Isa 2006 C3

Capitolul 3
PROGRAME DE CALCUL TABELAR

Notiuni de baz privind programele de calcul tabelar
Principii de realizare a aplicatiilor inIormatice n programele de calcul tabelar
Categorii de Iunctii din programele de calcul tabelar si posibilitti de utilizare n
simulri
Facilitti graIice n programele de calcul tabelar
Baze de date si tabele de simulare
2 Instrumente software pentru afaceri
3.1 NOTIUNI DE BAZ PRIVIND PROGRAMELE DE CALCUL
TABELAR
3.1.1 Programe de calcul tabelar, foi de calcul, registre de lucru,
tipuri de date, formule, func(ii, comenzi, macro-comenzi
Programele de calcul tabelar sunt rspndite pe toate platIormele. Unele sunt incluse n
pachete soItware integrate (Works, StarOffice, Abilitv Office etc.). Cele mai multe sunt
produse-program specializate (vezi tabelul nr. 3.1).
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pa al le el le e p pr ro og gr ra am me e d de e c ca al lc cu ul l t ta ab be el la ar r
Nr.
Crt
.
Denumire PlatIorm Observatii
1 abs Linux
2 Applix Unix, Windows NT, Windows 95, Java
3 As Easy As DOS shareware, noi versiuni Windows
4 CliqCalc Unix, x-Windows
5 Java applet spreadsheet Java
6 Lucid 3-D Windows
7 NExS Linux/Unix
8 Spreadsheet 2000 Macintosh
9 Storeys Macintosh spreadsheet
3-D
10 Sum-It Macintosh
11 Visual Components Java Pt. Internet
12 Wingz Unix, Windows, Macintosh
13 XESS Spreadsheet Unix, VMS/OpenVMS, Windows NT
Sursa: http://www.j-walk.com/ss

Trei din programele de calcul tabelar detin ponderea pe piat: EXCEL, LOTUS 1-2-3,
QUATTRO PRO.
LOTUS 1-2-3 a reprezentat n deceniul 8 standardul n programele de calcul tabelar.
Astzi este, la distant bun, pe locul al doilea.
Liderul autoritar al pietei programelor de calcul tabelar pentru PC-uri este Excel,
detinnd acum statutul de standard. Exist implementri sub urmtoarele sisteme de operare
pentru microcalculatoare: Windows, OS/2, MacOS. EXCEL Iace parte din pachetul
\MicrosoIt OIIice si este mbunttit si actualizat odat cu noile versiuni MicrosoIt OIIice.
Ultima versiune, Excel 2003 este component MicrodoIt OIIice 11 si include suport XML si
Iacilitti pentru analiza datelor (Add-in Ior SQL Server Analysis Services). Pentru prima
jumtate a anului 2006 este prevzut aparitia versiunii MicrosoIt Excel 12, cu extensii
pentru gestiunea electronic a documentelor si Business Intelligence.
Programe de calcul tabelar 3
Versiuni EXCEL ntlnim si pentru minicalculatoare sau mainIrame-uri. EXCEL este
component a Office Jision sub OS/400 pentru minicalculatoarele AS/400 si sub MVSE
(Multiple Virtual Storage) pentru mainIrame-uri IBM 9370.

Instrumentul speciIic de lucru al programelor de calcul tabelar este centralizatorul
electronic (Ioaia de calcul). Centralizatorul electronic reprezint un tabel de dimensiuni Ioarte
mari, structurat n linii si coloane, n care se pot deIini simplu modelele de rezolvare a
problemelor. n literatura de specialitate de la noi este ntlnit si sub alte denumiri: Ioaie de
calcul electronic, tabel electronic sau chiar "spreadsheet", dup denumirea din limba englez.
n literatura de specialitate din alte tri apare, de asemenea, sub diverse denumiri: spreadsheet
(worksheet) n englez, feuille de calcul electronique, respectiv tableur n Irancez, chiffreur n
Iranceza canadian, hofa de calculo n spaniol.
Foaia de electronic de calcul oIer posibilitti de introducere a datelor si deIinire a
modelelor, posibilitti de calcul, posibilitti de vizualizare, posibilitti de exprimare graIic,
posibilitti de simulare etc. (vezi Iig. nr. 3.1).
Registrul de lucru sau agenda de lucru (workbook) este un Iisier cu extensia .xls n
care sunt stocate modelele deIinite si datele n Excel. Un registru de lucru poate contine mai
multe foi de calcul (sheet, worksheet), ceea ce permite reunirea si organizarea unor tipuri
variate de inIormatii ntr-un singur Iisier. AstIel, un graIic poate Ii plasat n Ioaia de calcul ce
contine datele surs sau ntr-o Ioaie distinct (chart sheet) care va Ii inclus n registrul de
lucru. n Excel, numele Ioilor de calcul apar n partea de jos a Ierestrei de lucru (vezi Iig. nr.
3.2), avnd asociate implicit numele Sheet1, Sheet2 s.a.m.d., nume pe care utilizatorul le
poate modiIica dup dorint. Cnd se execut clic pe numele unei Ioi de calcul, aceast
devine Ioaia de calcul curent.
Fiecare csu( (caset, celul) poate Ii reIerit printr-o adres (reIerint) care indic
linia si coloana la ntretierea creia se aIl. Sunt dou stiluri practicate pentru speciIicarea
adreselor:
stilul consacrat de LOTUS: A1; A2; F5; .;IV65536;
stilul consacrat de MULTIPLAN: R1C1; R2C1; R5C6; .;R65536C256.
n mod implicit, EXCEL utilizeaz stilul A1, n care coloanele sunt identiIicate cu o
liter (de la A la IV, pentru cele 256 de coloane), iar liniile cu numere (de la 1 la 65536). Se
poate trece la stilul R1C1, prin comanda Options din meniul Tools, din care se selecteaz
optiunea R1C1 reference stvle din pagina General. Acest stil este util atunci cnd se lucreaz
cu macrouri, deoarece Iace posibil calcularea pozitiei rndurilor sau coloanelor din Ioaia de
calcul. Pentru a Iace reIerire la un grup de csute, se vor indica adresa coltului stnga-sus si
adresa coltului dreapta-jos ale zonei de speciIicat, separate prin caracterul : (dou puncte).

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .1 1. . M Mo od de el l d de e a an na al li iz z a a r re en nt ta ab bi il li it t [ [i ii i p pe e p pr ro od du us se e n n E EX XC CE EL L

foaia de calcul
curenta
foi de calcul
deplasare la urmatoareafprecedenta foaie de calcul
deplasare la primafultima foaie de calcul

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 2. . D Di is sp pu un ne er re ea a f fo oi il lo or r d de e c ca al lc cu ul l n nt tr r- -u un n r re eg gi is st tr ru u d de e l lu uc cr ru u
ntr-o Ioaie de calcul se pot reIeri si date din alte Ioi de calcul ale aceluiasi registru, sau
chiar din alt registru de lucru. n acest caz, adresa csutei va Ii precedat de numele Ioii de
calcul (avnd ca separator caracterul !), iar dac este dintr-un alt registru, se va speciIica si
numele acestuia, ntre paranteze ptrate (vezi exemplele de mai jos).
E Ex xe em mp pl le e: :
A20 (csuta aIlat pe coloana A si pe rndul 20)
F10:F20 (grupul de csute de pe coloana F, pe rndurile de la 10 la 20)
Indicator csut curent
Linja de editare Panou comenzi directe
B12:E12 (grupul de csute de pe rndul 12, pe coloanele de la B la E)
6:6 (toate csutele de pe rndul 6)
4:8 (toate csutele de pe rndurile de la 4 la 8)
C:G (toate csutele de pe coloanele de la C la G)
Studenti!C5 (csuta C5 din Ioaia de calcul Studenti, din acelasi registru)
|d:\utilizatori\isa.xls|Evaluare!D2 (csuta D2 din Ioaia de calcul Evaluare, din registrul de
lucru salvat n Iisierul isa.xls)
Programele de calcul tabelar lucreaz, n principiu, cu dou tipuri esentiale de date:
date numerice si date tip sir de caractere. Sistemul detecteaz tipul datei dup natura primului
caracter introdus sau dup continut. n principiu, dac primul caracter este o liter data este
considerat de tip sir de caractere, dac ncepe cu o ciIr data este considerat de tip numeric.
Programele de calcul tabelar gestioneaz si date calendaristice: intern ele sunt
reprezentate ca valori numerice, iar aIisarea se poate Iace n diIerite Iormate. De exemplu,
pentru ca raportul din Iig. nr. 3.1 s contin data calendaristica de 11-Feb-06, trebuie ca n
caseta B3 s introducem numrul 38759 (vezi Iig. nr. 3.3) si s solicitm prin comanda
Format, Cells aIisarea ca dat calendaristic.
De regul, Excel recunoaste o dat calendaristic atunci cnd este introdus n Iormatul
ll/::/aa. AstIel, 01/25/06 va Ii interpretat ca data de 25 ianuarie 2006. n legtur cu
speciIicarea anului prin ultimele dou ciIre, se aplic urmtoarele reguli:
anii 2000 2029 sunt recunoscuti atunci cnd se scriu valorile 00, 01, ., pn la 29
(spre exemplu, 5/21/23 este interpretat ca 21 mai 2023);
anii 1930 1999 sunt recunoscuti atunci cnd se scriu valorile 30, 31, ., pn la 99.
Trebuie precizat c programul de calcul tabelar Excel poate lucra cu 2 sisteme pentru
date calendaristice: sistemul 1900 (utilizat implicit de Excel pentru Windows) si sistemul
1904 (utilizat implicit de Excel pentru Macintosh). n sistemul 1900, pentru 1 ianuarie 1900
corespunde valoarea numeric 1, iar pentru 31 decembrie 9999 valoarea 2958465. Sistemul
1904 ncepe numrtoarea cu 2 ianuarie 1904, ce are asociat valoarea 1 si o Iinalizeaz cu
31 decembrie 9999, pentru care asociaz valoarea 2957063. Pentru a schimba sistemul 1900,
din meniul Tools se alege Options, unde se alege optiunea 1904 date svstem din pagina
Calculation.
Continutul unei csute poate Ii si o formul sau o func(ie. Formulele si Iunctiile ncep
printr-un caracter special: ; +; -; etc. Prin intermediul acestora se poate exprima o mare
diversitate de calcule. De Iapt, Iormulele si Iunctiile sunt elementele esentiale ale
centralizatorului electronic, din care deriv perIormanta si capacittile de simulare. Printr-o
Iormul se deIineste continutul unei csute n Iunctie de continutul altor csute. Relatia
rmne adevrat pentru orice continut al csutelor Iolosite ca argumente n Iormule. Dac se
schimb continutul csutelor Iolosite ca argumente, instantaneu se modiIic si continutul
csutei care contine Iormula. Modelul prezentat n Iig. nr. 3.3 poate Ii utilizat n analiza
rentabilittii mai multor categorii de produse. Este suIicient s introducem datele de intrare,
iar pe baza Iormulelor existente vom obtine imediat rezultatele. ntruct graIicul din Iig. nr. 1.
este construit pe baza datelor din prima parte a modelului, de Iiecare dat se va modiIica si
graIicul. Dac sunt mai multe produse vom trece la inserarea de linii, respectiv la copierea
Iormulelor deja introduse.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 3. . F Fo or rm mu ul le e i i f fu un nc c[ [i ii i u ut ti il li iz za at te e n n m mo od de el lu ul l d de e r re ez zo ol lv va ar re e E EX XC CE EL L
O Iormul/Iunctie care speciIic o relatie de calcul valabil pentru mai multe rnduri
sau coloane poate Ii copiat; adresele csutelor se vor actualiza corespunztor. n cazul
mutrii unei Iormule, adresele nu se actualizeaz. AstIel, dac Iormula D5-C5 din E5 este
copiat n E6 ea devine D6-C6. Acest tip de adrese se numesc adrese relative. n schimb,
dac se copie Iormula E5*$F$3 din G5 n G6 aceasta devine E6*$F$3 si nu E6*F4.
$F$3 Iace parte din categoria adreselor absolute.
Dac dorim ca o csut s contin aceeasi valoare ca si o alt csut, se va introduce
semnul egal, urmat de adresa csutei ce contine valoarea respectiv. Csuta ce contine
aceast Iormul se numeste csut dependent: atunci cnd se modiIic valoarea din csuta
reIerit, ca eIect al recalculrii automate, se va modiIica si continutul csutei dependente.
Corectarea Iormulelor introduse, stergerea continutului unor csute sau grupuri de
csute se poate Iace la Iel de simplu si rapid ca n procesoarele de texte. Pentru corectare se
utilizeaz linia de editare (vezi Iig.nr. 3.1), care se apeleaz prin executarea unui clic sau prin
apsarea tastei F2. Stergerea se realizeaz cu ajutorul tastelor 0e|ete sau ackspace.
De asemenea, exist posibilitatea atribuirii de nume unor csute sau grupuri de csute
astIel c scrierea Iormulelor devine mai simpl, mai rapid si mai aproape de logica
problemei de rezolvat. De exemplu, SUM(costuri), SUM(preturi), SUM(profit) sunt
mult mai semniIicative din punct de vedere al analizei rentabilittii dect SUM(C5.C7),
SUM(D5.D7), SUM(E5.E7) (vezi Iig.nr. 3.3). n acest scop, grupului C5.C7 i se atribuie
numele costuri, grupului D5.D7 i se atribuie numele preturi, iar grupului E5.E7 i se atribuie
numele profit.
Func(iile reprezint Iormule predeIinite n sistem. Utilizatorul trebuie doar s speciIice
numele Iunctiei si argumentele, respectnd regulile de sintax. Numrul si natura
argumentelor depind de tipul Iunctiei: matematice, logice, Iinanciare, statistice, pentru baze
de date, pentru date calendaristice etc. n Iig. nr. 3.3 s-a exempliIicat utilizarea Iunctiei SUM.
n locul Iunctiei SUM(C5.C7) se putea Iolosi si Iormula: C5C6C7.
La Iel ca limbajele de programare din generatiile anterioare, programele de calcul
tabelar dispun de comenzi si macro-comenzi prin care se pot deIini si declansa anumite
operatiuni sau parametri (inserare de linii, coloane, csute etc.; stabilire parametri de Iormat;
gestionare Ierestre de aIisare etc.).
Comenzile permit declansarea unor operatiuni n Ioaia de calcul si sunt desemnate prin
cuvinte cheie. Comenzile sunt grupate n meniuri si submeniuri cu mai multe niveluri. n
versiunile sub MS-DOS se utilizau, de obicei, meniuri tip linie. n versiunile sub Windows se
utilizeaz meniuri derulante (vezi Iig. nr. 3.4). Concomitent se asigur posibilitatea Iolosirii
rapide a comenzilor mai des ntlnite prin intermediul pictogramelor din liniile de
instrumente aIisate n partea superioar a ecranului. De asemenea, exist si posibilitatea
deIinirii si utilizrii de linii de instrumente personalizate.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 4. . S Se ec cv ve en n[ [ d di in n s si is st te em mu ul l d de e c co om me en nz zi i E EX XC CE EL L
Macro-comenzile (macro-urile) sunt similare instructiunilor si comenzilor din
limbajele de programare clasice si permit descrierea grupurilor de operatiuni repetitive. n
acest Iel nu mai este necesar repetarea comenzilor ci doar apelarea modulelor de program
realizate. Modulele de program pot Ii asociate unor combinatii de taste, unor obiecte sau pot
Ii organizate n meniuri si submeniuri similare celor oIerite de sistem. Primele versiuni ale
programelor de calcul tabelar utilizau un limbaj de macro-uri asemntor limbajelor de
asamblare (se bazau pe mnemonice obtinute din initialele comenzilor). Ultimele versiuni
Iolosesc ca limbaj de macro-uri un limbaj evoluat (ex. EXCEL Ioloseste limbajul Visual
Basic Ior Applications). n plus, oIer si posibilitatea nregistrrii automate a macro-urilor. n
Iigura nr. 3.5 se exempliIic un modul de program pentru inserarea datei calendaristice n
EXCEL.


