acestea fiind bogate in lignine" rasine* Pe de alta parte distributia resturilor lasate de plantele ierboase este mai profunda decat in ca$ul plantelor lemnoase.

Alcatuirea materiei organice% :otalul resturilor organice este compus din% Descompuse 6 !umus'substante !umice* Partial descompuse /edescompuse 6 litiera

Acestora li se adauga organismele vii din sol" microorganismele 'bacterii anaerobe" autotrofe" !eterotrofe* si fauna solului 'geobionte"geo#ene" geop!iele AAA* Procesele de transformare a materiei organice din sol Descompunerea si humificarea Descompunerea 6 !idroli$a -o#ido-reducerea - minerali$area totala Prin aceste procese se a7unge de la substante comple#e la substante organice simple iar in final la desfacerea acestora in elemente minerale. Humificarea 6 se formea$a substante organice din ce in ce mai comple#e" are un rol de re$ervor de substante nutritive pt plante. :ipuri de substante !umice &. Aci$i !uminici .. Aci$i fulvici &3. 4 aci$i !umici +. 0umine &.Aci$i !uminici au greutate moleculara mare 6 au capacitate mare de sc!imb cationic" sunt de culori inc!ise" negricioase" cenusiu-negricioase. e gasesc in soluri de stepa" silvostepa'in general*< in mediu slab acid" neutru spre ba$ic ..Aci$i fulvici au greutate moleculara mica" capacitate redusa de sc!imb cationic" culori desc!ise% galbui" cenusiu galbui" apar in soluri forestiere" din climate mai reci si mai umede +. 0uminele formea$a impreuna cu mineralele argiloase" cu o#i$i de -e" comple#e organominerale stabile. Au un rol important in structurarea solului in ori$ontul superior. Pt stabilirea calitatii !umusului se folosesc . indicatori% 1aportul -1C;/ 6 atunci can valoarea este mare" calitatea !umusului este slaba 1A0;A- 6 cu cat valoarea raportului este B cu atat calitatea materiei organice este mai mare :ipurile de !umus% - 2=CC 6 forma optima de !umus% stepa" silvostepa" sau pe soluri cu CaCO+" actiunea de descompunere se datorea$a bacteriilor - 2ODE1 6 sub paturile cu climat moderat termic '$ona de dealuri* - 2O11 6 !umus brun" acid" se formea$a in soluri acide"" in climate reci" in paduri de conifere" actiunea de descompunere se datorea$a copacilor - :=1DA 6 se formea$a in conditii de mediu anaerob" e#ces de umiditate" la munte - 21A/5:A 6 compost" un tip artificial de !umus Daca e#ista diferente de culoare intre interiorul si e#teriorul agregatelor de sol" se considera buna cea din interior. Pt determinarea culorilor se foloseste atlasul 2unsell ?oil Color . Cursu patru Apa din sol

