Communism

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noiuni: un anume sistem social, o ideologie care promoveaz acest sistem social, sau o micare politic care dorete s implementeze acest sistem.

Comunismul in Romania - Ceausescu Comunismul in Romania - Ceausescu Sistemul monopartidist communist s-a format si afirmat in procesul revolutie si constructiei socialiste. Devenind partied de guvernamant, partidele comuniste si-au ridicat pe trepte inalte rolul de forte politice ale clasei muncitoare si aliatilor acesteia. Ele au folosit puterea de stat impotriva fortelor politice si sociale contrarevolutionare, pentru faurirea societatii socialiste. Odata cu inlaturarea claselor exploatatoare si a fortelor lor politice partidul marxist-leninist a devenit forta de conducere a intregului popor, a intregii natiuni. In dezvoltarea lor istorica, partidele comuniste, devenite partied de guvernamant, au trecut in general prin trei etape mai importante, si anume !.partidele de reprezentare a clasei muncitoare "in perioada prerevolutionara # . $.partidele de reprezentare a fortelor sociale participante la revolutia socialista, la miscarea de reinoire % din temelii a societatii &.partidele de reprezentare a unitatii de vointa si de actiune a intregului popor, a natiunii socialiste, do'andind rolul de centru vital al natiunii . In acest fel a fost ela'orata o doctrina a legitimitatii deciziilor de interes glo'al caracterul unitar, necontradictoriu al 'azei economice "in sensul inexistentei contradictiilor antagoniste#, al intregii vieti sociale, culturale, nationale vor determina in planul functionarii si dezvoltarii sistemului politic fenomenul unanimitatii in luarea principalelor deciziide interes national, in sta'ilirea liniei politice, a strategiei, a prioritatilor privind dezvoltarea glo'ala. Diferitele documente, planuri de activitate, (otarari de partid sunt adoptate de catre congrese, conferintele nationale, plenarele comitetelor centrale ale partidelor comuniste de guvernamant, de regula in unanimitate. De asemenea, actele legislative adoptate de organelle supreme ale puterii de stat au la 'aza, in general, unanimitatea. In Romania instaurarea comunismului a afectat foarte mult dezvoltarea statului. Acest regim totalitar si-a lasat amprenta chiar pana-n zilele noastre. Viata populatiei Romaniaei a fost afectata si ea de catre comunism. Conditiile grele de trai din acea perioada au ramas ca un cosmar in mintea celor care le-au intalnit. Nascut la Scornicesti, Nicolae Ceausescu ( ! "- !"!#, mem$ru al %artidului Comunist Roman, in anul !&' devine secretar general al acestui partid, urmand ca in !)*+ sa devina presedintele Romaniei "!)*+-!),)#. In anii -,. impune un program de austeritate avand ca scop lic(idarea datoriilor externe. /limentele si curentul electric sunt rationalizate, programul 01 redus "doar stiri si emisiuni despre %conducatorul iu'it2#, populatia de la tara adusa la oras pentru a lucra in fa'rici comasata in 'locuri de locuinte, interdictia de a trece granitele tarii pentru a vedea modul de viata al %exploatatorilor2 capitalisti precum si alte persecutii politice,

toate acestea ducand la revolta poporului roman. Inca de mici, copiii deveneau %soimii patriei2, apoi pionieri, %utecisti2, participand la diversele manifestari dedicate 3artiduluiComunist si conducatorului acestuia. Dupa vizita presedintelui Statelor 4nite Ric(ard 5ixon in !)*), Ceausescu i-a vizitat de mai multe ori, astfel incat in !)+6 S4/ a recunoscut Romania ca fiind cea mai favorizata natiune, iar in !)+* a fost semnat un pact economic de !. ani intre cele doua state. In !)+$ Romania s-a asociat cu 78I si 9anca Internationala pentru Dezvoltare. In !)+. Romania a semnat un tratat de prietenie cu 4niunea Repu'licilor Sovietice Socialiste. Incercarea dictatorului de a parasi tara pe $$ decem'rie !),), dupa ce armata romana s-a intors impotriva sa, a fost in zadar. /stfel, pe $6 decem'rie !),), 5icolae Ceausescu si sotia sa Elena au fost prinsi si executati. Desi in aceasta perioada de comunism Romania a avut mult de suferit sunt unele personae care cred ca viata era mai 'una atunci, ca aveau venituri mai mari, insa nu aveau li'ertatea de a cumpara de oriunde orice dorea. In concluzie comunismul nu reprezinta altceva pentru Romania decat o pata neagra, o piedica in dezvoltare.