F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .5 5. . E Ex xe em mp pl lu u d de e m ma ac cr ro o- -c co om me en nz zi i E EX XC CE EL L
Dac initial programele de calcul tabelar se bazau doar pe utilizarea Iacilitatilor oIerite
de Ioile de calcul, pe msura evolutiei ele au devenit instrumente soItware integrate. AsIel un
program de calcul tabelar integreaz, n general, instrumente destinate urmtoarelor lucrri:
deIinirea modelelor n Ioile de calcul;
reprezentarea graIic a datelor din modelele deIinite;
crearea si editarea de obiecte graIice (Drawing toolbar);
gestiunea bazelor de date (liste);
deIinirea de programe, utiliznd tehnica macro-urilor;
instruire sau Iacilitti de tip Help;
navigare Web;
import/export de date de la/ctre alte programe (SGBD-uri, procesoare de texte,
programe de prezentari).
3.1.2 Sistemul de ajutor
La Iel ca majoritatea aplicatiilor din categoria 4GL, programele de calcul tabelar se
nvat lucrnd. n cazul Excel, se oIer asistent interactiv extins, mbunttit de la o
versiune la alta. AstIel, utilizatorul are 2 alternative pentru a obtine rapid inIormatia solicitat
(vezi si Iig. nr. 3.6):
Iormularea unei ntrebri (meniul Help, optiunea Microsoft Excel Help sau
Office Assistant din linia de instrumente);
obtinerea de inIormatii despre elementele aIisate pe ecran (meniul Help,
optiunea Whats this sau butonul Help contextual din linia de instrumente).

Help contextual
F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .6 6. . L Li in ni ia a d de e i in ns st tr ru um me en nt te e S St ta an nd da ar rd d. . B Bu ut to oa an ne el le e H He el lp p
O modalitate prietenoas de a obtine inIormatii interactiv este dialogul cu asistentul
(Office Assistant), care se poate apela din meniul Help, din linia de instrumente sau prin
apsarea tastei F1. n toate produsele MicrosoIt OIIice Iorma asistentului se poate alege din
galeria sistemului (vezi Iig. nr.3.7).

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .7 7. . C Ca as se et ta a d de e d di ia al lo og g p pe en nt tr ru u a al le eg ge er re ea a f fo or rm me ei i p pe en nt tr ru u O Of ff fi ic ce e A As ss si is st ta an nt t
Dialogul cu asistentul arat ca n Iig. nr. 3.8. Utilizatorul va Iormula ntrebarea si o va
speciIica n caseta text, dup care va lansa comanda Search.

Fig. nr. 3.8. D Di ia al lo og gu ul l c cu u a as si is st te en nt tu ul l n n E EX XC CE EL L
n Iine, utilizatorul poate aIla explicatii despre ceea ce este aIisat pe ecran Iolosind
sistemul de help contextual, care se apeleaz din meniul Help (optiunea Whats this), din
linia de instrumente sau prin combinatia 8h|ft-F1.
La apelarea acestei optiuni cursorul si modiIic aspectul, atasndu-i-se un semn de
ntrebare. Dac se doresc explicatii asupra semniIicatiei unui element de pe ecran, se plaseaz
indicatorul mouse-ului pe
elementul respectiv si se execut
clic. Este exempliIicat alturi o
astIel de explicatie, pentru
comanda asociat butonului
Format Painter din linia de
instrumente standard.
Trebuie precizat ca help-ul contextual rmne activ pn la selectarea unui element
pentru care se doresc explicatii. El mai poate Ii dezactivat prin apsarea tastei Esc sau prin
clic pe butonul corespunztor din linia de instrumente.
O variant a help-ului contextual este 1ooltip prin care se aIiseaz numele comenzilor
asociate butoanelor din liniile de instrumente de pe ecran atunci cnd indicatorul mouse-ului
este pozitionat pe un buton. Aceast optiune (Show Tooltips) poate Ii activat sau inhibat din
meniul Jiew, Toolbars.
3.1.3. Puncte forte ale programelor de calcul tabelar
Programele de calcul tabelar reprezint instrumentul ideal de lucru n domeniile n care
sunt de eIectuat calcule multiple si de ntocmit rapoarte sub diIerite Iorme. Domeniul
gestiunii ntreprinderilor este un domeniu privilegiat din acest punct de vedere. Larga
rspndire a programelor de calcul tabelar este sustinut de urmtoarele puncte Iorte:
(i) recalcularea automat a rezultatelor Iormulelor si Iunctiilor;
(ii) simulrile;
(iii) rearanjarea automat a liniilor/coloanelor dup actualizare;
(iv) posibilitti de aIisare a datelor n diIerite Iormate;
(v) implementarea de Iunctii Iinanciare, statistice, speciale etc.;
(vi) posibilitti de automatizare a unor sarcini;
(vii) instrumente de lucru orientate ctre utilizatorul Iinal.
(viii) posibilitti de personalizare a modelelor deIinite.
Recalcularea automat a rezultatelor Iormulelor si Iunctiilor oIer posibilitatea
vizualizrii rapide a inIluentei modiIicrii continutului csutelor reIerite. De retinut c eIectul
recalculrii este vizibil numai dac la scrierea Iormulelor si Iunctiilor nu s-au Iolosit
constante. Formulele si Iunctiile pot Ii orict de complexe, ele pot Iace reIerint la csute care
la rndul lor contin alte Iormule sau Iunctii. De asemenea, Iunctiile pot avea ca argumente
alte Iunctii. n acest Iel modelele deIinite pot deveni destul de complexe. Recalcularea
automat determin ca atunci cnd se modiIic valoarea unei csute care este reIerit n
anumite Iormule sau Iunctii, imediat se va modiIica si rezultatul dat de aceste Iormule sau
Iunctii.
Simulrile. Simulrile au ca punct de plecare recalcularea automat prezentat mai sus.
Programele de calcul tabelar sunt considerate sisteme suport pentru decizii de nivel
elementar, ca instrumente de analiz si previziune la ndemna oricrui manager. Orice
Iormul sau Iunctie permite obtinerea de rspunsuri rapide la ntrebri de tipul: CE-AR FI
DAC? (What II?). Folosind datele din Iig. nr. 3.1 s ne punem ntrebarea: "Care ar fi
profitul actuali:at dac indicele de inflatie ar fi 1.25?" Dar dac indicele de inflatie ar fi
1.10? Rspunsul l obtinem imediat n coloana G dac n csuta F3 introducem pe rnd
valorile: 1.25; 1.10.
Exist si posibilitatea construirii de modele de simulare mai complexe prin tehnici cum
sunt: tabele de simulare cu una sau mai multe variabile si Iormule, cutare rezultat Iinal (Goal
Seek), utilizarea Iunctiei de rezolvare (Solver), gestiunea scenariilor, simulri pe baz de
graIice etc.
Rearanjarea automat a liniilor/coloanelor dup actualizare. Dup operatiunile de
inserare sau stergere de linii si sau coloane, sistemul Iace automat renumerotarea acestora si
actualizarea adreselor de csute utilizate n Iormule si Iunctii. AstIel utilizatorul este scutit de
sarcina veriIicrii modelului actualizat.
Afiyarea datelor n diferite formate. Programele de calcul tabelar lucreaz cu 2 tipuri
de date: numerice si tip sir de caractere.
Datele de tip sir de caractere pot Ii aliniate la stnga, la dreapta sau la centrul csutei.
Versiunile noi permit Iormatarea datelor ca n procesoarele de texte (modiIicarea Iontului;
asocierea de atribute - bold, italic, underline etc.; modiIicarea mrimii Ionturilor; scrierea
textului pe mai multe rnduri n aceeasi csut, deIinirea si utilizarea stilurilor etc.).
Datele numerice au un Iormat implicit (General), ce poate Ii modiIicat oricnd de ctre
utilizator, cum se va arta n continuare. Cteva din Iormatele utilizate sunt expuse mai jos:
Number - aIisare n virgul Iix, cu sau Ir delimitarea grupurilor de 3 ciIre
printr-un caracter special (spatiu, punct, virgul), cu sau Ir zecimale (ex.
43,750.00);
Scientific - aIisare n Iormat stiintiIic (virgul mobil) (ex. 4.38E04);
Text - aIisarea si tratarea oricrei valori ca un text (sir de caractere);
Percentage - aIisarea numrului n Iormat procentual (nmulteste valoarea din
csut cu 100 si aIiseaz semnul ) (ex. 0.2333 va Ii aIisat 23.33);
Date - aIiseaz valoarea numeric din csut n Iormatul de dat calendaristic
cerut.
n Excel, meniul Format, grupeaz comenzile pentru Iormatare astIel: la nivel de
csut/grup de csute (optiunea Cells), de rnd (Row) sau coloan (Column) ori la nivelul
ntregii Ioi de calcul (Sheet). Sunt incluse de asemenea optiuni pentru utilizarea Iormatelor
predeIinite (Autoformat), pentru Iormatarea conditional, doar a anumitor csute (Conditional
formatting) si pentru aplicarea de stiluri (Stvle).
tip i marime font
atribute font aliniere
formatare
numere
stabilire numar de
pozi[ii zecimale
indentare
text
culoare
font
culoare de fond
linii de demarca[ie
F Fi ig g. . n nr r. .
3 3. .7 7. . L Li in ni ia a d de e i in ns st tr ru um me en nt te e F Fo or rm ma at tt ti in ng g
Cel mai adesea, utilizatorii preIer lansarea comenzilor de Iormatare din linia de
instrumente (vezi Iig. nr. 3.7), dup ce au selectat n prealabil csuta/grupul de csute care se
Iormateaz. Dac linia de instrumente Formatting lipseste de pe ecran, aIisarea se Iace prin
selectarea acesteia dup lansarea comenzii Jiew, Toolbars. Butoanele pentru atributele
Iontului sunt de tip comutator (activare/inhibare), iar la cele pentru aliniere, utilizatorul poate
selecta doar unul, corespunztor tipului de aliniere dorit. Butoanele care sunt urmate de
simbolul arat posibilitatea de a deschide o list ascuns, ce contine mai multe optiuni.
Stabilirea formatului de afiyare a datelor. n Iunctie de tipul datei, se poate stabili un
mod de aIisare diIerit de cel implicit. Lista Iormatelor disponibile este prezentat n Iig. nr.
3.8, ntr-o Iereastr de dialog ce se aIiseaz la comanda Format, Cells, pagina Number.
Pentru Iiecare categorie din list, trebuie deIinite optiuni speciIice, cum ar Ii numrul de
zecimale, utilizarea separatorului pentru grupurile de 3 ciIre, semnul monetar (la Iormatul
Currencv), modul de speciIicare a datei calendaristice sau orei etc.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .9 9. . Fereastra de dialog Format Cells
n mod implicit, n Excel, marca zecimal este punctul, iar separarea grupurilor de 3
ciIre se Iace prin virgul (vezi Iig. nr. 3.9).
Formatul Text este utilizat atunci cnd se doreste ca anumite date s Iie tratate ca texte.
Odat stabilit acest Iormat, numerele nscrise n csutele respective nu vor putea Ii utilizate n
relatii de calcul, iar revenirea la Iormatul numeric presupune o procedur ceva mai
complicat, nu doar o simpl modiIicare a Iormatului.
n cazul n care se lucreaz cu date numerice speciale, cum ar Ii numerele de teleIon
sau codurile postale, se poate utiliza categoria de Iormat Special, prin care datele rmn de tip
numeric, dar se aIiseaz corespunztor (spre exemplu, zero-urile nesemniIicative, care de
obicei nu se aIiseaz, vor Ii aIisate).
Un utilizator si poate deIini Iormate de aIisare proprii, speciIice cerintelor sale. Asa
cum se observ n Iig. nr. 3.9, ultima categorie de Iormat se intituleaz Custom si permite
crearea de noi Iormate. Exist si o list de Iormate predeIinite, dintre care utilizatorul poate
alege sau pe care le poate modiIica, iar dac nici unul nu corespunde cerintelor, acesta poate
deIini un Iormat nou. Se vor utiliza coduri prin care se va indica modul de aIisare a datei
respective. Fig. nr. 3.10 exempliIic un Iormat deIinit de utilizator, n care s-a cerut aIisarea
mpreun cu valoarea numeric, a textului 'mil. lei.

Fig. nr. 3.10. F Fe er re ea as st tr ra a d de e d di ia al lo og g p pe en nt tr ru u d de ef fi in ni ir re ea a u un nu ui i f fo or rm ma at t p pr ro op pr ri iu u

Fig. nr. 3.11. F Fe er re ea as st tr ra a d de e d di ia al lo og g p pe en nt tr ru u a al le eg ge er re ea a u un nu ui i f fo or rm ma at t p pr re ed de ef fi in ni it t
Folosirea formatelor predefinite pentru liste/tabele. Dup selectarea zonei care
contine datele se va selecta din meniul Format, comanda Autoformat, care aIiseaz lista
Iormatelor predeIinite. Trebuie precizat c la aplicarea unui astIel de Iormat, Excel analizeaz
zona selectat si aplic Iormatele n Iunctie de continut, identiIicnd zona de antet, cea de
total sau subtotaluri. De asemenea, este posibil s se aplice doar anumite aspecte ale
Iormatului predeIinit (vezi Iig. nr. 3.11), mai precis cele selectate de utilizator (implicit, sunt
selectate toate). Dac se doreste renuntarea la un Iormat predeIinit, se va selecta din nou zona
respectiv si se va alege din lista Iormatelor optiunea None.
Formatarea cu ajutorul stilurilor. Excel oIer posibilitatea utilizrii stilurilor pentru
Iormatare, prin comanda Format, Stvles. Utilizatorii pot aplica un stil existent, pe care l pot
eventual adapta cerintelor lor, modiIicnd doar unele aspecte (Iont, aliniere, Iormat de aIisare
etc.), Iolosind optiunea Modifv (vezi Iig. nr. 3.12).

Fig. nr. 3.12. F Fe er re ea as st tr ra a d de e d di ia al lo og g S St ty yl le e
Un Iormat stabilit pentru o csut poate Ii copiat pentru a Iormata la Iel si alte csute.
Se va utiliza comanda Format Painter din linia de instrumente Standard, care se alege dup
selectarea csutei care are Iormatul ce se va copia. Se execut apoi clic pe csuta n care se
copie Iormatul respectiv.
Formatarea condi(ional (selectiv) se reIer la Iormatarea doar a acelor date care
ndeplinesc conditiile speciIicate prin comanda Format, Conditional Formatting, lansat
dup selectarea csutelor ce se Iormateaz.
n Iig. nr. 3.13 s-a exempliIicat un raport asupra vnzrilor dintr-o perioad, n care s-
au pus n evident Iacturile nencasate. Pentru a obtine aceast evidentiere, s-a selectat zona
E5:E12, dup care s-a lansat comanda artat mai sus, preciznd conditia care trebuie
ndeplinit si Iormatul dorit pentru zona selectat. Asa cum se observ n Iig. nr. 3.13, se
alege optiunea Formula Is si se precizeaz conditia ($E50), iar apoi se alege Iormatul dorit
(optiunea Format, Pattern, Color Orange).

