George Cosbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, jud. Bistrita-Nasaud, azi George Cosbu - m. ! mai 1!

18, Bu uresti" a #ost primu$ mare poet dat romani$or de %ransi$&ania, #iind membru titu$ar a$ ' ademiei (omane din anu$ 1!16. )oetu$ este a$ optu$ea dintre ei 1* opii ai preotu$ui gre o- ato$i +ebastian Cosbu si a$ ,ariei, #ii a preotu$ui gre o- ato$i '&a um din %e$ iu. Copi$aria si-o &a petre e $a Hordou, in orizontu$ miti a$ $umii satu$ui, in to&arasia basme$or po&estite de mama sa. )rime$e notiuni despre in&atatura $e primeste de $a taranu$ -on Gurita, dintr-un sat &e in, despre are ,aria Cosbu auzise . a stie po&esti.. /e $a batranu$ dia %anasu a ,o odean, Cosbu in&ata a iti in a de $a &arsta de in i ani. )oetu$ si-a in eput studii$e $a s oa$a primara din Hordou, in toamna anu$ui 1801, pe are, din moti&e de sanatate, $e intrerupe dupa $asa -. /in toamna anu$ui 1801, pentru $ase$e a ---a si a ----a, urmeaza ursuri$e s o$ii din %e$ iu, omuna mare pe 2a$ea +a$autii, in&atand germana u un 3iu$ sau -on -onas u, dire toru$ s o$ii. -n $asa a -2-a (1804", se a#$a $a + oa$a Norma$a din Nasaud, pe are o abso$&a pe data de 21 iunie 1806. -n toamna a estui an, Cosbu se ins rie in $asa - a Gimnaziu$ui 5undationa$ din Nasaud6 atun i are si prime$e onta te u opere$e s riitori$or romani si u $iteratura uni&ersa$a7 8enau, Heine, C3amisso si a$tii. 8a $i eu$ din Nasaud erau pro#esori u o pregatire serioasa, se punea a ent pe studiu$ $imbi$or si a$ $iteraturi$or $asi e si Cosbu si-a #ormat ai i o temeini a baza pentru u$tura sa. -n epe sa s rie &ersuri si a ti&eaza in so ietatea de $e tura 2irtus (omana (edi&i&a a gimnaziu$ui, din $asa a 2-a (1880 - 1881" #iind membru e9traordinar. -n $asa a 2---a, Cosbu este a$es &i epresedinte a$ so ietatii, iar $a 2 o tombrie 1881 de&ine presedinte. )ub$i a in pagini$e re&istei ,uza someseana (1882 - 1881" prime$e poezii, iteste $a sedinte$e so ietatii tradu eri din )eto#i si o po&este popu$ara, in 600 de &ersuri, )epe$ea din enusa. Conta tu$ u $iteratura $asi a, mai u seama $atina, u prin ipa$e$e opere a$e $iteraturii europene, dragostea #ata de #o$ $oru$ romanes si #ata de arti$e &e 3i ii mar 3eaza, din a easta perioada, destinu$ reator. -n mai 188* isi sustine e9amenu$ de ba a$aureat, dupa tre erea a estuia, in toamna anu$ui 188*, se ins rie $a #a u$tatea de 5i$oso#ie si 8iteratura a :ni&ersitatii mag3iare din C$uj, are a&ea pe atun i si o atedra de $imba romana. ' ontinuat studii$e $asi e, #re &entand ursuri$e de istoria Gre iei &e 3i, tradu ere si interpretare de + rieri a$ese din Ci ero, %eoria si -storia retori ii $a gre i si romani, +inta9a grea a si istoria $iteraturii $atine.

' #ost numit in omitetu$ +o ietatii -u$ia a studenti$or romani6 isi in epe o$aborarea $a %ribuna din +ibiu (de embrie 188*". -n noiembrie 1886, bo$na& si on#runtat u di&erse di#i u$tati materia$e, nu mai #igureaza printre studentii $ujeni, #re &entand doar anumite ursuri uni&ersitare. Continua o$aborarea $a %ribuna, pub$i and .Fata craiului din cetini", .Draga mamei", .Dragoste pacurareasca". -oan +$a&i i, dire toru$ %ribunei, i$ auta persona$ $a C$uj pentru a-$ atrage in reda tia re&istei si pentru a stabi$i u e$ o e&entua$a o$aborare. )ub$i a $a re&ista din G3er$a Carti$e sateanu$ui roman, ontinua sa tipareas a in %ribuna po&esti si basme &ersi#i ate (.5u$ger., .Brau$ Cosanzenii., .%u$ni si 8ioara.", orespondeaza u +$a&i i, are i$ 3eama $a +ibiu, in reda tia ziaru$ui. /in &ara anu$ui 1880 poetu$ in epe sa $u reze a reda tor $a %ribuna, inaugurandu-se ast#e$ o etapa 3otaratoare in #ormatia sa.