Avantaje si dezavantaje communism

Comunismul- avanta(e si dezavanta(e - conditiile grele de trai din acea perioada au ramas ca un cosmar in mintea celor care le-au intalnit. Nascut la Scornicesti, Nicolae Ceausescu ( ! "- !"!#, mem$ru al %artidului Comunist Roman, in anul !&' devine secretar general al acestui partid, urmand ca in !&) sa devina presedintele Romaniei ( !&)- !"!#. Comunismulavanta(e si dezavanta(e Comunismul- avanta(e si dezavanta(e - In anii *"+ impune un program de austeritate avand ca scop lichidarea datoriilor e,terne. -ipsurile alimentare devin evidente in ultimul deceniu al regimului Ceausescu, cand se reintroduc cartelele (desfintate in !'.# si se rationalizalizeaza painea, laptele, uleiul, zaharul si carnea (pentru a se putea e,porta cat mai mult#. %rogramul /stiintific de alimentare rationala0 (adoptat in !"., si care mai mult spunea populatiei sa nu consume hrana aproape deloc1# a fost considerat singura solutie pentru depasirea crizei alimentare. 2e asemenea curentul electric este rationalizat, programul 3V redus (doar stiri si emisiuni despre /conducatorul iu$it0#, populatia de la tara adusa la oras pentru a lucra in fa$rici 4 comasata in $locuri de locuinte, interdictia de a trece granitele tarii pentru a vedea modul de viata al /e,ploatatorilor0 capitalisti precum si alte persecutii politice, toate acestea ducand la revolta poporului roman. Inca de mici, copiii deveneau /soimii patriei0, apoi pionieri, /utecisti0, participand la diversele manifestari dedicate %artidului Comunist si conducatorului acestuia. 5ra impus 6cultul personalitatii 6, nu e,ista li$ertatea de e,primare.Ca in orice sistem totalitar, anularea solidaritatilor traditionale, distrugerea individualitatii in vafoarea colectivitatii a insemnat confiscarea vietii private in general si a celei de famiie in particular. -i$eralizarea avorturilor s-a incadrat in aceasta dimensiune, ca o forma de laicizare a practicilor (uridice si sociale. In anul !'), Romania s-a liniat si ea aceste practici, adoptand o legislatie li$era asupra avorturilor. 2ecizia a favorizat intrun anume fel familia, care trecea printr-o perioada in care situatia economica si indeose$i nivelul de trai erau deficitare. %e de alta parte, avortul devenise singura metoda de planificare familiala, in lipsa altor metode de contraceptie. Situatia precara din punct de vedere socio-economic a favorizat insa scaderea natalitatii7 daca in !'& e,istau 8. nounascuti la mia de locuitori, in !&& s-a a(uns la . la mie, situand Romania pe ultimul loc in 5uropa, alaturi de 9ngaria. 2rept urmare , dintr-o societate unde avorturile erau li$ere si relativ ieftine, Romania ceausista se singularizeaza in !&&, prin politica ei demografica, in intreg lagarul socialist. In toamna lui !&& se interzice prin lege intreruperea deli$erata a sarcinii pentru femeile avand mai putin de patru copii si .' de ani. Concomitent, celi$atarii, cuplurile fara copii sunt o$ligate sa plateasca ta,e suplimentare.

1977 - LEGEA Nr. 29 (normele de adresare ntre cet enii .!. ." :n temeiul articolului ') din Constitu;ia Repu$licii Socialiste Rom<nia semn=m >i dispunem s= fie pu$licat= ?n @uletinul Aficial al Repu$licii Socialiste Rom<nia -egea nr. 8! din 8" octom$rie !)) privind normele de adresare ?n rela;iile dintre cet=;enii Repu$licii Socialiste Rom<nia. NICA-A5 C5A9B5SC9 %R5B52IN35-5 R5%9@-ICII SACIA-IS35 RACDNIA @ucure>ti, 8" octom$rie !)). -5E5 %RIVIN2 NARC5-5 25 A2R5SAR5 :N R5-AFII-5 2IN3R5 C53GF5NII R5%9@-ICII SACIA-IS35 RACDNIA Fin<nd seama de profundele transform=ri social-economice care au avut loc ?n ;ara noastr= ?n procesul edific=rii, de faptul c= oamenii muncii sunt deopotriv= proprietari ai mi(loacelor de produc;ie, produc=tori >i $eneficiari a tot ceea ce se produce ?n societatea noastr=, c= ?ntre to;i cet=;enii patriei s-au statornicit rela;ii de tip nou, $azate pe egalitate, cola$orare >i stim= reciproc=, fiind lichidat= pentru totdeauna asuprirea >i e,ploatarea omului de c=tre om, Carea Adunare Na;ional= a Repu$licii Socialiste Rom<nia, adopt= prezenta lege.