Fig. nr. 3.13. E Ex xe em mp pl lu u f fo or rm ma at ta ar re e c co on nd di i[ [i io on na al l

Fig. nr. 3.14. D De ef fi in ni ir re ea a u un nu ui i f fo or rm ma at t c co on nd di i[ [i io on na al l. . E Ex xe em mp pl lu u 1 1
Un alt exemplu de Iormatare selectiv, pornind de la acelasi caz, este evidentierea
Iacturilor care au valori mai mari de 1000000 lei. n acest caz se va selecta doar zona
D5:D12, iar la comanda de Iormatare (vezi Iig. nr. 3.15) se va alege optiunea Cell Jalue Is,
operatorul 'greater than or equal to (mai mare sau egal), se va speciIica valoarea si apoi se
va alege Iormatul dorit pentru valorile care ndeplinesc conditia (Format, Font, Bold,
Underline).
De precizat c prin optiunea Add>> se adaug nc o conditie n Iunctie de care se va
Iace validarea (se pot include maximum 3 conditii), iar prin optiunea Delete se poate elimina
o conditie.

Fig. nr. 3.15. D De ef fi in ni ir re ea a u un nu ui i f fo or rm ma at t c co on nd di i[ [i io on na al l. . E Ex xe em mp pl lu u 2 2
Implementarea de func(ii financiare yi statistice este un alt atu al programelor de
calcul tabelar. Numrul de Iunctii variaz n Iunctie de versiune. Toate programele de calcul
tabelar au implementate Iunctiile statistice standard (AVERAGE - medie aritmetic; COUNT
- contorizare; MAX - determinare maxim; MN - determinare minim; STDEV - abatere medie
ptratic; VAR - dispersie). n plus, exist Iunctii statistice pentru baze de date, Ioarte utile n
analize economice. Functiile Iinanciare pot Ii mprtite n: Iunctii pentru analize economico-
Iinanciare, Iunctii pentru calculul amortizrii, Iunctii pentru calculul anuittilor, alte Iunctii
Iinanciare. Unele versiuni dispun de asistenti de Iunctii care ncorporeaz pasii de parcurs n
utilizarea Iunctiei.
Posibilit(ile de automatizare a sarcinilor se concretizeaz n crearea si utilizarea de
module de program prin intermediul macro-urilor. AstIel, prelucrrile repetitive pot Ii
aplicate rapid si eIicient, Iiind necesar deIinirea lor o singur dat. Limbajul de macro-uri
este usor de utilizat si constituie un instrument util la dispozitia celor interesati. n versiunile
mai recente ale programelor de calcul tabelar exist si posibilitatea nregistrrii automate a
macro-urilor.
Posibilit(ile de transpunere grafic a datelor din foile de calcul. GraIicele sunt
extrem de usor de realizat. Dup introducerea datelor n Ioaia de calcul, cu ajutorul meniului
corespunztor, utilizatorul deIineste un graIic n Iorma dorit (liniar, histogram, diagram de
structur sau combinatii ntre acestea), iar graIicul este rapid vizualizat. Orice modiIicare a
datelor n Ioaia de calcul este reIlectat imediat de modiIicarea graIicului, iar n ultimele
versiuni este posibil si modiIicarea invers. Noile versiuni ale programelor de calcul tabelar
oIer peste 100 de tipuri de graIice n Iormat 2D si 3D. n plus, utilizatorul este ajutat de un
asistent n realizarea graIicelor (Chart Wi:ard).
Posibilit(ile de personalizare a modelelor deIinite sunt date de combinarea
Iacilittilor prezentate anterior. n plus se pot deIini module de dialog, linii de instrumente, se
pot aduga elemente graIice proprii sau importate etc.
3.2 PRINCIPII DE REALIZARE A APLICATIILOR INFORMATICE N
PROGRAMELE DE CALCUL TABELAR
3.2.1 Reguli de respectat n proiectarea yi utilizarea aplica(iilor n
programele de calcul tabelar
Programele de calcul tabelar reprezint instrumente orientate ctre utilizatorii Iinali,
care oIer modele si tehnici de lucru apropiate de modalittile curente de rezolvare a
problemelor. AstIel, proiectarea aplicatiilor este la latitudinea utilizatorilor. Dar realizarea de
aplicatii eIiciente si interschimbabile solicit respectarea anumitor reguli
1
.
R1. n Iormule si Iunctii se recomand s nu se Ioloseasc ca argumente constantele. n
principiu, orice Iormul sau Iunctie reprezint un potential model de simulare. Utilizarea
constantelor ca argumente elimin, din start, acest potential. Reutilizarea modelului va
solicita de Iiecare dat rescrierea Iormulelor sau Iunctiilor. Dac modelul de rezolvare
presupune utilizarea unor constante, acestea vor Ii plasate n csute distincte si vor Ii apelate
prin reIerinte absolute.
R2. Dimensionarea mrimii liniilor si coloanelor se Iace n Iunctie de datele cele mai
semniIicative si nu de constructiile cu rol explicativ din antetul de linie sau coloan. Se
recomand ca aceast operatiune s Iie eIectuat la terminarea construirii modelului n Ioaia
de calcul. n mediul WINDOWS dimensionarea mrimii liniilor si coloanelor se poate realiza
rapid cu ajutor mouse-ului sau prin comenzi de tip Format/Row/AutoFit sau
Format/Column/AutoFitSelection.
R3. Pentru lucrrile Irecvente (Iacturi, ordine de plat, state de salarii etc.) se
recomand utilizarea "sabloanelor" oIerite de sistem (Spreadsheet Solutions) sau deIinite de
utilizatori n Iisiere de tip Template (cu extensia .xlt n Excel).
R4. Deplasarea n Ioaia de calcul, din ratiuni de eIicient, nu se va realiza exclusiv prin
utilizarea tastelor de deplasare tip sgeat (;;;). Enumerm, mai jos, cteva solutii
eIiciente de deplasare n Ioaia de calcul:
utilizarea de taste care permit deplasarea mai rapid: Pgup; Pg0oWr; lore;
utilizarea de combinatii de taste:
CTRL sau ;;;
EN0 sau ;;;
utilizarea butoanelor de deplasare, respectiv a liniilor de deplasare verticale sau
orizontale din Iereastra de vizualizare a Ioii de calcul;
inserarea de butoane suplimentare pentru deplasarea rapid de la o zon la alta din
Ioaia de calcul;

1
Oprea, D., Airinei, D., Mesnit, G., Dumitriu, F., Aplicatii cu macro-uri LOTUS 1-2-3, Editura Policromia, Piatra
Neamt, 1995, pp. 36-39.
utilizarea comenzilor de tip GOTO (F5) sau GOTO Special combinate cu atribuirea
de nume diIeritelor zone din modelul de rezolvare.
R5. Cnd se lucreaz cu mai multe Ioi de calcul se recomand atribuirea de nume
semniIicative Iiecrei Ioi, n raport de componentele modelului de rezolvare (ex. n loc de
Sheet1, Sheet2, Sheet3, ., Sheet se vor Iolosi denumiri cum ar Ii: Meniuri, HeIp, PreIuare
facturi, CentraIizare, Tiparire etc. ).
R6. nainte de a trece la utilizarea modelului realizati salvarea acestuia, prin comenzi
de tip SAVE, ntr-un Iisier cu nume adecvat lucrrii (Facturi, Statsal, Casa, Devize etc.). n
caz contrar, riscati s pierdeti tot ce ati lucrat dac la executie sistemul se blocheaz sau
intervine un incident neprevzut. Pentru mai mult sigurant, realizati chiar salvri periodice.
Dac lucrati pe un calculator utilizat de mai multe persoane, atunci e recomandabil s aveti
un subdirector propriu n care s depozitati toate lucrrile.
R7. Componentele modelului de rezolvare se dispun n cascad n cadrul aceleiasi Ioi
de calcul sau n Ioi de calcul diIerite. n acest Iel se evit alterarea componentelor modelului
de rezolvare la actualizarea unora prin inserarea/ stregerea de linii sau coloane.
R8. La terminarea construirii modelului se trece la protejarea tuturor zonelor deIinite n
aIar de zonele rezervate datelor de intrare. Dac zonele sunt protejate nu se mai pot Iace nici
un Iel de modiIicri asupra continutului. n acest mod se evit riscul deteriorrii voluntare sau
involuntare a modelului de rezolvare. Protectia si asigurarea conIidentialittii aplicatiilor
poate Ii asigurat si prin tehnica ascunderii de linii sau coloane. De asemenea, pentru a
preveni suprancrcarea registrului de lucru sau pentru a proteja anumite date, si Ioile de
calcul pot Ii ascunse. Se utilizeaz n acest scop comenzile Hide/Unhide corespunztoare
elementelor respective (Sheet, Row, Column).
R9. Pentru lucrrile mai complexe se recomand utilizarea macro-comenzilor prin
limbajul de macro-uri disponibil. Prelucrrile repetitive sunt astIel ncorporate n programe ce
se apeleaz ori de cte ori sunt necesare de eIectuat. Majoritatea versiunilor din programele
de calcul tabelar oIer Iacilitti de nregistrare automat a macro-urilor.
R10. Nu reinventa(i roata!!! Foarte multe din problemele economice sunt deja
rezolvate n programele de calcul tabelar, trebuie doar s Iurnizati corect argumentele unor
Iunctii sau s apelati la modulele de asistent/ajutor (ex.: calculul dispersiei - VAR; calculul
mediei aritmetice - AVERAGE; determinarea trendului unui Ienomen - TREND;
determinarea ratei interne de rentabilitate - IRR etc.)
3.2.2 Etapele proiectrii aplica(iilor n programele de calcul tabelar
Programele de calcul tabelar au determinat orientarea majorittii aplicatiilor
inIormatice ctre utilizatorul Iinal. Ele reprezint un nou tip de limbaj si un nou mod de a
gndi n inIormatic. n raport de inIormatica traditional care se baza pe descompunerea
taylorian a lucrrilor n sarcini elementare, programele de calcul tabelar merg pe ideea
integrrii ansamblului sarcinilor n acelasi cadru: Ioaia de calcul.
Chiar dac programele de calcul tabelar oIer solutii rapide de rezolvare a problemelor
nu trebuie s neglijm aspectele de conceptualizare, de deIinire a unui model de rezolvare
valabil pentru mai multe situatii concrete. De aceea, realizarea de aplicatii eIiciente
presupune parcurgerea urmtoarelor etape (vezi Iig. nr. 3.16):
analiza problemei si proiectarea modelului de rezolvare (etap manual);
construirea modelului n Ioaia de calcul;
utilizarea modelului.

Etapa 1
Analiz problem,
proiectare model
1 . Analiza problemei yi proiectarea
modelului de rezolvare
1.1. Analiza si deIinirea datelor
date de iesire
date calculate
date de intrare
1.2. Determinarea relatiilor de calcul
1.3. Exprimarea tabelar a modelului
de rezolvare
2. Construirea modelului n foaia de
calcul
2.1. Incrcarea produsului-program
2.2. Dispunerea componentelor
modelului n Ioaia de calcul
2.3. Introducerea antetelor de linii si
coloane
2.4. Introducerea Iormulelor si
Iunctiilor
2.5. Stabilirea paramerilor de Iormat
2.6. Personalizarea modelului
2.7. Protejarea componentelor
modelului (cu exceptia zonelor
rezervate datelor de intrare)
2.8. Salvarea modelului
3. Utilizarea modelului
3.1. Incrcarea produsului-program
3.2. Incrcarea modelului
3.3. Introducere date de intrare
3.4. Analiz rezultate
3.5. Copii de sigurant
3.6. Tiprire rezultate
P.C.T.
Etapa 2
Construire model
in Ioaia de calcul
P.C.T.
Etapa 3
Utilizare model
Rapoarte Copie de
siguranta
Model

Fig. nr. 3.16. E Et ta ap pe el le e r re ea al li iz z r ri ii i a ap pl li ic ca a[ [i ii il lo or r n n P PC CT T

E Ex xe em mp pl lu u: :
S.C. ALFA SA Iasi este specializat n comertul cu amnuntul. Permanent societatea
comercial urmreste evolutia vnzrilor pe raioane precum si ncadrarea n proIitul planiIicat
la nivelul ntregii societti. Perioada optim de analiz este luna. Realizati modelul trimestrial
de analiz ntr-un program de calcul tabelar.

1. Analiza problemei si proiectarea modelului de rezolvare.
1.1. Analiza si deIinirea datelor:
Date de intrare:
Vnzri lunare, pe Iiecare raion;
Pret de achizitie al mrIurilor vndute, pe Iiecare lun;
Cheltuieli de transport, pe Iiecare lun;
Cheltuieli de desIacere, pe Iiecare lun.
Date calculate:
Total vnzri lunare;
Total vnzri pe Iiecare raion;
Total pret de achizitie al mrIurilor vndute;
Total cheltuieli de transport;
Total cheltuieli de desIacere;
Total cheltuieli, pe Iiecare lun si pe trimestru;
ProIit lunar;
Media lunar a vnzrilor pe Iiecare raion si pe total;
Pretul mediu de achizitie;
Media lunar a Iiecrei categorii de cheltuieli;
ProIitul mediu lunar.

1.2. Determinarea relatiilor de calcul:
Datele calculate sunt determinate pe baza relatiilor de nsumare si de calcul a mediei
aritmetice. ProIitul este diIerenta dintre venituri si cheltuieli.