ursele de apa din sol % apa din precipitatii" apa din pan$a freatica" scurgerile de pe versanti" revarsarile si irigatiile. Apa din sol se afla sub incidenta mai multor forte % fortele gravitationale'de sus in 7os sau pe versanti dak e panta aceasta umple porii mari ai rocilor*" fortele capilare 'sunt invers proportionale cu porii" deplasari lente dinspre porii mari spre cei mici*" fortele de adsortie 'sunt fortele puternice care act asupra apei sub forma de pelicule" are caracter electrostatic*" fortele determinate de tensiunea vaporilor de apa 'varia$a direct proportional cu temperatura*" fortele de suctiunea radacinilor plantelor 'radacinile pot atrage apa din sol*" fortele osmotice 'act in solurile bogate in saruri solubile*" fortele !idrostatice . 5n functie de aceste forte se pot separa mai multe forme de apa Apa sub forma de vapori 6 apare in sol in cant f mici" fie se evap alte forme de apa" fie aerul atmosferic incarcat in vapori . Apa legata c!imic 6 nu poate fi folosita de plante 'formata din apa de constitutie si apa de cristali$are* Apa legata fi$ic 6 e impartita in . 'apa de !igroscopicitate si apa peliculara*. Apa peliculara e retinuta cu forte intre &(-(0 de atmosfere" o parte din ea poate fi folosita de catre plante. Apa libera 6 apa capilara3 gravitationala" cea capilara umple porii capilari. Apa gravitationala intra in fisurile mai mari ale solului" e o apa care se pierde mai repede in sol 'sau lateral cand e panta* 5n functie de formele e#ista indicii% miditatea actuala!sau momentana a solului" - cant de apa e#istenta in sol la un moment dat e#pr in procente 'uscat" reavan" 7ilavm umed" ud" saturat* capacitatea totala de apa - este situatia in care solu e supra umectat" toate spatiile libere sunt umplute cu apa" e diferentiata in functie de structura solului. capacitatea de apa in camp 6 la un anumit interval de timp care varia$a de la cateva ore'soluri nisipoase* la cateva $ile'soluri argiloase* apa gravitationala si o parte din apa capilara se drenea$a. patiile mari umplute cu apa si aer si cele mici umplute cu apa. Cand solul pierde apa gravitationala<*. coeficientul de ofilire 6 pragul ireversibil de la care umiditatea in sol devine a7a de mica incat plantele se ofilesc. inseamna ca solul are apa ce este legata de forte mai mari de .0 de atmosfere si nu poate fi absorbita de plante" acest coeficient poate fi aflat e#perimental4 metoda vegetativa. capacitatea de apa utila # este apa care poate fi folosita de plante" lim ma#ima e data de capacitatea de apa in camp iar lim minima e data de coeficientul de ofilire C ( Procese pedogenetice Procese ce duc la formarea ori$ontului de sol. Categorii% procese de transformare" procese de translocare" procese de !aploiti$are'uniformi$are*" procese de aditie si pierdere

Procese de transformare includ mai multe procese% procese de alterare" procese de bioacumulare" procese de glei$are si stagnoglei$are'pseudoglei$are*. Alterarea se manifesta pe de o parte inca din primele fa$e ale solidificarii ducand la aparitia scoartei de alterare" pe de alta parte ea are loc si in profilul de sol. 5/ a doua situatie ia nastere