Art. . 4 Cet=;enii Repu$licii Socialiste Rom<nia vor folosi ?n rela;iile de munc= >i de serviciu, ?n raporturile cu unit=;ile economice, social-culturale, cu organele administra;iei >i celelalte organe de stat, cu organiza;iile de mas= >i o$>te>ti, forma de adresare /tovar=>0 sau /tovar=>=0. 2e asemenea se poate folosi >i forma de adresare /cet=;ean0sau /cet=;ean=0. Art. 8. 4 %entru e,pimarea raporturilor dintre unitatea socialist= >i mem$rii

colectivului de munc= din acea unitate sau pentru a desemna colectivul de munc= dintr-o unitate se vor folosi, indiferent de domeniul, natura activit=;ii ori de serviciul sau func;ia ?ndeplinit=,no;iunile de /oameni ai muncii0 sau /personal muncitor0 ?n loc de /anga(a;i0 sau /salaria;i0. Art. H. 4 Sindicatele, organiza;iile de tineret >i de femei, precum >i celelalte organiza;ii de mas= >i o$>te>ti, s?nt chemate s= desf=>oare, ?n vederea asigur=rii respect=rii dispozi;iilor legii, o larg= activitate politico-educativ= ?n r<ndul tuturor cet=;enilor ;=rii. Arganele de stat, institu;iile de ?nv=;=m<nt >i social-culturale,toate unit=;ile socialiste s?nt o$ligate s= ia m=suri pentru aplicarea ?ntocmai a prevederilor prezentei legi.

Aceast= lege a fost adoptat= de Carea Adunare Na;ional= ?n >edin;a din 8" octom$rie !)). %re>edintele Carii Adun=ri Na;ionale, Nicolae Eiosan

#elevizor $iamant

%.A.&.' $acia 1())' au*.19+9

aparat

carte !),:

,elinar

a-artat radio $e-unerea juramantul militar

197+

Elev' dirij.nd circulaia -e /ulevardul 0a*1eru' 197).

/veam !$ ani in !),). /sa ca mai tin minte diverse c(estii din perioada comunista. 8ulti dintre cei mai tineri nu pot intelege randurile urmatoare. Insa e 'ine sa ne mai amintim. Cateva din c(estiile pe care mi le mai amintesc ar fi - Inelul de la cravata, lucrul care se pierdea cel mai usor. Sau pe care ti-l luau colegii mai ;glumeti;. Si ce urat statea cravata legata cu nod... - Cravata rosie de pionier. 3oate ca era incomoda, dar era rau fara ea. Cand faceai ceva rau la scoala iti luau cravata. Daca vedeai pe vreunul fara cravata, era clar ca facuse ceva, ca era recalcitrant. - 9om'oanele cu'aneze, cele mai 'une 'om'oane, dar foarte greu de gasit. - 9ananele cumparate de verzi si coapte pe sifonier. - 7uga la alimentara cand se auzea ca a 'agat unt. - 0ata cauta prin :-6 piete pana gasea pui. 3ana a gasit, prin niste rude, o persoana care lucra la o alimentara. Dadea mai multi 'ani, dar lua pui, nu tacamuri. - 0ata isi facea a'onament la ziarul ;Sportul;, dar nu putea decat impreuna cu a'onamentul la ;Scanteia;. Ce 'ine a fost intr-un an cand a reusit sa ii pacaleasca si sa faca la ;Scanteia tineretului; in loc de ;Scanteia;. In afara de politica, ;Scanteia tineretului; avea si un re'us # - <a c(ioscul de ing(etata gaseam ing(etata impac(etata in am'ala= de unt. Ce 'una era... - O duminica circulau masinile cu numar impar si o duminica cele cu numar par. - 4leiul si za(arul se dadeau pe cartela. Era o ratie fixa pe luna. - <a tara, cand te duceai la magazin "adica la cooperativa# sa cumperi, de exemplu, cuie, tre'uia sa cumperi si vopsea de lana, sau ce mai aveau nevandut pe acolo. <a 9ucuresti, in plus fata de ceea ce cumparai iti mai 'agau conserve de peste sau creveti. - Reclamele cu ;8ancati peste oceanic;. - 3ortretele tovarasului "si ale tovarasei# pe primele pagini ale tuturor manualelor scolare. Ca era si 'ancul ca de-aia nu se tipareau reviste porno, ca tre'uia sa ii puna pe ei la inceput. - <a scoala, la prima ora, cand intra tovarasa invatatoare in clasa, saream toti in picioare si cantam imnul ;0rei culori cunosc pe lume > /mintind de-un 'rav popor ...;. - ;8atricola; de pe costumul scolar. 3rinsa cu ata, cu capse, sau cum avea inspiratie mama fiecaruia. - 9entita al'a pe care fetele o purtau la scoala si o ascundeau imediat cum ieseau. - Spectacolele de pe stadion pe $& august. - 8ergeam cu clasa, im'racati in al', sa facem cu mana pe strada cand trecea 0ovarasul. - ;0oate panzele sus; si ;3istruiatul; cele mai tari seriale. Ce telenovele, ce sitcomuri ... /lea erau seriale ... - 3rogramul 01 $.-$$. /dica de la , seara la !. seara. Si doar un singur post de televiziune 01R. Din alea $ ore, o ora era despre ce a mai facut tovarasul. - 3rogramul 01 preferat ;<eca noci detza;. Desenele animate de la 'ulgari. - 9auturile noastre Ci-Co si 9rifcor. 8ai rar gaseam si 3epsi. 3arca 3epsi ala de atunci era mai 'un decat cel de acum.