1.3. Exprimarea tabelar a modelului de rezolvare:
S.C. ALFA SA Iasi

Analiza vnzrilor yi profitului

Ianuarie Februarie Martie Total Medie lunar
Vnzri raion A
X
Vnzri raion B
X
Vnzri raion C
X
Total vnzri
X
Pret achizitie
X
Cheltuieli transport
X
Cheltuieli desIacere
X
Total cheltuieli
X
ProIit Tv-Tch Tv-Tch Tv-Tch Tv-Tch
X

2. Construirea modelului n Ioaia de calcul:

Fig. nr. 3.17. M Mo od de el lu ul l c co on ns st tr ru ui it t i in n f fo oa ai ia a d de e c ca al lc cu ul l E EX XC CE EL L

3. Utilizarea modelului (Iig.nr. 3.18):

Fig. nr. 3.18. U Ut ti il li iz za ar re ea a m mo od de el lu ul lu ui i E EX XC CE EL L

3.3 CATEGORII DE FUNCTII DIN PROGRAMELE DE CALCUL
TABELAR $I POSIBILITTI DE UTILIZARE N SIMULRI
Functiile din programele de calcul tabelar reprezint Iormule des utilizate, prin care se
poate executa o mare varietate de calcule, n mod rapid si comod. Se pot eIectua calcule
Iinanciare, matematice, statistice, cu siruri de caractere, cu date calendaristice etc. De
asemenea, Iunctiile se pot Iolosi pentru crearea de expresii conditionale sau pentru eIectuarea
de cutri n tabele. Alturi de Iormule si macro-uri, Iunctiile asigur perIormantele sporite
programelor de calcul tabelar, mai ales n simulri.
Deoarece Iiecare program de calcul tabelar, respectiv Iiecare versiune, are anumite
particularitti ne vom opri la o prezentare de principiu a pricipalelor categorii de Iunctii din
EXCEL-
3.3.1 Sintaxa func(iilor
n Excel Iunctiile sunt precedate de semnul . Pentru utilizatorii de Lotus, Excel
asigur compatibilitatea, astIel c se pot introduce Iunctiile precedate de caracterul .
Fiecare Iunctie are o anumit sintax. Dac sintaxa Iunctiei nu este respectat, sistemul nu o
poate interpreta, Iiind generat un mesaj de eroare (vezi subcapitolul 3.3.5).
Functiile din Excel au urmtorul Iormat general:
FUNC|IE( ) sau
FUNC|IE(argument_1; argument_2; ...; argument_n)
FUNC|IE reprezint numele Iunctiei.
argument_1; argument_2; ...; argument_n reprezint argumentele Iunctiei,
respectiv datele pe care Iunctia le va utiliza n calcule. Dac Iunctia are n sintax argumente,
acestea trebuie s Iie incluse n paranteze rotunde. Chiar dac argumentele lipsesc, se vor
preciza parantezele. Separatorul din lista de argumente este caraterul '; sau caracterul ',.
Argumentele precizeaz obiectul Iunctiilor, acele valori utilizate de Iunctii pentru a
realiza operatiuni sau calcule speciIice. Ele se exprim prin adresele csutelor (reIerintele) ce
contin valorile, prin nume atribuite csutelor sau prin constante. De exemplu, n Iunctia
SUM(C10..C15), argumentul C10..C15 precizeaz c se vor aduna valorile ntlnite n
grupul de csute C10..C15. Argumentele dintr-o Iunctie pot Ii: valori numerice, siruri de
caractere, reIerinte de csute si conditii.
O Ob bs se er rv va at ti ii i: :
Cnd argumentul este o valoare numeric se poate utiliza un numr, o Iormul (expresie)
de tip numeric, un nume de grup sau adresa unei csute care contine un numr sau o
Iormul de tip numeric.
Cnd argumentul este de tip sir de caractere se poate utiliza o constant tip sir de
caractere (orice secvent de litere, ciIre sau alte caractere, delimitat la stnga si la
dreapta de caracterul " (ghilimele)), o Iormul de tip sir, un nume de grup sau adresa unei
csute care contine un sir sau o Iormul de tip sir.
Cnd argumentul este o reIerint de csut, se poate utiliza un nume de grup sau o adres.
Cnd argumentul este o conditie se Ioloseste o expresie logic (o Iormul n care se
utilizeaz un operator logic (de comparare) sau un nume de grup ori o adres de csut
care contine o expresie logic). Totusi, ca argument tip conditie se pot Iolosi expresii
numerice sau de tip sir, valori numerice, constante de tip sir sau reIerinte de csute.
Operatorii speciIic tipul de calcule care se execut asupra argumentelor. Sunt 4 tipuri
de operatori:
aritmetici (, -, /, *, , `);
de comparare (, ~, , ~, , ~);
de tip sir (&, utilizat pentru concatenarea sirurilor de caractere);
de tip reIerint (caracterul ':, utilizat pentru speciIicarea grupurilor de csute,
caracterul , utilizat pentru reuniune, caracterul 'spatiu pentru intersectia a
dou zone din Ioaia de calcul).
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .2 2. . E Ex xe em mp pl le e d de e u ut ti il li iz za ar re e a a o op pe er ra at to or ri il lo or r
Calculul soldului final
al unui cont de activ
Presupunem c: n D11 este rulajul debitor, n E11 este
rulajul creditor, iar n C8 este soldul initial. Formule de
calcul:
C8+D11-E11
=SUM(C8,D11,-E11)
Afiarea numelui i
prenumelui intr-o
singur csut
Presupunem c: n B4 este numele, n C4 este prenumele.
Pentru a aIisa n Iormatul 'prenume nume: =C4& "&B4
Pentru a aIisa n Iormatul 'nume, prenume: =B4&, "&C4
Sporirea unei valori
numerice cu 5
Presupunem c valoarea respectiv este n C6. Sunt 2
variante:
1. dac Iolosim o constant: =C6*(1+5%)
2. dac procentul este n csuta B2: =C6*(1+$B$2)
Combinarea unui text
cu data calendaristic
Presupunem c data documentului este stocat n E4. Se
scrie:
=ncheiat la data de "&TEXT(E4,d-mmm-yyyy)
Calculul totalului in
functie de o valoare
aflat intr-o alt :on
Presupunem c avem lista Iacturilor dintr-o lun si dorim s
aIlm valoarea total a Iacturilor emise n data de 24 ianuarie
2000 (zona B2:B96 contine data Iacturii, iar zona E2:E96
valoarea). Formula de calcul:
=SUMF(B2:B96,01/24/2000,E2:E96)
Calculul unei valori
totale in functie de
re:ultatul evalurii a 2
conditii
Presupunem c dispunem de lista prezentat mai sus si dorim
s obtinem suma Iacturilor din sptmna 24-29 ianuarie.
Formula:
=SUM(F(B2:B96>=DATEVALUE(01/24/2000),
F(B2:B96<=DATEVALUE(01/29/2000), E2:E96)))
O Ob bs s. .: : aceasta este o Iormul de tip arrav si trebuie introdus prin
combinatia CTRLSHIFTENTER
Numrarea aparitiilor
unei valori
Presupunem c din lista de mai sus dorim s aIlm numrul
Iacturilor emise pe data de 25 ianuarie 2000. Se scrie:
=COUNTF(B2:B96,01/25/2000)

Reguli sintactice de baz
La introducerea Iunctiilor trebuie s tinem cont de urmtoarele recomandri:
1) Numele Iunctiei trebuie s Iie precedat de semnul .
2) IndiIerent de tipul literelor Iolosite la tastarea numelui Iunctiei, mici sau mari,
sistemul le va aIisa cu majuscule.
3) Nu se las spatii ntre numele Iunctiei si argumente.
+) ntotdeauna includeti argumentele Iunctiilor ntre paranteze rotunde.
5) Cnd o Iunctie devine argument al altei Iunctii, Iiecare dintre ele trebuie s aib
argumentele cuprinse ntre paranteze. Exemplu: =F(SUM(A1..A5)>0,B1,B2).
6) Dac sunt mai multe argumente, acestea se separ prin , (virgul) sau ; (punct si
virgul), corespunztor delimitatorului stabilit.
7) O Iunctie poate avea ca argument o alt Iunctie.
8) Sistemul atribuie valoarea zero tuturor csutelor libere ale cror adrese sunt
Iolosite ca argumente n Iunctiile Iinanciare, logice sau matematice.

O Ob bs se er rv va at ti ie e: :
Pentru a vizualiza toate Iormulele/Iunctiile dintr-o Ioaie de calcul se Ioloseste combinatia de
taste CTRL+` (vezi Iig. nr. 3.19). Prin aceeasi combinatie de taste se revine la aIisarea
valorilor calculate. Acelasi eIect se obtine si prin Tools, Options, Jiew, Formulas.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .1 19 9. .. . A Af fi i a ar re ea a f fo or rm mu ul le el lo or r n nt tr r- -o o f fo oa ai ie e d de e c ca al lc cu ul l
3.3.2 Categorii de func(ii
n Excel, Iunctiile sunt grupate n 11 categorii:
(i) Functiile statistice. execut calcule statistice asupra unor serii de date;
(ii) Functiile financiare. realizeaz calcule economice pentru mprumuturi, anuitti
sau Iluxuri Iinanciare;
(iii) Functiile logice. calculeaz rezultatul unei expresii conditionale;
(iv) Functiile matematice i trigonometrice. execut o mare varietate de calcule
complexe cu valori numerice;
(v) Functiile de cutare. identiIic o valoare ntr-un tabel sau ntr-o list;
(vi) Functiile pentru date calendaristice i timp. calculeaz valorile ce reprezint data
calendaristic si timpul;
(vii) Functiile pentru ba:e de date. eIectueaz calcule statistice si interogri asupra
bazelor de date;
(viii) Functiile tip ir de caractere. lucreaz cu siruri (texte, expresii tip sir) sau con-
stante tip sir;
(ix) Functiile de informare oIer inIormatii despre csute si despre mediul de lucru;
(x) Functiile tehnice. eIectueaz calcule tehnice;
(xi) Functiile definite de utili:ator (User Defined Functions). execut calcule speciIice
aplicatiilor Iiecrui utilizator.
Asistentul de Iunctii (Insert Function) ne oIer posibilitti de vizualizare a Iunctiilor
pe categorii, precum si casete de dialog pentru speciIicarea argumentelor, respectiv explicatii
privind semniIicatia si modul de utilizare si interpretare (vezi Iigura nr. 3.20).

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 20 0. .. . P Pr ri im ma a c ca as se et t d de e d di ia al lo og g p pe en nt tr ru u a as si is st te en nu ul l d de e f fu un nc c[ [i ii i

3.3.2.1 Funcjii statistice
Functiile statistice clasice sunt prezentate n tabelul 3.3. De regul, aceste Iunctii
lucreaz doar cu valori numerice, dar sunt deIinite si variante ale acestor Iunctii care extind
tipurile de date acceptate. Spre exemplu: Iunctia AVERAGE accept doar valori numerice,
iar Iunctia AVERAGEA accept si date de tip logic sau text (n mod similar, sunt deIinite
Iunctiile COUNTA, MAXA, MNA etc.).
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .3 3. . P Pr ri in nc ci ip pa al le el le e f fu un nc c[ [i ii i s st ta at ti is st ti ic ce e
Functia Rolul func(iei
AVERAGE Calculeaz media aritmetic a valorilor din list.
COUNT Numr csutele cu un continut diIerit de spatiu din lista indicat.
MAX Determin valoarea maxim dintr-o list de valori.
MN Determin valoarea minim dintr-o list de valori.
STDEV Calculeaz abaterea medie ptratic a valorilor dintr-o list.
VAR Calculeaz dispersia valorilor dintr-o list.
3.3.2.2 Funcjii financiare
Functiile Iinanciare permit determinarea unor mrimi Iinanciare utilizate n domeniul
economic si Iinanciar cum ar Ii: rata intern de rentabilitate, rata dobnzii, valoarea
actualizat net a unei investitii, amortizarea imobilzrilor (dup metoda liniar sau dup
metoda degresiv) etc. O parte dintre ele nu sunt prezente n conIiguratia standard. Ele pot Ii
instalate prin meniul Tools, Add-Ins, din care se alege componenta Analysis 1oolpak.
SemniIicatiile argumentelor ce se regsesc cel mai Irecvent n Iunctiile Iinanciare, cu
exceptia celor pentru calculul amortizrii, sunt:
valoarea viitoare (future value fv), adic valoarea investitiei sau mprumutului
dup ce au Iost eIectuate toate pltile;
numrul de perioade (number of periods nper) care arat numrul total de plti
sau de perioade (ani, luni, zile) ale investitiei sau mprumutului;
vrsmntul (pavment pmt), adic suma pltit periodic pentru o investitie sau
un mprumut;
valoarea prezent (present value pv) care se reIer la valoarea actual a
ncasrilor sau pltilor ce se vor eIectua n viitor;
rata dobnzii (rate);
tipul (tvpe) care precizeaz intervalul de timp la care se eIectueaz plata (spre
exemplu, la nceputul lunii sau la sIrsitul lunii). Dac acest argument lipseste
sau are valoarea 0 se consider c plata se Iace la sIrsitul perioadei, iar dac are
valoarea 1, plata se Iace la nceputul perioadei.
n scrierea Iunctiilor Iinanciare, sumele care reprezint plti sunt introduse ca valori negative,
iar sumele care reprezint ncasri ca valori pozitive.

T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .4 4. . P Pr ri in nc ci ip pa al le el le e f fu un nc c[ [i ii i f fi in na an nc ci ia ar re e
Functia Rolul Iunctiei
Amortizare imobilizri
DDB Calculeaz amortizarea imobilizrilor dup metoda degresiv
(Double-Declining Balance depreciation).
SLN Calculeaz amortizarea imobilizrilor dup metoda liniar
(Straight-LiNe depreciation).
SYD Calculeaz amortizarea imobilizrilor dup metoda nsumrii
ciIrelor anilor (Sum-oI-the-Years'-Digits).
Anuit(i
FV Determin valoarea viitoare (Future Value) a unei investitii
curente, pe baz de vrsminte egale si la o rat constant a
dobnzii.
PMT Determin suma care trebuie pltit periodic, pentru ram-
bursarea unui mprumut.
PV Determin valoarea prezent (Present Value) a unei investitii
curente, pe baz de vrsminte viitoare egale.
Obiective financiare
NPER Determin numrul de perioade necesare pentru obtinerea unei
valori viitoare, pe baza unor vrsminte egale si o rat a
dobnzii constant.
RATE Determin procentul de dobnd pentru o anuitate.
Previziuni
RR Determin rata intern de rentabilitate (Internal Rate oI
Return), pentru o serie de Iluxuri Iinanciare generate de o
investitie.
NPV Calculeaz valoarea actualizat net prezent (Net Present
Value) a unei serii de Iluxuri Iinanciare viitoare generate de o
investitie.

Recomandri pentru utilizarea func(iilor financiare:
ntr-o Iunctie Iinanciar, durata (numrul de perioade) si rata dobnzii trebuie s
se reIere la aceeasi unitate de timp.
n Iunctiile Iinanciare care lucreaz cu anuitti se iau n considerare vrsminte
egale, eIectuate la intervale regulate de timp. O anuitate obisnuit este o anuitate
n care plata se Iace la sIrsitul Iiecrui interval de timp.
3.3.2.3 Funcjii logice
Principalele Iunctii logice sunt prezentate n tabelul 3.5. Functiile AND, OR, NOT
nlocuiesc operatorii logici similari. Ele evalueaz una sau mai multe conditii precizate ca
argumente si returneaz valoarea logic adevrat sau Ials.
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .5 5. . F Fu un nc c[ [i ii i l lo og gi ic ce e
AND D valoarea logic 1 (adevrat) dac toate conditiile evaluate sunt
adevrate (operatorul 'si logic conjunctie).
FALSE D valoarea logic 0 (Ials).
F CodiIic structura de control alternativ. Dac se ndeplineste
conditia se execut o actiune, n caz contrar se execut alt actiune.
NOT Preschimb valoarea logic a argumentului (negatie).
OR D valoarea logic 1 (adevrat) dac una dintre conditiile evaluate
este adevrat (operatorul 'sau logic disjunctie).
TRUE D valoarea logic 1 (adevrat).
3.3.2.4 Funcjii matematice
Principalele Iunctii din aceast categorie sunt incluse n tabelul 3.6.
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .6 6. . P Pr ri in nc ci ip pa al le el le e f fu un nc c[ [i ii i m ma at te em ma at ti ic ce e
Generale
ABS Calculeaz valoarea absolut.
EXP
Calculeaz e
x
, x Iiind un anumit exponent.
NT Determin valoarea ntreag a unei valori numerice.
LN Calculeaz logaritmul natural (n baza e).
LOG Calculeaz logaritmul n baza 10 (zece).
MOD Calculeaz restul mprtirii a dou valori numerice.
RAND Genereaz un numr aleator cuprins ntre 0 si 1.
RANDBETWEEN
Genereaz un numr aleator dintr-un interval speciIicat.
ROMAN Converteste ciIrele arabe n ciIre romane.
ROUND Rotunjeste o valoare pentru un numr dat de pozitii zecimale.
SQRT Calculeaz rdcina ptrat dintr-un numr pozitiv.
Trigonometrice
ACOS Calculeaz arccosinus.
ASN Calculeaz arcsinus.
ATAN Calculeaz arctangent.
COS Calculeaz cosinus.
P D valoarea numrului PI (3.14159265358979).
SN Calculeaz sinus.
TAN Calculeaz tangenta.

