Definirea, trsturile i funciile rspunderii contravenionale.

Raspunderea contraventionala ca forma a raspunderii juridice consta in raportul juridic contraventional de constringere, generat ca urmare a comiterii contraventiei, intre stat si contravenient, raport complex al carui continut il formeaza dreptul statului de a aplica persoanei vinovate sanctiunea prevazuta de lege pentru contraventia comisa si de a o constringe sa o execute, corelativ cu obligatia contravenientului de a suporta aplicarea si executarea sanctiunii contraventionale, in vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii. O alta definitie ar fi aceea ca raspunderea contraventionala cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementeaza raporturile de drept, care formeaza obiectul dreptului contraventional si care apar in sfera activitatii de tragere la raspundere contraventionala a tuturor celor ce incalca sau ignora ordinea de drept prin comiterea de contraventii, activitate ce se desfasoara de organe competente, in temeiul legii, fiind guvernata de principii proprii, in scopul apararii valorilor sociale ocrotite de legea contraventionala. Notiunea de raspundere contraventionala este susceptibila de urmatoarele acceptii: - Institutie fundamentala a dreptului contraventional, adica ansamblul normelor juridice care reglementeaza realizarea dreptului contraventional prin constringere; - Raport juridic de constringere, adica forma raspunderii juridice identificata cu raportul juridic contraventional de constringere, stabilit intre stat si contravenient, al carui continut il constituie dreptul statului de a aplica masuri de asigurare si sanctiuni vinovatului de comiterea contraventiei si obligatia corelativa a acestuia de a suporta masurile respective; - Latura pasiva a raportului contraventional de constringere, adica acea forma de raspundere juridica care consta in obligatia vinovatului de comiterea contraventiei de a suporta masurile de asigurare si sanctiunea contraventionala - Continutul al raportului de constringere, adica identificarea drepturilor si obligatiilor corelative ale subiectilor raportului contraventional de constringere cu efecteleraportului juridic contraventional de conflict (continutul raportului contraventional de represiune ). Trasaturile esentiale ale raspunderii contraventionale sunt urmatoarle: a) Fapta ilicita ce constituie o contraventie b) Subiectele raspunderii contraventionale: statul ca subiect activ si faptuitorul ca subiect pasiv c) ontinutul raportului juridic al raspunderii contraventionale alcatuit din drepturi si obligatii specifice d) Obiectul raportului juridic de raspundere contraventionala are un caracter specific,

constind in sanctiuni contraventionale. Faptul ca persoana a savirsit o contraventie reprezinta cauza si temeiul aplicarii raspunderii contraventionale, iar sanctiunea care este aplicata reprezinta consecinta raspunderii contraventionale. Raspunderea contraventionala are urmatoarele functii: 1) Functia preventiv-educativa care consta in faptul ca contravenientul in urma savirsirii faptei prejudiciabile este atras la raspundere contraventionala, aplicindu"i"se o sanctiune. #nume sanctiunea este elementul care ii provoaca contravenientului unele disconforturi, din cauza carora el se va abtine in viitor de la savirsirea faptelor prejudiciabile. $revenirea este atit una generala, care are ca scop prevenirea savirsirii contraventiilor din partea tuturor membrilor societatii, cit si una speciala, care il are in vizor numai pe contravenient. 2) Restabilirea ec itatii este o alta functie a raspunderii contraventionale, care are ca scop principal restabilirea situatiei anterioare savirsirii contraventiei. Principiile i scopul rspunderii contravenionale. %aspunderea contraventionala se aplica tinindu"se cont de unele principii, care o orienteaza si anume: - Principiul legalitatii, care presupune ca aparitia, desfasurarea si solutionarea raportului contrventional are loc pe baza legii si in stricta conformitate cu aceasta. - Principiul umanismului, reprezinta faptul ca raspunderea contraventionala utilizeaza metode si instrumente care prin natura lor nu duc la umilirea si degradarea persoanei trase la raspundere, dar dimpotriva, preconizeaza ca, metode, mijloace umane care sa conduca la resocializarea contravenientilor. - Principiul contraventiei ca unic temei al raspunderii contraventionale, adica raspunderea contraventionala se intemeiaza numai pe comiterea contraventiei. - Principiul raspunderii personale, care presupune ca raspunderea contraventionala revine numai persoanei vinovate de savirsirea contraventiei. - Principiul unicitatii raspunderii, care presupune ca o persoana care a savirsit o contraventie nu poate fi trasa la raspundere contraventionala decit o singura data, prin urmare poate fi supusa numai unei masuri prevazute de sanctiunea normei. - Principiul inevitabilitatii raspunderii, care presupune ca oricine comite o contraventie trebuie sa suporte raspunderea contraventionala, care la rindul ei , este o consecinta inevitabila a comiterii contraventiei, sanctionarea vinovatului nefiind facultativa. - Principiul individualizarii raspunderii, care presupune ca raspunderea contraventionala trebuie diferentiata in functie de gravitatea contraventiei, de persoana vinovatului pentru a asigura atit sanctionarea corecta a contravenientului cit si realizarea preventiei generale si speciale. - Principiul prescriptibilitatii raspunderii, care presupune ca raspunderea
&