Comunismul
Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noiuni: un anume sistem social, o ideologie care promoveaz acest sistem social, sau o micare politic care dorete s implementeze acest sistem. .................................................. Astfel, la 30 decembrie 1 !", regele #i$ai este obligat s abdice, proclam%ndu&se 'epublica (opular 'om%n ce marca succesul deplin al comunitilor pe calea instaurrii unui regim totalitar. )n esen regimul totalitar comunist din 'om%nia a fost la fel ca *n toate rile *n care s&au instaurat astfel de regimuri, av%nd *ns anumite particulariti care l&au deosebit de acestea *n sens pozitiv sau negativ. Astfel, toate regimurile comuniste din zona european au fost impuse de +niunea ,ovietic, cu acordul (uterilor occidentale i complicitatea unor fore interne, fiind implementate dup modelul sovietic. Aceste regimuri s&au instaurat i meninut prin for, recurg%ndu&se *n acest scop la represiuni s%ngeroase *n toate statele respective, la suprimarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, impun%ndu&se un singur partid declarat ca for politic conductoare, realiz%ndu&se *n practic formula partid&stat. At%t economia c%t i politica acestor ri era subordonat +niunii ,ovietice, fiind *n felul acesta afectate grav independena i suveranitatea acestora. -r s ignorm particularitile fiecrui regim comunist din aceste ri, apreciem c, aa cum am subliniat, esena lor a fost aceeai, adic de regimuri dictatoriale comuniste. )ncercarea de a face o ierar$izare a acestor regimuri constituie o abatere de la realitate av%nd, *n practic, consecine politice negative. .ac se recurge totui la o nuanare, se poate aprecia c regimul cu duritatea cea mai e/cesiv a fost cel bolevic al crui model a fost copiat de celelalte state comuniste, +niunea ,ovietic fiind fora conductoare a lumii socialiste. 0ot ca o nuanare trebuie menionat cazul 1ugoslaviei, care a respins at%t modelul c%t i tutela sovietic, regimul politic din aceast ar, neav%nd aceeai duritate, pstr%nd totodat legturile cu 2ccidentul i lumea a treia. 'egimul comunist din 'om%nia, *ntins pe un timp *ndelungat de peste patru decenii, a cunoscut mai multe perioade cu anumite etape *n cadrul acestora, comport%nd o serie de particulariti. 2 prim perioad este cea dintre 1 !3&1 45 din timpul guvernrii lui 6$. 6$eorg$iu&.e7. )n cadrul acestei perioade e/ist dou etape distincte: prima din 1 !3&1 53, iar a doua din 1 53 p%n *n 1 45, an *n care 6$eorg$iu&.e7 a *ncetat din via, locul su fiind luat de 8icolae Ceauescu. A doua perioad a acestui regim este cea dintre 1 45 & decembrie 1 3 , din timpul guvernrii lui 8icolae Ceauescu. )n cadrul acestei perioade se pot distinge trei etape: prima din 1 45&1 "19 a doua din 1 "1&1 3:, iar a treia din 1 31 & decembrie 1 3 . )n funcie de aceste perioade i etape, regimul comunist din 'om%nia a avut o serie de particulariti distincte. )n prima etap ;1 !3&1 53< din perioada guvernrii lui 6$eorg$iu&.e7, regimul dictatorial comunist din 'om%nia a avut cel mai represiv caracter, cum i cea mai accentuat obedien fa de +niunea ,ovietic. =ste etapa in care s&a practicat o mare prigoan i reprimare *mpotriva elitelor rom%neti i c$iar a categoriilor sociale de muncitori, rani, pe care regimul pretindea c se spri7in. Au avut loc arestri i deportri masive de ordinul miilor, condamnri la ani grei de detenie i la moarte,