3.3.2.5 Funcjii de cutare
Aceste Iunctii sunt utilizate pentru cutarea de valori n cadrul listelor sau n baze de
date, sau pentru identiIicarea reIerintelor unei csute. Cele mai importante Iunctii de cutare
sunt prezentate n tabelul 3.7.

T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .7 7. . P Pr ri in nc ci ip pa al le el le e f fu un nc c[ [i ii i d de e c c u ut ta ar re e
Functia Rolul func(iei
ADRESS Construieste adresa unei csute speciIicate prin numrul rndului si
al coloanei, avnd precizat si tipul de adres dorit printr-un argument
numeric (1 sau lips pentru adres absolut, 4 pentru adres relativ
etc.).
Exemplu: ADRESS(2,3) d $C$2.
CHOOSE Alege o valoare numeric dintr-o list de valori numerice sau de
siruri, pe baza unui index numeric.Exemplu:
CHOOSE(2, "anuarie,Februarie, "Martie) va da valoarea
'Februarie
COLUMN OIer numrul coloanei corespunztor adresei speciIicate ca
argument.
Exemplu: COLUMN(C2) d valoarea 3.
HLOOKUP EIectueaz cautri, dup un criteriu speciIicat, ntr-un grup de csute
si d ca rezultat continutul csutei situate la intersectia coloanei n
care s-a identiIicat elementul cutat si a liniei speciIicate ca
argument. Cutarea se Iace pe linie.
NDEX EIectueaz cautri, ntr-un grup de csute sau ntr-un tablou (arrav)
si d ca rezultat continutul csutei situate la intersectia liniei si
coloanei ale cror numere au Iost speciIicate ca argumente.
ROW OIer numrul rndului corespunztor adresei speciIicate ca
argument.
Exemplu: ROW(A15) d 15.
VLOOKUP EIectueaz cautri, dup un criteriu speciIicat, ntr-un grup de csute
si d ca rezultat continutul csutei situate la intersectia liniei n care
s-a identiIicat elementul cutat si a coloanei speciIicate ca argument.
Cutarea se Iace pe coloan.

3.3.2. Funcjii pentru date calendaristice yi timp
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .8 8. . F Fu un nc c[ [i ii i p pe en nt tr ru u d da at te e c ca al le en nd da ar ri is st ti ic ce e i i t ti im mp p
DATE Calculeaz un numr corespunztor datei calendaristice speciIicate
prin valori numerice ale anului, lunii si zilei. Exemplu: pentru 12
Iebruarie 2006 Iunctia DATE(2006;2;12) d valoarea 38760
(Iormat General) sau 12.02.2006 (Iormat Date).
DATEVALUE Converteste siruri care reprezint data calendaristic n numrul
echivalent. Exemplu: DATEVALUE("12-Feb-06") d numrul
38760.
DAY Calculeaz numrul zilei din lun pe baza argumentului care se
reIer la numrul de zile trecute de la 1 ianuarie 1900 sau a datei
speciIicat ca un sir de caractere. Exemplu: DAY(38760) sau
DAY("12/02/2006) d valoarea 12.
MONTH Calculeaz numrul lunii din an pe baza argumentului care se reIer
la numrul de zile trecute de la 1 ianuarie 1900 sau a datei
speciIicat ca un sir de caractere. Exemplu: MONTH(38759) sau
MONTH("12.02.2006) d valoarea 2.
YEAR Determin anul calendaristic, exprimat prin dou sau patru ciIre,
conIorm Iormatului selectat, pe baza argumentului care se reIer la
numrul de zile trecute de la 1 ianuarie 1900 sau a datei speciIicat
ca un sir de caractere. Exemplu: YEAR(38759) d valoarea 2006.
HOUR Pornind de la un numr subunitar sau de la ora speciIicat ca un sir
de caractere, determin ora corespunztoare din zi. Exemplu:
HOUR(0.437615) d valoarea 10, deoarece 0.437615 este asociat
la ora 10:30:10 AM; HOUR("5:15 PM) d valoarea 17.
MNUTE Pornind de la un numr subunitar sau de la ora speciIicat ca un sir
de caractere, determin minutul corespunztor din or. Exemplu:
MNUTE(0.437615) d valoarea 30, deoarece 0.437615 este
asociat la ora 10:30:10 AM; MNUTE("18:15:00) d 15.
NOW Determin valoarea care corespunde datei si orei curente, dup
orologiul calculatorului. Exemplu: NOW() d valoarea
36227.437615 (Iormat General) sau 3/8/99 10:30 (n Iormat Date).
SECOND Pornind de la un numr subunitar sau de la ora speciIicat ca un sir
de caractere, determin secunda corespunztoare din minut.
Exemplu: SECOND(0.437615) d valoarea 10, deoarece
0.437615 este asociat la ora 10:30:10 AM.
TME Calculeaz un numr (cu valori ntre 0 si 0.999988426)
corespunztor timpului scurs din zi, speciIicat prin valorile
numerice ale orei, minutului si secundei. Exemplu: pentru 10:30:10
AM, Iunctia TME(10,30,10) d valoarea 0.437615.
TMEVALUE Converteste siruri care reprezint ora n numrul echivalent.
Exemplu: TMEVALUE("10,30,10") d numrul 0.437615.
TODAY Determin valoarea care corespunde datei curente, dup orologiul
calculatorului. Exemplu: TODAY() aplicat la data de 12 Iebruarie
2006 d valoarea 38760 (n Iormat General) sau 12.02.2006 (n
Iormat Date).

Recomandri pentru utilizarea func(iilor calendaristice:
Numrul asociat de Excel, versiunea pentru Windows, datei calendaristice
reprezint un numr ntreg din intervalul 1 2 958 465. AstIel, se atribuie zilei
de 1 ianuarie 1900 valoarea 1, zilei de 1 Iebruarie 1900 valoarea 32, iar ultima
valoare corespunde zilei de 31 decembrie 9999.
Numrul asociat de Excel orei exacte reprezint un numr zecimal din intervalul
0.000000 0.999988426. AstIel, se atribuie orei 0 (ce marcheaz nceputul unei
noi zile) valoarea 0.000000, orei 12 (amiaz) valoarea 0.500000, iar pentru
23:59:59 valoarea 0.999988426.
De regul, Excel recunoaste o dat calendaristic si o aIiseaz n Iormatul
speciIic, dar pentru ca data sau ora s apar ntr-un alt Iormat se Ioloseste
comanda Format, Cells.
Chiar dac Iunctia NOW nu are argumente, este obligatorie prezenta
parantezelor altIel se obtine eroarea #NAME?.
3.3.2.7 Funcjii pentru baze de date
Aceste Iunctii sunt asemntoare cu Iunctiile statistice (vezi tabelul 3.9).
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .9 9. . P Pr ri in nc ci ip pa al le el le e f fu un nc c[ [i ii i p pe en nt tr ru u b ba az ze e d de e d da at te e
DAVERAGE Calculeaz media aritmetic a valorilor unui cmp dintr-o baz de
date, doar pentru nregistrrile care ndeplinesc un anumit criteriu.
DCOUNT Numr csutele ce contin valori numerice dintr-un cmp al bazei
de date, dup un anumit criteriu.
DMAX Determin valoarea maxim dintr-un cmp al bazei de date, dup
un anumit criteriu.
DMN Determin valoarea minim dintr-un cmp al bazei de date, dup un
anumit criteriu.
DSTDEV Calculeaz abaterea medie static a valorilor dintr-un cmp al bazei
de date, dup un anumit criteriu.
DVAR Calculeaz dispersia valorilor dintr-un cmp al bazei de date, dup
un anumit criteriu.

Recomandri pentru utilizarea func(iilor tip baz de date:
Toate Iunctiile pentru baze de date trebuie s aib trei argumente: grup de
intrare, cmp, criteriu.
Grupul de intrare trebuie s contin baza de date. Poate Ii o adres sau un
nume atribuit zonei care contine baza de date. n exemplul din Iig. nr. 3.21,
grupul de intrare (baza de date) este n zona A1:D7.
Cmpul este precizat prin numrul de ordine al coloanei pe care se gseste.
Numrul de ordine corespunde pozitiei ocupate de coloana care contine
cmpul, n zona de intrare. Primei coloane i se asociaz numrul 1, celei de-a
doua, numrul 2 s.a.m.d. Dac numrul de ordine este o valoare mai mare
dect numrul de cmpuri, Iunctia va aIisa mesajul de eroare #VALUE!. n
exemplul dat, grupul de intrare este alctuit din 4 cmpuri, identiIicate prin
numere de la 1 la 4. Cmpul poate Ii precizat si prin numele su, scris ntre
ghilimele (n loc de 4 se poate scrie 'Salariu).
Criteriul este zona n care se speciIic conditia de selectie. O zon de criterii
trebuie s includ numele cmpului (asa cum este speciIicat n grupul de intra-
re) si conditia de selectie. Zona de criterii trebuie s contin minimum o
coloan si dou linii. Conditia se introduce n csuta de sub cea cu numele
cmpului. Criteriul poate Ii adresa zonei sau un nume atribuit acesteia. n
exemplul de mai jos (Iig. nr. 3.21) sunt deIinite 3 criterii: F1:F2, G3:H4
(conditia 1 si conditia 2), H6:H7.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 21 1. . F Fu un nc c[ [i ii i s st ta at ti is st ti ic ce e p pe en nt tr ru u b ba az ze el le e d de e d da at te e. . E Ex xe em mp pl le e

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 22 2. . F Fu un nc c[ [i ii i s st ta at ti is st ti ic ce e p pe en nt tr ru u b ba az ze el le e d de e d da at te e. . S Sc cr ri ie er re ea a f fo or rm mu ul le el lo or r
3.3.2.8 Funcjii tip yir de caractere
Cu ajutorul Iunctiilor de tip sir de caractere se poate lucra cu date de tip text n Iormule
sau Iunctii. AstIel, se poate determina lungimea unui sir de caractere sau se poate converti un
text n majuscule. Spre exemplu, Iormula de mai jos exempliIic utilizarea Iunctiei TODAY
ca argument al Iunctiei TEXT, ce transIorm data calendaristic n text (vezi rezultatul n Iig.
nr. 3.23):
=Raport de activitate la data "&TEXT(TODAY( ),dd-mmm-yyyy)

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 23 3. . U Ut ti il li iz za ar re ea a f fu un nc c[ [i ie ei i T TE EX XT T
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .1 10 0. . F Fu un nc c[ [i ii i t ti ip p i ir r d de e c ca ar ra ac ct te er re e
CHAR D caracterul care are codul ASCII speciIicat ca argument.
Exemplu: CHAR(65) d A.
CLEAN Sterge caracterele netipribile din sirul speciIicat.
CODE D codul ASCII al primului caracter din sirul speciIicat.
Exemplu: CODE("Alfa) aIiseaz A.
CONCATENATE Uneste mai multe siruri de caractere ntr-unul singur.
EXACT D valoarea logic 1 (adevrat) dac cele dou siruri sunt
identice si valoarea logic 0 (Ials) dac cele dou siruri sunt
diIerite.
FND Calculeaz pozitia primului caracter din sirul cutat care a Iost
identiIicat n sirul n care se Iace cutarea.
LEFT Extrage primele n caractere din sirul precizat ca argument.
LEN Calculeaz numrul de caractere din sirul precizat ca argument.
LOWER Converteste toate literele, din sirul precizat ca argument, n
litere mici.
MD Extrage un anumit numr de caractere, din interiorul unui sir
precizat ca argument.
PROPER Converteste prima liter, din Iiecare cuvnt al sirului precizat
ca argument, n liter mare, iar restul literelor din cuvnt le
converteste n litere mici.
REPT Realizeaz duplicarea sirului speciIicat ca argument de un
numr precizat de ori.
REPLACE nlocuieste caracterele speciIicate ale unui sir cu alte caractere.
RGHT Extrage ultimele n caractere din sirul precizat ca argument.
SEARCH Este similar cu FND, doar c, spre deosebire de aceasta, nu
Iace diIerenta ntre litere mici si litere mari.
TEXT TransIorm o valoare numeric ntr-un sir, Iolosind Iormatul
speciIicat.
TRM Elimin spatiile de la nceputul si sIrsitul sirului speciIicat.
UPPER Converteste toate literele, din sirul precizat ca argument, n
litere mari.
VALUE Converteste un sir ce reprezint un numr ntr-o valoare
numeric.
3.3.2.9 Funcjii de informare
Functiile de inIormare oIer date privind continutul csutelor sau mediul de lucru.
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .1 11 1. . P Pr ri in nc ci ip pa al le el le e f fu un nc c[ [i ii i d de e i in nf fo or rm ma ar re e
CELL D inIormatii despre continutul, Iormatul datelor sau pozitia
(numrul rndului sau coloanei) unei csute. Exemple:
CELL("contents,A2) aIiseaz 'Nume si prenume
CELL("row,D31) aIiseaz 31
CELL("format,A2) aIiseaz G (adic Iormatul General)
COUNTBLANK Numr csutele goale (libere) dintr-un grup de csute precizat.
NFO OIer inIormatii asupra mediului de lucru curent. Argumentul este
un text predeIinit care se reIer la tipul de inIormatii solicitat.
Exemplu: NFO("directory) aIiseaz numele directorului curent;
NFO("release) numele versiunii Excel utilizate etc.
SBLANK
SERR
SLOGCAL
SNA
SNONTEXT
SNUMBER
SREF
STEXT
SEVEN
SODD
Functiile S. conIirm/inIirm tipul datei speciIicat prin numele
Iunctiei, avnd corespunztor rezultatul TRUE (Adevrat) sau
FALSE (Fals). Spre exemplu, SBLANK d valoarea TRUE dac
respectiva csut este goal sau FALSE n caz contrar. n mod
similar, ERR se reIer la valori de tip eroare, LOGCAL la valori
logice, NA la eroarea #N/A, NONTEXT la valori diIerite de text,
NUMBER la valori numerice, REF la reIerinte, iar TEXT la siruri
de caractere. ODD si EVEN indic prezenta de valori impare sau
pare. Argumentele acestor Iunctii pot Ii adresa csutei sau o
valoare concret.
TYPE Returneaz tipul datei sub Iorma unui numr. AstIel, dac este o
valoare numeric se aIiseaz 1, dac este text se aIiseaz 2 s.a.m.d.
3.3.2.1 Funcjii definite de utilizator
n aplicatiile n care trebuie eIectuate calcule complexe, pentru care nu sunt deIinite
Iunctii Excel, utilizatorul si poate deIini propriile Iunctii, Iolosind limbajul VBA (Jisual
Basic for Applications).
3.3.3 Detalii yi exemple privind func(iile financiare
IRR
IRR(grup-fluxuri-bneyti; rata-estimat) calculeaz rata intern de
rentabilitate preconizat pentru o serie de Iluxuri bnesti generate de o
investitie. Rata intern de rentabilitate corespunde la procentul de dobnd
pentru care valoarea actualizat a ncasrilor viitoare este egal cu
valoarea investitiei initiale. Se presupune c ncasrile sunt eIectuate la
intervale regulate si egale. Rata estimat reprezint o valoare prognozat
rentru rata intern de rentabilitate. Poate Ii o valoare oarecare (dac
lipseste se consider a Ii 10).