contraventionala este inlaturata prin prescriptie, adica prin trecerea unui anumit interval de timp, prevazut de lege, de la data comiterii contraventiei fara ca faptuitorul sa fi fost tras la raspundere contraventionala. - Principiul celeritatii tragerii la raspundere contraventionala, care presupune asigurarea finalitatii raspunderii contraventionale"cu cit activitatea de tragere la raspundere contraventionala se realizeaza la un moment mai apropiat de descoperirea contraventiei si a persoanei vinovate, cu atit valorile sociale vor fi mai asigurate si mai curind restabilite"finalitati legate de eficienta raspunderii contraventionale.
Raspunderea in dreptul Contraventional Subiectele raspunderii contraventionale 'n cazul contraventiei subiectul activ este contravenientul, respectiv autorul faptei ilicite, iar subiectul pasiv este o persoana fizica, o structura organizatorica, un functionar public, o autoritate publica, etc. 'n cazul raspunderii contraventionale subiectul activ este o autoritate publica centrala sau locala sau c(iar o persoana juridica privata, autorizata sa presteze un serviciu public, iar subiectul pasiv este contravenientul persoana fizica sau juridica. %)spunderea contraven*ional) a persoaneifizice (!) +ste pasibil) de r)spundere contraven*ional) persoana fizic) cu capacitate de exerci*iu care, ,n momentul s)v,r-irii contraven*iei, are ,mplinit) v,rsta de !. ani. (&) $ersoana fizic) cu v,rsta ,ntre !/ -i !. ani este pasibil) de r)spundere contraven*ional) pentru s)v,r-irea faptelor prev)zute la art.&&.0&12 -i la art.&/303!! Sanctiunile contraventionale reprezinta o grupa a a sanctiunilor juridice care se aplica pers fizice si juridice care au savarsit contraventii. onform art 3& . ontraventional (!) Sanc*iunea contraven*ional) este o m)sur) de constr,ngere statal) -i un mijloc de corectare -i reeducare ce se aplic), ,n numele legii, persoanei care a s)v,r-it o contraven*ie. (&) Sanc*iunile contraven*ionale aplicabile persoanei fizice s,nt: a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a desf)-ura o anumit) activitate; d) privarea de dreptul de a de*ine anumite func*ii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce ve(icule, dreptul de a de*ine arm) -i de portarm)); g) munca neremunerat) ,n folosul comunit)*ii; () arestul contraven*ional. (3) $rivarea de dreptul de a desf)-ura o anumit) activitate, privarea de dreptul de a de*ine anumite func*ii -i punctele de penalizare pot fi aplicate -i ca sanc*iuni complementare. (1) 4inorii pot fi sanc*iona*i complementar doar cu privarea de dreptul de a desf)-ura o anumit) activitate. (2) Sanc*iunile contraven*ionale aplicabile persoanei juridice s,nt: a) amenda; b) privarea de dreptul de a desf)-ura o anumit) activitate. (/) $rivarea de dreptul de a desf)-ura o anumit) activitate poate fi aplicat) -i ca sanc*iune complementar). Sanctiunile complementare se aplica in functie de natura si gravitatea faptei. $entru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau
3

mai multe sanctiuni complementare. 5rebuie sa ai sanctiunea principala ca sa o poti avea si pe cea complementara. #rticolul 33. #vertismentul (!) #vertismentul const) ,n aten*ionarea contravenientului asupra pericolului faptei s)v,r-ite -i ,n recomandarea de a respecta pe viitor dispozi*iile legale #rticolul 31. #menda (!) #menda este o sanc*iune pecuniar), care se aplic) ,n cazurile -i ,n limitele prev)zute de prezentul cod. #menda se stabile-te ,n unit)*i conven*ionale. O unitate conven*ional) este egal) cu &6 de lei. (&) #menda se aplic) persoanelor fizice de la una la !26 de unit)*i conven*ionale, iar persoanelor cu func*ie de r)spundere 0 de la !6 la 266 de unit)*i conven*ional.