un ori$ont intermediar notat cu EDF de alterare 'de culoare* 'ii mai spune si cambic'sc!imbat fata de materialul initial**" acest ori$ont ia nastere prin alterarea Ein situmF 'Ein locF"fara deplasare de material" fara alunecari* a materialului parental. Atuni cand alterarea se desfasoara pe roci vulcanice ori$ontul D cambic se imbogateste in allofane'niste substante amorfe formate din alunosilicati* care ii confera o serie de proprietati aparte 'capacitate ridicata de sc!imb cationic" capacitate mare de a retine apa*. Ori$onturile Dv bogate in allofane sunt specifice andosolurilor 'soluri ando 4sol vulcanic*. Dioacumularea are doua directii 4 !umificarea si turbificarea. 5n ca$ul !umificarii e#ista . directii 4 descompunerea incompleta a resturilor vegetale in regiuni mai reci mai umede" solurile sunt mai acide si in final duce la formarea unui ori$ont organic ne!idromorf notat cu EOF care pre$inta + subtipuri'in func de gradul de descompunere* 6 Ol 'litiera4 un strat de frun$e moarte ce se afla la parterul padurii*" sub acest strat se afla Of 'ori$ontul de fermentatie*" sub se afla O ! 'O de !umificare* face trecerea spre ori$ontul organo mineralic A. Cealalta directie a !umificarii este cea propriu-$isa ce duce la transformarea intensa a materiei organice si la amestecul intim cu coloi$ii minerali 'elem minerale de f mici dimensiuni 4 o#i$ii*" in urma acestui proces ia nastere ori$ontul A care la randul lui are mai multe subtipuri 'Am'Amolic4afanat" moale*"Au'Aumbric4inc!is la culoare" in soluri de munte*" Ao'Aocru* * :urbificarea 4 repre$ o descompunere incompleta a materiei organice intr-un mediu saturat cu apa. 1e$ulta un ori$ont organic !idromorf sau turbos ':* la randul lui in functie de gradul de descompunere 'mai intensa sau mai putin intensa* se imparte in + subtipuri ':f 'turbos fibric4 se pot cunoaste resturile organice*" :!'turbos !emic4partial descompus" nu poti sa iti dai seama de unde au provenit*" :s'turbos sapric 4 cel mai intens descompus" mat organic amestecat * * ?lei$area si stagnoglei$area 4 ambele sunt procese de !idromorfism ce au loc in soluri supraumectate" permanent sau cel putin pt perioade lungi" fie din apa freatica" fie dintr-o apa ce poate sa stagne$e in profilul de sol. 5n ca$ul glei$arii" profilul de sol e influentat de o pan$a freatica aflata la mica adancime numita si adancime critica 'in general aceasta adancime tre sa fie mai mica de . m*. Ori$ontul afectat intens de procesul de reducere ce capata un colorit cenusiu ver$ui" albastrui" uniform sau cel putin in pete intr@o pondere mai mare sau egala de (0)" se numeste ori$ont ?r'gleic de reducere*. Ori$ontul supus oscilatiei nivelului freatic in care se manifesta alternativ procese de reducere si de o#idare capata un clorit marmorat cu pete de reducere si pete de o#idare" petele de reducere find intr-o proportie cuprinsa intre &(-(0) " acest ori$ont poarta numele de ?o 'ori$ont gleic de o#ido-reducere* . Procesul de stagnoglei$are 4 este influentat de + conditii% &. relieful neted 'face ca drena7ul lateral sa fie ine#istent" apa doar se infiltrea$a in pamant nu se scurge*" .. climatul'cant medie multianula a precipitatiilor depaseste media multianuala a evapotranspiratia*" +. stratul in sol impermeabil 'un ori$ont argilos" apa stagnea$a in acest ori$ont*. 5n stagnoglei$arii 6 intensitatea proceselor nu va fi niciodata la fel de mare ca la glei$are. 5n cadrul acestui proces ia nastere un ori$ont cu un colorit marmorat cu pete de reducere si de o#idare 'G acesta este ori$ontul stagnogleic sau pseudogleic*

C$ 22#11#2%1% &rocesele de transolcare 5n aceste procese intre% eluvierea" iluvierea" salini$area" alcali$area" feroli$a