Grup-fluxuri-bneyti poate Ii un nume sau o adres de grup care s
contin Iluxurile bnesti. Pltile sunt nscrise ca valori negative, ncasrile
ca valori pozitive. Ca regul general, prima sum din grup este negativ
si reprezint investitia initial (costul proiectului de investitii), iar sumele
pozitive reprezint ncasrile viitoare. Pentru calculul ratei interne de
rentabilitate, Excel eIectueaz o serie de aproximri, plecnd de la rata
estimat. n cele mai multe cazuri, rata estimat ar trebui s Iie un
procent ntre 0 (0) si 1 (100). Pentru c sunt mai multe solutii posibile,
cnd rezultatele sunt mai mici dect 0 si mai mari dect 1, se recomand
Iolosirea altei rate estimate..
E Ex xe em mp pl le e
Se proiecteaz o investitie n valoare de 2000000 lei. ncasrile
prognozate pentru cei 5 ani de Iunctionare a investitiei sunt precizate n
tabelul de mai jos. S se determine rata intern de rentabilitate a
investitiei. Rata estimat se consider a Ii 5.
n csuta B8 s-a introdus Iunctia RR(B2:B7,B1), care d rezultatul
3.43. Deci, la o rat de actualizare de 3.43, valoarea actualizat a
ncasrilor este egal cu valoarea investitiei.

NPV
NPV(rat-dobnd,grup) calculeaz valoarea prezent net pentru o
serie de Iluxuri bnesti viitoare, aIectate de aceeasi rat a dobnzii. Se
consider c operatiunile Iinanciare se realizeaz la intervale egale de timp
si c prima operatiune este consemnat la Iinele primei perioade, a doua -
la Iinele celei de-a doua perioade s.a.m.d. Rata-dobnzii poate Ii orice
valoare numeric mai mare dect -1. Grup poate Ii redat printr-un nume
sau o adres a grupului care contine operatiunile bnesti. NPV este
similar Iunctiei Iinanciare PV, cu deosebirea c n cel de-al doilea caz si
sumele sunt egale.
Functia de Iat are la baz urmtoarea Iormul de calcul:
J
np
f
r
i
n
i
i
=
+
=
( ) 1
1

n care: Ii Iluxuri bnesti; r rata dobnzii; n numr de Iluxuri si
i perioade.

FV FV(rata-dobnzii, numr-perioade, suma-vrsat, valoare-prezent,
tip) calculeaz valoarea viitoare a unei investitii, pe baz de vrsminte
egale, la o rat a dobnzii constant si ntr-un anumit numr de perioade.
Dac nu se speciIic nici o valoare pentru argumentul 'tip, se consider
c pltile se Iac la sIrsitul Iiecrei perioade, iar dac se precizeaz
valoarea 1, plata se Iace la nceputul perioadei. FV Ioloseste urmtoarea
Iormul de calcul:

=
+
*
( ) 1 1

Valoarea viitoare a investitiei
Suma pltit periodic

r rata dobnzii
n numr de perioade
E Ex xe em mp pl lu u
Dispuneti de un cont de economii n care depuneti anual suma de
20000 lei, timp de 20 de ani. Rata anual a dobnzii este de 7.50. Care
este suma de care dispuneti dup 20 de ani stiind c achitarea sumei se
Iace la sIrsitul Iiecrui an?

PV PV(rata-dobnzii, numr-perioade, suma-vrsat, valoare-viitoare,
tip) calculeaz valoarea acualizat a unei investitii, pe baz de vrsminte
egale, la o anumit rat a dobnzii si ntr-un anumit numr de perioade.
Argumentul 'tip ia aceleasi valori ca si la FV. PV Ioloseste urmtoarea
Iormul:
Jp Sp
r
r
n
=
+

*
( ) 1 1

Valoarea prezent a investitiei
Suma pltit periodic

r rata dobnzii
n numr de perioade
O societate comercial realizeaz o investitie pentru care estimeaz un
venit de 10.000.000 lei n viitor. ncasrile se Iac n 20 de rate anuale a
500.000 lei, la sIrsitul Iiecrui an. O alt variant este ca investitia
realizat s aduc o ncasare imediat de 4.000.000 lei. Care dintre cele
dou variante este mai avantajoas, stiind c sumele investite n viitor
suport o rat a dobnzii de 8?

RATE RATE(numr-perioade, vrsmnt, valoare-prezent, valoare-
viitoare, tip, estimare) calculeaz rata dobnzii pentru o anuitate.
Valoarea viitoare este valoarea ce va rmne dup eIectuarea tuturor
pltilor; poate Ii 0 (de exemplu, n cazul rambursrii unui mprumut,
valoarea viitoare este 0). Argumentul tip are aceeasi semniIicatie ca si la
PV/FV, iar estimare este un argument optional prin care se poate estima
rata dobnzii.

Se realizeaz un mprumut de 10000000 lei, iar rambursarea se Iace n
vrsminte lunare de 500000 lei, timp de 3 ani. Care este rata
corespunztoare a dobnzii aIerent mprumuntului?

SLN SLN(valoare-de-intrare, valoare-rezidual, durata-de-serviciu)
calculeaz amortizarea imobilizrilor dup metoda liniar (Straight-
LiNe). Valoarea de intrare a imobilizrii nsumeaz toate costurile cu
achizitionarea sau obtinerea imobilizrii. Valoarea rezidual reprezint
valoarea estimat a recuperrilor la momentul scoaterii din Iunctiune a
imobilizrii din care s-au sczut cheltuielile cu scoaterea din Iunctiune.
Durata de serviciu reprezint numrul de perioade de Iunctionare a
imobilizrii. Trebuie s Iie mai mare de 2 ani.
Amortizarea liniar se calculeaz dup Iormula:
A =
V - V
D
l

i r
n

n care:
A
l

Amortizarea liniar
V
i
Valoarea de intrare
V
r
Valoarea rezidual
Dn Durata de serviciu normat

S.C. ALFA SA achizitioneaz un microcalculator cu suma de 9950000 lei.
Durata de serviciu normat este de 5 ani, iar valoarea rezidual este nul.
S se determine amortizarea dup metoda liniar.

DDB DDB(valoare-de-intrare,valoare-rezidual,durata-de-serviciu,
perioada, factor) calculeaz amortizarea imobilizrilor dup metoda
degresiv (Double Decline Balance depreciation). Valoarea de intrare a
imobilizrii nsumeaz toate costurile cu achizitionarea sau obtinerea
imobilizrii. Valoarea rezidual reprezint valoarea estimat a recuperrilor
la momentul scoaterii din Iunctiune a imobilizrii, din care s-au sczut
cheltuielile cu scoaterea din Iunctiune. Durata de serviciu reprezint
numrul de perioade de Iunctionare a imobilizrii si trebuie s Iie mai mare
de 2 ani. Perioada reprezint anul pentru care se calculeaz. Argumentul
Iactor poate s lipseasc, avnd implicit valoarea 2. Dac se introduce o
alt valoare, se modiIic practic Iormula de calcul.
Amortizarea degresiv se calculeaz dup Iormula:
n
contabila

d
D
Iactor * V
a
n care:
a
d

amortizarea degresiv
Vcontabila valoarea contabil a imobilizrii (Valoarea de inventar minus
amortizarea calculat pn n perioada de calcul)
Dn Durata de serviciu normat
Iactor 2, dar se poate lucra si cu alt valoare
Imobilizarea se consider amortizat cnd valoarea contabil este egal cu
valoarea rezidual.

Pentru mijlocul Iix prezentat mai sus s se calculeze amortizarea prin
metoda degresiv. Formulele de calcul sunt indicate n Iigura de mai sus.
3.3.4 Detalii yi exemple privind func(iile de cutare
VLOOKUP
VLOOKUP(cheie-de-cutare,tabel,numr-coloan,tip-cutare)
determin continutul csutei aIlate n coloana speciIicat prin numr-
coloan dintr-un tabel de cutare vertical. Tabelul de cutare vertical este
un grup de csute ale cror valori sunt, eventual, sortate cresctor pe prima
coloan a tabelului. VLOOKUP compar valoarea cheii de cutare cu
Iiecare din valorile csutelor situate pe prima coloan. AstIel se determin
linia care contine elementul cutat.
Cheia de cutare speciIic valoarea de cutat, sub Iorm de numr, text,
dat sau adres (sau nume asociat zonei).
Tabelul de cutare este zona n care trebuie realizat cutarea si se
speciIic prin adrese sau un nume asociat ei.
Numr-coloan indic pozitia coloanei pe care se gseste data cutat, n
cadrul tabelului de cutare (coloanele sunt numerotate de la 1 la n).
Tip-cutare este un argument de tip logic, care arat dac se Iace sau nu o
cutare exact. Dac argumentul lipseste sau are valoarea TRUE, atunci
cnd valoarea cheii de cutare nu coincide cu nici una din valorile de pe
prima coloan, localizarea se Iace pe valoarea inIerioar cea mai apropiat
de cea cutat (vezi Iig. nr. 3.24). Dac argumentul este FALSE, se va
realiza o cutare exact, adic atunci cnd cheia de cutare nu este gsit
Iunctia returneaz valoarea #N/A (vezi Iig. nr. 3.25). n cazul cutrii
exacte, nu este obligatoriu ca valorile cheii de cutare de pe prima coloan
s Iie ordonate.
Cheia de cutare trebuie s Iie mai mare sau egal cu prima valoare din
tabel, n caz contrar rezultatul Iunctiei VLOOKUP este #N/A. Dup lo-
calizarea liniei are loc deplasarea la dreapta cu un numr de pozitii
speciIicat prin numr-coloan.

Se consider o list ce contine datele despre salariatii unei Iirme. Se doreste
obtinerea de inIormatii despre salariatul care are marca 1115 si a datelor
privind salariile ce corespund la vechimile de 2, respectiv 4 ani.
n Iig. nr. 3.24 s-au artat Iunctiile de cutare utilizate pentru extragerea
datelor din list. Zonei de cutare (A2:D5) i-a Iost atribuit numele SAL.
Tabelul este alctuit din 4 coloane, numerotate de la 1 la 4, iar pe prima
coloan sunt valorile numrului de marc, ce constituie cheia de cutare.
Valorile sale sunt ordonate cresctor, pentru c se va Iace o cutare exact:
n G7:G9, pe baza cheii de cutare din G6, se preiau din zona SAL datele
despre un salariat. Dac se introduce o valoare inexistent a numrului de
marc, VLOOKUP d mesajul de eroare #N/A (vezi Iig. nr. 3.25). n Iig.
nr. 3.24 sunt descrise si Iunctiile din csutele H11:H12, care caut salariul
ce corespunde la diIerite valori ale vechimii n munc. Zona de cutare este
C2:D5, cheia de cutare este vechimea (C11, C12), iar pentru argumentul
tip-cutare se precizeaz valoarea FALSE. n acest caz, pentru o valoare a
cheii de cutare inexistent (valoarea 4, ce nu apare pe coloana Vechime),
Iunctia aIiseaz valoarea inIerioar cea mai apropiat pentru salariu, adic
cea corespunztoare unei vechimi de 2 ani, chiar dac vechimea de 5 ani
este mai apropiat de valoarea cutat.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 24 4. . U Ut ti il li iz za ar re ea a f fu un nc c[ [i ie ei i d de e c c u ut ta ar re e V VL LO OO OK KU UP P

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 25 5. . M Me es sa aj j d de e e er ro oa ar re e V VL LO OO OK KU UP P
HLOOKUP
HLOOKUP(cheie-de-cutare,tabel,numr-linie,tip-cutare) deter-
min continutul csutei aIlate n linia speciIicat prin numr-linie dintr-
un tabel de cutare orizontal. Tabelul de cutare orizontal este un grup
de csute ale cror valori sunt sortate, eventual, cresctor pe prima linie
a tabelului (numerotat cu 1). HLOOKUP compar valoarea cheii de
cutare cu Iiecare din valorile csutelor situate pe prima linie. AstIel se
determin coloana care contine elementul cutat. Dac tip-cutare
lipseste sau este TRUE iar valoarea cheii de cutare nu coincide cu nici
unul din elementele speciIicate n prima linie atunci localizarea se Iace
pe valoarea inIerioar cea mai apropiat. Dac argumentul tip-cutare
are valoarea FALSE, se realizeaz cutare exact, astIel c dac valoarea
cheii de cutare nu este gsit se va aIisa o valoare de eroare. Cheia de
cutare trebuie s Iie mai mare sau egal cu prima valoare din tabel, n
caz contrar rezultatul Iunctiei HLOOKUP este o valoare de eroare.
Dup localizarea coloanei are loc deplasarea n jos cu un numr de
pozitii speciIicat prin numr-linie.

Se consider un tabel cu date reIeritoare la numrul angajatilor din
compartimentele unei Iirme pe parcursul a 20 de ani. Se cere obtinerea
unor date reIeritoare la numrul angajatilor din diIerite perioade.
Tabelul de cutare este n zona B4:E9, pe prima linie aIlndu-se valorile
cheii de cutare (anul). Liniile sunt numerotate de la 1 la 6.
HLOOKUP(1995,B4..E9,6), introdus ntr-o csut din aIara tabelului
(D12), genereaz numrul 7, care reprezinta numrul de angajati din
anul 1995 ai compartimentului contabilitate.
HLOOKUP(2002,B4..E9,6) introdus ntr-o csut din aIara tabelului
(D13) genereaz numrul 10 care reprezinta numrul de angajati, din
anul 2000, ai compartimentului contabilitate. Se observ c s-a luat
valoarea cunoscut cea mai apropiat de anul 2002, respectiv 2000.
HLOOKUP(1985,B4..E9,6) introdus ntr-o csut din aIara tabelului
(D14) genereaz valoarea #N/A deoarece cheia de cutare este mai mic
dect prima valoare din linia 0 a tabelului.