CAUZE CARE NLATURA CARACTERUL CONTRAVENIONAL FAPTEI SAU RSPUNDEREA JURIDIC

AL

aracterul contraventional al unei fapte constituie o ,nsusire sintetica a faptei ce decurge din ,ntrunirea trasaturilor esentiale ce caracterizeaza contraventia. aracterul contraventional al faptei este exclus atunci c7nd nu sunt ,ndeplinite conditiile prevazute de textul actului normativ pentru calificarea faptei respective drept contraventie, lipsindu"i una din trasaturile esentiale ce o caracterizeaza (vinovatia, prevederea si sanctionarea ca atare ,ntr"un act normativ, sau pericolul social). aracterul contraventional este o ,nsusire sintetica care exprima specificul acestor categorii de fapte ilicite ,n raport cu alte fapte antisociale. 8eci fara acest caracter contraventional o fapta concreta nu poate fi calificata drept contraventie, iar fara contraventie nu poate exista nici raspundere contraventionala. 9n odul ontraventional apitolul ''',5itlul ',$artea :enerala sunt indicate #;<+=+ #%+ 9>=?5;%? #%# 5+%;= O>5%#@+>A'O>#= #= F#$5+' B' %?S$;>8+%+# O>5%#@+>A'O>#=?. Articolul 19. auzele care ,nl)tur) caracterul contraven*ional al faptei -i r)spunderea contraven*ional) Se consider) cauze care ,nl)tur) caracterul contraven*ional al faptei -i r)spunderea contraven*ional): a) starea de iresponsabilitate; b) legitima ap)rare; c) starea de extrem) necesitate; d) constr,ngerea fizic) -iCsau psi(ic); e) riscul ,ntemeiat; f) cazul fortuit. Articolul 2 . Starea de iresponsabilitate constatat) ,n modul stabilit de lege Articolul 21. =egitima ap)rare Articolul 22. Starea de extrem) necesitate Articolul 2!. onstr,ngerea fizic) -iCsau psi(ic)
1

Articolul 2". %iscul ,ntemeiat Articolul 2#. azul fortuit Articolul 2$. 9nl)turarea r)spunderii contraven*ionale Articolul 2%. %enun*area benevol) la s)v,r-irea contraven*iei Articolul 2&. ontraven*ia ne,nsemnat), tentativa Articolul 29. 9mp)carea victimei cu f)ptuitorul Articolul ! . $rescrip*ia r)spunderii contraven*ionale Articolul !1. #mnistia auzele care, potrivit legii, au efectul de a ,nlatura caracterul contraventional al unei fapte, constau ,n anumite stari de fapt, situatii, cazuri, ,mprejurari sau conditii, a caror existenta, ,n timpul comiterii faptei, fac ca realizarea eficienta a vreuneia din trasaturile esentiale sa devina imposibila. #ceste cauze apar ca ceva exceptional, ca o deviere de la ceea ce este firesc, ca o realitate ,nt7mplatoare de natura sa modifice aprecierea legii asupra caracterului ilicit al unei fapte. #ceasta explica de ce legea admite ca ,n prezenta unor astfel de cauze caracterul contraventional al faptei sa fie ,nlaturat. auzele care ,nlatura caracterul contraventional al faptei, pot fi denumite si cauze care exclud existenta contraventiei. +le ,nsa nu trebuie confundate cu cauzele care exclud raspunderea contraventionala, a faptuitorului, caz ,n care fapta este contraventie, ,nlatur7ndu"se doar consecinta ei " raspunderea juridica a faptuitorului. #cum voi incerca sa dau expliatie acestor clauze,bazinduma nu pe . ontraventional,dar insasi pe docrina. onsider ca anume doctrina ne ofera o descriere mai dezvoltata,coerenta si elocventa.8ar desigur autoritatea =egislatie nu o contesc,din acest motiv voi incerca sa imbin 8octrina si >orma ontraventionala. 1.- Legitima aparare, este o cauza care exclude caracterul contraventional al faptei datorita lipsei de vinovatie. Se afla ,n stare de legitima aparare persoana care comite contraventie pentru a ,nlatura un atac material, direct si imediat ,ndreptat ,mpotriva sa, a altuia sau ,mpotriva unui interes public, atac care pune ,n pericol grav persoana sau drepturile celui care este atacat, ori interesul public. Ordinea de drept din tara noastra nu permite nici unei persoane lezate ,n drepturile sale sa"si faca singura dreptate. Sunt totusi situatii exceptionale ,n care o persoana este victima unei agresiuni si c7nd ,n fata unui pericol iminent, lipsita de posibilitatea de a apela la interventia autoritatilor nu are alt mijloc de a evita pericolul dec7t sav7rsind o contraventie. 8e exemplu, fapta unui taximetrist, aflat noaptea ,n statie, care este atacat de doi infractori, care vor sa"l t7l(areasca si sa"i ia autoturismul, de a claxona insistent si a striga cer7nd ajutor cetatenilor, desi a tulburat linistea locuitorilor din zona fapta lui nu va fi considerata contraventie, fiind comisa ,n stare de legitima aparare. D5ulburarea fara drept linistii locuitorilor cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau larma este interzisa constituind o contraventie prevazuta de . ontraventional #rt 32E.5otusi o asemenea fapta nu poate fi calificata ca atare daca faptuitorul a facut acest lucru, alert7nd pe ceilalti, deoarece era atacat de doua persoane pentru a fi t7l(arit. Strigatele sale, desi au tulburat linistea publica, nu pot fi considerate periculoase pentru societate, ,ntruc7t au fost produse ,n scopul apararii integritatii corporale si a bunurilor persoanei ,mpotriva unui atac material, imediat si direct, deci o fapta utila.