Eluvierea 4 procesul de deplasare a diferitilor constituienti minerali pe profilul de sol" deplasarea e preponderent descendenta datoranduse apei de infiltratie si antrenea$a tot felul de constituienti in functie de solubilitatea lor" aceasta deplasare duce la diferentierea ori$onturilor si a profilurilor. Eluvierea se mai numeste spalare in ca$ul constituientilor ce trec in solutie 'sarurile* vorbim despre o spalare. 5n ca$ul eluvierii coloi$ilor 'argila" o#i$i" mai rar c!iar si !umusul* se vorbeste despre migrare sau translocare 'deplasarea se face in suspensie*. 5n urma acestui proces iau nastere ori$onturi eluviale notate cu litera EEF. E luvice"'El* E albice"'Ea* E spotice 'Es* Procesul invers eluvierii este iluvierea. 5luvierea este acumularea mai 7os intrun ori$ont intermediar. 5n ca$ul carbonatilor de calciu acestia se acumulea$a in partea inferioara a castano$iomurilor" a cerno$iomurilor a feno$iomurilor" a preluvosolurilor roscate" in ori$ontul C Calcic 'Cca*.Argila se acumulea$a in ori$ontul Dt'argic; ariloiluvial*. alte ori$ont iluviale sunt % Ds 'sescvio#i$i*. D!s'!umico-feri-iluvial*. Ca po$itie in profil or$ionturile D apar in mi7loc. tructura lor este poliedrica subangulara 'agregatele se sfarama usor*. alini$area4 este procesul de imbogatire a unor soluri in saruri u7or solubile ' cloruri" sulfati*" Acest proces apare in soluri influentate de pan$e freatice salini$ate aflate la o adancime critica si regim !idric e#!udativ 'ridicarea apei prin capilaritate" 'circulaie ascendenta*" evaporarea apei si precipitarea sarurilor*. 5n ca$ul in care acest proces este influentat de catre om prin irigatii aplicate necorespun$ator poarta numele de salini$are secundara fiind un proces de degradare. 5n ca$ul salini$ari" la suprafata solului apare ori$ontul EsaF'salic* Alcali$area 4 procesul de imbogatire a solului in ioni de alcali 'sodiu*. Acest proces apare la solonet" ori$ontul in care se acumulea$a acestia va capata o structura colonara Ena'natric*F. O alta cateorie de procese" este cea a proceselor de uniformi$are '!aploidi$are *. 5n acesta categorie intre urmatoarele procese% proc vertice" procesele vernice" si procesele criogene'in!et-de$g!et*" Procesele vertice 4 au loc in soluri bogate in argile foarte plastice cu capacitate mare de retinere si cedare a apei 'adica e vb de minerale argioase din grupa smectitelor 4 montmorillonit* au mari variatii de volum in functie de starea de umiditate 'in perioadele umde isi maresc vol cand e seceta invers*. 5n perioada uscata apar crapaturi de cativa cm si lungimi de cativa cm. 5n aceste crapaturi se individuali$ea$a agregate structurale de mari dimensiuni" sferoidal pri$matice. 5n perioadele umede" agregatele se presea$a unele asupra altora se invart" ce duce la aparitia unor fete de frictiune 'lustruite*" apare o impac!etare" iar la suprafata pot aparea microdenivelari 'coscove4 in otenia a7a se c!eama*. 5n urma acestor procese iau nastere vertosoluri ce are ori$ontul caracteristic de diagno$a ori$ontul EHF Procesele vermice 4 este vorba de actiunea faunei in sol care poate fi evidentiata prin multitudinea neoformatiilor biogede de origine animala 'culcusuri de larve" galerii de larve*. Procesele criogene sunt legate de manifestarea intensa a ing!et-de$g!etului in solurile din climate subarctice" acolo unde e#istga un sol de permafrost 'sol ing!etat permanent la adancime * si la suprafata un ori$ont de molisol 'sol de la suprafata care vara se de$g!eata*

Procesele de aditie si pierdere 4 este vorba de procese de sedimentare 'vantul spulbera nisipul" in delte aluviunile se depun" conuri de de7ectie" conuri vulcanice" apa din precipitatii*

C' 2(#11#2%1% )istemul romanesc de taxonomie a solului Actualul sistem de clasificare 'ta#onomie asta inseamna* a fost oficiali$at din .00+" el cuprinde 7 unitati ta#onomice" + de nivel superior'clasa" tipul" subtipul* si 8 de nivel inferior 'varietatea" specia" familia" varianta*. Clasa este unitatea ta#onomica cea mai cuprin$atoare care include solurile cu acelasi ori$ont de diagno$a la care se adauga si o serie de caractere asociate. 'in clasa cernisoluri intra cerno$iomuri si altele* *ipul de sol include solurile cu aceasi formula de profil ' aceasi succesiune de ori$onturi*" s-au format in conditii de mediu asemanatoare. 'cerno$iomul are un ori$ont amolic apoi unul calcic iar intre ele se afla un Ac*. :ipul de sol repre$inta unitatea fundamentala. )ubtipul de sol face o deosebire din cadrul tipului in functie de pre$enta sau absenta unui ori$ont de tran$itie intre . tipuri din clase diferite Ie#%intr-o campie cu crovuri" conform conditiilor de mediu se formea$a cerno$iomuri 'Am" Ac" C* undeva se afla pan$a freatica" in crovuri niv pan$ei freatica afectea$a ori$ontul C pt k se afla in apa" daca crovu e mai mic influentea$a mai putin ultimul ori$ont 'adica cel mai de 7os* J. unt cateva sute de subtipuri. +arietatea de sol imparte solurile din cadrul subtipului in functie de intensitatea procesului care a individuali$at acel tip. )pecia de sol este o subdivi$iune in functie de te#tura solului si de continutul in sc!elet. ,amilia de sol este o subdivi$iune in raport de caracterul materialului sau rocii parentale +arianta de sol care defineste solurile in functie de caracterul interventiei antropice e#ceptand poluarea.