3.3.5 Surse de erori n utilizarea formulelor yi func(iilor
Experienta si practica orelor de laborator cu studentii anului I ne-au ajutat n Iormularea
tipurilor de erori de mai jos:
toate parantezele deschise trebuie nchise (dac se editeaz Iormula/Iunctia, Excel
va aIisa perechile de paranteze n culori diIerite, pentru ca urmrirea lor s Iie
usurat);
indicarea corect a adreselor de csute si Iolosirea operatorului adecvat pentru a
speciIica un grup de csute (de regul, operatorul ':) sau speciIicarea corect a
numelui asociat csutei/grupului;
introducerea numerelor Iolosind un anumit Iormat de aIisare (cum ar Ii 1 000 sau
1,000);
neprecizarea tuturor argumentelor necesare calculului sau speciIicarea unui numr
prea mare de argumente;
depsirea numrului maxim de niveluri acceptat n imbricarea Iunctiilor (mai mult
de 7 Iunctii );
omiterea numelui Ioii de calcul n reIerintele csutelor care nu sunt din Ioaia de
calcul curent;
n speciIicarea datelor din alt workbook nu s-a precizat corect numele si calea de
cutare.
T Ta ab be el lu ul l n nr r. . 3 3. .1 12 2. . V Va al lo or ri i d de e e er ro oa ar re e c ce e p po ot t a ap pa ar re e l la a i in nt tr ro od du uc ce er re ea a d de e f fo or rm mu ul le e/ /f fu un nc c[ [i ii i
Valoare
afiyat
Semnifica(ie
##### Valoarea calculat este prea mare pentru a putea aIisat n csuta curent.
Trebuie redimensionat coloana.
#VALUE! S-a utilizat un argument/operand gresit sau incompatibil (de exemplu, ati
introdus o valoare numeric, n timp ce Iormula cerea o dat de tip logic:
TRUE/FALSE).
Valoare
afiyat
Semnifica(ie
#DV/0! n calculele realizate s-a ajuns la o mprtire la 0 (zero) - de cele mai multe
ori este vorba de o csut care este goal, avnd astIel valoarea zero.
#NAME? Excel nu recunoaste textele speciIicate; pot Ii scrise gresit sau inexistente:
numele Iunctiei, numele de csute sau zone.
#N/A Arat c o valoare nu este disponibil (N/A Not Available) pentru
eIectuarea calculelor cerute de Iormul (n proiectarea unui model de lucru,
puteti introduce #N/A pentru valori pe care nu le cunoasteti si care sunt
utilizate n Iormule/Iunctii). Functiile de cutare pot aIisa aceast eroare,
atunci cnd cutarea esueaz.
#REF! Indic o adres de csut care nu este valid.
#NUM! Indic o problem n legtur cu o valoare numeric dintr-o Iormul sau
Iunctie (Iolosirea unui alt tip de argument n locul unuia numeric, dar si
obtinerea unui rezultat care nu poate Ii aIisat de Excel un numr Ioarte
mare sau Ioarte mic).
#NULL! Apare n cazul speciIicrii unei intersectii a 2 zone care nu se intersecteaz
de Iapt.
3.3.6 Sistemul de asisten( n utilizarea func(iilor
Sistemul de asistent se activeaz apelnd Insert Function, prin clic pe butonul I
x
, din
stnga liniei de editare sau butonul asociat din linia standard de instrumente ( ) (vezi Iig.
nr. 3.26).
Fereastra de dialog deschis contine lista argumentelor Iunctiilor Iolosite de utilizator,
nsotite de explicatii si de rezultate partiale si Iinale, pe msur ce se introduc aceste
argumente.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 26 6. . S Si is st te em mu ul l d de e a as si is st te en n[ [ p pe en nt tr ru u f fu un nc c[ [i ii i
3.4 FACILITTI GRAFICE N PROGRAMELE DE CALCUL
TABELAR
3.4.1 Principalele tipuri de grafice
Orice program de calcul tabelar oIer cinci tipuri Iundamentale de graIice: liniar,
histogram, xy (nor de puncte), zonal, diagram de structur (cerc). n Iapt, numrul tipurilor
de graIice este mai mare, iar dac se au n vedere si subtipurile, utilizatorul are la dispozitie
cteva zeci de variante de graIice. Sub mediul de lucru Windows, pentru majoritatea tipurilor
de graIice exist att reprezentare 2 D, ct si 3 D.
Column Graph (histogram) const dintr-o serie de bare verticale, Iiecare
reprezentnd o valoare numeric. Asigur reprezentarea seriilor dinamice de date. Un tip
particular de histogram este cea orizontal (bar graph), care permite o mai bun
reprezentare comparativ a valorilor, n detrimentul reprezentrii dinamice (n timp). Ambele
tipuri de histograme au si varianta de reprezentare tridimensional, precum si varianta stiv,
n care se evidentiaz relatia dintre parte si ntreg.
Line Graph (graIic liniar) reprezint graIic evolutia, n timp, a unuia sau a mai multor
Ienomene sau procese. Fiecare linie reprezint o categorie de date, iar Iiecare punct de pe
linie reprezint o valoare a unei date la un moment dat. Sunt utile pentru urmrirea trendului
si pentru previziuni.
Pie Chart (diagrama de structur) este Iolosit pentru a evidentia, prin sectoare de cerc,
ponderea Iiecrei componente a multimii reprezentate. Pentru a scoate si mai mult n relieI
anumite elemente, se poate apela la Iacilitatea de expandare a sectoarelor de cerc. Un mod
asemntor de reprezentare a unei structuri este graIicul de tip doughnut (graIic de tip
inel). Acesta prezint avantajul c poate reprezenta mai multe serii de date.
Area Graph (graIic zonal) realizeaz ca si cel liniar reprezentarea evolutiei n timp,
dar indic mai clar magnitudinea schimbrilor n timp.
XY Graph (graIic de tip XY sau nor de puncte) scoate n evident corelatiile existente
ntre dou siruri de date numerice. Aceste graIice sunt redate prin linii, desenate n sensul dat
de valorile de reprezentat ca puncte din graIic. Spre deosebire de graIicele tip linie, cele de tip
XY Iolosesc o scal numeric si pe axa Ox. O variant a acestui graIic este cel denumit
bubble, n care punctele sunt nlocuite de cerculete, ale cror dimensiuni indic valoarea
unei a treia variabile.
Pe lng acestea, n programele de calcul tabelar se regsesc si alte tipuri particulare de
graIice. AstIel, n Excel utilizatorul mai poate alege dintre urmtoarele tipuri:
Radar, n care Iiecare categorie reprezentat are propria ax, pornind din acelasi
punct central al diagramei;
Surface, utilizat pentru a gsi combinatiile optime dintre dou seturi de date.
Este o reprezentare tridimensional, asemntoare cu o hart topograIic,
prezentnd n culori diIerite datele ce se regsesc n acelasi interval de valori;
High-low-close, utilizat adesea pentru prezentarea Iluctuatiilor de preturi pe
piata bursier (vezi cele trei componente: cel mai mare, cel mai mic si pretul la
nchidere), dar si pentru reprezentarea datelor stiintiIice (de exemplu, a
Iluctuatiilor de temperatur). Exist si variante ale acestui tip de graIic, precum
Open-high-low-close sau Volume-high-low-close;
Cone, Cylinder, Pyramid, care realizeaz reprezentri tridimensionale ale
valorilor numerice n Iorm de con, cilindru sau piramid, avnd ca atu un aspect
deosebit Iat de un graIic clasic, cum este cel de tip Column.
La toate acestea se adaug tipurile de graIice personalizate sau deIinite de utilizator.
Acesta are posibilitatea de a aduga n lista de optiuni un tip nou de graIic, derivat din cele
oIerite de sistem, care va apare n list la utilizrile viitoare, sub un nume stabilit de utilizator.
Asa cum se observ din Iig. nr. 3.27, utilizatorul poate selecta pentru un graIic unul
dintre tipurile standard sau, dac doreste unul dintre tipurile personalizate, va executa clic pe
Custom Types si va selecta din list optiunea dorit.
Tipuri de
graIice
standard
Subtipuri
de graIice
Tipuri
personalizate
de graIice

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 27 7. . T Ti ip pu ur ri i d de e g gr ra af fi ic ce e E EX XC CE EL L
3.4.2.Procedura general de creare a graficelor
Orice graIic se creeaz pe baza datelor din Ioile de calcul, cu mentiunea c valorile
reprezentate graIic vor Ii actualizate ori de cte ori se modiIic datele din Ioaia de calcul
surs. Majoritatea programelor de calcul tabelar au un asistent (n Excel se numeste Chart
Wizard), care l ndrum pe utilizator n crearea graIicului. Procedura general de lucru este
structurat n mai multi pasi, care se parcurg cu ajutorul comenzilor Next si Back
(nainte/napoi) si care pot Ii sistematizati astIel:
alegerea tipului de graIic (vezi subcapitolul 3.4.1 si Iig. nr. 3.27);
selectia zonei de csute care contine datele de exprimat graIic (dac nu a Iost
selectat nainte de lansarea Wi:ard-ului) si precizarea inIormatiilor despre
dispunerea seriilor de date (pe linie/pe coloan), asa cum se poate vedea n Iig.
nr. 3.28;
Este posibil selectarea de zone neadiacente, dac dup selectarea primei zone, se mentine
apsat tasta CTRL n timp ce se selecteaz celelalte zone. Atentie! Selectiile neadiacente
trebuie s Iormeze un dreptunghi.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 28 8. . S Sp pe ec ci if fi ic ca ar re ea a d da at te el lo or r d de e r re ep pr re ez ze en nt ta at t g gr ra af fi ic c
speciIicarea optiunilor pentru mbunttirea graIicului (vezi Iig. nr. 3.29): titlu
graIic (Titles), titluri si Iormat pentru axe (Axes), legend (Legend), etichete
pentru date (Date Labels), linii orizontale si/sau verticale (Gridlines) etc.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .2 29 9. . D De ef fi in ni ir re ea a o op p[ [i iu un ni il lo or r p pe en nt tr ru u p pe er rs so on na al li iz za ar re ea a g gr ra af fi ic cu ul lu ui i
indicarea pozitiei (locatiei) graIicului (vezi Iig. nr. 3.30). AstIel, graIicul poate Ii:
un obiect inclus ntr-o Ioaie de calcul (embedded chart), care poate Ii
plasat cu usurint n orice zon a acesteia, poate Ii redimensionat dup
cerinte si poate Ii copiat ntr-o alt aplicatie (de exemplu, Word) prin
mecanismul Clipboard;
introdus ntr-o Ioaie independent, denumit Chart Sheet.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 30 0. . P Pl la as sa ar re ea a g gr ra af fi ic cu ul lu ui i
terminarea operatiunilor prin selectarea butonului Finish.
Asa cum se observ si n Iigurile de mai sus, utilizatorului i este prezentat graIicul n
Iiecare etap intermediar (ntr-o zon de tip Preview), astIel c el poate mai usor Iace
modiIicri ale aspectelor care nu corespund dorintelor sale. Se poate reveni oricnd la etapele
anterioare (butonul Back) pentru a realiza modiIicrile dorite.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 31 1. . L Li in ni ia a d de e i in ns st tr ru um me en nt te e C Ch ha ar rt t
Fiecare component a graIicului (seriile de date, axele, titlurile, legenda etc.) pot Ii
modiIicate individual dup terminarea graIicului. Fiecare dintre ele are deIinit un meniu cu
comenzi speciIice (numit meniu shortcut), ce se apeleaz prin clic dreapta. De asemenea,
pentru modiIicarea unui graIic exist linia de instrumente Chart, care se activeaz automat la
selectarea graIicului (vezi Iig. nr. 3.31).
Utilizatorul poate crea extrem de rapid, ntr-un singur pas, un graIic pentru datele selectate
din Ioaia de calcul, Iolosind tipul implicit de graIic (Column, dac nu a Iost schimbat de
utilizator). Pentru creare se apas tasta F11 (pentru un graIic salvat ntr-o Ioaie Chart) sau
butonul Default Chart (dac lipseste se poate aduga prin Jiew, Toolbars) din linia de
instrumente, pentru un graIic inclus n Ioaia de calcul curent.
Prezentm, n continuare, cteva operatiuni ce se pot eIectua dup realizarea unui
graIic:
modiIicarea aspectului graIicului (tip, titluri, legend, etichete, etc.), prin
alegerea comenzilor corespunztoare din linia de instrumente Chart sau din
meniul de tip shortcut;
adugarea de noi date, modiIicnd zona datelor (Data Range) sau utiliznd
comenzile Copv si Paste;
stergerea unei serii de date din graIic (se apas tasta Delete dup selectarea
seriei din graIic);
protejarea graIicului, mpiedicnd modiIicarea lui prin comanda Protection din
meniul Tools;
realizarea de simulri;
adugarea unei linii de trend.
3.4.3 Previziuni yi simulri pe baza graficelor EXCEL
GraIicul exempliIicat n Iig. nr. 3.32 a Iost inclus n Ioaia de calcul care contine datele.
Este un graIic de tip Line-Column on 2 Axes (categoria Custom Tvpes), cruia i-a Iost
adugat o linie de trend pentru seria de valori corespunztoare proIitului brut, cu estimarea
valorilor probabile pentru anul urmtor, pe baza unei linii de trend exponentiale.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 32 2. . G Gr ra af fi ic c i in nc cl lu us s n n f fo oa ai ia a d de e c ca al lc cu ul l
Pentru realizarea de previziuni cu ajutorul graIicelor, se parcurg urmtorii pasi:
(i) se execut clic pe reprezentarea seriei de date pentru care dorim trendul si
estimrile viitoare;
(ii) din meniul Chart sau meniul asociat butonului drept al mouse-ului se alege
comanda Add Trendline;
(iii) se deIineste tipul trendului/regresiei: liniar, polinomial, logaritmic, exponential;
(iv) optional, se pot cere estimri pentru un anumit numr de perioade viitoare, prin
comenzile din pagina Options (Forecast, optiunea Forward).
Prin clic dreapta pe linia de trend deIinit, selectnd comanda Format Trendline, se
pot modiIica ulterior optiunile utilizatorului (stilul liniei, tipul regresiei, estimrile).
O linie de trend se poate deIini doar pentru graIicele bidimensionale (2D) de tipurile area,
bar, column, line, stock, xv, bubble.
Pe baza unui graIic se pot reliza si simulri. Am artat c ntre graIic si datele
reprezentate din Ioaia de calcul exist o legtur permanent, n sensul c orice modiIicare a
datelor duce la actualizarea corespunztoare a graIicului. Ce nu am spus este c si reciproca
este adevrat: o modiIicare n graIic va duce la schimbarea datelor din Ioaia de calcul. Cum
se observ n Iig. nr. 3.30, veniturile n 2000 au Iost de 410 milioane lei. Dac n graIic am
schimbat nivelul veniturilor din acest an, ridicndu-l la 1850 milioane, aceast valoare a
aprut instantaneu si n tabelul din Ioaia de calcul (vezi Iig. nr. 3.33). Realizarea simulrii
presupune simpla modiIicare, cu ajutorul mouse-ului, a nivelului reprezentat graIic (se
execut clic pe seria de date dorit, apoi din nou clic pe valoarea care se vrea schimbat si se
Iace Drag&Drop n directia de modiIicare dorit).
ModiIicarea realizat n acest Iel este permanent! Cea mai simpl modalitate de anulare este
comanda Undo din meniul Edit.
S presupunem acum c dorim s aducem proIitul net al anului 2002 la nivelul celui din
2005. Va trebui deci s modiIicm seria de date reprezentat printr-o linie, n punctul ce
corespunde anului 2002. Aceast operatiune este mai complex dect a modiIicrii
veniturilor, ntruct intervine o Iormul ce calculeaz proIitul ca diIerent ntre venituri si
cheltuieli. De aceea, pe ecran apare o Iereastr de dialog numit Goal Seek, n care se
precizeaz csuta a crei valoare se actualizeaz (E10) la valoarea tint (885) si se cere
precizarea csutei a crei valoare se va modiIica pentru a atinge valoarea tint (vezi Iig. nr.
3.34). Pentru cresterea dorit a proIitului exist 2 posibilitti de modiIicare: a veniturilor (E5)
sau a cheltuielilor (E6). Am ales prima variant (nu este posibil modiIicarea mai multor
csute), iar rezultatul se poate observa n Iig. nr. 3.35.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 33 3. . S Si im mu ul la ar re e p pe e b ba az z d de e g gr ra af fi ic c. . E Ex xe em mp pl lu u 1 1. .


F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 34 4. . F Fe er re ea as st tr ra a d de e d di ia al lo og g G Go oa al l S Se ee ek k

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 35 5. . S Si im mu ul la ar re e p pe e b ba az z d de e g gr ra af fi ic c. . E Ex xe em mp pl lu u 2 2. .
Se pot realiza simulri doar pentru graIicele bidimensionale (2D) de tipurile bar, column, line,
pie, doughnut, xv, bubble.
3.5 BAZE DE DATE $I TABELE DE SIMULARE
3.5.1 Baze de date
Modulul pentru baze de date din programele de calcul tabelar asigur gestionarea
datelor organizate n liste sau baze de date, permitnd crearea, actualizarea si interogarea
acestora, precum si eIectuarea unei complexe game de operatiuni asupra structurii
nregistrrilor. Structurile de date gestionate de un program de calcul tabelar sunt listele. ntr-
o list datele sunt grupate pe linii si coloane. Pe de alt parte, putem spune c un program de
calcul tabelar lucreaz cu baze de date, pentru c le poate importa din SGBD-uri precum
Access sau FoxPro, convertindu-le n liste, pe care le trateaz ca si baze de date. Programele
de calcul tabelar execut operatiuni speciIice bazelor de date, precum actualizarea datelor,
sortarea sau interogarea lor.