=egitima aparare apare ca o riposta pe care o da o persoana ,mpotriva unui atac ce pune ,n pericol grav persoana, drepturile acesteia ori interesul public, riposta determinata de necesitatea valorilor sociale periclitate. el care riposteaza ,mpotriva atacului sav7rseste o fapta admisa de lege. #ceasta fapta nu este comisa cu vinovatie deoarece faptuitorul nu actioneaza cu vointa libera, ci constr7ns de necesitatea apararii valorilor sociale puse ,n pericol prin acel atac. #cesta este si temeiul ,nlaturarii caracterului contraventional al faptei. >e dam seama ca nu ar fi uman ca legea sa nu admita posibilitatea apararii si deci exonerarea de raspundere juridica pentru o fapta sav7rsita ,n scopul ,nlaturarii unui pericol direct, imediat si injust. O contraventie este considerata ca fiind sav7rsita ,n stare de legitima aparare daca sunt ,ndeplinite urmatoarele conditii: #. Fapta de aparare sa fie precedata de un atac. #ceasta conditie are ,n vedere desfasurarea apararii dupa ,nceperea atacului c7nd acesta devine actual. Simpla presupunere ca se va dezlantui un atac nu da dreptul la o aparare legitima. #pararea sa se faca fata de un agresor pentru a ,nceta atacul si a salva valorile periclitate. #pararea sa fie riposta ,mpotriva unui atac material direct si imediat. #pararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului.

F. . 8.

+ste de asemenea ,n legitima aparare si persoana care din cauza tulburarii sau a temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu ,mprejurarile ,n care s"a produs atacul. 2.- azul fortuit, este o alta cauza care ,nlatura caracterul contraventional al faptei. +ste vorba de situatia ,n care o persoana sav7rseste o contraventie datorita unei ,nt7mplari sau unei ,mprejurari ce nu putea fi prevazuta sau ,nlaturata. #ceasta cauza consta deci, ,n interventia unui eveniment sau a unei ,nt7mplari imprevizibile care determina producerea rezultatului socialmente periculos. azul fortuit se refera la situatia, starea, ,mprejurarea ,n care actiunea sau inactiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea persoana nu l"a conceput si nici nu a urmarit ca el sa se produca, rezultat ce se datoreaza unei energii a carei interventie nu putea fi prevazuta. Spre exemplu: constituie contraventie la legea privind circulatia rutiera Dnesemnalizarea sc(imbarii directiei de deplasare a unui autove(iculD. Se poate ,nt7mpla ,nsa, ca totusi, conducatorul auto sa fi semnalizat sc(imbarea directiei de mers, acest lucru fiind indicat de aprinderea becului de la bord, dar becul de la lampa de semnalizare sa nu se aprinda (s"a ars, nu mai face contact din cauza trepidatiilor, s"a desurubat etc.). #ceasta situatie nu poate fi prevazuta si nici ,nlaturata de conducatorul auto aflat ,n miscare. 9nt7lnim aceasta cauza atunci c7nd peste o fapta a omului, social utila, se suprapune o ,nt7mplare, o ,mprejurare imprevizibila care deviaza rezultatul firesc al faptei initiale a persoanei, comit7ndu"se o contraventie. Sursele ,mprejurarilor fortuite pot fi si fenomene ale naturii, ori o stare de boala (lesin, epilepsie, atac de cord etc.). aracterul contraventional al faptei respective este ,nlaturat tocmai pentru ca faptuitorul a