sau c$iar lic$idarea unor persoane fr a fi 7udecate. (rintre cei arestai, iar unii dintre ei c$iar lic$idai, au fost o serie de personaliti politice i intelectuali de frunte, precum i rani i muncitori care erau *n dezacord cu politica regimului. 2 politic de reprimare s&a dus c$iar i *n r%ndurile partidului comunist cu scopul *nlturrii rivalilor politici. 2bidiena fa de +niunea ,ovietic s&a manifestat nu numai *n plan politic, ci i economic c%nd prin intermediul sovromurilor ;societi mi/te sovieto&rom%ne *n care partea sovietic deinea pac$etul ma7oritar<, economia rom%neasc a fost practic subordonat celei sovietice care a prdat&o i a 7efuit&o. Aceast stare de lucruri s&a datorat i faptului c pe teritoriul 'om%niei e/ista armata sovietic, iar toate instituiile de stat, politice, economice, de *nvm%nt, de cultur, armata, serviciile de informaii etc., aveau consilieri sovietici care *i impuneau politica proprie intereselor sovietice. 0ot *n aceast etap a avut loc i naionalizarea principalelor mi7loace de producie i colectivizarea forat a agriculturii care, *n fapt au dus la lic$idarea proprietii private *n marea ei ma7oritate i la instituirea proprietii de stat sub denumirea de proprietate socialist. (rin aceste aciuni cetenii rii au a7uns s depind de stat, iar drepturile i libertile individuale au fost afectate dramatic. )n aceast etap s&au realizat bazele regimului totalitar, av%nd o singur for politic politic cu rol conductor & partidul comunist i cu o total subordonare a societii civile celei politice. ,&a instituit un sistem draconic de cenzur asupra mi7loacelor de informare *n mas, precum i a tuturor publicaiilor, literaturii i artei, istoriei etc., care au fost ideologizate i constr%nse s slu7easc politica partidului. )n instituiile de *nvm%nt i cultur au fost implementate tiparele sovietice, iar ideologia comunist a devenit elementul de baz al acestora. (resa devenise *n totalitatea sa un mi7loc docil de slu7ire a politicii regimului totalitar comunist. 'elaiile e/terne *n ansamblul lor erau orientate spre +niunea ,ovietic, *ntrerup%ndu&se astfel *n bun msur legturile tradiionale ale 'om%niei cu 2ccidentul. 'om%nia devine membru al C.A.=.'.&lui ;organism economic< *n 1 ! i membru al 0ratatului de la >arovia ;pact militar< *n 1 55, ambele organisme fiind dominate de +niunea ,ovietic prin intermediul crora urmrea s menin rile socialiste din =uropa *n zona sa de influen i *n acelai timp s contracareze organismele similare ale 2ccidentului. 0rebuie menionat totui c *n aceast etap de regim totalitar, 'om%nia a cunoscut o cretere economic pe baza unei rate ridicate a acumulrii, urmrindu&se industrializarea i electrificarea rii cu accent pe dezvoltarea industriei grele, *ndeosebi a celei constructoare de maini. (rocesul de industrializare s&a *nfptuit *n mare parte prin acumulri care au lovit *n nivelul de trai al populaiei. (e plan e/tern trebuie menionat, ca un succes primirea 'om%niei *n 2.8.+., *n anul 1 55, desc$iz%ndu&se rii noastre posibilitatea de a 7uca *n etapele urmtoare un rol activ pe arena internaional. (rima etap din perioada guvernrii lui 6$eorg$iu&.e7 se *nc$eie cu retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul rii noastre, ca rezultat al unei politici abile ale acestei guvernri, 'om%nia fiind singura dintre rile aflate *n aceast situaie, care a reuit o astfel de performan. A doua etap a guvernrii lui 6$eorg$iu&.e7 ;*nc$eiat prin decesul acestuia survenit *n primvara anului 1 45<, se caracterizeaz printr&o anumit liberalizare a regimului comunist, materializat prin eliberarea deinuilor politici din *nc$isori i printr&o anumit elasticitate *n viaa spiritual, continu%ndu&se totodat procesul de dezvoltare economic. (e plan e/tern s&a promovat o politic de independen fa de +niunea ,ovietic i o reorientare spre occident. Aceast realitate i&a gsit e/presia mai ales *n ?.eclaraia din aprilie? din 1 4!.