C( 13#12#2%1% ubiecte din manual Partea a doua din tematica% :abelul nr .( :abelul nr +0 'clase de soluri din sistemul romanesc de ta#onomie*" caracterisicile tipului de sol Din fiecare $ona climatica" cate un sol

Caracteristicile urmatoarelor soluri 'cond de formare" caract morfologice" raspandirea lor*% !istosoluri" criosolurile" vertisolurile" solonceacurile" gleiosolurile 'soluri legate de pan$a freatica*" pod$olurile'paduri de taiga" la munte" paduri de conifere*" feransolurile'scoarta de alterare in regiunile tropicale*" cerno$iomurile" luvisolurile'soluri argiloase*" arenosolurile'soluri nisipoase* Continuare clasificare romaneasca =rmatoarele clase sunt% Clasa &elisoluri soluri foarte argiloase 'minim +0) argila* :ip% &elosol :ip% +ertosol 'procese vertice" legate de variatia de volum a solurilor argiloase*. Clasa Andisoluri :ip% Andosol 4 soluri formate pe roci vulcanice si care pre$inta proprietati andice" acestea sunt date de allofane 'geluri aluno silicatice care re$ulta din alterarea rocilor vulcanice" acestea se racesc rapid si prin alterarea lor re$ulta niste elemente alofaice adica necristaline*. te#tura nu este argiloasa dar solul se comporta ca un sol argilos" poate sa retina multa apa" poate sa retina cationi" are o proprietate numita ti#onomie" cand e presat se transforma in pasta. Ca noi in tara apar in reg vulcanice. Clasa hidrisolurilor 4 soluri !idromorfe" sunt influentate de pan$a freatica si de cantitatea de apa din sol. :ip% gleiosol 'apar in regiuni depresionare" in campii de subsidenta unde pan$a freatica este foarte aproape de suprafata terestra* *ip stagnosol - sol afectate de pseudoglei$are 4 stagnarea apei intr@un profil argilos" pre$inta ori$on stagnic 'K* in primii .% de cm" sunt inrudite cu luvisolurile 'acestea au un ori$ont argios* *ip/ limnosol 4 un concept nou" este vorba de soluri formate pe fundul unor balti de mica adancime care pot seca vara si pe care creste vegetatie 'sau poate creste* nu pre$inta ori$ont turbos. Clasa )alsodisoluri 4 sunt influentate de sare" imbogatite in ioni de sodiu 0 sunt legate de glei$are *ip/ )olonceacurile 4 sunt cele imbogatite in soluri usor solubile 'cloruri"*" apa se ridica din pan$a freatica si sarurile se precipita pe suprafata terestra" se afla in primii .0 de cm ai solului *ip/ soloneturile 4 Clasa histisolurilor 4 *ip/ histsol4 se formea$a prin descompunerea mat organice in mediu anaerob" trebuie sa pre$inte ori$ont turbos" gros de (0 cm" daca pre$inta ori$ont mai putin descompus trebuie sa aiba 60 de cm

*ip/ foliosol4 e un tip nou introdu in aceasta clasificare" este un sol care pre$inta un ori$ont organic ne!idromorf" mai 7os de de (0 cm"

Clasa antrisoluri 4 influentate de activitatea omului *ip/ Antrosol 4Pre$inta un ori$ont antropogenetic 'a fost infl de actv omului* sol fertili$at cu amestec de ingrasamant natural sau artificial" sol irigat cu sol din mlastini si se depune malul *ip/1rodosol -un sol erodat" atat de erodat incat ii lipsete ori$ontul A" 'solul decapitate*" aceasta ero$iune e legata de infl omului 'pasunat" defrisare*. Orice tip de sol ce nu are ori$ontul A se incadrea$a in acest tip de sol.