fost ,n imposibilitatea sa prevada interventia fortei exterioare a acelei ,mprejurari, care s"a suprapus peste activitatea sa si rezultatul ce a survenit acestei suprapuneri. 8eci se presupune ca a lipsit factorul intelectiv. $e de alta parte, fapta nu poate fi considerata contraventie " daca ,nt7mplarea nu poate fi ,nlaturata " ceea ce ,nseamna ca desi exista factorul intelectiv, lipseste cel volitiv. =ipsind unul din acesti factori ai vinovatiei se ,nlatura caracterul ilicit al faptei. $entru existenta cazului fortuit este necesar sa fie ,ndeplinite urmatoarele conditii: ! rezultatul actiunii sau inactiunii ilicite a contravenientului sa fie consecinta unei

,mprejurari straine de constiinta si vointa acestuia; & ,mprejurarea care a determinat sav7rsirea contraventiei sa fie de asa natura ,nc7t aparitia

ei sa nu poata fi prevazuta; 3 fapta contraventionala comisa ca urmare a unei ,nt7mplari ce nu putea fi prevazuta sa fie

stabilita si sanctionata de un act normativ. !.- "tarea de e#trema necesitate , este si ca o cauza ce ,nlatura caracterul contraventional al faptei. Se afla ,n stare de necesitate persoana care comite o contraventie pentru a salva de la un pericol iminent si care nu poate fi ,nlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia, un bun material important al sau ori al altuia sau un interes public. Sav7rsirea unei contraventii ,n aceasta situatie nu va fi pedepsita exist7nd aceasta cauza care ,i ,nlatura caracterul ilicit. Fapta comisa ,n stare de necesitate nu este considerata contraventie, deoarece nu este sav7rsita cu vinovatie. Faptuitorul a fost constr7ns la sav7rsirea contraventiei de necesitatea apararii ,mpotriva unui pericol iminent, si care nu putea fi ,nlaturat altfel, a anumitor valori ocrotite de lege. 8e exemplu, un conducator auto, depaseste viteza legala ,n localitate, ,n timp ce transporta un accidentat grav, pe care ,l gasise pe strada, la cel mai apropiat spital. 8epasirea vitezei legale ,n localitati constituie contraventie, dar conducatorul auto nu va fi sanctionat deoarece a sav7rsit fapta pentru a salva viata celui accidentat. $entru existenta acestei cauze sunt necesare urmatoarele conditii: ! fapta sa fie comisa ca urmare a survenirii unui pericol neprevazut (boala, defectiune te(nica, cutremur, inundatii, incendii, accidente etc.). 8eci este vorba de un pericol provocat de evenimente ce scapa controlului omenesc; pericolul sa fie real si nu imaginar; pericolul sa fie iminent (gata sa se produca);

& 3

1 2 / E

acel pericol sa nu poata fi ,nlaturat astfel dec7t prin sav7rsirea unei contraventii; fapta sa fie comisa numai ,n scopul de a salva valorile aratate; prin contraventia comisa sa nu se produca, ,n mod constient, urmari mai grave dec7t daca nu se intervenea.