3.5.1.1 Scurt prezentare a bazelor de date
ntr-o baz de date prima linie este rezervat pentru schema (structura) bazei de date
si const din numele asociate cmpurilor. Urmtoarele linii contin nregistrrile bazei de
date, respectiv valorile luate de Iiecare dintre atributele care desriu obiectele reprezentate de
baza de date (vezi Iig. nr. 3.36).
Acelasi centralizator poate s contin mai multe baze de date, dar se recomand
plasarea lor n Ioi de calcul distincte.
Linia de structura
N
R
E
G
!
S
T
R
R
!
campuri

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 36 6. . B Ba az z d de e d da at te e n n E Ex xc ce el l
Crearea unei baze de date presupune doar introducerea numelor cmpurilor n prima
linie ocupat de baza de date, urmat de introducerea valorilor asociate n urmtoarele linii.
Actualizarea bazei de date se realizeaz Ioarte simplu. Adugarea de nregistrri presupune
introducerea de noi valori dup ultima linie completat cu date. Inserarea n interior necesit
utilizarea comenzii de inserare linie n pozitia dorit, urmat de completarea cu date.
ModiIicarea continutului bazei de date utilizeaz Iacilittile de editare (comanda EDIT).
R Re ec co om ma an nd d r ri i l la a c cr re ea ar re ea a u un ne ei i b ba az ze e d de e d da at te e: :
la crearea unei baze de date, lsati cel putin un rnd si o coloan libere Iat de alte zone
din Ioaia de calcul, ntruct Excel va detecta automat baza de date n operatiuni precum
sortarea sau interogarea;
nu lsati rnduri sau coloane libere ntr-o list, pentru c vor genera rezultate eronate n
operatiuni precum sortarea sau interogarea; pentru delimitare puteti Iolosi linii de
demarcatie (borders);
plasati obligatoriu pe prima linie a listei numele cmpurilor, Iiecare ntr-o singur csut
(nu pe dou linii!);
atribuiti nume ntregii liste si Iiecrui cmp, pentru realizarea mai Iacil a sortrii si
interogrii.

3.5.1.2 Interogarea bazelor de date
Prin interogarea unei baze de date, utilizatorul vizualizeaz sau extrage, ntr-o zon
distinct, datele (nregistrrile) care satisIac criteriile (conditiile) precizate.
Pentru vizualizarea nregistrrilor ce ndeplinesc un criteriu de selectie se Ioloseste
optiunea Autofilter din meniul Data. Prezenta Autofilter-ului este indicat prin plasarea unui
buton cu simbolul n Iiecare csut din linia de structur. Prin clic pe Iiecare dintre acestea
se deschide o list care contine toate valorile cmpului respectiv, mpreun cu optiunile: All
toate nregistrrile, Top 10 primele 10 valori, Custom pentru deIinirea unui criteriu
speciIic (vezi Iig. nr. 3.37).

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 37 7. . O Op p[ [i iu un ne ea a A AU UT TO OF FI IL LT TE ER R
Dac se selecteaz una din valori, n list vor rmne doar nregistrrile n care cmpul
are valoarea selectat. Exemplu: lista salariatilor care nu au copii (vezi Iig. nr. 3.38).

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 38 8. . F Fi il lt tr ra ar re ea a u un ne ei i l li is st te e
Conditiile de selectie compuse se introduc cu ajutorul optiunii Custom.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .3 39 9. . C Co on ns st tr ru ui ir re ea a u un ne ei i c co on nd di i[ [i ii i d de e f fi il lt tr ra ar re e
De exemplu, pentru a vizualiza salariatii Ir copii si cu salarii mai mici de 1200000
lei, se alege optiunea Custom (vezi Iig. nr. 3.39). Prin acest dialog se pot deIini una sau dou
conditii care se reIer la cmpul respectiv (n exemplul prezentat, salariul de baz). Operatorii
de comparare sunt n lista din stnga, iar valorile posibile n cea din dreapta (dac nu se
regseste valoarea dorit, utilizatorul o va edita). Dac se deIinesc 2 conditii trebuie ales
operatorul (AND/OR). Rezultatul interogrii este artat n Iig. nr. 3.40.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 40 0. .. . F Fi il lt tr ra ar re ea a u un ne ei i l li is st te e p pe e b ba az za a v va al lo or ri il lo or r a a d do ou u c c m mp pu ur ri i
Prin optiunea Autofilter este posibil interogarea dup criterii orict de complexe, cu
reIerire la mai multe cmpuri ale bazei de date. Ceea ce nu se poate realiza este extragerea
rezultatelor ntr-o zon distinct a Ioii de calcul. Acest lucru este posibil prin comanda Data/
Filter/ Advanced Filter. Fereastra de dialog este prezentat n Iig. nr. 3.41. Actiunea care se
execut implicit este Iiltrarea listei, cu retinerea nregistrrilor care ndeplinesc conditiile
(Filter the list, in-place).
Pentru a realiza aceast actiune, nainte de a declansa operatiunile speciIice, trebuie s
Iie deIinite n Ioaia de calcul 3 zone: zona de intrare, zona de criterii si zona de iesire. Zona
de intrare este cea care contine datele (baza de date). Zona de iesire este Iormat dintr-o
singur linie, care contine numele cmpurilor extrase din baza de date. Dac sub linia
mentionat exist anumite csute ocupate, continutul acestora este periclitat ntruct poate
interveni operatiunea de suprascriere. Zona de criterii contine numele cmpului si conditia
propriu-zis (vezi Iig. nr. 3.42).
Legtura dintre zona de intrare, zona de criteriu si cea de iesire se realizeaz prin
numele cmpurilor. De aceea se recomand copierea acestor nume din prima linie a zonei de
intrare.
Pentru extragerea datelor se selecteaz actiunea Copv to another location. Aceast
actiune solicit precizarea urmtoarelor elemente:
zona de intrare (optiunea List range), care arat baza de date supus interogrii (n
exemplu, zona A1:G11, creia i s-a atribuit numele SAL);
zona de criterii (optiunea Criteria range) prin intermediul creia are loc selectia
nregistrrilor din baza de date (n exemplu, zona H1:H2);
zona de iesire (optiunea Copv to) care speciIic grupul de csute n care se vor
plasa rezultatele (n exemplu, zona A16:D16).
Dac se selecteaz optiunea Unique records onlv, se elimin nregistrrile duplicat din
grupul de iesire. Rezultatul interogrii (lista salariatilor cu salarii mai mici de 1200000 lei)
este prezentat n Iig. nr. 3.42.

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 41 1. . F Fe er re ea as st tr ra a d de e d di ia al lo og g A Ad dv va an nc ce ed d F Fi il lt te er r

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 42 2. . I In nt te er ro og ga ar re ea a u un ne ei i l li is st te e, , c cu u e ex xt tr ra ag ge er re ea a d da at te el lo or r n nt tr r- -o o z zo on n d di is st ti in nc ct t
R Re ec co om ma an nd d r ri i
La completarea :onei de criterii, trebuie respectate urmtoarele reguli:
Iolositi aceleasi nume care apar n grupul de intrare; este bine s v creati textul criteriului
prin copierea numelor din zona de intrare;
apelati la simbolurile ? si * pentru a asigura coincidenta dorit cu grupul de intrare,
simbolurile avnd urmtoarele semniIicatii: ? orice caracter, * orice grup de caractere
pn la sIrsitul textului;
Iolositi ~ (tilda) pentru a arta exceptiile la cutare, semnul respectiv nsemnnd toate
nregistrrile, cu exceptia a ceea ce urmeaz dup el. Exemplu: ~Bran nseamn toate
nregistrrile bazei, mai putin cea cu numele Bran;
combinati cele trei simboluri pentru deIiniri complexe de criterii. De exemplu, ~B*
selecteaz toate nregistrrile care au valori pe cmpul criteriu care nu ncep cu litera B;
La scrierea valorilor criteriului, trebuie respectate urmtoarele reguli:
pentru a eIectua cutarea dup o valoare dat, introduceti valoarea drept criteriu. Formatul
datei nu are important n selectia nregistrrilor;
pot Ii introduse Iormule legate ntre ele prin operatori logici pentru eIectuarea cutrilor
valorilor care ndeplinesc conditia deIinit de noi, cum ar Ii valorile mai mari dect 100000.
Introduceti conditia ca o expresie logic n grupul criteriu (exemplu: ~100000), Iolosind
adresa csutei corespunztoare cmpului dorit din prima nregistrare a bazei de date;
pot Ii introduse Iormule care s contin Iunctii ale bazelor de date.
La introducerea criteriilor in campuri multiple, trebuie respectate urmtorele reguli:
introduceti criteriile diverselor cmpuri pe aceeasi linie a grupului criteriu, pentru a selecta
numai nregistrrile care ndeplinesc toate criteriile concomitent. Excel trateaz criteriile
scrise pe aceeasi linie a grupului criteriu ca si cum ar Ii legate ntre ele prin operatorul logic
#AND# (si logic). Nu uitati s redeIiniti grupul alocat criteriului astIel nct el s contin
toate coloanele cu criterii.
3.5.1.3 Sortarea bazelor de date
Sortarea nseamn re-aranjarea datelor unui grup ntr-o ordine deIinit de utilizator.
Grupul poate Ii Iormat din nregistrrile unei baze de date sau din liniile unei liste. Sortarea se
poate Iace n ordine ascendent (1 9, A Z) sau descendent (9 1, Z A), pe baza
valorilor unei coloane (un cmp) sau mai multor coloane ale listei. La sortarea dup un cmp
de tip caracter, nu se Iace distinctia ntre litere mici si majuscule. Dac se doreste aceasta
trebuie selectat optiunea Case sensitive din Sort Options (vezi Iig. nr. 3.43). Se pot utiliza si
alte criterii de sortare, indicate de utilizator dintr-o list deIinit anterior (spre exemplu, se
poate Iace sortare dup luni: ianuarie, Iebruarie s.a.m.d.). n Iig. nr. 3.43 se observ optiunea
First kev sort order, care este o list ascuns ce contine ordini de sortare deIinite de utilizator.
O alt optiune de sortare este cea care se reIer la orientarea datelor. De obicei se sorteaz
liniile unei liste, astIel c optiunea implicit este Sort top to bottom. Dac se plaseaz
cmpurile pe liniile primei coloane, se pot sorta nregistrrile plasate pe coloane (vezi Iig. nr.
3.43).
sortarea pe linii
sortarea pe coloane

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 43 3. . O Op p[ [i iu un ni i d de e s so or rt ta ar re e
Pentru realizarea rapid a sortrii obisnuite, dup valorile de pe o singur coloan se
pot utiliza butoanele Sort Ascending, respectiv Sort Descending din linia de instrumente,
dup ce cursorul a Iost pozitionat pe coloana cmpului dup care se Iace ordonarea (vezi Iig.
nr. 3.44 n care s-au sortat salariatii n ordinea descresctoare a salariilor).
pozi[ia
cursorului

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 44 4. . O Op p[ [i iu un ni i d de e s so or rt ta ar re e
Pentru sortarea unei liste dup valorile mai multor cmpuri se utilizeaz comanda Sort
din meniul Data (vezi Iig. nr. 3.45). Nu este obligatorie selectarea n prealabil a ntregii liste,
ci doar pozitionarea cursorului n cadrul acesteia (Excel va extinde automat selectia la
ntreaga list). Ordinea de sortare se precizeaz prin numele cmpurilor pe care sistemul le
preia automat sub Iorm de liste. Primul cmp speciIicat este cheia primar de sortare, iar al
doilea cheia secundar. Poate exista si o cheie tertiar. Pentru Iiecare dintre ele trebuie
indicat ordinea de sortare (vezi Iig. nr. 3.45).
O Ob bs se er rv va at ti ii i: :
dac nu sunt mai multe nregistrri care au aceeasi valoare pentru cheia primar,
precizarea unei chei secundare nu va avea nici un eIect n ordonarea datelor, Iiind astIel
absolut inutil. Acelasi lucru este valabil si pentru cheia tertiar;
la Iolosirea comenzii Sort, asigurati-v c este selectat optiunea Header row, care indic
prezenta n cadrul listei a nregistrrii de structur, ntruct aceasta nu trebuie inclus n
zona care se sorteaz.
cheia primara
de sortare
cheia secundara
de sortare
ordinea de
sortare
cheia ter[iara de
sortare

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 45 5. . S So or rt ta ar re ea a d du up p m ma ai i m mu ul lt te e c c m mp pu ur ri i

3.5.2 Tabele de simulare
Comanda Data/Table este cea mai reprezentativ pentru simulrile avansate, utiliznd
una sau dou variabile.
nainte de lansarea comenzii Data/Table trebuie deIinit tabelul de simulare. Un tabel de
simulare cu o variabil este constituit, de obicei, din dou coloane si mai multe linii (vezi Iig.
nr. 3.47). n Excel, el poate Ii alctuit si din dou linii si mai multe coloane. n varianta
standard a tabelului de simulare, pe prima coloan se nscriu valorile care vor nlocui
variabila din Iormul. Coloana a doua este rezervat rezultatelor simulrii. Pe linia deasupra
acestei coloane trebuie nscris Iormula sau Iunctia dup care se realizeaz simularea. Pentru
a speciIica variabila, este necesar s deIinim mai nti modelul de simulare. Precizarea tuturor
acestor elemente se Iace prin dialog, ntr-o Iereastr ce apare la executia comenzii Data/Table
(vezi Iig. nr. 3.46).

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 46 6. . D De ef fi in ni ir re ea a u un nu ui i t ta ab be el l d de e s si im mu ul la ar re e c cu u o o v va ar ri ia ab bi il l
Cum se observ n Iig. nr. 3.46, pentru un tabel de simulare cu o variabil trebuie
completat doar unul dintre elemente: Column input cell, dac valorile sunt asezate pe
coloan, respectiv Row input cell, dac valorile sunt asezate pe linie.
Dac se doreste relieIarea eIectelor schimbrii valorilor a dou variabile dintr-o
Iormul se construieste un tabel de simulare cu 2 variabile. Rezultatele vor Ii plasate n
coloanele aIlate sub Iormul. Dialogul si rezultatele simulrii sunt prezentate n Iig. nr. 3.48.
Se observ Iereastra de dialog Table, n care sunt completate ambele elemente,
corespunztoare celor dou variabile pentru care s-au introdus valori, pe linie si pe coloan.
E Ex xe em mp pl lu u: :
Dispuneti de un cont de economii n care depuneti anual suma de 1500 RON, timp de 10 ani.
Rata de actualizare asteptat este de 15.00. Care este suma de care dispuneti la sIrsitul
celor 10 ani. Care ar Ii rezultatul dac rata de actualizare ar Ii cuprins ntre 5 si 20? Care
ar Ii rezultatele dac durata depunerilor este cuprins ntre 2 si 10 ani?
Rezolvarea este ilustrat n Iigurile nr. 3.47 si 3.48.


F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 47 7. . T Ta ab be el l d de e s si im mu ul la ar re e c cu u o o v va ar ri ia ab bi il l n n E EX XC CE EL L

F Fi ig g. . n nr r. . 3 3. .4 48 8. . T Ta ab be el l d de e s si im mu ul la ar re e c cu u d do ou u v va ar ri ia ab bi il le e n n E EX XC CE EL L

Isa 2006 C3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Isa 2006 C3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 3

PROGRAME DE CALCUL TABELAR

Valoarea viitoare a investitiei

Suma pltit periodic

Valoarea prezent a investitiei

Suma pltit periodic

S-ar putea să vă placă și