$.- onstr%ngerea fizica sau morala >u constituie contraventie " fapta comisa din cauza unei constr7ngeri fizice careia faptuitorul nu i"a putut rezista, sau din cauza unei constr7ngeri psi(ice, exercitata, prin amenintarea cu un pericol grav pentru persoana sa ori a altuia si care nu putea fi ,nlaturata ,n alt mod dec7t sav7rsind acea fapta. 8e exemplu: depasirea vitezei legale ,n localitati constituie o contraventie la regulile privind circulatia rutiera. onducatorul unui taximetru care a luat ,n cursa un pasager este amenintat de acesta cu un cutit si obligat sa circule cu viteza excesiva. >u se va retine vinovatia conducatorului auto pentru aceasta fapta, deoarece era lipsit de libertatea de a (otar, si actiona. $entru a fi vorba de constr7ngere fizica trebuie ,ndeplinite urmatoarele conditii: ! & 3 constr7ngerea fizica la care este supusa persoana sa fie de natura sa nu"i poata rezista; fapta sa fie prevazuta si sanctionata drept contraventie de un act normativ; constr7ngerea fizica exercitata de o alta persoana sa fie de natura a paraliza libertatea de vointa si actiune a contravenientului.

onstr7ngerea psi(ica este o cauza care ,mpiedica o persoana sa"si dirijeze liber vointa, de a face sau a nu face ceva, fapt ce exclude existenta uneia din trasaturile contraventiei si anume vointa. $entru existenta constr7ngerii psi(ice trebuie ,ndeplinite urmatoarele conditii: ! sa se exercite asupra psi(icului faptuitorului o actiune de constr7ngere de catre o alta

persoana printr"o amenintare grava cu un pericol; & 3 pericolul sa nu poata fi ,nlaturat ,n alt mod dec7t sav7rsind contraventia; sub imperiul constr7ngerii morale persoana sa sav7rseasca o contraventie.

#ctiunea de constr7ngere executata prin amenintare cu un pericol grav creeaza persoanei amenintate un sentiment de temere sub imperiul careia sav7rseste o fapta ilicita. 8e pilda nu exista constr7ngere psi(ica atunci c7nd contravenientul, v7nzator ,ntr"o unitate de alimentatie publica a Dconditionat v7nzarea unui produs de cumpararea altui produs greu vandabilD deoarece patronul l"a amenintat cu ,ncetarea activitatii daca nu face acest lucru. 9n acest caz

v7nzatorul putea anunta politia pentru a ,nlatura pericolul cu care era amenintat.

&.- "tarea de iresponsabilitate constatat' (n modul stabilit de lege +ste vorba de situatia ,n care o persoana iresponsabila comite o contraventie. 'responsabilitatea din cauza unei boli psi(ice constituie si ea o cauza care ,nlatura caracterul contraventional al faptei. +ste iresponsabila persoana care nu"si poate da seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu si le poate stap7ni. $entru ca starea mintala a unei persoane sa determine ,nlaturarea caracterului contraventional al faptei este necesar sa se constate incapacitatea psi(ica a sa de catre un organ medical de specialitate. =egiuitorul apara persoanele iresponsabile din punct de vedere psi(ic deoarece ele nu au reprezentarea faptelor comise si nici a consecintelor acestora. $rin DiresponsabilitateD se ,ntelege incapacitatea psi(o"fizica a unor persoane de a"si da seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori de urmarile faptelor lor, sau a"si dirija ,n mod normal vointa, ,n raport cu actiunile sau inactiunile lor. #ceste persoane DiresponsabileD nu ,nteleg pericolul social al unor fapte si nu sunt receptive la amenintarea sanctiunilor contraventionale. 'responsabilitatea poate fi determinata de diverse cauze de natura medicala (idiotenie, cretinism, debilitate mintala, autism, boli psi(ice etc.). +a poate fi permanenta sau temporara. ).- ontraven*ia ne(nsemnat', tentativa +ste o cauza necunoscuta ,n legislatia penala ,n sensul ca ea nu exonereaza de raspundere juridica persoana infirma care a comis o infractiune. 9n dreptul contraventional aceasta cauza opereaza daca este ,n legatura cu fapta contraventionala comisa, ,nlatur7ndu"i caracterul contraventional. +xemplu: trecerea strazii printr"un loc nepermis sau pe culoarea rosie a semaforului de catre un orb. +.-Riscul intemeiat >u constituie contraven*ie fapta, prev)zut) de prezentul cod, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege ,n cazul riscului ,ntemeiat ,n atingerea unor scopuri socialmente utile. Se consider) ,ntemeiat riscul f)r) de care scopul socialmente util nu a putut fi atins, iar persoana care a riscat a luat m)suri de prevenire a cauz)rii de daune intereselor ocrotite de lege. ,.- azul -ortuit >u constituie contraven*ie fapta, al c)rei rezultat este consecin*a unei ,mprejur)ri care nu putea fi prev)zut). 1..-/nlaturarea raspunderii contraventionale 9nl)turarea r)spunderii contraven*ionale pentru fapta ce con*ine elementele constitutive ale contraven*iei are loc ,n cazul:

a) renun*)rii benevole la s)v,r-irea contraven*iei; b) contraven*iei ne,nsemnate, tentativei; c) ,mp)c)rii victimei cu f)ptuitorul; d) prescrip*iei r)spunderii contraven*ionale; e) amnistiei. 11.- Renun*area benevol' la s'v(r0irea contraven*iei +ste renun*are benevol) la s)v,r-irea contraven*iei ,ncetarea ac*iunii ,ndreptat) nemijlocit spre s)v,r-irea contraven*iei dac) persoana este con-tient) de posibilitatea finaliz)rii faptei. 12.- 1mp'carea victimei cu f'ptuitorul $rocesul contraven*ional pornit ,nceteaz) ,n cazul ,mp)c)rii victimei cu f)ptuitorul ,n contraven*iile prev)zute la art.E., art.G/ alin.(!), (&), art.!66, !6!, !63, !62, &1&. 9mp)carea este personal). $entru persoanele lipsite de capacitate de exerci*iu, ,mp)carea se face de reprezentan*ii lor legali. $ersoanele cu capacitate de exerci*iu limitat) se pot ,mp)ca cu ,ncuviin*area reprezentan*ilor lor legali. 1!.- Prescrip*ia r'spunderii contraven*ionale 1$.-2mnistia #mnistia este actul care are ca efect ,nl)turarea r)spunderii contraven*ionale -i a execut)rii sanc*iunii contraven*ionale, reducerea sau comutarea sanc*iunii contraven*ionale.mnistia

Cau'e care (nlatura raspunderea )uridica a faptuitorului +xista si unele situatii, este adevarat exceptionale, c7nd tragerea la raspundere juridica a faptuitorului si aplicarea unei sanctiuni nu se poate face. #stfel, pot apare situatii c7nd aplicarea sau executarea sanctiunii contraventionale sa nu poata fi efectuata sau sa nu mai fie necesara pierz7ndu" si caracterul educativ. 9n alte cazuri se poate ,nt7mpla ca tragerea contravenientului la raspundere juridica sa fie ,mpiedicata de aparitia unui act de clementa al legiuitorului (amnistie sau gratiere) ori de trecerea unui timp ,ndelungat de la comiterea faptei. 8e aceste ,mprejurari legiuitorul tine seama si le prevede ,n actele normative editate, d7ndu" le caracterul unor cauze care ,nlatura raspunderea juridica a faptuitorului. Se pot ivi situatii in domeniul contraventiilor cand o fapta calificata astfel se comite ca atare dar, datorita unor situatii sau conditii, cauze, imprejurari, ea isi pierde caracterul contraventional si nu atrage raspunderea juridica pentru faptuitor, una din trasaturile esentiale ale acesteia lipsind (vinovatia, pericolul social sau prevederea si sanctionarea faptei intr"un act normativ).

!6

'nsusirea sintetica care exprima specificul acestor categorii de fapte ilicite in raport cu alte fapte antisociale este, de fapt, caracterul contraventional. O fapta concreta nu poate fi calificata drept contraventie fara acest caracter contraventional, iar fara contraventie nu poate exista nici raaspundere contraventionala. #u efectul de a inlatura caracterul contraventional al unei fapte cauzele care, potrivit legii, constau in anumite stari de fapt, situatii, cazuri, imprejurari sau conditii a caror existenta, in timpul comiterii faptei, fac ca realizarea eficienta a vreuneia din trasaturile esentiale sa devina imposibila. #ceste cauze apar ca o deviere de la ceea ce este firesc, ca ceva exceptional, ca o realitate intamplatoare de natura sa modifice aprecierea legii asupra caracterului ilicit al unei fapte. #ceasta explica motivele pentru care legea admite ca in prezenta unor astfel de cauze caracterul contraventional al faptei sa fie inlaturat. auzele care inlatura caracterul contraventional al faptei pot fi denumite si cauze care exclud existenta contraventiei. #cestea insa nu trebuie confundate cu cauzele care exclud raspunderea contraventionala.

!!